CUPRINS

Argument

CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE……………………………………………………..3

Destinaţia cutiei de viteze…………………………………………………………3Condiţiile impuse cutiei de viteze………………………………………………...3Clasificarea cutiilor de viteze……………………………………………………..3

CAPITOLUL II. CONSTRUCŢIA CUTIEI DE VITEZE …………………………………….5

Cuplarea treptelor prin roti dinţate cu deplasare axiala ………………………5Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simpla ………………………………….5Sincronizatorul conic cu inerţie cu inele de blocare ……………………………7Sincronizatorul conic cu inerţie cu bolţuri de blocare………………………….7Mecanismul de acţionare a cutiei de viteze………………………………………8Dispozitivul de fixare a treptelor ………………………………………...………9Dispozitivul de zăvoare a treptelor……………………………………………….9Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte…………………………………..10Materiale utilizate in construcţia cutiilor de viteze……………………………..11

CAPITOLUL IIIINTRETINEREA, DEFECTELE, REMEDIEREA CUTIEI DE VITEZE..12

Întreţinerea cutiei de viteze……………………………………………………….12Defectele in exploatare ale cutiei de viteze……………………………………….13Repararea cutiei de viteze………………………………………………………...18

CAPITOLUL IV NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII.......................................22

1

Argument

Printre sarcinile principale ale planului de dezvoltare se numără:

- realizarea unei creşteri economice intensive prin modernizarea in continuare a

structurilor de producţie;

- ridicarea permanenta a nivelului tehnic si calitativ al produselor;

- sporirea productivităţii muncii;

- accentuarea specializării si integrării producţiei in vederea utilizării cu maximum de

randament a capacităţilor;

- economisirea stricta si valorificarea superioara a materiilor prime, combustibililor si

energiei;

- recuperarea si reformizarea resurselor rezultate din procesele de producţie si consum

îndeosebi a cheltuielilor materiale;

- creşterea substanţială a eficientei economice in toate ramurile si sectoarele.

Un rol important in realizarea acestor obiective revine sistemului de transporturi

care dispune de o puternica baza materiala in continua dezvoltare. Utilizarea chibzuită a

mijloacelor de transport, in general, a parcului auto, in special, efectuarea la timp de buna

calitate a reparaţiilor si a lucrărilor de întreţinere, constituie o importanta sursa de

economi si o condiţie esenţială a eficientei acestor mijloace de baza din economia

naţională.

Prin caracterul ei aplicativ, lucrarea constituie o completare necesara la tot ce sa

publicat pana in prezent in domeniul automobilelor in ultimi ani fiind cat se poate de utila

tuturor celor ce lucrează in aceasta ramura.

2

CAPITOLUL I

NOŢIUNI GENERALE

Destinaţia cutiei de viteze.

În funcţie de valoarea rezistentei care se opune înaintării automobilului, trebuie

modificată forţa de tracţiune a acestuia. Motoarele cu ardere interna a automobilelor

permit o variaţie limita a momentului motor respectiv a forţei de tracţiune. Din aceasta

cauza automobilele echipate cu motoare cu ardere interna trebuie sa fie prevăzute cu cutie

de viteze cu scopul:

- sa permită modificarea forţei de tracţiune in funcţie de variaţia rezistentelor la

înaintare;

- sa realizeze întreruperea îndelungata a legăturii dintre motor si restul transmisiei

in cazul in care automobilul sta pe loc cu motorul in funcţiune;

- sa permită mersul înapoi al automobilului, fără a inversa sensul de rotaţie a

motorului.

Condiţiile impuse cutiei de viteze.

Cutia de viteze a unui automobil trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: sa

prezinte o construcţie simpla, si sa fie uşor de manevrat; sa prezinte o funcţionare fără

zgomot si sa aibă un randament cat mai ridicat; sa aibă rezistenta mare la uzura; sa fie

uşor de întreţinut; sa asigure calităţi dinamice si economice bune; sa prezinte siguranţă in

timpul funcţionarii.

Clasificarea cutiilor de viteze.

Cutiile de viteze utilizate la automobile se clasifica după modul de variaţie a

raportului de transmitere si după modul de schimbare a treptelor de viteze.

După modul de variaţie a raportului de transmitere cutiile de viteze pot fi:

- cu trepte(etaje), la care variaţia raportului de transmitere este discontinua:

- continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variaţie continua a

raportului de transmitere.

3

După felul mişcării axei arborilor cutiile de viteze cu trepte pot fi:

- cu axe fixe (simple) la care arborii au axa geometrica fixa;

- planetare la care axele unor arbori ai cutiei de viteze au o mişcare in jurul unui ax

central.

După numărul treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu trei cu patru, cinci,

sase sau chiar mai multe trepte.

După modul de schimbare a treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi cu

acţionare directa, cu acţionare semiautomata, cu acţionare automata.

4

CAPITOLUL II CONSTRUCŢIA CUTIEI DE VITEZE

Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate obţine: roti dinţate cu deplasare

axiala (culisante), roţi dinţate permanent angrenate{si mufe de cuplare.

Mufele de cuplare pot fi simple, cu dispozitiv de sincronizare (sincronizatoare) si

cu dispozitive de tip roata liberă.

Cuplarea treptelor prin roti dinţate cu deplasare axiala .

Rotile dinţate 2 si 4 din (figura 1) sunt fixe pe arborele primar P, iar blocul roţilor

dinţate 1-3 se poate deplasa axial pe arborele secundar S, prevăzut cu caneluri. Cuplarea

treptelor se obţine prin deplasarea spre stânga sau spre dreapta a blocului de rotile 1-3

pana când roata I va angrena cu roate 2, respectiv roata 3 va angrena cu roata 4.La

cuplarea treptelor cu roti dinţate culisante, se produce zgomot datorita şocurilor ce au loc

din cauza vitezelor tangenţiale diferite ale roţilor ce infra in angrenare, ceea ce duce la

uzarea dinţilor.

Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simpla .

Soluţia se aplica în cazul roţilor dinţate permanent angrenate. Rotile dinţate l si 3

canelata a arborelui secundar, se afla manşonul 14 al sincronizatorului prevăzut la

exterior cu o dantura cu dinţi drepţi si cu 3 crestături longitudinale 2 in care intra piedicile

(pastilele) 5 având in mijloc o proeminenta. Pe manşon este dispusa coroana culisantă 16

prevăzută cu dantura interioara. Coroana este prevăzută la exterior cu un guler pentru

furca de acţionare iar suprafaţa dinţata interioara are un şănţuleţ inelar semicircular 20 in

car intra proeminentele 15 ale pastilelor 5. Pastilele 5 se găsesc sub acţiunea inelelor

elastice 13 si 31 fiind apăsate pe coroana. La partea frontala dinspre manşon, in fiecare

inel de blocare, sunt executate 3 ferestre 12 in care intra capetele pastilelor 5. Datorita

faptului ca partea centrala a pastilelor este aşezată in canalele 2 ale manşonului, iar părţile

laterale in ferestrele inelelor de blocare, manşonul si inelele se rotesc împreună. Lăţimea

ferestrelor 12 din inelele de blocare este mai mare decât lăţimea pastilelor cu un joc puţin

5

mai mare decât jumătate din grosimea dinţilor. Din acest motiv inelele de blocare au

posibilitatea unei deplasări unghiulare

in raport cu manşonul si coroana 16. Pentru cuplarea prizei directe, coroana si manşonul,

solidarizate prin pastile 5 (a căror proeminenta 15 este apăsată pe canalul semicircular 20

din coroana de către inelele elastice 13 si 21), se deplasează spre stânga cu ajutorul furcii.

Pastilele sprijinindu-se cu capetele in ferestrele inelului de blocare 17, apasă acest

inel pe suprafaţa conica 18. Datorita frecării care ia naştere intre suprafeţele conice in

contact, inelul de blocare se roteşte in raport cu manşonul, in sensul rotii dinţate I, cat ii

permite jocul dintre pastilele 5 si ferestrele 12 ale inelului. In urma rotaţiei inelului de

blocare, cu un sfert de pas, dinţii inelului vin parţial in dreptul dinţilor coroanei 16,

împiedicând deplasarea coroanei spre pinionul I pana când vitezele unghiulare ale

pinionului si a arborelui secundar nu se egalează. Efortul axial transmis de conductor

asupra coloanei si manşonului se transmite inelului de blocare, care, apăsând asupra

suprafeţei conice 18, da naştere la o forţa de frecare ce conduce la egalarea vitezelor

unghiulare. (fig. 2.a) se rotesc liber pe arborele S si sunt in angrenare permanenta cu

rotile 2 si 4 fixate pe arborele P. Mufa de cuplare m se compune dintr-un manşon

5(solidar la rotaţie cu arborele S ) si dintr-o coloana culisantă 6, prevăzută cu o dantura

prin care se solidarizează cu manşonul de ghidare.

Cuplarea treptelor se obţine prin deplasarea coroanei culisante 6, spre stânga sau

dreapta pana când dantura sa interioare se va cupla cu dantura auxiliara d a rotii I

respectiv 3. 0 soluţie asemănătoare se întâlneşte la cutiile de viteze AK de pe

automobilele ROMAN .

In figura 12.13, b, roata dinţată I fixata pe arborele P se afla in angrenare permanenta cu

roata dinţată 2, prevăzută cu dantura frontala d2 si montata liber pe arborele S. Prin

deplasare mufei de cuplare 3 pe canelurile arborelui S , dantura dl va cupla cu dantura d2

si va solidariza roata 2 cu arborele S .

Nici la aceasta soluţie şocurile de cuplare nu au fost eliminate, ele fiind preluate acum de

danturile auxiliare ale roţilor si mufei. Datorita faptului ca la cuplare toţi dinţi mufei vin

in contact in acelaşi timp, uzura va fi mai redusa.

6

Cuplarea treptelor cu sincronizatoare. Prin sincronizare se urmăreşte ca înainte de

cuplarea mufei cu roata dinţată, vitezele unghiulare sa se egalizeze, astfel încât cuplarea

roţilor să se facă fără şocuri.

Avantajele sincronizării sunt următoarele: se elimina zgomotele, se măreşte

durabilitatea roţilor dinţate, se uşurează conducerea prin micşorarea timpilor morţi intre

schimbările treptelor de viteze etc.

În prezent la automobile, cele mai răspândite sunt sincronizatoarele conice cu

inerţie.

Sincronizatorul conic cu inerţie cu inele de blocare (3).

Pinionul I al arborelui primar se află in angrenare permanenta cu roata dinţată a

arborelui intermediar. Roata dinţată 8 este montata liber pe arborele secundar 9 si este in

angrenare permanenta cu alta roata dinţată a arborelui intermediar. Pinionul I si roata

dinţată 8 sunt prevăzute cu coroanele dinţate 3 si respectiv 7 si cu suprafeţele tronconice

10 si 18.

Sincronizatorul conic cu inerţie cu bolţuri de blocare:

Coroana 6 ,( fig. 4 a) culisează pe canelurile exterioare 14, ale manşonului 13, ce

este solidarizat la rotaţie cu arborele II, prin intermediul unor caneluri. Intre coroana 6, si

ansamblul format din bolţurile de blocare 5, si discurile conice de fricţiune 4 si 8, exista o

legătură elastica data la un fixator din ştifturile elastice 16, prevăzute cu arcuri. Datorita

acestei legături, coroana si ansamblul discurilor se deplasează axial împreună.

La cuplarea unei trepte coroana 6, se deplasează, in cazul de fata se presupune spre

dreapta, iar discul conic 8 este împins către contraconul 9 care este solidar cu roata 10, si

care se presupune ca are o turaţie diferita de cea a coroanei. Datorită frecării dintre

suprafeţele conice se produce egalarea vitezelor unghiulare ale coroanei 6 si a rotii 10.

Când vitezele unghiulare nu sunt egal, forţa de frecare dintre suprafeţele discului

conic 8, si a contraconului 9 produce o deplasare tangenţială intre bolţurile 5 si coroana

6(fig.4 c). In felul acesta rezulta o descentrare a bolţurilor 5 in raport cu orificiile din

coroana 6, făcând imposibila deplasarea mai departe a coroanei datorita conului de

blocare 7, chiar daca forţa axiala depăşeşte forţa fixatorului. După sincronizare, blocarea

7

se anulează, iar bolţuri revine in poziţia iniţială sub acţiunea arcurilor fixatorului. In

aceasta situaţie, coroana 6, poate fi deplasata spre dreapta, conul de blocare 7 intrând in

orificiul coroanei, deoarece bolţuri 5 ocupa o poziţie concentrica fata de orificiu (fig.

4,d).

Prin deplasarea coroanei, dantura se va cupla cu dantura auxiliara 12 a rotii 10 si in felul

acesta se solidarizează la rotaţie roata 10 cu arborele II, prin intermediul

sincronizatorului.

La rotirea inelului de blocare, dinţii coroanei intra in angrenare cu dinţii inelului

de blocare, iar interacţiunea dintre ţesuturile dinţilor încetează si, cu aceasta, frecarea

dintre suprafeţele conice la e inelului de blocare si ale arborelui primar. În această

situaţie, coroana 16 se poate deplasa in lungul manşonului, după învingerea forţelor

inelelor elastice 21 si 13, prin împingerea pastilelor in canalele din manşon iar dantura ei

va angrena dantura 3 a rotii I, cuplând treapta fără şoc si fără zgomot Un sincronizator

asemănător se utilizarea la automobilele DACIA1300 pentru cuplarea treptelor 3 si 4.

Treapta de mers înapoi. Se obţine prin intercalarea unor roti dinţate suplimentare intre

cele 2 roti dinţate ale treptei I. In fig. 5 a se reprezintă treapta de mers înapoi si se obţine

cu doua roti dinţate culisante. Roata dinţata I de pe arborele secundar Si împreuna cu o

roata dinţată 2 de pe arborele intermediar I formează treapta I de viteza. Daca in poziţia

de cuplare blocul de roti dinţate este deplasat pe axul MI pana când roata dinţată 3' va

angrena cu roata dinţată 2, iar roata dinţată 3 cu roata dinţată I, sensul de rotaţie al

arborelui secundar se va schimba, deci si sensul de marş al automobilului .Treapta de

mers înapoi se poate realiza constructiv mai simplu, prin intercalarea unei singure roti

dinţate intre rotile dinţate ale treptei I. Rotile dinţate I si 2 ale treptei I vor fi cuplate

simultan cu pinionul 3, care, in acest caz, este mai lent, raportul de transmitere fund insa

egal cu el al treptei I. In felul acesta, sensul de rotaţie al arborelui secundar se schimba,

deci si sensul de mers al automobilului .

Mecanismul de acţionare a cutiei de viteze:

Mecanismul de acţionare serveşte la cuplarea si decuplarea perechilor de roti

dinţate cu scopul obţinerii diferitelor trepte.

8

Acţionarea poate fi directa, cu maneta pe capacul cutiei de viteze (fig. 6) sau la

distanta utilizata la automobilele la care cutia de viteze nu se găseşte in apropierea

conducătorul In capacul 1 (fig. 6) pot culisa tijele 2 pe care sunt fixate furcile 3. Furcile

au nişte locaşuri in care intra capătul inferior al manetei 16.

Fiecare furca poate comanda succesiv doua trepte. Articulaţie sferica 5 este

apăsata m locaşul sau de arcul 15.

La cuplarea unei trepte, conducătorul deplasează maneta 16, in plan transversal

astfel încât capătul inferior al ei sa intre in locaşul manşonului 4 de pe una din tijele 2.

Apoi prin deplasarea manetei in plan longitudinal, tija culisează si deplasează odată cu ea

si furca pe care o poarta, cuplând treapta corespunzătoare.

Mecanismul de acţionare prezentat este prevăzut cu 3 tije culisante 2 cu ajutorul

cărora se obţin cele cinci trepte de mers înainte si una de mers înapoi. Pentru

îmbunătăţirea selectării, treapta I si mersul înapoi sunt comandate de aceiaşi tije , iar

pentru cuplarea lor maneta 16 trebuie acţionată cu o forţă mărită pentru a învinge forţa

arcului 13.

Dispozitivul de fixare a treptelor .

Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posibilitatea autocuplării si

autodecuplarii treptelor. El menţine cutia de viteza intr-o anumita treapta sau la punctului

mort atât timp cat nu intervine conducătorul auto.

La automobile, dispozitivele de fixare cele mai folosite sunt cele cu bila. Fiecare

tije culisantă I (fig. 7) are la partea superioara trei locaşuri semisferice in care infra bila 2,

apăsată de arcul 3. Locaşurile extreme ale tijei 1 corespund color doua trepte pe care ie

realizează furca respectiva, iar cele din mijloc poziţiei neutre.

Distantele dintre aceste locaşuri trebuie astfel alese încât sa asigure agregarea

roţilor dinţate ale fiecărei trepte pe toata lungimea dinţilor.

Dispozitivul de zăvoare a treptelor:

Dispozitivul de zăvorâre a treptelor exclude posibilitatea cuplării simultane a doua

sau mai multe trepte. Dispozitivul de zăvorâre a treptelor unei cutii de viteze cu trei tije in

acelaşi plan este reprezentata in (fig. 8)a si b. Tijele culisante extreme 4 si 9 sunt

9

prevăzute in plan orizontal pe partea interioara cu câtă un locaş semisferic. Tija centrala 8

este prevăzuta in plan orizontal cu câte doua locaşuri semisferice. In drepturi locaşurilor

tija centrala este prevăzuta cu un orificiu in care se montează ştiftul 1. Intre tijele extreme

si tija centrala se găsesc zăvoarele 2 si 7.

In poziţie neutră toate locaşurile se afla pe aceiaşi linie, iar între locaşuri şi

zăvoare exista un mic joc. În cazul deplasării tijei extreme 4 ea va acţiona asupra

zăvorului 2 scoţându-l din locaşul lui şi obligându-l sa intre în locaşul tijei 8. Prin aceasta

deplasare ştiftul 1 va împinge zăvorul 7 în locaşul tijei 9. In acest fel tijele 8 si 9 sunt

zăvorâte în poziţia neutră.

La dreapta tijei 8 se vor zăvora tijele 4 si 9, iar la dreapta tijei 9 se vor zăvora

tijele 8 si 4.

In fig 9 c se prezintă dispozitivul de zăvorâre a treptelor la o cutie de viteze cu trei

tije culisante 1,2 si 3 care insa nu sunt dispuse în acelaşi plan. In poziţie neutra intre

locaşurile dintre tije şi zăvorul 4 există un anumit joc. La deplasarea unei tije zăvorul 4

este scos din locaşul acestei tije si introdus fără joc in orificiul tijelor 1 si 3 pe care le

blochează.

Aceasta soluţie este utilizata la automobilul Dacia 1310.

Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte.

Cutii de viteze pentru autoturisme. Autoturismele construite după soluţia clasica

(motorul in fata si puntea motoare in spate) sunt prevăzute cu cutii de viteze cu trei

arbori.

In cazul autoturismelor construite după soluţiile ,,totul in fata„ si „ totul in spate,,

cutia de viteze are doi arbori (arborele primar, cuplat cu arborele ambreiajului printr-un

manşon si arborele secundar montat sub arborele primar). Deoarece nu se poate realiza

coaxialitate arborelui primar cu arborele secundar., „priza directa,, lipseşte. La aceste

cutii de viteze, valoarea raportului de transmitere in treapta cea mai rapida este subunitara

sau supraunitara. In fig.10 este reprezentat grupul cutie de viteze-punte motoare al

autoturismului Dacia 1310 organizat după soluţia „ totul in fata,,. Cutia de viteze are doi

arbori si permite obţinerea a patru trepte de mers înainte (sincronizate) şi o treaptă de

10

mers înapoi (nesincronizata).Arborele primar 2 primeşte mişcarea de la arborele

ambreiajului 1 prin intermediul manşonului de legătură.

Rotile dinţate de pe arborele primar sunt solidare cu el in timp ce rotile de pe

arborele secundar 3 sunt libere. Solidarizarea roţilor cu arborele secundar se face cu

ajutorul sincronizatoarelor 14 si 15 de tipul cu inerţie si inel de blocare.

Materiale utilizate in construcţia cutiilor de viteze

Rotile dinţate se executa din oteluri aliate. După prelucrare, ele sunt supuse unui

tratament termochimic (cementare sau cianurare), precum si unui tratament termic

corespunzător. Sunt recomandate otelurile :15 CO 8, 18 MC 10,21MoMC, 13 CN 3 OX

(STAS 791-60) pentru rotile care se cementează, respectiv otelurile aliate cu Cr-Ni-Mo

pentru cele care se cianurează. Arborii cutiei de viteze sunt realizaţi tot din oteluri aliate

pentru cementare, daca sunt executaţi dintr-o bucata cu rotile dinţate, sau

din oteluri aliate de îmbunătăţire de tipul 41 MoC II X: 40 C 10 etc.

Carterul cutiei de viteze se realizează din fonta cenuşie, de rezistenta medic. In

unele soluţii constructive, pentru reducerea masei, carterele se fac din aliaje de aluminiu (

Dacia, Olcit).

11

CAPITOLUL III

INTRETINEREA, DEFECTELE, REMEDIEREA

CUTIEI DE VITEZE

Întreţinerea cutiei de viteze

Întreţinerea cutiei de viteze cuprinde următoarele lucrări : controlul fixării pe

carterul ambreiajului sau pe cadru; verificarea strângerii piuliţelor de la flanşa arborelui

secundar ; verificarea etanşeităţii carterului de observare locurilor pe unde au loc pierderi

de ulei; controlul cu stetoscopul a zgomotelor;controlul dispozitivelor de fixare si

zăvorâre ; reglarea mecanismelor de acţionare a treptelor; gresarea articulaţiilor

mecanismului de acţionare ; controlul si completarea nivelului lubrifiantului; schimbarea

lubrifiantului din carter.

Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea

uleiului consta in golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ulei proaspăt de tip

corespunzător.

Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a carterului si

astupat cu un buşon filetat.

VERIFICARE NIVEL ULEIInspectare Cu vehiculul pe o suprafaţă plană şi cu uleiul din cutie rece, se demontează

buşonul (125) şi se verifică nivelul uleiului. Uleiul trebuie să ajungă pînă la marginea de

jos găurii buşonului, dar e permis să ajungă şi pînă la 4 mm sub aceasta. Dacă nivelul e

scăzut, se adaugă ulei pentru cutia de viteze manuală #12345371 sau echivalent prin gura

de umplere (234) pînă cînd începe să iasă prin gaura buşonului (125). Se remontează

buşonul (125) şi se strînge bine. Arborele secundar al cutiei de viteze F16 are canale de

ungere a pinioanelor şi a sincroanelor. Pentru o umplere completă sunt necesari 2,0 litri

de ulei.

12

Canalul de ungere al arborelui secundar

Orificii de ieşire a uleiului din arborele secundar

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea

cutiei de viteze; rămânerea într-o treapta fără posibilitatea de a mai cupla alta;

autodecuplarea cutiei de viteze; schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj, cu

ambreajul decuplat complet; zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.

Blocarea cutiei de viteze .

Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau la mersul înapoi , ca urmare

a deteriorării dispozitivului de zăvorâre a treptelor sau din cauza ruperilor de dantura.

Defectarea dispozitivelor de zăvorâre a treptelor poate conduce la cuplarea

simultana a doua trepte , în acelaşi timp rezultând o blocare a cutiei de viteze. Înlăturarea

defectului consta in înlocuirea pieselor uzare ale dispozitivului de zăvorâre. Ruperea

dinţilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze atunci când fragmente din

13

dantura sparta se înţepenesc intre dinţi pinioanelor. Înlăturarea poate fi făcuta numai într-

un atelier reparator, prin înlocuirea pinioanelor cu dinţi rupţi. Rămânerea cutiei de viteze

intr-o treapta fără posibilitatea de a mai cupla alta:efectul se datorează mai multor cauze,

cele mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a treptelor, ruperea furcilor de

cuplare sau a tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zăvorâre si congelării uleiului

pe timp de iarna.

- Ruperea manetei de schimbare a treptelor se poate datora oboseli materialului sau a

manevrării bruşte.

- Ruperea furcilor de cuplare sau a furcilor culisante se produce datorita oboselii

materialului, schimbărilor bruşte sau manevrării forţate tare când uleiul este congelat.

Defectul se constata prin faptul ca, deşi maneta se poate manevra, totuşi nu se realizează

cuplarea treptelor.

Înaintea începerii reparării ambreiajului, cutiei sau articulaţiilor sale pentru orice altă cauză decît una evidentă, cauza probabilă trebuie identificată precis. Defectele la ambreiaj şi la cutia manuală sunt reprezentate de dificultăţi la cuplare, ca de ex., cuplare cu efort, zgomot de pinioane şi frecări sau blocări. La întîlnirea unui astfel de caz, înainte de a se dezasambla ambreiajul sau cutia pentru reparare, se va analiza cu atenţie şi se vor face următoarele verificări şi reglaje.

ZGOMOT IZOLATMulte din zgomotele suspectate a veni de la cutia de viteze pot avea originea în

alte surse cum ar fi pneuri, suprafaţa drumului, rulmenţii roţilor, motorul sau sistemul de evacuare. Aceste zgomote pot diferi datorită mărimii vehiculului, tipului şi calităţii izolaţiei caroseriei.

Pinioanele cutiei de viteze, ca orice dispozitiv mecanic, nu sunt absolut silenţioase şi produc un zgomot normal în funţionare.

Se sugerează următorul mod de a verifica zgomotele bănuite a fi la cutia de viteze:

1) Se alege un drum asfaltat nivelat şi neaccidentat pentru a reduce zgomotele pneurilor şi rezonanţa caroseriei.

2) Se conduce vehiculul suficient pentru a se încălzi uleiul.3) Se notează viteza şi treapentrua de viteză la care a apărut zgomotul.4) Se verifică zgomotele cu motorul pornit şi vehiculul staţionat.5) Se determină în ce condiţii de conducere apare zgomotul.a. conducere cu accelerare uşoară sau tracţiune grea.b. pe drurn nivelat, menţinînd vehiculul la viteză constantă.c. pe pantă cu clapeta de acceleraţie parţial sau complet închisă, avînd una din

viteze cuplată.d. toate de mai sus.6) După testarea la drum a vehiculului, se va consulta diagrama de diagnoză.

14

Zgomot de rulmentZgomotul rulmenţilor diferenţialului poate fi uşor confundat cu zgomotul

rulmenţilor roţilor. Deoarece rulmenţii diferenţialului sunt cu prestrîngere, zgomotul nu se va diminua prea mult cînd diferenţialul/cutia va lucra cu roţile suspendate.

Rulmenţii roţilor produc un zgomot supărător sau un scrîşnet strident. Zgomotul va continua la mersul în pantă cu cutia de viteze decuplată (la punct mort). Deoarece rulmenţii nu sunt prestrînşi, aceste zgomote se vor diminua considerabil cînd roţile sunt suspendate.

Brinelarea (amprentare tip BRINELL)Este un defect al căii de rulare a rulmentului care se manifestă printr-un „ciocănit”

care se aude la fiecare două rotaţii ale roţii, deoarece rolele rulmentului nu au aceeşi viteză ca roata.

Acesta este provocat de o strîngere excesivă care apasă rolele (bilele) pe calea de rulare şi creează o „urmă” de formă triunghiulară sau o amprentă tip „BRINELL”. De asemenea, poate fi produs prin presarea cămăşii pe ax sau pe carcasă cu o altă cămaşă.

Un efect „BRINELL” fals apare ca urmare a vibraţiei zonei exterioare de montare a rulmentului. Se identifică prin uşoare amprente „BRINELL” avînd un efect de trepidaţie în rulment la rulare, caracterizat de un zgomot excesiv de ton jos.

Uzură anormalăUn joc mare determinat de o uzură rapidă apare datorită existeţei unor particule

fine de material abraziv, cum ar fi nisip sau zgură, antrenate de ulei care provoacă o uzură prematură a rolelor şi a căii de rulare. Rulmenţii cu joc mare dar fără spărturi sau pitting sunt rezultatul funcţionării cu ulei contaminat.

BlocareaBlocarea rulmenţilor este produsă de particule mari de materiale străine înţepenite

între role şi calea de rulare, provocînd rotirea în presaj a uneia din căile de rulare. Prestrîngerea rulmenţilor cu role de tip normal cu sarcini peste capacitate, poate provoca blocarea lor.

PittingPitting este rezultatul uzurii normale. Aceasta se prezintă sub forma unor ciupituri

pe suprafaţa de rostogolire. Pittingul poate apare şi ca urmare a montării defectuoase sau a pătrunderii materialelor străine la montaj.

SpargereaSpargerea se datorează suprastrîngerii sau montajului incorect. Rulmenţii sparţi au

fie rolele fie căile de rulare sparte sau ciupite. Montarea incorectă constă în nealiniere sau strîngere prea puternică care duce la „prăjirea” rulmenţilor.

15

DIAGRAMĂ DE DIAGNOZĂ

DEFECTUL CAUZA PROBABILĂ

Bătăi la viteze mici a. Arbore de transmisie sau tripode uzate. b. Butuc lărgit la pinion planetar.

Zgomot mai pronunţat la viraje a. Zgomot la diferenţial.

Bătăi la accelerare sau decelerare a. Fixări motor slăbite. b. Articulaţie interioară arbore de transmisie uzată.c. Ax pinion sateliţi uzat în carcasă diferenţial.d. Locaşul în carcasă al butucului pinionului planetar lărgit.

Bătăi la viraje a. Articulaţie exterioară arbore de transmisie uzată.

Vibraţii a. Rulment roată uzat.b. Arbore de transmisie strîmb.c. Cauciucuri ovalizate.d. Cauciucuri dezechilibrate.e. Uzura fixării articulaţiilor pe arborele de transmisie.f. Unghi incorect al arborelui de transmisie (pe verticală).

Zgomote la punctul mort cu motorul pornit a. Rulmenţi arbore primar uzaţi. b. Rulment debreiere ambreiaj uzat. c. Pinioane arbore primar uzate.d. Rulment pinion viteză I uzat.e. Rulment pinion viteză a II-a uzat.f. Rulment pinion viteză a III-a uzat.g. Rulment pinion viteză a IV-a uzat.h. Rulment pinion viteză a V-a uzat.i. Rulmenţi arbore secundar uzaţi.

Zgomote numai în treapta I a. Angrenajul treptei I uzat, pinioane fisurate sau cu dinţi rupţi. b. Sincronizator 1-2 uzat.c. Rulment pinion viteza I uzat.d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.e. Coroană dinţată diferenţial uzată.f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.

Zgomote numai în treapta a II-a a. Angrenajul treptei a II-a uzat, pinioane fisurate sau cu dinţi rupţi.b. Sincronizator 1-2 uzat.c. Rulment pinion viteza a II-a uzat.d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.e. Coroană dinţată diferenţial uzată.f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.

16

Zgomote numai în treapta a III-a a. Angrenajul treptei a III-a uzat, pinioane fisurate sau cu dinţi rupţi.b. Sincronizator 3-4 uzat.c. Rulment pinion viteza a III-a uzat.d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.e. Coroană dinţată diferenţial uzată.f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.

Zgomote numai în treapta a IV-a a. Angrenaj treapta a IV-a uzat, pinioane fisurate sau dinţi rupţi.b. Sincronizator 3-4 uzat.c. Rulment pinion viteza a IV-a uzat.d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.e. Coroană dinţată diferenţial uzată.f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.

Zgomote numai în treapta a V-a a. Angrenaj treapta a V-a uzat, pinioane fisurate sau dinţi rupţi.b. Sincronizator 5 uzat.c. Rulment pinion viteza a V-a uzat.d. Rulmenţi diferenţial uzaţi.e. Coroană dinţată diferenţial uzată.f. Levier schimbare viteze şi articulaţii.

Zgomote numai la mers înapoi a. Angrenaj mers înapoi uzat, pinioane fisurate sau cu dinţi rupţi, bucşa pinionului intermediar de mers înapoi uzată.b. Sincronizator 1-2 uzat.c. Angrenaj priză arbore primar uzat.d. Coroană dinţată diferenţial uzată.e. Rulmenţi diferenţial uzaţi.

Zgomote în toate treptele de viteze a. Insuficient ulei.b. Rulmenţi uzaţi.c. Angrenaj disc ambreiaj-priză şi/sau priză-arbore primar uzat, fisurat sau cu dinţi rupţi.

Alunecări ce nu privesc angrenajele a. Legături uzate sau prost reglate.b. Comanda scimbătorului de viteze nu lucrează corect.c. Siguranţa rulmentului arborelui primar slăbită sau spartă. d. Furca schimbătorului uzată sau îndoită.

Pierderi ulei în zona ambreiajului a. Carcasa cutiei.b. Gidajul rulmentului de debraiere.

Pierderi ulei la mijlocul cutiei a. Carcasa cutiei.b. Mecanismul de schimbare a vitezelor.c. Întrerupătorul comandă lămpi mers înapoi.

Pierderi ulei în partea stîngă a cutiei a. Capac spate şi carcasă.

Pierderi ulei la diferenţial a. Capace rulmenţi diferenţial.b. Carcasă diferenţial.c. Simeringuri arbori transmisie.

17

Schimbare greoaie a vitezelor a. Ghidajul rulmentului de debraiere.b. Mecanismul de schimbare a vitezelor.c. Sistemul de acţionare a ambreiajului.d. Sincronizator viteza a V-a.e. Sincronizator I-II.f. Sincronizator III-IV.g. Levierul de schimbare a vitezelor şi tijele de legătură.

Ciocănituri de angrenare a. Ghidajul rulmentului de debraiere.b. Sistemul de acţionare a ambreiajului.c. Pinioanele arborelui primar.d. Sincronizator viteza a V-a.e. Pinion/rulment viteza a V-a.f. Pinion/rulment viteza I-a.g. Sincronizator I-II.h. Pinion/rulment viteza a II-a.i. Pinion/rulment viteza a III-a.j. Sincronizator III-IV.k. Pinion/rulment viteza a IV-a.l. Pinion intermediar mers înapoi.

Repararea cutiei de viteze

Carterul cutiei de viteze poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după

cum urmează:

- fisurile carterului daca sunt mai mici 50 mm sau nu traversează mai mult de doua găuri

se înlătură prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafeţelor afectate de fisuri la forma si

dimensiunile iniţiale;

- locaşurile pentru axul de mers înapoi uzate se alezează la cote majore si se folosesc axe

majorate;

- filetul găurilor deteriorate se recondiţionează prin majorarea găurilor si refiletarea la

cota majora sau prin încărcarea prin sudura a găurilor, găurirea si refiletarea la cota

nominala;

- locaşurile rulmenţilor arborilor cutiei de viteze uzate se recondiţionează prin alezarea la

o cota majora - bucşare , prelucrarea alezajului la cota nominala sau prin metalizare ,

urmata de prelucrare la cota nominala.

Arborele primar al cutiei de viteze poate prezenta următoarele defecte care se

înlătura după cum urmează:

18

- suprafaţa locaşului pentru sprijinirea arborelui secundar uzata se recondiţionează prin

rectificare la cota majora. Recondiţionarea se poate face si prin cromare, după care se

rectifica la cota nominala.

- suprafaţa de fixare a rulmentului din carterul cutiei de viteze uzata se recondiţionează

prin cromare , metalizare cu pulberi metalice sau metalizare cu sarma si rectificare la cota

nominala.

- uzura in lăţime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului peste limita admisa

duce la rebutare arborelui;

- fusul de ghidaj in arborele cotit uzat se recondiţionează prin cromare şi rectificare la

cota nominala sau metalizare cu pulberi metalice şi rectificare la cota nominala;

- suprafaţa de alunecare a inelului de etanşare uzata se recondiţionează prin cromare sau

metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala;

- suprafeţele de lucru ale dinţilor de angrenare sau cuplare ştirbite se recondiţionează

prin polizarea marginilor daca defectul nu depăşeşte 25% din suprafaţa dintelui şi când

nu apare la doi dinţi alăturaţi.

Arborele intermediar : poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după

cum urmează:

- fusurile pentru rulmenţi uzate se recondiţionează prin cromare sau rectificare la cota

nominala;

- suprafeţele de contact cu rotile dinţate uzate se recondiţionează: prin cromare si

rectificare la cota nominala când se folosesc roti dinţate cu diametru interior la cota

nominala; prin cromare si rectificare la cota majora când se folosesc roti dinţate la o

treapta de reparaţie;

- uzarea in grosime a dinţilor danturii roţilor peste limita admisa conduce la rebutare

arborelui;

- încovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia daca bătaia frontala

măsurată in locuri precizate depăşesc valoarea precisa;

- fisurile de orice natura sau poziţie conduc la rebutarea arborelui;

- suprafeţele de lucru ale dinţilor ştirbite se recondiţionează prin polizarea marginilor,

daca nu depăşesc 25% din suprafaţa dintelui si nu se produc la doi dinţi alăturaţi.

19

Arborele secundar:poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum

urmează:

- suprafeţele de centrare a canelurilor uzate nu se recondiţionează. Daca dimensiunile

sunt sub limita admisa arborele se rebutează;

- uzura in grosime a canelurilor conduce la înlocuirea arborelui daca cota este sub limita

admisa;

- suprafeţele de lucru pentru rulmenţi cu role-ace ( pe care se sprijină rotile dinţate ) uzate

se recondiţionează prin: cromare dura si rectificare la cota nominala; metalizare cu

pulberi metalice si rectificare la cota nominala; rectificarea la treapta de reparaţie,

Pentru a preveni producerea unor astfel de deteriorări la imposibilitatea cuplării

pinioanelor se debreiază si se opreşte motorul.

Autodecuplarea cutiei de viteze:Defectul se pate datora următoarelor cauze:defectarea

dispozitivului de fixare a treptelor ; danturile pinioanelor si danturile de cuplare uzate

accentuat; rulmenţii cu jocuri mari;jocurile axiale mari ale pinioanelor pe

arborele secundar.

- Defectul dispozitivului de fixare a treptelor la autodecuplarea treptei. Înlăturarea

defectului conta in înlocuirea pârtilor uzate ale dispozitivului de fixare.

- Uzarea excesiva a danturii pinioanelor se datorează funcţionarii îndelungate sau

manevrării incorecte a manetei cutiei de viteze.

Înlăturarea defectului consta in înlocuirea roţilor uzate peste limitele admise.

Schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj cu ambreiajul complet decuplat. Cauza

defecţiunii se poate constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor.

Datorita funcţionarii necorespunzătoare a sincronizatoarelor cuplarea treptelor se face cu

zgomot datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul cuplării, nu

mai sunt egale.

Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina care se datorează uzurii

sau deteriorării rulmenţilor arborilor. De asemenea el poate apărea si la montajul prea

strâns, fiind urmat de încălziri locale ale lagărelor, si eventual, de griparea rulmenţilor.

Bătaia ritmica se datorează rupturii danturii roţilor dinţate.

Continuarea drumului se va face cu automobilul remorcat pana la atelierul

reparator.

20

înlocuirea rolelor-ace iniţiale cu unele având diametrul majorat si folosirea unei roti

dinţate recondiţionate;

- fusurile pentru rulmenţi de sprijin uzate se recondiţionează prin rectificare si

uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominala;

- fisuri de orice natura conduc la rebutarea arborelui;

- încovoierea arborelui se mascara cu un dispozitiv cu comparator. Bătaia radiala la

prindere intre vârfuri nu trebuie se depăşească o anumita valoare prescrisa. Arborele

încovoiat nu se recondiţionează.

Recondiţionarea roţilor dinţate. Ţinând seama de complexitatea problemelor

ridicate de danturări, nu este indicat a se recondiţiona danturile roţilor dinţate. Ştirbirile

mici se îndepărtează cu o maşina portabila cu piatra abraziva. Suprafeţele laterale

funcţionale se recondiţionează prin cromare, urmata de rectificare. Daca uzurile sunt

mari, suprafeţele se rectifica, iar diferenţa de cota la montaj se compensează prin şaibe

plane. Alezajele butucilor roţilor dinţate se recondiţionează prin cromare, urmata de

rectificare la cota nominala. La uzuri mari, se pot bucşa, prelucrându-se apoi la cota

nominala

21

CAPITOLUL IV

NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

Înainte de a pomi motorul cu ardere interna se va verifica sistemul de ungere,

răcire si instalaţia electrica. In timpul funcţionarii motorului, la apariţia unor zgomote

anormale si ori de cate ori se considera ca este necesar sa se efectueze controlul tehnic in

funcţionare după ce motorul se opreşte . Este interzisă orice intervenţie asupra motorului

in timpul funcţionari acestuia.

La temperaturi coborâte este interzisa încălzirea motoarelor cu flacără deschisa

deoarece poate provoca incendiu. Pornirea motoarelor pe autovehicule cu ajutorul

manivelei se face prin introducerea acesteia in racul arborelui cotit astfel încât sa nu

scape in timpul rotirii, iar operaţia va fi efectuata numai de muncitori care au fost instruiţi

pentru aceasta. In cazul in care avansul de aprinderea este mare, se va reduce. La

operaţiile de intervenţie asupra motoarelor sub autovehicul se va putea efectua după

oprirea motorului si asigurarea împotriva deplasării autovehiculului. La remedierea in

parcurs a defecţiunilor survenite la instalaţia electrica este interzisa încercarea scântei

obţinute la boji prin producerea unei scântei intre fise si electrodul acesteia daca mâinile

si hainele sunt stropite sau îmbibate in benzina.

Este interzisa curăţirea cu benzina a colectorului dinamului in timpul funcţionarii

motorului.

Defecţiunile care se produc la carburator sau pompa de injecţie se vor remedia pe

loc fără a se recurge la improvizaţii. In cazul defectării pompei de benzina, a filtrelor si

pompei de motorina este interzisa înlocuirea acestora cu sisteme improvizate de

alimentare.

Este interzisa aspirarea benzinei cu gura sau spălarea pe mâini. La efectuarea

probelor de motor la diferite acceleraţii este interzisa staţionarea in dreptul ventilatorului

deoarece la turaţii mari paletele ventilatorului se pot desprinde si provoca accidente.

Orice intervenţie la ventilator este interzisa cu motorul in funcţiune si se va face

numai după oprirea motorului.

22

La exploatarea motoarelor cu ardere interna se vor respecta întocmai prescripţiile

de exploatare si întreţinere prevăzuta în cartea tehnica respectiva.

Masuri de prim ajutor

- Scoaterea persoanelor rănite dintr-un autovehicul accidental trebuie sa se facă

prin ridicare, cu mişcări si gesturi fine, pentru a se evita manevre care ar agresa

vătămările deja existente.

- Garoul se aplica deasupra rănii, aproape de plaga, pentru a realiza oprirea

scurgerii sângelui care vine de la inima prin artera deschisa.

- Oprirea hemoragiilor la trunchi sau la cap se face numai prin aplicarea

compreselor sterile si a pansamentului compresiv.

- Pana la transportarea victimei la spital este necesar sa se asigure victimei o

poziţie care sa-i permită o buna respiraţie.

23

Figura 1. Figura 2.Cuplarea treptelor prin roti dintate cu Cuplarea treptelor cu mufe de deplasare axiala cuplare simplea – sectiunea, b – schema cinematica

Figura 3. Sincronizatorul conic cu inertie cu inel de blocareA – sectiune, b – schema cinematica, c - vedere

24

Figura 4Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare

Figura 5Treapta de mers inapoi

a – cu bloc de doua roti dintate culisante, b – cu o singura roata dintata culisanta

25

Figura 6Cuplarea treptelor

Figura 7

Dispozitivul de fixare a treptelor

26