cuvant simbol mit
TRANSCRIPT
Evseev, Ivan. Cuvânt simbol mit. Timişoara : Facla, 1983
conspect
Cuvânt
Cuvântul = un semn convenţional
Semnificant
Obiectul care semnifică ceva
Semnificat
Semnificatul = conţinutul semnificat
Semne sonore
Sunetele articulate, limba, suportul ei material
Tonurile, sunetele muzicale, muzica
Semne vizuale
Pictograme Codurile artelor plastice Limbaje florale Mimică, gestică Semne luminoase
Simbol
simbolul=semn=obiect care reprezintă altceva decât propria lui substanţă fizică=
Semnificant (simbolizant)+
Semnificat (simbolizat)
simbolizantul=formă materială (obiect natural, reprezentare iconică, formă geometrică, culoare, sunet)
simbolizat=conţinut psihic care trimite la un referent
referent=obiect real sau imaginar aflat întotdeauna înafara semnuluiu
Simbol şi mit
Orice mit este o naraţiune simbolică, iar
Simbolul poate genera oricând un mit poetic (46)
Structura comună a mitului şi a simboluluiIndistincţia dintre subiect şi obiect
Identificarea părţii cu întregul
Reducerea multiplului la unicitate
Identificarea esenţei cu aparenţa, a numelui cu persoana sau lucrul denumit
Asimilarea originii cu cauzalitatea
Instituirea izomorfismului dintre relaţiile spaţiale şi cele temporale
Desfiinţarea limitelor dintre diverse nivele ale existenţei (materie şi spirit, organic şi anorganic, animat şi inanimat etc.)
Tendinţa spre antropomorfizare a întregii firi
Frenezia asociativă şi interpretarea oricărei asemănări ca identitate şi a contingenţei drept cauzalitate
Scindarea lumii în două zone distincte : sfera “sacrului” şi sfera “profanului” etc (47).
Simboluri arhetipale
Jung – arhetipurile = premise psihologice (scheme, engrame, matrici) din inconştientul colectiv al popoarelor, ce servesc ca tipare şi modele operaţionale pentru elaborarea imaginilor din vis, simbolurilor de tot felul şi tuturor produselor imaginaţiei colective a umanităţii
-nu sunt imagini ci doare premise psihologice (drafturi, ciorne-dd)
Termenul de arhetip este utilizat cu un sens uşor modificat în studii de mitologie, etnologie, artă şi folclor (adică antropologie – dd), cu sensul de motiv, temă, schemă narativă, mitem, topos etc., atunci când acestea au atributele primordialităţii, universalităţii şi aderenţei întregii colectivităţi culturale (49)