Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1051

Luni, 29 Februarie 2016

C onstantin Palesicã,de acum celebrul

„bãtãuº” din Straja, carea creat o adevãratãisterie naþionalã, dupãce a lovit cu brutalitate otânãrã salvamontistã, afost vineri la un pas delibertate. Asta, dupã ceMiruna Inel a vrut sã îºiretragã plângerea împo-triva lui. Magistraþii de la Petroºani, însã, nu i-au acordat libertatea, la finele sãptãmânii trecute, aºacum poate spera.

Constantin Palesicã aajuns vineri în jurul prânzu-lui la Judecãtoria Petroºani,însã, judecãtorul de camerãpreliminarã nu l-a lãsat înlibertate, în ciuda faptului cãtânãra bãtutã de el ºi-ar firetras plângerea. Cel puþinasta reiese din declaraþiileunui notar din Lupeni, careuluit de ceea ce se întâmplãa fãcut public evenimentulce a avut loc în biroul sãu,joi la prânz. Notarul GrigoreMãrginean a primit joi vizitaMirunei ºi a avocatului luiConstantin Palesicã ºi, cânda aflat cã fata îºi retrageplângerea, a refuzat sã îi

întocmeascã actul notarial.Notarul a povestit cã i-a dat un formular tinerei, iarcând a vãzut cã scrie cãvrea sã îºi retragã plângereaîmpotriva celui care a lovit-o,a refuzat sã facã asta. Nu i s-a pãrut normal ºi nua vrut sã fie pãrtaº la aºaceva, aºa încât, împreunãcu avocatul, i-a invitat sãpãrãseascã biroul.

Un alt notar din Vulcan,de data aceasta, ar fi refuzat ºi el sã facã acest actnotarial, dupã ce la biroulsãu s-a prezentat fata ºi avocatul bãtãuºului.

Surse din rândul

poliþiºtilor au susþinut, încãde la început, cã fata nu avrut în prima zi dupã bãtaiesã depunã plângere la

poliþie ºi tocmai de aceea einu s-au sesizat în acest cazdeosebit de grav.

Nu este exclusã variantapotrivit cãreia fetei sã îi fiefricã ºi acesta sã fie motivulpentru care ar dori acum sãîºi retragã plângerea. Dar,pe lîngã aceastã variantã, se mai vehiculeazã ºi faptulcã fata s-ar fi înþeles cuPalesicã, între cei doi, spunpersoane din anturajul lor,existând o relaþie maiveche.

Pe numele lui Palesicãmai sunt alte douã plângeri,ale lui Dinu Cornel Toma ºiLucian Clondireanu, loviþi ºiei în barul din Straja.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Administraþia a hotãrâtcã zilele în care minerii auprotestat trebuiesc recupe-rate, iar ortacii nu au avutce face decât sã vinã lamuncã. În cele douã zile deproteste producþia de cãr-bune a scãzut cu 2500 detone. De exemplu, la minaLonea într-o zi normalã sedau circa 750 de tone decãrbune. Dacã nu s-aulucrat douã zile înseamnãcã, Complexul EnergeticHunedoara a pierdut unde-va la 1500 de tone de cãr-

bune. Aºa s-a întâmplat ºila Vulcan unde s-au pierdut1000 de tone de cãrbune.

Recuperarea producþieide cãrbune reprezintã omanã cereascã pentru termocentralele Mintia siParoºeni care acum îºirefac acel stoc minim. Încazul în care protestele arfi continuat, chiar ºi o zi înplus, cele douã termocen-trale riscau sã îºi blochezeactivitatea pentru cã nuaveau ce cãrbune sã ardã.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

N oul rector al Universitãþii Petroºani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, conformplanului managerial care a devenit ”lege” parafatã prin alegerea sa,

ºi-a propus sã ridice UP în calitate ºi imagine prin punerea în valoare ºi promovarea întregului corp profesoral, implementarea celor mai moderne cãi de acces la informaþie pentru studenþi, armonizarea programelor de studiu cucererile angajatorilor, deschiderea cãtre lume prin parteneriate cu mediul deafaceri ºi crearea unui consorþiu, puternic activat, cu INSEMEX ºi alte instituþiide cercetare, cu scopul angajãrii studenþilor absolvenþi. Radu Sorin a declarat cãva cere un audit pe toate activitãþile economice ale universitãþii pentru a secunoaºte de unde se pleacã pe noul drum. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Pragmatism, transparenþãºi... audit economic,

la Universitatea Petroºani

Minerii greviºti au fostla muncã în week-endP rotestele de la începutul sãptãmânii trecute

când toate schimburile de la exploatareaminierã Lonea, dar ºi cele de la Vulcan, aurãmas blocate în subteran s-au rãsfrâns totîmpotriva minerilor ºi asta pentru cã sâmbãtã ºiduminicã ortacii au fost la ºut pentru a recuperaproducþia care nu s-a dat în cele douã zile de grevã.

Palesicã rãmâne în arest ºi fãrã plângerea Mirunei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

C enturamunicipiului

Petroºani aratã cadupã un rãzboi mondial. Parcã ar fifost bombardamenteaici, iar localitateapare a fi pãrãsitã.Aceasta este imaginea care îi întâmpinã pe conducãtorii autocare tranziteazã centura municipiu-lui Petroºani.

Administraþia localãeste însã legatã de

mâini ºi de picioarepentru cã acest tron-son de drum nu îiaparþine. Aparþine însãDrmurilor Naþionale

care nu au niciotresãrire în ceea cepriveºte implementareaunui proiect pentrureabilitarea carosabilu-

lui. Chiar ºi aºa ediliilocali dela Petroºanivor începe din primãvarã un proiectpentru reabilitarea uneiporþiuni a drumului.

Aproximativ 3 kilometri din ºoseauade centurã a munici-piului Petroºani vor fireabilitaþi în acest an.Municipalitatea de laPetroºani s-a asociat cu Consiliul Judeþean,iar din suma alocatãpentru aceastã lucrare,anul acesta se vareabilita porþiuneacuprinsã între staþiile

de benzinã dinAeroport ºi sensul giratoriu cu avion.

Pozele au ajuns înmediul virtual, undecomentariile au curs.

“Aºa aratã un drumnaþional. În fiecare zi nerupem maºinile pringropile astea. Pe noicine ne despãgubeºte,bani pe impozite ºi taxeplãtim. Aratã de parcã arfi uliþa satului pe vremealui ªtefan cel Mare”,spune un internaut.

Situaþia este criticã în

zona cartieruluiAeroport, dar ºi în ceaunde se aflã autogara,gropile din asfalt fiindaproape imposibil deevitat de ºoferi. Drumulnaþional se aflã în pro-prietatea CompanieiNaþionale de Drumuri ºiAutostrãzi. Cei câþivakilometri din DN66,care strãbat municipiulPetroºani, nu au fostincluºi în proiectul dereabilitare a DefileuluiJiului. Guvernul nu arenicio soluþie pentruDrumul Naþional.

Monika BACIUMonika BACIU

Aflãm operatorul careva ridica gunoaieleC olectarea deºeurilor din judeþul

Hunedoara, încã un pas. ConsiliulJudeþean Hunedoara a implementat unproiect european pentru închiderea ºiecologizarea gropilor de gunoi neconforme din judeþ.

Acum, procedura mai face un pas.“Urmeazã sã stabilim operatorul zonal care vacolecta deºeurile”, a declarat Adrian David,preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

În ceea ce priveºte colectare, în Valea Jiului,cetãþenilor li se va percepe o taxã specialã însensul cã aceasta va fi achitatã de primãrii careapoi îºi vor recupera banii de la beneficiari.

Proiectul a vizat rezolvarea problemelor ecologice ºi operaþionale semnificative asociategenerãrii ºi gestionãrii deºeurilor, precum ºidezvoltarea unui sistem integrat de gestionarea deºeurilor la nivelul judeþului, care sãîmbunãtãþeascã nivelul de trai al cetãþenilor.Sistemul propus cuprinde toate elementelegestionãrii deºeurilor, de la prevenire ºicolectare pânã la eliminare ºi este adaptatnevoilor judeþului, fiind identificat drept cel mairentabil ºi accesibil pentru locuitorii judeþului.

Monika BACIUMonika BACIU

În scurt timpîncep lucrãrilela SalaPolivalentãA ni de corespondenþe,

pentru reabilitarea sãliipolivalente din Petroºani.Aproape 20 de ani de scrisoriºi discuþii au fost necesaripentru a se gãsi fondurilenecesare în vederea reabi-litãrii sãlii polivalente dinPetroºani. Directorul ªcoliiSportive spune cã proiectulse aflã într-o nouã etapã.

“Am trecut de faza licitaþieipentru proiectul care are o valoarea de un milion de euro.Dupã ce lucrãrile vor fi finalizatevom avea cea mai modernã ºidotatã salã de sport din judeþ”, adeclarat Zoltan Toth, directorulCSS Petroºani.

Sala polivalentã va intra înreparaþii capitale, în cadrul unuiproiecte de peste 1,1 milioanede euro.

“Au fost cinci ani de discuþiiºi nouã ani de contacte scrise,dar într-un final am reuºit sãobþinem finanþare”, a mai spussursa citatã.

Reabilitarea sãlii de sportpolivalente din Petroºani era onecesitate absolutã. Asta pentru cã aici îºi desfãºoarãantrenamentele copiii de lahandbal. Care din lipsa investiþiisunt nevoiþi de multe ori sã se antreneze afarã sau în sãlile de sport ale unitãþilor deînvãþãmânt pentru cã în salãeste foarte frig.

Monika BACIUMonika BACIU

În vara anului trecut,mascaþii au descins înAninoasa de unde auridicat zeci de per-soane. Aceºtia suntcercetaþi în mai multedosare penale pentruinfracþiuni care pleacãde la furt ºi pânã la celecu violenþã. Acþiunea înforþã derulatã, în varaanului trecut, de cãtrepoliþiºtii din Aninoasa,Vulcan, dar ºi o echipã

de la Petroºani, a fostnecesarã dat fiind faptulcã indivizii sunt extremde violenþi, lucru dovedit de un scandalde proporþii fãcut deaceºtia pe data de 17august Atunci, clanurilede interlopi din Vulcanau tãbãrât peste rivaliidin Aninoasa ºi s-aurãzboit cu bâtele pestrãzile din Iscroni.Totul a pornit de la o

adolescentã din Coloniade la Iscroni care s-ar fiîncurcat cu un tânãr ceface parte din clanuldin Vulcan. Individul,aflat sub control judiciarîntr-un alt dosar, adescins împreunã cuamicii sãi la Aninoasa ºia pornit un scandalmonstru pe strãzileColoniei. Conflictul a fost aplanat de jandarmi, poliþiºtii din

Aninoasa ºi Vulcan,însã taberele au conti-nuat sã se ameninþe ºichiar plãnuiau o nouãrãfuialã. Ambele tabereºi-au promis un ade-vãrat mãcel, mãrturiefiind probele aflate îndosarul penal deschis,însã planurile le-au fostdejucate de poliþiºti.

Monika BACIU Monika BACIU

România fãrã gropi. Centura municipiului Petroºani

Interlopii din Aninoasa ºi Vulcan se “încaierã” la judecãtorieC lanul de interlopi din Aninoasa a fost trimis în judecatã.

14 persoane din Aninoasa au fost trimise în judecatã în calitate de inculpaþi. Obiectul dosarului în care sunt judecaþi estede încãierare, potrivit noului Cod Penal.

În urma alegerilor, care au avut loc laUniversitatea Petroºani,pentru structurile de con-ducere, au fost desemnaþiconf.univ.dr.ing. NicolaePãtrãºcoiu – preºedinte alSenatului ºiprof.univ.dr.ing. RaduSorin – rector al UP.

În ce priveºte funcþiade rector, alegerile au fostextrem de importantepentru cadrele univer-sitare pentru cã de anibuni din interiorulUniversitãþii au rãzbãtutnemulþumiri ºi revoltã caurmare a unor practici degenul interesului personalºi de grup prin metodecare otrãveau colectivul ºicare aduceau mari deser-vicii imaginii instituþiei deînvãþãmânt. Apelurilerepetate au determinatprofesorii sã se mobilizezeºi sã-ºi decidã singurisoarta ºi n-a fost uºor,pentru cã PSD prinpreºedintele tinerilorsocial democraþi, aflat înfuncþia de director generaladministrative, susþineaun anume candidat.

Mobilizarea cadrelordidactice a fost exem-plarã, prezenþa la votfiind de 98%, iar cei doicandidaþi pentru funcþiade rector, care nu auintrat în turul doi, respectiv prof.univ.dr.ec.Eduard Edelhauser ºiprof.univ.dr.ing. RolandMoraru, au susþinut candi-datura prof.univ.dr.ing.Radu Sorin, care a obþinut 103 voturi aleprofesorilor surclasându-lpe contracaditatul sãuconf.univ.dr.ing. MariusMarcu, care a obþinut 85 de voturi.

Noul rector a UP a avut un program managerial pragmatic ºiîndrãzneþ care sã ridiceUP în calitate ºi imagineprin punerea în valoareºi promovarea întreguluicorp profesoral. RaduSorin a declarat cã vacere un audit pe toateactivitãþile economice ale

universitãþii pentru secunoaºte de unde sepleacã pe noul drum.Acesta a precizat cã pentru relansarea UP vacrea un grup din cadreuniversitare ºi studenþidoctoranzi care vor aveaca menire gândirea ºiîntocmirea de granturipentru universitate.

”Când am întocmitProgramul de manage-ment nu mi-am propus sã fie unul populist ºi sãtransmitã mesaje cafiecare sã audã ce i-arplãcea, în beneficiulnumãrului de voturi, îndauna coerenþei ºi seriozi-tãþii. Acesta este un pro-gram pragmatic, cu indica-tori operaþionalizaþi carepot fi uºor monitorizaþi,care combinã experienþamea internaþionalã cuexperienþa din sistemulnaþional de învãþãmânt.

Existã în lume maimulte modele de succesprivind conducerea uneiuniversitãþi. Acest pro-gram reprezintã o alegeredin perspectiva mea, perspectivã despre carecred cã se potriveºte celmai bine UniversitãþiiPetroºani. El urmãreºtesã continue ce a fost binedezvoltat în aceastã uni-versitate ºi sã dezvoltelucrurile care, din diversemotive, au funcþionat maipuþin bine. Este, aºadar,un program de dezvoltarecumulativã ºi inovativã înacelaºi timp” – a declaratrectorul UniversitãþiiPetroºani, prof. univ. dr.ing. Radu Sorin.

Programul de manage-ment, care a devenit”promisiune legalizatã”,este amplu detaliat peobiective ºi acþiuni, cumulte noutãþi ce pot plasaUniversitatea Petroºaniaproape de nivelul ºcolilorde prestigiu din Europa.Dar pentru cã ºtia binefaptul cã timpul colegilorsãi este limitat, RaduSorin le-a ieºit în întâm-pinare trimiþând fiecãruiao sintezã a proiectului sãu

privind viitorulUniversitãþii ºi cu intenþiade a-i convinge cã estecea mai bunã opþiunepentru cã:

“- Are cea mai marevizibilitate pe plan local,regional, naþional ºi internaþional dintre toþicandidaþii;

- Este profesor univer-sitar din 2003 ºi con-ducãtor de doctorat din2007, elemente care per-mit abordarea problema-ticilor universitare de laegal la egal cu alþi colegidin Consiliul Naþional alRectorilor ºi cuConducerea MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii;

- A adus oferte de studenþi în domeniile detradiþie ale Universitãþii(mine, mediu, maºini ºiechipamente electro-mecanice miniere) dinAngola, Vietnam,Senegal, China, Iran, etc.care din pãcate nu au fostreceptate pozitiv de foºtiimanageri din ultimii 8ani. Pentru studenþii vietnamezi a perfectatîmpreunã cu PreºedinteleCamerei de Comerþ ºiIndustrie Belfort, Franþaca studiile universitare sã se desfãºoare laPetroºani, iar practica înFranþa. Se impune (ºi osusþine din 2012) acre-ditarea a douã programeîn limba englezã;

- Se bazezã în procesulmanagerial pe principiullucrului în echipã ºi chiardacã nu a promis nici ofuncþie colegilor ºi nu aîncheiat nici un partene-riat cu contracandidaþiisãi, face asigurãri cã dinechipa managerialã(prorectori, decani) vorface parte cei mai apre-ciaþi colegi ai noºtri … ;

- Porneºte de la princi-piul cã Universitatea trebuie condusã de cadredidactice, cu consultareastudenþilor, iar adminis-traþia doar deserveºteinteresele acestora. Deaceea va face o analizã aacestui sector ºi va pro-

mova la funcþia deDirector GeneralAdministrativ un cadrudidactic (ca la majoritateauniversitãþilor din þarã) custudii ºi competenþe îndomeniu;

- Poate contribui ladezvoltarea cercetãrii uni-versitare prin aducerea decontracte ºi granturi înUniversitate ºi poate realiza un consorþiu cuprincipalul partener dinValea Jiului recunoscut peplan naþional ºi internaþional, INSEMEXPetroºani, dar ºi cu alþiidin þarã;

- Poate, împreunã cuDepartamentele, creaun colectiv de cadredidactice ºi studenþi doctoranzi, care sã scriepropuneri de granturi cucare sã se poatã participala competiþiile din domeniul cercetãrii,lansate pe plan naþionalsau internaþional;

- Poate aduna anual, laUniversitate, pe cei maireprezentativi angajatoridin Judeþul Hunedoara ºidin judeþele limitrofe pentru a crea o legãturãrealã, directã, învãþãmânt-cerinþele economiei-piaþaforþei de muncã;

- Aplicã transparenþatuturor proceselordecizionale dinUniversitate;

- Prin participareaperiodicã la întrunirileDepartamentelor poatecontribui la implicareatuturor colegilor la actuldecizional dinUniversitate”- a spus,printre altele, Radu Sorinîn scrisoarea adresatãfiecãrui coleg din cadrulUP.

Pregãtirea profesionalãºi activitatea academicã alui Radu Sorin îþi ia cevatimp doar ca s-o lecturezi,iar din CV-ul sãu lipsescmulte activitãþi pentru cã formularul nu are pre-vãzute rubrici specifice.

Prof.univ.dr. RaduSorin a desfãºurat activi-tãþi didactice, activitate de

cercetare ºtiinþificã, conducator de doctorat,coordonare granturi ºiproiecte de cercetarenaþionale ºi inter-naþionale, organizaremanifestãri ºtiintificelocale sau naþionale.

Este doctor în ºtiinþetehnice, specializarea„Utilaj tehnologic”.

A coordonat proiecteeuropene ca TEMPUS,SOCRATES ºi LEONARDO, este„Evaluator de competenþeprofesionale”, „Formatorde formatori”, „Managerde proiecte”, are Master Specializat înModernizare Industrialã ºi Reconversie, cu competenþe în disciplinetehnice, economice,ingineria mediului,etc./Competenþe înreconversia industrialã aregiunilor cu tradiþie înindustria grea - minerit ºisiderurgie.

Urmând ªcoalaSuperioarã de Mine dinNancy ºi ªcoalaNaþionala Superioarã deMine din Paris, Franta, alegat amiciþii ºi colaborãri,devenind profesor asociatla ºcolile respective.

Este membru alAsociaþiei Europene pen-tru Învãþãmânt Internaþional,Amsterdam, Olanda;Ambasador Hampshire-Anglia în România; a fostdirector pentru Româniaa Companiei PannonianInternaþional LTD,Colorado, S.U.A.; director pentru relaþiiinternaþionale, cercetareºtiinþificã al Universitãþii

din Petroºani.Este membru al

Consiliul Naþional deAtestare a Titlurilor,Diplomelor ºiCertificatelor Universitare,în cadrul MinisterulEducaþiei ºi Cercetãriiªtiinþifice, etc., etc..

Noul rector al UP,Radu Sorin, este ºi inventator, cu cinciinvenþii premiate cumedalia bronz laBudapesta ºi medalii de argint ºi bronz laBruxelles.

Este membru a diverse academii ºi asociaþii internaþionale,membru în alte 41 contracte ºtiinþifice cuparteneri economici saugranturi de cercetare.

I s-au acordat distincþiide cãtre ªcoala de Minedin Ales-Franþa, deUniversitatea din Assiut-Egipt, Medalia ConsiliuluiNaþional Român alConsiliului Mondial alEnergiei ”Pentru meritedeosebite la creºtereaprestigiului ºi afirmarea înþarã ºi strãinãtate a CNR-CME” etc.

Este autor ºi coautor al peste 100 de lucrãriºtiinþifice publicate în volumele conferinþelorinternaþionale sau în publicaþii ºi reviste de circulaþie internaþionalãindexate ISI, alte 200publicaþii ºtiinþifice la conferinþe ºi reviste ºtiinþifice, 16 cãrþi…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016 Actualitate 3

N oul rector al Universitãþii Petroºani, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, con-form planului managerial care a devenit ”lege” parafatã prin alegerea

sa, ºi-a propus sã ridice UP în calitate ºi imagine prin punerea în valoare ºipromovarea întregului corp profesoral, implementarea celor mai modernecãi de acces la informaþie pentru studenþi, armonizarea programelor destudiu cu cererile angajatorilor, deschiderea cãtre lume prin parteneriate cumediul de afaceri ºi crearea unui consorþiu, puternic activat, cu INSEMEXºi alte instituþii de cercetare, cu scopul angajãrii studenþilor absolvenþi .Radu Sorin a declarat cã va cere un audit pe toate activitãþile economice aleuniversitãþii pentru a se cunoaºte de unde se pleacã pe noul drum.

Pragmatism, transparenþã ºi… audit economic, la Universitatea Petroºani

4 Administratie Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016 Admnistratie 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

T oamna senumãrã bobocii,

dar acum e momentulsã afle ºi ei cum va fila ºcoalã. Zeci de copiide grãdiniþã au venitla ºcoalã în prima lorvizitã, au pãºit înclase ºi sunt pregãtiþisã înveþe.

Cred ºi sunt convinºi cãºcoala ãi va face mari ºimai deºtepþi, iar vineridimineaþã au venit pentruprima datã la o ºcoalã. Auintrat în clase, au vãzutcum este sã fii elev ºiacum sunt gata sã îºicumpere ghiozdane. Doarcã mai au puþin pânã latoamnã, iar emoþiile îicopleºesc. „Am venit ºieu la ºcoalã. Eu mã aºtep-tam sã gãsesc tot ce felulde sporturi, de activitãþi ºitot felul. Sunt la grãdiniþãacum, cã am 5 aniºori ºi

acum sunt la ºcoalã în vizitã ºi imediat voi împlini6. Abia aºtept sã înceapãºcoala”, a spus unul dintre micuþii vizitatori.

„Este frumos la ºcoalãºi vreau sã îmi cumpãrghiozdan”, a spus un altcopilaº.

„Am venit la ºcoalã ºiam crescut de tot ºi anulcare vine, sunt elevã”, ne-a explicat o altã micuþãvizitatare. „Eu am vrut sãvin la ºcoalã ca sã mã facdeºtept ºi isteþ”, a conchisun alt bãieþel de doar 5 aniºori.

Nici pãrinþii nu au fost

mai puþin emoþionaþi.Tãmici ºi tãtici, toþi ºi-aufãcut timp sã vinã laprimul contact cu ºcoala al celor mici. „Tragemputernic cu juniorul, sã oluãm de la început. Sãvadã ºi el ce este ºcoala ºi,încet –încet mergem maideparte. Aceastã ºcoalãeste, din toate recomandãrile pe care le-am primit, cred cã ceamai bunã din Petroºani”, a mai adãugat ºi MirceaCofaru, tãtic.

Ziua Porþilor deschiseeste o activitate privitã cumare interes ºi de dascãlii

din ºcoli, care vin ºi înacest an cu diverse oferteeducaþionale, menite sã îºiatragã viitorii bobocei.

„Oferta noastrã educaþionalã þine de clasapregãtitoare care, ca ºianul trecut, cuprindefoarte multe materiiopþionale. Este posibil caºi din toamnã sã avemopþionalul de limba ger-manã cu care am început,iar pe de altã parte, avem4 clase de pregãtitoare ºiîi aºteptãm la noi înºcoalã”, a declarat ºiNicoleta Demeter, directorªcoala Generalã I.G.Ducadin Petroºani.

Toate ºcolile dinPetroºani au avut o zi dedicatã porþilor deschisepentru boboceii pe care îiaºteaptã din toamnã. Cei mici au ocazia ca,împreunã cu pãrinþii, sãtreacã pragul ºcolilor ºi,mai apoi, sã se înscrie înclasele de aici.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cu lacrimi în ochiau plecat spectatorii,care au amuþit minutebune, când momentulo cerea, au aplaudatprestaþia actorilor ºiau gustat, minut cuminut, fiecare gest allor. Nu a fost un textuºor, dar de asta ne-au avertizat actoriila repetiþia generalã,însã, a fost o povestedespre viaþã, iubirineîmplinite, pãmânt ºicuriozitatea pentruceea ce este „dincolode zare”.

„Ce este „Dincolode zare”? o întrebarecare s-ar putea traduce prin: „Ce este dincolo de ceeace ne este permis sãsperãm?””, ne-auîndrumat la începutactorii de la Petroºaniºi tânãrul regizor, carea ales un decor sim-plu, iar la pauza dintreacte, a adoptat o idee

originalã, aduncândtineri liceeni, care sãmute piesele de pescenã, pe ritm demuzicã, momenteapreciate ºi ele la felde mult de sala plinãde spectatori.

„A fost debutulmeu regizoral într-unteatru profesionist ºiþin sã mulþumescdomniºoarei direc-toare Nicoleta Bolcã,pentru ºansa de a-mioferi teatrul pentru a-mi susþine specta-colul de licenþã aici ºi

mulþumesc ºi întregiiechipe artistice ºitehnice, care a colaborat cu mineaici. A fost o expe-rienþã extraordinarã.Pot sã spun cã estecea mai frumoasãexperienþã din viaþamea. E prima datã,când un proiect de almeu este reprezentatpentru un public plãtitor de bilet”, aspus George Crintã,regizorul piesei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

S -a vorbit mereu despre ideinoi în educaþie, despre îndru-

marea tinerilor spre ceea ce auînclinaþie, fie cã vorbim de artã,fie de plãcerea de a descoperi noiînþelesuri în fenomenele naturii,iar dascãlii din Valea Jiului tocmai acest lucru au fãcut.

Vor sã le dea copiilor posibilitateasã se afirme cu ceea ce ºtiu ei maibine ºi pentru asta au luat parte la unproiect internaþional deamploare.

Practic, ªcoalaGimnazialã „SfântaVarvara” din Aninoasa afost gazda ºi a organizat,la finele sãptãmânii trecute, o acþiune denu-mitã generic „Trainingand demonstrationworkshop „Inspiring Science Lessons– Big ideas of Science in interdiscipli-nary approaches” in the InspiringScience Education Project”. „Am avutastãzi onoarea de a deschide largporþile lãcaºului nostru de educaþie ºide a împãrtãºi bucuria ºi dorinþa de afi colaboratorii acestui proiect inter-naþional. În calitate de mentori aitinerei generaþii, avem ºansa sã neîndrumãm ºi sã-i inspirãm pe eleviinoºtri sã realizeze propriile descopeririºtiinþifice, sã observe ºi sã înþeleagãmodul în care se manifestãfenomenele naturale ºi ºtiinþifice, sã

aibã acces la instrumente interactivede ultimã generaþie chiar din sala declasã. Este o ocazie unicã de a nereorienta dorinþa de educare spre noicãi de afirmare a tinerei generaþii, de dezvoltare a unor individualitãþiputernice, cu minte iscoditoare ºicompetenþe reale”, a declarat profesoara Ramona Estera Inþa.

Prin acest proiect, care oferã accesla resurse digitale ºi noi oportunitãþide învãþare, dascãlii cred cã vor reuºimai mult decât pânã acum, ca sã

gãseascã, împreunã cu copiii, caleacea bunã spre o activitate experimen-talã transdisciplinarã, sã stimulezeparticiparea efectivã, ºi de ce nu? ºicea afectivã a elevilor la orele de curs,motivându-le în permanenþã dorinþade a descoperi ºi curiozitatea pentrunou. La proiect au luat parte dascãliidin toatã Valea Jiului ºi directoriiunitãþilor de învãþãmânt, care suntpregãtiþi sã aducã noutãþi în sistemulde învãþãmânt prãfuit din România.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

„Dincolo de zare”, un alt fel de spectacol, la PetroºaniS pectacolul de sâmbãtã searã de la Teatrul Dramatic I.D.

Sîrbu din Petroºani a ridicat o salã întreagã în picioare,iar asta i-a dat girul proaspãtului regizor de doar 23 de ani,George Crintã, care, la finele sãptãmânii trecute, ºi-a datlicenþa cu aceastã reprezentaþie.

Inspiraþie în educaþie, proiect gândit de profesorii din Valea Jiului

Vor sã vadã cum e la ºcoalã

Producþia de huilãdin Valea Jiului a

scãzut în ºase ani cupeste un milion detone. Lipsa investiþi-ilor în minerit se resimte acut, iarcifrele oficiale aleMinisterului Energieiaratã cã producþia dehuilã s-a diminuatdrastic.

Minerii ºi-au strigatnemulþumirile de sute deori, au tras semnale dealarmã prin care au spuscã nu au cu ce lucra, darnu a interesat pe nimeni.Situaþia le-a fost favora-bilã unora care s-aufolosit de aºa-zisa lipsã acãrbunelui pentru aimporta.

Dacã în anul 2008 înValea Jiului s-auexplotatat 2.809.925 detone de huilã, în 2014doar 1.583.350 de tonede huilã au ajuns la lumi-na zilei. Asta înseamnãcã producþia de huilã dinValea Jiului în decurs deºase ani a scãzut cu1.226.575 de tone decãrbune, adicã s-aînjumãtãþit.

Declinul a început dinanul 2012, atunci când

producþia de huilã dinValea Jiului a ajuns la1.876.062 de tone. Deatunci, în fiecare an,minerii din Valea Jiului auînceput sã scoatã din ceîn ce mai puþin cãrbune.Astfel, în 2013, producþia a fost de1.839.667 tone, iar în2014 aceasta a ajuns la1.583.350 tone.

Paradoxal, în timp ce

minerii îºi strigau dispe-rarea cã nu mai au cu celucra sau condiþiile dinsubteran le pun viaþa înpericol, pe stocurileunitãþilor miniere existãechipamente de peste un milion de euro,echipamente pe care nu le-a deranjat nimenipentru a le utiliza.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 2016 Actualitate 7

C omplexul EnergeticHunedoara urmeazã

sã fie restructurat masiv,pentru ca apoi sã devinãeficient. MinisterulEnergiei nu vrea lichidareasocietãþii energetice, însãse impune o restructuraremasivã a CEH. Informaþiaeste cuprinsã în analizastadiului actual al strategiei energetice.

“Huila extrasã este livratãsub formã de huilã energeticãsortatã ºi huilã energeticãmixtã cãtre CEH, pentrusucursalele ElectrocentraleParoºeni ºi ElectrocentraleDeva. Oferta de huilã lanivelul actualilor producãtoridin România este mai micãdecât cererea. Gradul de asigurare la nivelul actual deproducþie (1,5 mil tone anual)este de 36 ani. La începutullunii ianuarie 2016, CEH a intrat în procedurã de insolvenþã. Compania arecirca 6.000 de angajaþi laexploatãrile miniere Livezeni,

Lupeni, Lonea ºi Vulcan ºi latermocentralele Mintia ºiParoºeni. Este de aºteptat caprocesul de restructurare sãducã la o reducere a dimensi-unilor CEH, în scopul eficien-tizãrii sale economice”, searatã în strategia energeticã.

Dacã nu se vor gãsi soluþiipentru continuarea activitãþiiminiere din Valea Jiului, peste100 de milioane de tone dehuilã nu vor mai ajunge lalumina soarelui. Potrivitstrategiei energetice care seaflã în reactualizare, reprezen-tanþii ministerului de resortsusþin cã în Valea Jiului existã

peste 100 de mii de tone dehuilã exploatabile.

“Existenþa unei rezerveexploatabile concesionate depeste 100 mil. tone, concen-tratã într-un zãcãmânt unic,cu grad de asigurare de circa60 de ani. Infrastructura dejaexistentã, atât ca facilitãþi desuprafaþã, cât ºi ca lucrãriminiere principale de deschi-dere, utilizabile pe termenlung, atât pentru extracþiapropriu-zisã, cât ºi pentrutransportul cãtre beneficiari,pe calea feratã; Existenþa depersonal calificat în activitateaminierã, tradiþie ºi expertizã

profesionalã; Contribuþieesenþialã la securitatea ener-geticã naþionalã în situaþii decrizã, comparativ cu alteresurse”, sunt doar câteva dinpunctele tari ale huilei.

Studiu din anul 2014 maiaratã ºi câteva deficienþe. Una dintre acestea estegradul ridicat de periculozitatea exploatãrii din cauza conþinutului ridicat de gazeexplozive al zãcãmântului, cupredispoziþie la autoaprindereºi explozii.

“Putere calorificã scãzutãcomparativ cu oferta interna-þionalã; Grad de mecanizare aexploatãrii redus, utilaje uzatefizic ºi moral; Dificultãþi înexploatarea selectivã a cãr-bunelui; Posibilitãþi reduse deîmbunãtãþire semnificativã acalitãþii productiei cu actualatehnologie de exploatare;Competiþie redusã în extracþiacãrbunelui; Cost de producþieridicat”, sunt deficienþeleidentificate în actuala versiunea strategiei energetice.

Divizia Minierã aComplexului Energetic

Hunedoara dispune de peste87.927 m de lucrãri minieresubterane (puþuri, galerii,plane înclinate, suitori, etc.)precum ºi de construcþiile desuprafaþã (corpuri administra-tive, staþii de ventilatoare, ate-liere mecanice, electrice etc.)la toate cele patru exploatãriminiere.

“Huila extrasã este livratã,sub formã de huilã energeticãsortatã ºi huilã energeticãmixtã, Complexului EnergeticHunedoara SA, pentru sucursalele ElectrocentraleParoºeni ºi ElectrocentraleDeva. Oferta de huilã lanivelul actualilor producãtoridin România este mai micãdecât cererea, iar gradul deasigurare la nivelul actual deproducþie (1,5 mil tone anual)este de 36 ani”, mai aratãactualul studiu.

La momentul actual,Sucursala Divizia Minierã areîn exploatare douã abataje cucomplex mecanizat ( E.M.Livezeni ºi E.M. Lupeni),echipate cu stâlpi SVJ ºigrinzi GSA.

Monika BACIUMonika BACIU

Romeo Bejaeste susþinutde Cozma F ostul lider al minerilor din

Valea Jiului, Miron Cozma,considerã cã aghiotantul sãu afost condamnat, la fel ca ºi el,pentru o infracþiune comunistã.Cozma spune cã este alãturi deBeja, chiar dacã acesta l-a aban-donat când el se afla în puºcãrie.

Miron Cozma crede cã arestarealui Romeo Beja s-a dorit a fi ºi unmesaj transmis minerilor din ValeaJiului, pentru cã infracþiunea pentrucare a fost condamnat fostul sãuaghioant nu mai existã în codulpenal ºi, în plus, fapta s-a prescris.

”Eu cred cã este o exagerare, cãprin arestarea lui Beja vor sã dea olecþie minerilor din Valea Jiului care,din pãcate, nu mai pot sã ridicecapul din pãmânt. Au ajuns sã steaîn greva foamei, sã se blocheze înpãmânt, aºa ceva nu fãceau pe vre-mea mea. Romeo Beja venise înþarã tocmai în ideea cã vrea sã-ºifacã, nu reabilitare, vroia sã sejudece faptul cã infracþiunea nu maiexistã în codul penal. Condamnarealui fiind ºi foarte micã, de cinci ani,s-a gândit cã poate face un demerslegal de a anula acel mandat de exe-cutare”, a declarat, Miron Cozma,fost lider al minerilor.

Acesta spune cã îl va sprijini peRomeo Beja dacã va trebui sã exe-cute condamnarea de cinci ani.”Sunt alãturi de el chiar dacã eu am

fost supãrat pe el, pe liderii de sindi-cat care m-au lãsat în puºcãrie. Eunu pot sã fac acelaºi lucru ºi Beja,pentru mine, este un erou al miºcãriisindicale din România, pentru cã aavut curajul, cel puþin cât eram eu înînchisoare, sã iasã cu minerii înstradã”, a mai declarat Cozma.

Romeo Beja a fugit din þarã imediat dupã ce a fost condamnat lacinci ani de închisoare în dosarulMineriadei din 1999. A reuºit sãstea ascuns timp de 11 ani ºi aprimit statut de refugiat politic înAustria. A fost depistat de poliþiºti,sãptãmâna trecutã, ºi a ajuns directîn Penitenciarul Rahova pentru a-ºiexecuta pedeapsa.

Beja a fost prins dupã ce s-a dusla Curtea de Apel Bucureºti unde seprezentase la termenul de judecatãîn dosarul în care fãcuse contestaþiela executarea pedepsei.

Fostul vicepreºedinte al LigiiSindicatelor Miniere Valea Jiului,organizaþia sindicalã înfiinþatã ºi condusã de Miron Cozma, rãmânecel mai celebru hunedorean fugar, elfiind dat în urmãrire de cãtreautoritãþi timp de 11 ani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Restructurãri masive pentru eficientizarea CEH

În ºase ani, producþia de huilã s-a diminuat cu peste 1,2 milioane de tone

FINALA CUTREI GOLURI

ANULATEEste aproape

neverosimil pentru generaþia mai tânãrã desuporteri a echipei JiulPetroºani, ca aceastãechipã aflatã acum înfaþa unui colaps iminenta jucat la un asemeneanivel, european, finalaCupei Balcanice!

Dupã acele competiþii puternice la acea orã – C.C.E.,Cupa Cupelor, CupaU.E.F.A., Cupa InterToto –, Cupa Balcanicãavea ºi ea o tradiþie înplan regional, undeevoluau puterniceechipe de club dinGrecia, Albania,Bulgaria, Iugoslavia,Turcia sau România.

Pentru sezonul1977-1978, JiulPetroºani care obþinelocul 5 în sezonul ante-rior în Divizia „A”, fusese înscrisã de F.R.F.în aceastã competiþie.

Competiþia care adebutat în 1963, (prima

ediþie câºtigatã atuncide Steagul RoºuBraºov) avusese ocâºtigãtoare dinRomânia, de douã ori,pe Rapid Bucureºti, în1965 ºi 1966.

În sezonul 1977-1978 competiþia se aflãla cea de-a 16-a ediþie.Fusese o toamnã nuprea strãlucitã pentruechipele de clubromâneºti în cupeleeuropene, Jiul trebuiasã apere prestigiul aces-tui fotbal. Dupã o califi-care în dubla cu echipa

bulgarã Slavia Sofia (0-2 ºi 3-0), pe 16 noiem-brie 1978, este progra-matã prima manºã afinalei, la Petroºani.Adversar, echipaiugoslavã (acum dinCroaþia), N.K. Rejeka,înfiinþatã în 1946, ocupantã la acea orã alocului 9 în campionat.Ca o curiozitate, în lotul antrenat de I.Spasoevici, se afla ºiunicul fotbalist surdo-mut din lume, compo-nent al echipei naþionaleiugoslave, Desnita, caremarcase anterior un golîn meciul România –Iugoslavia!

Printre componenþiiechipei iugoslave,Avramovici, Hristici,Þukrov sau Desnita,nume respectate în fotbalul iugoslav la oraaceea, fiind componenþiai echipei naþionale!Pânã la meciul cu Jiul,iugoslavii eliminaserã

echipele Skanderbeu(Albania) ºi Aris Salonic(Grecia).

Jiul începe joculofensiv, cu o mareocazie a lui Sãlãgean(min. 2), Bucurescuratând ºi el (min. 30),dupã o combinaþieStoichiþã – Mulþescu –Ciupitu.

Introducerea lui

Dumitrache dupã pauzãdinamizeazã jocul Jiuluiîn atac, vine golul luiGigi Mulþescu (min. 54),vor mai înscrieDumitrache ºiSãlãgean, dar golurilesunt anulate pe motivde ofsaid.

SCORULA RÃMAS 1-0...

Returul, pe 13decembrie 1978, vagãsi la Rijeka o echipã gazdã mult maimotivatã, dar ºi cu unarbitraj pãrtinitor.

Stadionul „Kantrida”de pe malul Adriaticii aadunat vreo 8.000 despectatori, care sebucurã de un gol de 1-0 în min. 11, autorTomici, marcat dintr-unflagrant ofsaid nesem-nalizat de arbitrul grecMoshopoulos. În min.25 va fi 2-0 pentruiugoslavi (gol Desniþa),lui Tr. Stoica i seanuleazã un gol perfectvalabil. Sãlãgean vareduce din handicap, 2-1, gol cu capul înmin. 54, apoi GigiMulþescu (min. 56) esteeliminat nejustificat,Desniþa va majora (min.70) dintr-un penaltycare nu a fost, pentruca tot Desniþa (min. 74)sã pecetluiascã scorul

final de 4-1 ºi câºtigareaCupei Balcanice.

Aºa s-a încheiataventura Jiului într-o finalã de cupãeuropeanã.

GIGIMULÞESCU:

„NE-AU TOCATDE NE-AU

RUPT!” Gigi Mulþescu era în

1978 cãpitanul echipeiJiul. κi aduce aminteperfect de acea dublãdin finala CupeiBalcanice, împotrivacroaþilor de la N.K.Rijeka.

„Era o echipãextrem de bãtãioasã,putem spune, durãchiar. La Petroºani, întur, am deschis scorulimediat dupã pauzã,apoi arbitrul bulgar ne-afãcut praf, douã golurianulate aiurea laDumitrache ºi CornelSãlãgean. În retur, laRijeka, ne-au tocat dene-au rupt! Gol anulatla Traian Stoica, penalty inventat, eueliminat. Ce mai, a fostun coºmar. Am pierdutnemeritat trofeul”, aspus Gigi Mulþescu.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 29 Februarie 20168 Sport

În cei 97 de ani deexistenþã a echipei JiulPetroºani, au existatdestule momente cândjucãtori ai echipei înalb-negru au fost trans-

feraþi la echipe înDivizia „A”, la orarespectivã, mai titratedecât cea din ValeaJiului.

Desigur, în sertarul

de istorie, greu dereamintit faptul cã amavut ºi un jiulist care aajuns – cã tot e lamodã... – la celebraF.C. Barcelona! Seîntâmpla în anul 1933,când jiulistul E.Berkessy ajungea lacelebrul club catalan. I-a urmat ºase ani mai

târziu, în 1939, IuliuFarkas (I), care a ajunsla FerencvarosBudapesta.

Apoi anii `60-`70sau `80 au „luat” de laJiul mulþi jucãtori spreechipele din Capitalã,dar nu a fost un lucrurãu, unii dintre ei –Mircea Popa, Gigi

Mulþescu, Dumitriu II,Daniel Timofte,Bicfalvi – ajungând laNaþionalã.

În prezent, doarMihai Pintilii mai estepurtãtorul unui astfelde mesaj, de laPetroºani, spreCapitalã. ªi de acolo,la Naþionalã.

Henþ cu mâna

ªi totuºi, Pintilii...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Jiul Petroºani într-o finalãde Cupã Europeanã!Î n anii `70 ai secolului trecut, Europa fotbalisticã era „bântuitã”

de o serie de competiþii, mult mai concentrate decât în zilelenoastre. În afara celor trei mari competiþii, Cupa CampionilorEuropei (actuala Liga Campionilor), Cupa Cupelor ºi CupaU.E.F.A., existau ºi competiþii în plan regional, dar cu un maregrad de interes. În sezonul 1978-1979 a participat ºi Jiul Petroºanila o astfel de competiþie, ajungând pânã în finala Cupei Balcanice.

Gigi Mulþescu ca fotbalist la Jiul