D oi oameni au fost laun pas de moarte în

maºina lor, care a derapatde pe carosabil în zonaserpentinelor de laUricani ºi a sãrit de lapeste 10 m în albia Jiului.

Ambulanþele i-au scosdintre fiarele controsrionateºi i-au dus la spital. Oameniilegii cred cã maºina a dera-pat din cauza aluviunilor depe carosabil.

Accidentul, deosebit despectaculos, s-a produs înzona dintre Lupeni ºiUricani, iar pompierii au

acþionat imediat ce au fostalarmaþi prin 112. Cei doierau în apã, în maºina cares-a fãcut praf dupã ce aplonjat în albia Jiului ºi aufost scoºi de paramedici.„Am avut o maºinã care a

cãzut în Jiul de la o înãlþimede peste 10 m. Am reuºitsã ajungem în timp util ºi sãextragem persoanele dinmaºinã. Aceasta a rãmasacolo, urmeazã proprietarulsã ºi-o scoatã din apã”, a

spus Lt. Col. AdrianAvram, comandant alDetaºamentului dePompieri Petroºani.

Cei doi, o femeie de 49de ani din Petroºani ºi unbãrbat de 53 din Lupeni, auscãpat cu o sperieturãzdravãnã ºi cu viaþã, pentrucã Jiul era foarte mare ºiputea oricând sã fie maigrav de atât. Poliþiºtiicerceteazã acum evenimen-tul ºi i-au fãcut dosar penalºoferului. „Un autoturism apãrãsit partea carosabilã ºia cãzut în albia râului Jiulde Vest. Poliþiºtii au stabilitfaptul cã un ºofer de 53 de ani din municipiulPetroºani, care conducea

un autoturism din direcþiaCâmpu lui Neag sprePetroºani, ãîntr-o curbã ladreapta, nu a adaptat vitezade deplasare la condiþiile dedrum, a pierdut controlul ºis-a oprit cu maºina în albiarâului”, a precizat ºiBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Accidentul s-a produsimediat dupã ce aluviunileau mãturat DN 66A ºiºoferul nu a adaptat vitezala condiþiile de drum, fiind proiectat în apã. Din fericire, însã, ambiipasageri, care au ajuns laspitalul din Lupeni, sunt înafara oricãrui pericol.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1128

Miercuri, 22 Iunie 2016

P are simplu, dar ca sã ajungã copiii în clasele pline cu jucãriitrebuie sã aibã cu ce sã se îmbrace, cu ce sã se încalþe ºi

trebuie sã poatã mânca ceva mai consistent decât cornul ºi lapteleguvernamental. Toate astea nu-s treaba copiilor: treaba lor e sãmeargã la grãdiniþã, dar pentru asta pãrinþii ori bunicii trebuie sãle poatã asigura mãcar nevoile primare.

Ploile au decimatalbinele ºi implicit producþiade miereA picultorii trãiesc din ce

au recoltat anul trecut.Albinele s-au comportat cape timpul iernii în aceastãprimãvarã extrem deploioasã ºi, dacã trag linie ºifac bilenþul, acesta este, celpuþin pânã acum, îngrijorã-tor. Asta, spun ei, chiar dacã ploile se opresc ºi vinecanicula, când tot nu e bine.

Albinele au fost pur ºi simplunãucite de vremea neobiºnuit derece ºi ploioasã. Nu au avut timpde cules, au amestecat mierea cupolenul, au gãsit pomi fãrã flori ºipoate acum, când dã floarea la teiîn zona de munte, sã reuºeascãsã facã ceva. Pierderile apiculto-rilor sunt, însã, semnificative.„90% sunt pierderile noastre. Aufost foarte multe ploi, albinele nuau ieºit afarã, nu au fãcut pole-nizarea, nectar nu am avut. DinGorj le-am adus la Ponor înHunedoara, unde suntem toþiapicultorii, dar aºteptãm sã vinãsoarele, sã se întâmple ceva”, nespune Floarea Calo, apicultor dinPetroºani, care are un chioºc înpiaþa centralã.

Nu numai cã au pierderi dincauza vremii nefavorabile, darapicultorii spun cã vând ºi acumla preþurile de anul trecut. Dar caacum, parcã nu a fost nicicând.

„Aºa slab nu a mai fost. De cândne ocupãm cu stupãritul, aºa anslab nu am mai avut. Parcã prin2014 a mai fost, dar nu ca acum.Scot 10% faþã de anul trecut”, amai spus doamna Floarea.

Stupii au fost mutaþi sprezonele în care acum ar urma sãînfloreascã teii. Asta pentru cã lamunte încã nu s-a produs acestfenomen din cauza vremii reci.Abia apoi, vor vedea ce va ieºi.Asta, dacã nu va fi caniculã, pen-tru cã albinele ar avea ºi atunci desuferit. „Ar fi o problemã ºi cucanicula, pentru cã soarelefierbinte, usucã polenul. Când eploaie, e ploaie, când e soareleputernic iar nu e bine, darsperãm cã va fi mai bine. Pânãacum, însã, e rãu”, afirmãfemeia.

Apicultorii vin zilnic cu miereîn piaþã, însã, vânzãrile se înscriuîn graficul normal. Cu toate aces-tea, se observã uºor diferenþa din-tre mierea din acest an ºi cea deanul trecut, când albinele nu aufost atât de stresate.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

ANINOASA: VIAÞA ÎNTRE

DOUÃ MARFARE

Au sãrit de la 10 metri din cauza viiturii

- ANUNÞ -1.SOCIETATEA

NAÞIONALÃ DEÎNCHIDERI MINEVALEA JIULUI SA, cusediul în Petroºani, jud.Hunedoara, str. MihaiViteazu nr. 3, et.2, cod332014, anunþa organizareaprocedurii de licitaþie cu stri-gare pentru achiziþionareaserviciilor de preparare ºiservire masã caldã salariaþilordin cadrul SNIMVJ SA.

2. Modalitatea deobþinere a documentaþiei delicitaþie: documentaþia seobþine de la sediul SNIMVJSA, în zilele de luni pânãjoi, între orele 09:00 –14:00 ºi vineri între orele09:00 – 12:00. Plata seface în numerar, la casieriaSNIMVJ SA în zilele de lunipânã joi între orele 09.00-14.00 ºi vineri între orele09.00-12.00 sau prin ordinde platã în contul curent alSNIMVJ SÃ RO 52 RNCB0165130168580001deschis la B.C.R. – filialaPetroºani. Dupã efectuareaplãþii operatorul economicridicã documentaþia deatribuire de la sediul entitãþiicontractante sau, la solici-tarea sã scrisã transmisãentitãþii contractante pe faxnr. 0374172601 sau emailsnimvjsa@yahoo.com , caretrebuie sã conþinã datele deidentificare, CUI, adresacompletã, persoana de con-tact, nr. telefon fax/email ºidovada plãþii contravaloriidocumentaþiei (copie a chi-tanþei sau copie a ordinului

de platã vizat de bancã),operatorul economic vaprimi documentaþia princurierat rapid, plata curiera-tului intrând în sarcina ope-ratorului economic care asolicitat aceastã modalitatede obþinere a documentaþieide atribuire. În acest caz,riscurile transmiterii ºi pri-mirii documentaþiei, inclusivforþa majorã, cad în sarcinaoperatorului economic solicitant. Dupã efectuareaacestor formalitãþi opera-torul economic poate solici-ta entitãþii contractantetransmiterea documentaþieiºi pe email, în format word.

3. Costul documentaþiei:30 lei cu TVA inclus.

4. Valoarea estimatã acontractului: 2.789.867,28RON

5. Durata contractului.17 luni ( 01.08.2016 –31.12.2017 )

6. Orice solicitare de clarificare cu privire laconþinutul documentaþiei deatribuire va fi trimisã în scrisprin poºtã / pe fax nr.0374172601 sau email laadresa

snimvjsa@yahoo.com ,exclusiv la sediul entitãþiicontractante, precizânddatele de identificare aleoperatorului economic, CUI,adresa completã, nr. tel, fax,email ºi obiectul contractu-lui, pânã cel târziu cu 4 (patru) zile înainte de termenul limitã de depunerea ofertelor.

7. Entitatea contractantãva transmite rãspunsul înscris, tuturor celor care aucumpãrat documentaþia deatribuire, fãrã a deconspiraidentitatea operatorului eco-nomic care a solicitat clari-ficãrile, pânã cel târziu cu 2(douã) zile înainte de ter-menul limitã de depunere aofertei la numãrul de fax sauadresa de e –mail indicatede operatorii economici înformularul completat odatãcu achiziþionarea documen-taþiei.

8. Data ºi ora limita dedepunere a ofertelor: 11iulie 2016, ora 09:00.Ofertele se vor depune înplic închis, marcat cu adresaSNIMVJ SA, cu denumirea,

adresa, nr. de telefon ºi faxale ofertantului, cu inscripþiaA NU SE DESCHIDEÎNAINTE DE DATA DE_________, ORA_______.Ofertele depuse dupã data ºiora limita de depunere nuvor fi luate în considerare ºise vor returna nedeschise laadresa înscrisa de ofertanþipe plic.

9. Data ºi ora de deschiderea ofertelor ºi desfãºurare aºedinþei de licitaþie: 11 iulie2016, ora 11:00.

10 Locul dedeschidere a ofer-telor ºi desfãºurare aºedinþei de licitaþie:sediul SNIMVJ SA,Petroºani, jud.Hunedoara, str.Mihai Viteazu nr. 3,et.2.

11. Entitatea con-tractantã are dreptulde a decala data lim-itã pentru depunereaofertei, caz în careva comunica nouadatã limitã, în scris,tuturor operatoriloreconomici care au

achiziþionat documentaþiaprocedurii.

12. Garanþia de participarela procedura: 55.797 lei carese va constitui conformprevederilor din Documentaþiade atribuire. Dovada consti-tuirii garanþiei trebuie sã fieprezentatã cel mai târziu ladeschiderea ofertelor.

11. Informaþii suplimentarese pot solicita la Birou APMD,telefon 0374172616 /0374172619.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

SC RIPOSTATRANS SRLJUDEÞUL SÃLAJ

ANGAJEAZÃ :ªoferi profesioniºticu experienþã; Mecanici auto

cu experienþã; Sudor.

TEL. 07446381630735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.70 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 11.50 lei- Cotlet porc cu os - 14.00 lei- Cotlet porc fãrã os -17.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

F acturile la apãpot fi plãtite, de

ceva timp, prin intermediul sistemu-lui de platã pay-point.Reprezentanþii societãþii de apã dinValea Jiului au fãcutun bilanþ al încasãrilorprin intermediul acestui serviciu.

Constatarea este cãdin ce în ce mai mulþiabonaþi ai SC ApaServ

Valea Jiului aleg sãplãteascã facturile lapay-point, astfel cã numai sunt nevoiþi sãstea la coadã laghiºeele de încasare afacturilor. Extindereacanalelor de încasare afost una dintremãsurile principaleîntreprinse de societatea de apã ºicanalizare din ValeaJiului, astfel caabonaþii societãþii SC

Apa Serv Valea JiuluiSÃ Petroºani, nu maisunt nevoiþi sã stea lacozi care se formeazãla punctele de încasare pentru a achita facturile de apã.

„Reamintimclienþilor SC Apa ServValea Jiului SAPetroºani cã facturilesunt prevãzute cucoduri de bare acesteaputând fi achitate ºiprin sistemul Pay Point

la orice punct deîncasare dotat cu cuun astfel de sistem deplatã, nu doar lacasieriile societãþii saula încasatorii de teren.Sistemul de încasarePay Point s-a dovedit afi agreat de cãtreclienþii societãþii noastre, dovada fiindîncasãrile lunare tot încreºtere” au mai spuscei de la ApaServValea Jiului

Modalitatea de platãa facturii prin sistemulPay Point este simplãºi sigurã: clientul seprezintã cu factura deapã în cel mai apro-piat magazin în care segãseºte un terminalpay point, vânzãtorulscaneazã codul de barede pe factura, clientulachita în numerar valoarea facturii ºiprimeºte pe loc un

exemplar al chitanþeicu toate detaliile tranzacþiei.

Sistemul estefuncþional din anul2013, iar atunci, directorul general alApaServ Valea Jiului,Costel Avram declaracã “încercãm sã gãsimalternative sã putemplãti ºi la alte bãnci,pentru cã oamenii sãachite factura maiuºor”.

Monika BACIUMonika BACIU

Facturi plãtite prin intermediul sistemului de platã pay-point

SOCIETATEA NAÞIONALÃ DE ÎNCHIDERI MINE VALEA JIULUI SA

Copiii vor la grãdiniþã. Rãmâne

doar ca pãrinþiiori bunicii sã îi ºi

ducã.

Pare simplu, dar ca sãajungã copiii în claselepline cu jucãrii trebuie sãaibã cu ce sã se îmbrace,cu ce sã se încalþe ºi tre-buie sã poatã mânca cevamai consistent decât cor-nul ºi laptele guvernamen-tal. Toate astea nu-s treaba copiilor: treaba lore sã meargã la grãdiniþã,dar pentru asta pãrinþii oribunicii trebuie sã le poatãasigura mãcar nevoile pri-mare. ªi mai ales, trebuieca pãrinþii ãºtia, aºa sãracicum or fi, sã se trezeascãdimineaþa ºi sã-i predeaeducatorilor.

Ca sã vedem din cecauzã un lucru aparentsimplu, precum mersul lagrãdiniþã, a devenit opoveste complicatã, amajuns într-o comunitateemblematicã pentru Valea Jiului, într-un orãºeldevenit celebru pentru cã,nu demult, a fost singuralocalitate din Româniaintratã în insolvenþã.

La Aninoasa, aproapede intrarea în localitateadenumitã impropriu oraº - doar pentru cã arevreo cinci blocuri - existãcartierul de case dãrãpã-nate, pe care ploile dedupã Paºti l-au transfor-mat într-o mlaºtinã putu-roasã. Aici, o mânã deoameni sãraci, murdari ºiºtirbi privesc cu jind sprecalea feratã din spatele lor.De sãptãmâni bune nu amai trecut niciun marfar,iar ei nu au mai vândutniciun sac de huilã. Din cesã trãiascã? Iar cei de lacurent tocmai ce trecuserãpe acolo ca sã le taie alimentarea de la reþea.Asta dupã ce ei s-aubranºat ilegal, direct pestâlp. „Vai de capul nostru!”, curg vãicãrelile,

imediat ce oamenii aflã cãsuntem ziariºti.

Cât valoreazã aici educaþia? Ce înseamnãîntr-un loc ca ãsta ºcoala?

Aici zâmbetele ºtirbe secontopesc cu praful decãrbune ºi cu privirileinocente ale celor mici,cãraþi în braþe de fraþiioleacã mai mari. Dacã-i întrebi de grãdiniþã,zic pas!

„Dacã aº fi avut vreo 20 de copii...”

Nu, nu a fãcut nicimãcar unul – n-a putut,sãraca - dar acum se gân-dea cã, dacã tot dã statulatâþia bani, ce bogatã eraea... 50 de lei de cãciulã,numai sã îi ducã la grãdiniþã ºi tot era ceva!

E o femeie bãtrânã, cestã la o masã la care neinvitã ºi pe noi sã luãmloc. A mai rãmas cevadupã Paºte ºi poate cã nee poftã. Ne îmbie cu niºtecozonac ºi pascã. O întrebce ar fi fãcut cu banii de la20 de copii, cã nu erautocmai suficienþi. „Ehe,aveam eu, cã rãmân hainede la unul la altu’ ”, spunebãtrâna.

„Du-te, tu, cã nu îþiajung 50 de lei nici sã leiei o pereche de pantaloni, sau pacheþelulcu mâncare!” o contraziceo alta, care are copil degrãdiniþã.

Antonia Kalanyoº are4 ani ºi nu a mers nicio-

datã la grãdiniþã. O întrebdacã ar vrea ºi dã din cap zâmbind. „La noi, laþigani, copiii se duce lagrãdiniþã pe la 6 ori 7ani”, îmi explicã o altãfemeie, ponosit îmbrãcatã,care are un copil de 25 deani cu handicap. Îi esteruºine sã îmi spunã câteprostii, ºi de ce fel, faceacest copil al ei, dar mãroagã sã intervin sã o ajutsã reprimeascã acel ajutorde handicap, „cã doarãsta nu s-a fãcut bine

dupã 18 ani!”.Antonia poartã în

picioare niºte ºlapi roz,mai mari cu vreo treinumere ºi bunicul sãu oduce sã o dea în leagãn.Fata se alintã ºi este ferici-tã, iar bãrbatul ne explicãdespre cât de mult i-arplãcea fetei la grãdiniþã.„Din toamnã o duc!Acuma mai stã acasã. Aici e parcul de joacã, aicie grãdiniþa ºi ea se uitãmereu pe geam la copiiidinãuntru. Îi place, cum sã nu îi placã?”,explicã bãrbatul.

Mama ei a îmbrãcat-ofrumos sã o ducã pânã laparc, sã vadã grãdiniþa.Abia aºteaptã sã meargãºi parcã i-am ºi convins pepãrinþi cã acolo îi va fi maibine. Promit sã o ducã desãptãmâna viitoare, cãdacã primesc ºi bani, dece nu?

Banii despre care auzi-serã oamenii din Aninoasasunt, de fapt, tichetelesociale acordate conform

Legii 248 din 2015,privind stimularea participãrii în învãþãmântulpreºcolar a copiilorprovenind din familii defa-vorizate. Actul normativpreia soluþia implementatãîn programul ,,FiecareCopil în Grãdiniþã”,pilotat de AsociatiaOvidiuRo, ºi finanþeazã dela bugetul local tichetelesociale în valoare de 50de lei acordate, în anumitecondiþii, familiilor cu copiipreºcolari care frecven-

teazã regulat grãdiniþa.Antonia ne spune ºi o

poezie. Se încurcã puþin,dar la cei 4 ani este o performnaþã, pentru cãmai nimeni nu stã sã îidea vreo lecþie fetiþei.

O femeie, cãreia îilipsesc doi dinþi din faþã, ocheamã pe Antonia ºi fatafuge repede la ea. Acolo o altã fetiþã, AndreeaCreciunesc, tot de 4 ani, o aºteaptã sã se joaceamândouã. Nici ea nu aajuns la grãdiniþã. „Nu mi-a zis nimeni cã dãbani dacã o duc. O ducdacã e aºa”, spune mamaAndreei.

Le plimbã pe amândouã într-un cãruciorumplut cu ceva pãturipline de praf, pe un drumplin de gropi umplute cuapã ºi balegi de cal, printre casele ale cãrorziduri stau sã cadã, cuacoperiºurile spulberatedin loc în loc, printrecoteþe cu porci, de la carese scurg zemuri puturoase.

Fetiþele zâmbesc, doar asta e singura lor distracþie.

Pe lângã Aninoasa,vreo 30 de case ce fãcauparte din coloniaVulculeºti, în care locuiauminerii au devenit adãpostul câtorva zeci defamilii. Sãraci lipiþi pãmân-tului, oamenii au cârpitcum au putut clãdirile ceaparþin acum primãriei ºisunt, oficial, locuinþesociale, pentru careplãtesc ºi chirie. În fiecarecasã ar trebui sã locuiascãdouã familii, numai cã încãmãruþele pline de igrasiese înghesuie ºi câte treigeneraþii, care se spalã lalighean cu rândul, furãcurent direct de pe stâlp ºiau WC-ul în curte.

La Vulculeºti, în cãtunulde cocioabe care a fãcutînconjurul lumii dupã cereporteri din toatã Europaau venit acolo pe vremeadisponibilizãrilor, nimeninu e mai bogat sau maisãrac. Toþi sunt la pãmânt.În drumul lor în cãrucior,fetiþele dau de un cãþeluºnegru: Cãrbune. Cãrbuneîi numele lui, cã aici toþitrãiesc din cãrbunii furaþi.

Furtul cãrbuneluie o ocupaþie în

toatã regula

„De douã sãptãmâninu mai trece niciun vagonde cãrbune. ªi ce o trecut e numai piatrã”, neexplicã o femeie. Pãi da,cã a fost pauzã de Paºti lamineri ºi nu au dat pro-ducþie ºi acum parcã sevorbeºte despre închidereapreparaþiei din Coroieºti.

Cât vor mai da, cã seînchid minele una dupãalta...

Aceºti oameni ºtiu cel mai bine mersul marfarelor de huilã. ªi, laora la care parcã un ceasinterior le dicteazã, sar, iau lopeþile, se aruncã învagoane, pânã nu vinePoliþia, cu frica de cei27.000 de Volþi.

Când pleci la furat cãr-bune, nu poþi greºi decâto singurã datã, cã a douaoarã nu mai apuci. Dacãte urci pe vagon ºi nupãstrezi distanþa faþã delinia de înaltã tensiune,aflatã la mai puþin de doimetri, ori dacã ridici lopa-ta prea sus ºi te apropii decabluri, arcul electric teucide pe loc. Dacã ai lopãtat cãrbunele ºi eºti pecalea feratã, dar nu eºtiatent la miºcarea mar-farelor aflate în miºcare,te-ai ars: în cel mai buncaz se lasã cu mâini saupicioare fãcute terci. Cândcapeþi experienþã ºtii dejatoate astea, dar tot poþi sãcazi în mâna poliþiºtilor, casã nu mai spun cã era ovreme când trenurile aufost pãzite de jandarmiînarmaþi, de parcã eraudiligenþele din Vestul sãlbatic.

Aºa cã nici sã furi cãrbune nu-i uºor, ba chiardimpotrivã. E ºi greu, ºipericulos, ºi nici foarteprofitabil: oricât de bun arfi cãrunele, mai mult de15 lei pe sac nu dauromânii de pe la caseledin împrejurimi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016 Reportaj 3

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZà -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

ANINOASA: VIAÞA ÎNTRE DOUÃ MARFARE

CONTINUAREÎN PAGINILE 4-5

Celor care trãiesc dinfurtul cãrbunelui, oameniidin Valea Jiului le spun cãrbunari. Ei au zeci dedosare penale. κi pun ºicopiii sã lopãteze, în ciudapericolelor, pentru cã, dacãvine Poliþia, ei sunt minoriºi mãcar nu îi aresteazã.Unii sunt cei mari sunt eli-beraþi proaspãt din puºcãrie– ne-au spus-o chiar ei - ºila prima abatere, ajung iarla „mititica”.

Deci, îºi cheamã copiii.Cern cãrbunii printr-o sitã,îi încarcã în cãruþe ºi se fac

nevãzuþi, fiindcã ºtiu cãPoliþia vine printre caselelor, în cãutarea altor hoþi.Timpul e scurt, dar binecântãrit de toþi. Din pãcate,însã, sunt doar niºte copiifãrã niciun viitor; de ºcoalãs-au lãsat ºi cei mari, cã leera foame.

Ar trebui sã fie în clasa aIX-a, la liceu, dar se luptãcu o lopatã grea plinã decãrbuni. Aºa am gãsit-o pefetiþa de doar un metru ºijumãtate, zgribulitã ºi mur-darã, printre liniile de caleferatã, unde cerne cãrbuniiºi îi încarcã într-un sac.Recunoaºte cã i-a furat, cãs-a urcat singurã în vagon

de mai multe ori, dar ce sãfacã?, îl are pe taicã-su înpuºcãrie. Tot din cauzã cã afost prins la furat cãrbuni.S-a ferit de noi, de teamaPoliþiei, dar am încercat sãaflãm cât le este acestor

copii de greu. „Trebuia sãfiu la ºcoalã, ºtiu, dar suntaici, cã nu am mâncare.Trebuie sã ne descurcãm.Pentru mâncare am lãsattot. Trebuia sã fiu clasa aIX-a, dar nu pot sã mergaºa. Cu lopata e mai uºor,chiar dacã este grea, dar nuam ce sã fac. Trebuie sãmuncesc, de dimineaþãpânã seara. Eu mã urc ºi învagoane sã arunc jos cãrbunii, am curaj. Muncescde dimineaþã pânã searapentru ca sã luãm de mâncare”, a mãrturisitfetiþa. Aceºti copii nu îºimai doresc nimic decât sãîncarce sacii, sã sarã la timpdin vagon dupã ce furã cãrbunii ºi apoi sã îi vândã.

Tot acolo l-am gãsit ºi peun alt tânãr aflat la vârsta lacare trebuia sã fie la liceu.Dar s-a lãsat, cã nu poatemerge cu maþele goale laºcoalã. „Mulþi de aici audosare penale ca ºi familiamea. Normal cã, dacã nuavem unde sã muncim, aicivenim. Iau pe sac 5 lei, 6lei, depinde cât ne dauoamenii. Scot zilnic 10 leiminim, cã dacã nu facematât, nu avem de unde sãmâncãm. Poliþia vine imediat ºi ne ia pe toþi. Laºcoalã nu mã duc de doiani”, mi-a spus bãiatul,grãbit sã nu fie prins deoamenii legii.

Alarma se dã între ei, pelimba lor, romani, iar ca la

un semn, toþi o iau la fugãcu caii sau cu cãrucioarele.Mi-au spus cã venitul uneifamilii este oficial de vreo250 de lei, din ajutoarelesociale, dar cã familiile le-adecimat Poliþia, care i-a totarestat. ªi, în plus, acumnici nu prea au mai venittrenuri cu huilã ºi foameaeste ºi mai mare. Acumcern din ce mai este arun-cat pe calea feratã. Este unmod simplu de a face bani,sau aºa pare, dar fiecaredintre aceºti copii maihrãneºte acasã câteva guri.

ªi ºtiþi de ce se tem eicei mai tare? Nu de cei27.000 de Volþi de deasupra fiecãrui vagon încare sar, nu de Poliþie, ori

cã se întorc din puºcãrie, cide ce se vor face dupã ceminele se închid.

Cartierul e umplut acumcu bãlþi ºi noroi, printrecasele dãrãpãnate ºilatrinele sãpate la nici patrumetri de locuinþele lor.Acolo îºi duc viaþa o mânãde oameni sãraci. LaAninoasa, primul oraº carea fost declarat în insolvenþãcu sprijinul politicienilordirect interesaþi de comuni-tate doar în campaniileelectorale. „Sunt 6 candi-daþi ºi noi suntem toþi4.800 de oameni”, îmiexplicã Remus Cãldãrar, liderul comunitãþii. Cu toateastea, alegerile n-au adusnici o schimbare laAninoasa: primar e totNicolae Dunca, fostul edil,care se mândreºte cã a scosoraºul din insolvenþã ºipromite sã-i mute pe

oamenii din Vulculeºti într-un bloc nou, pe carezice cã îl va construi.

Tot el este cel care le iape cele douã fetiþe de 4 ani,Antonia ºi Andreea ºi nespune cã ºi pe nepotul sãude numai 3 ani îl va duce lagrãdiniþã. „Aici sunt 3 copiicare au vârsta necesarã casã intre în programul„Fiecare copil în grãdiniþã”.Sã ºtiþi cã oamenii îi duc la grãdiniþã ºi chiar mã gândesc ºi eu sã îl duc penepoþel, chiar dacã aîmplinit 3 ani, de o sãp-tãmânã. Nu prea vorbeºteel bine, dar cred cã acolo,între copii, va învãþa maibine”, ne spune RemusCãldãrar.

Când aude discuþia ºimama Antoniei ºi cea aAndreei, dar ºi o altãfemeie, care lasã se înþeleagã cã stã de puþinãvreme la barãci, în fostelelocuinþe comune din colo-nia minereascã, se aratãinteresate ºi promit cã desãptãmâna viitoare se vorinteresa cum sã facã. Nuºtiau de acest program, deºicei din primãrie ne-au datasigurãri cã le-au vorbitdespre el.

„În acest moment, înAninoasa avem 23 de copiicare beneficiazã de acestetichete din programul’Fiecare copil în grãdiniþã’.Dacã se încadreazã încondiþiile Legii 248, ºianume ca venitul pe mem-bru de familie sã fie depânã la de douã ori nivelulvenitului minim garantatpentru o singurã persoanã,primesc tichete sociale în

valoare de 50 de lei lunar,dar asta numai dacã ceimici frecventeazã regulatgrãdiniþa. Din câte am dis-cutat cu directoarele de laºcoalã ºi grãdiniþe, prezenþaa crescut ºi la cursuri. Suntinteresaþi, cã altfel pierdbanii ºi noi le-am expicatacest lucru”, susþine DoinaUngureanu, ºefa ServiciuluiPublic de Asistenþã Socialãde la Aninoasa.

Prezenþa este luatã îndiscuþie ºi de cãtre ceilalþipãrinþi, adunaþi sã afle ce lespunem noi. „Doamnã, aicinuma’ sã se scoale, cã ãºtiadorm pânã pe la 12, iaratunci cum sã ducã ºi copiii?”, ne spune doamnacare ar fi vrut sã aibã vreo20 de copii. Asta, în timpce o alta îi dã soluþia: „Pãise scoalã ºi ele, pun copiiiîn microbuzul ºcolar, careopreºte fix aici ºi apoi nuau decât sã doarmã iar!”, a conchis aceasta.

Mario ºi Oraºul deCarton

Din pãcate, Antonia ºiAndreea nu au ajuns încã lagrãdiniþã. Câteva zile maitârziu, am cãutat-o pe edu-catoarea Emeºe Lasconi,care ne-a explicat faptul cãla grãdiniþa cu pricina sunt5 copii ce beneficiazã deaceste tichete ºi toþi au oprezenþã bunã ºi foartebunã. Printre ei, îl zãresc peMario. Un copilaº drãguþ,jucãuº ºi foarte isteþ. Seoferã sã ne fie ghid ºi nespune chiar o poeziedespre o buburuzã. A creatrecent una din plastilinã ºine duce spre locul în care oare expusã, o altã camerã aapartamentului în care seaflã grãdiniþa, la parterulunui bloc.

Mario este un copilcuminte, vine zilnic cu soralui de mânuþã ºi a fãcut astaºi când nu aveaumicrobuzul ºcolar, care îi iaacum de acasã, trecândpeste linia de cale feratã.Sunt trei fraþi ºi locuiescdoar cu mama lor „la cartoane”. Ce este „la

cartoane”, ne explicã chiarmicuþul Mario Ardelean: „Înfiecare zi vin la grãdiniþã ºi locuiesc la cartoane. La cartoane însemnã unorãºel în care sunt muuuulþioameni. Eu stau la bloc, darsunt case ºi în faþã ºi înspate. Aratã cumva ºi nuºtiu cum, cã mami nu mi-azis mie de ce se zice oraºulde carton, dar eu ºtiu cãacolo este foarte frumos”,spune Mario, care iubeºtemicul sãu univers ºirecunoaºte cã nici „nu fac mulþi paºi pânã la grãdiniþã”, pentru cã vinemicrobuzul dupã ei.

Cartierul de cartoaneeste un loc cu oamenisãraci, amplasat în imediatavecinãtate a cociobelor dela strada principalã, însã,pentru cã oamenii au veni-turi modeste, au acoperitcasele cu carton presat,zidurile sunt din plãci lipitede carton ºi poate cã tocmai de aici vine aceastãbizarã denumire.

La grãdiniþã, evidenþacelor mici, care beneficiazã

de tichetele din proiectul„Fiecare copil în grãdiniþã”,este strictã ºi copiii nu prealipsesc, doar dacã sunt bolnavi nu vin. Cei mici îºiaduc cu ei fraþii ºi, la fel caMario, care o aduce peIasmina, vin toþi la ore. Toþiajung cu microbuzul ºcolar,pentru cã din oraºul de carton ºi pânã la grãdiniþãeste o distanþã de aproxi-mativ 1,5 kilometri. „Vin cumicrobuzul mai mult ºi cândnu este microbuz, venim pejos. Sora mea are 4 ani ºine place aici, cã aicilucrãm. Am lucrat ºitablouri cu frunze de toam-nã. Tati nu stã cu noi, stã laSimeria ºi mami lucreazã lascãri, face curãþenie înblocuri ºi oamenii îi daubani, recunoaºte micuþulcare crede cã mai are mult

timp de joacã la grãdiniþã,unde îi place foarte mult ºivrea sã înveþe cât mai multelucruri. Toþi erau îmbrãcaþifrumos, pentru cã urmau sãfacã fotografii pentru 1iunie.

Doamna educatoarespune cã Mario este un felde lider al grupului sãu ºi,chiar dacã nu e cel maimare, vrea sã fie mereu celmai bun. „Se supãrã cândnu iese învingãtor, dar estefoarte isteþ”, spune EmeºeLasconi.

Dincolo de statisticisunt copiii

La Aninoasa, în caseledãrãpãnate, viaþa sedesfãºoarã între douã marfare ºi într-o continuãluptã pentru supravieþuire.Ramona Inþa, directoareaªcolii din Aninoasa,recunoaºte cã acest proiecteste bine-venit pentruoamenii din acest oraº ºichiar observã cã acum vinmai mulþi copii la grãdiniþã

ºi nici nu mai lipsesc. Iarnumãrul lor ar putea sãcreascã, pentru cã alte treimãmici sunt gata sã declareverbal cã nu mai aºteaptãpânã în toamnã ºi s-au lãsatconvinse sã se trezeascãdevreme sã ajungã la o dis-

cuþie cu educatoarea.Mai mult, faptul cã sunt

sprijinite aceste familii nupoate fi decât un pas spredezvoltarea acestor copii,care altfel s-ar pierde însãrãcia lucie în care se zbat.„Greul cel mai mare l-a dusDirecþia de AsistenþãSocialã (DSP) a fiecãruioraº în parte. Avem de-aface cu pãrinþi, care, poatenu sunt bine informaþi, saucare considerã cã nu trebuie nepãrat sã seîncadreze la cerinþa impusãde limita venitului pe cap de membru al familiei. Laîntâlnirea de la Deva ni s-aspus chiar cã suntem comu-nitatea cu cei mai mulþicopii care sã se integreze înacest proiect foarte bun.Mie, personal, nu mi-a plã-cut aceastã constatare, darînfruntându-ne cu realitãþile,vãd cã este un programbun ºi care va face minuni.Va dura un pic pânã ce îiconvingem pe pãrinþi sãvinã spre noi. De altfel, noiam estimat, la nivel deValea Jiului, un numãr de400 de copii care ar puteabeneficia de acest program.Ori, 400 de copii este unplus de participare în grãdiniþele noastre, iar apoi aceºtia vor merge laºcoalã”, a spus LuciaMuntean, coordonatoareagrãdiniþelor cu programprelungit ºi reprezentataeducatorilor din ValeaJiului.

În acest moment, existãîn judeþul Hunedoara un

numãr de 517 beneficiari,iar în Valea Jiului suntaproximativ 200. „Numaila Petroºani am avut înaprilie 81 de beneficiari, iarîn mai 91 de beneficiari aitichetelor ºi doar 4 sus-pendãri. La Petrila sunt 39de copii care beneficiazã deacest sprijin, la Vulcan 41,vreo 13 ºi la Lupeni, 25 laAninoasa. Este un programbine-venit ºi bine-primit încomunitãþile din ValeaJiului”, a precizat ºi Cristina Mraz, directorulDirecþiei de AsistenþãSocialã din Petroºani.

Aceeaºi poveste, alt cadru

La Petroºani, însã, oparte dintre pãrinþi copiilorce locuiesc în cartierul sãracde la periferie au abandonatideea de a-i aduce la grãdiniþã, în momentul încare locaþia a fost schim-batã. Acum, micuþii de-oºchioapã parcurg pe josaproximatov 2 kilometri,pentru cã pãrinþii nu îºi permit sã îi transporte cutaxiul, iar de transport încomun sau microbuz ºcolarnici nu poate fi vorba. Ofemeie din cartierul Coloniene spune cã, nu o datã,fetiþa de nici 5 ani a statpânã la ora 14,00 în clasãcu fratele sãu, pentru cã eanu a putut sã plece sã o ia.„Mai am un bebeluº ºi nuam ajuns sã o iau, cã era

bolnav cel mic. A stat înclasã cu fratele ei, la ºcoalã,ºi a venit la ora 14, prinploaie, pe jos. Este mereurãcitã fetiþa ºi aºa îl îmbol-nãvim ºi pe cel mic”, nespune Angelica, o femeiecare locuieºte într-unul dintre blocurile sociale dinColonia Petroºani, cartieraflat la periferia municipiu-lui, o altã comunitate cuprobleme sociale.

Grãdiniþa le-a fost desfi-inþatã, dupã ce canalizareas-a inflitrat prin duºumele ºiDSP nu a mai reînnoitautorizaþia de funcþionare aclãdirii vechi, de patrimo-niu. Copiii merg pe jos ºichiar ºi educatoarelerecunosc cã e prea multpentru cei mici. „În general,frecvenþa la ore este bunã,dar, datã fiind distanþafoarte mare, de la locuinþa

copiilor, pânã la ºcoalã, ºi cred cã sunt vreo 2 kilometri dus, 2 kilometriîntors, ceea ce pentru unpreºcolar este o distanþãmare de parcurs, copiii mailipsesc. Am propusprimãriei sã asigure untransport. Sperãm cã se varezolva pozitiv. Prezenþaeste totuºi bunã, fiind deter-minatã ºi de stimulentuleducaþional, care s-a acordat acum, respectiv cei50 de lei. Noi avem unnumãr de 30 de beneficiari,la ambele grupe”, a spusprofesor Tamara Preda,educatoarea copiilor.

Primarul din Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, spunecã grãdiniþa va fi reabilitatãºi cã are planuri pentru areconstrui o grãdiniþã nouã,dar tot în curtea ºcolii. Estevroba despre reabilitareaconstrucþiei aflatã înapropierea unitãþii deînvãþãmânt, care va fi transformatã în grãdiniþãpentru preºcolari ºi apoiexistã posibilitatea pentrutransportul copiilor.

„Noi am preluat-o, am ºi fãcut un proiect peplanul naþional de dezvoltare ºi am ºi primit oadresã prin care ni se cerdate concrete, pentru aputea sã o finanþãm”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

4 Reportaj Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016 Reportaj 5

URMAREDIN PAGINA 3

CONTINUAREÎN PAGINA 6

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 20166 Reportaj

Construcþia cu pricinaa servit ca atelier, dar nu amai fost utilizatã de anibuni. Faptul cã nu vor maiintra în contact cu eleviidin ºcoalã, îi bucurã peeducatori, pentru cã ceimici nu prea se descurcãbine în interiorul ºcolii.„Sper ca atunci când se vada în folosinþã clãdireaveche, dar reabilitatã,frecvenþa sã fie mai bunã

la ore, iar copiii sã vinã sãse înscrie, pentru cã toatecadrele de aici sunt califi-cate. Se face treabã la grãdiniþã ºi sper sã vinã.Problema este cã mai întâitrebuie consiliaþi pãrinþii”,a mai adãugat educa-toarea Tamara Preda.

Pãrinþii au agreat cugreu ideea cã trebuie sãstrãbatã atât de mult drumcu copiii în braþe, sau cutaxiul ºi o parte dintre ei îiduc la alte grãdiniþele dinoraº. Speranþa educato-

rilor, însã, este îndreptatãspre construcþia dãrãpã-natã din curtea ºcolii, construcþie care are ºansesã fie acum reabilitatã ºiredatã învãþãmântuluipreºcolar.

EpilogDacã faci abstracþie de

sãrãcie, viaþa e frumoasãîn comunitãþile acestea.Cineva îºi fãcuse un chioºcroz într-un petec de grãdi-nã din oraºul de carton,un nene cu o burtã imen-sã se bucura precum uncopil de iedul negru care îlînsoþea asemeni unuicâine, iar unul dintreþiganii cu stare ºi-a fãcutun fel de curte de beton ºia agãþat ghivece cu floride streºini. Oamenii sebucurã, aºa cum ºtiu ei, delucruri mãrunte. Se bucurãºi mai tare când e rost deceva, ºi tichetele socialepentru grãdiniþã nu-s decolo. Mãcar aºa au unmotiv sã se dea jos din patde dimineaþã ºi sã-ºi ducãpruncii la microbuzul galben care-i lasã în poarta grãdiniþei.

În locuri ca acestea,copiii nu ºtiu cã-s sãraci,pentru cã toþi sunt aºa, ºiîºi trãiesc fericiþi copilãria:Antonia se dã în leagãnetalându-ºi ºlapii roz,Andreea se plimbã în cãruciorul jerpelit iar Marioînvaþã despre buburuze.

κi vor trãi dezamãgirilemai încolo, dar pânã atun-ci depinde de pãrinþii ºibunicii lor dacã ei se vornumãra printre cei carelopãteazã cãrbunele furatori îºi vor lua ghiozdanul,oricât de jerpelit ar fi, sãmeargã la ºcoalã.

Chiar dacã sunã acliºeu, asta-i ºansa lor. Iaro ºansã e, poate, mai multdecât au avut cei care-i auacum în grijã.

Material realizat în cadrul

Burselor deJurnalism Civic, în

memoria OaneiLivadariu, ediþia

2016. Bursele suntoferite de Asociaþia

OvidiuRo ºi The Alex Fund în scopulinformãrii publicului

cu privire la necesitatea accesului

la educaþiapreºcolarã pentru ceimai sãraci copii din

România.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Ilie Ilie PINTEAPINTEA

Materialul îl puteþiMaterialul îl puteþiururmãri ºi pe mãri ºi pe

www.hd365.rwww.hd365.roo

TRADUCÃTOR AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

Programul „Fiecare copil în grãdiniþã”îi stimuleazã pe pãrinþii din zonele cuprobleme sociale sã îi aducã pe copii lagrãdiniþã. Educaþia timpurie este cel maiimportant prim pas, care, dacã este fãcutla timp, poate duce la rezultate spectacu-loase.

Legea nr. 248/2015 sau Legea„Fiecare Copil la Grãdiniþã” (FCG)rãspunde obiectivelor cu privire la reduc-erea abandonului ºcolar (la 11.3%) ºi asãrãciei ºi inechitãþii sociale ce derivã dinStrategia Europa 2020.

În 2014, rata abandonului ºcolar înRomânia ajunsese la 18.5% ºi seestimeazã cã în prezent doar unul dintrei copii sãraci beneficiazã de educaþietimpurie.

Legea nr. 248/2015 – votatã înParlamentul României ºi promulgatã dePreºedinte în octombrie 2015 – încura-jeazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor, cuvârste chiar ºi sub 3 ani, dar ºi peste 6ani, prin acordarea unui tichet socialpentru grãdiniþã de 50 de lei lunar.Stimulentul se acordã familiilor cu maipuþin de 284 de lei venituri lunare pemembru de familie (2 x Venitul MinimGarantat pentru o persoanã singurã) ºieste condiþionat de prezenþa zilnicã acelor mici. Potrivit Ministerului Muncii,mai mult de 111.000 de copii sunt eligi-bili pentru a primi tichetul social pentru

grãdiniþã începând cu aceastã primãvarã.Programul de interes naþional regle-

mentat prin aceastã lege preia mecanis-mul central al programului pilot FiecareCopil în Grãdiniþã, gândit în special pen-tru zonele extrem de sãrace ºi implemen-tat, începând cu 2010, de AsociaþiaOvidiuRo în parteneriat cu MinisterulEducaþiei. Timp de 5 ani, OvidiuRo aimplementat programul pilot cufinanþare privatã ºi prin voluntariat.Începând cu 15 februarie 2016,finanþarea tichetelor sociale pentru grã-diniþã este acoperitã de la bugetul de statprin sume defalcate din taxa pe valoareadãugatã, iar responsabilitatea imple-mentãrii programului revine primarilor ºidirectorilor de ºcoalã.

„Legea ºi normele de aplicare stabilesccadrul legal favorabil educaþiei preºcolarepentru toþi copiii din România, dar succe-sul programului va fi decis la nivel local.ªtim din etapa de pilotare cã înscriereacât mai multor copii la grãdiniþã ºicondiþionarea strictã a acordãrii stimulen-tului educaþional de prezenþã suntesenþiale. Ceea ce va conta însã va ficapacitatea echipelor locale de a colaboraºi de a gãsi soluþii la problemele punc-tuale precum ºi susþinerea instituþiilorjudeþene ºi naþionale.” subliniazã MariaGheorghiu, cofondator OvidiuRo, consili-er al premierului Dacian Cioloº.

În Petroºani, aºa numita capitalã a Vãii Jiului, unloc sãrac, mereu defavorizat ºi din ce în ce mai gravafectat de restructurarea economicã a industrieiminiere, sunt 1.050 de copii în grãdiniþe, iar laAninoasa, primul oraº care a intrat în insolvenþã înRomânia, sunt 73 de micuþi care merg zilnic la grãdiniþã.

La Petroºani, 200 dintre cei peste 1.000 seîncadreazã în prevederile Legii 248/2015, iar 150dintre aceºtia deja sunt înscriºi. Numai în martie,prima lunã în care s-a implementat programul„Fiecare copil în grãdiniþã”, la Petroºani au beneficiat 81 de copii, fiind depuse 81 de cereri. Tot atunci, au fost înregistrate ºi 9 cazuri, care nuau primit tichetele din cauza absenþelor. Situaþia s-aîmbunãtãþit o lunã mai târziu, semn cã sistemul aprins contur ºi aveam în luna aprilie 76 de cereri,91 de beneficiari ºi doar 4 respingeri. Alþi 300 suntaºteptaþi sã vinã din toamnã ºi sã încadreze în acest program.

La Aninoasa sunt 73 de copii preºcolari, conform recensãmântului care genereazã locuriledin grãdiniþe pentru proiectul de ºcolarizare 2016 -2017. iar 23 dintre ei au primit tichete sociale. De precizat cã aici nu se înregistreazã absenþe, pentru cã oamenii trãiesc în comunitãþi izolate, doar extrem de bine sudate.

Niciun copil nu a fost înscris pânã acum pentru grupa micã, deºi, dacã este sã luãm în calculrecensãmântul, în acest oraº sunt 91 de copii nãscuþi între 2012 – 2015.

La nivelul judeþului Hunedoara, conform pla-nurilor de ºcolarizare pentru anul 2016-2017 sunt420 de grupe, totalizând 8749 de locuri libere îngrãdiniþe. Sunt 129 de grupe mici, destinate copiilorde 3/4 ani, 143 de grupe mijlocii pentru copiii de4/5 ani ºi 148 de grupe ”mari” pentru copiii de 5/6ani. Potrivit centralizãrilor, la grupa micã sunt 2657locuri libere, 3000 de locuri la grupa mijlocie ºi3092 de locuri la grupa mare.

Conform metodologiei, cele 8749 de locuri libereau intrat în etapa de reînscriere, destinatã copiilorcare sunt deja în grãdiniþã, urmând ca locurilerãmase libere sã se ocupe la înscriere, etapã care aînceput luni, 23 mai si s-a finalizat în 17 iunie, darprioritãþile în grãdiniþe sunt date de anumite criterii,primii luaþi în calcul fiind preºcolarii.

URMAREDIN PAGINILE 4-5

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cuunanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni,

Þinând cont de prevederileHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 7/2016 privind aprobareaBugetului local pe anul 2016,a Programului de investiþiipublice pe anul 2016 ºi aestimãrilor pentru anii 2017– 2019;

Examinând Expunerea demotive nr. 5659/20.05.2016 a PrimaruluiMunicipiului Lupeni, domnulCornel Resmeriþã prin carepropune rectificarea bugetuluilocal ºi a bugetului instituþiilorpublice ºi activitãþilorfinanþate integral sau parþialdin venituri proprii pe anul2016 ºi modificareaProgramului de investiþii publice pentru anul 2016,LISTA poziþiei “Alte cheltuielide investiþii“ defalcatã pe cat-egorii de bunuri repartizate

cont 66. – SÃNÃTATE peanul 2016;

Vãzând: Raportul nr.5660/ 20.05.2016 alDirecþiei economice pentrurectificarea bugetului local ºia bugetului instituþiilor publiceºi activitãþilor finanþate inte-gral sau parþial din venituriproprii pe anul 2016 dar ºimodificarea Programului deinvestiþii publice pentru anul2016, LISTA poziþiei “Alte cheltuieli de investiþii“defalcatã pe categorii debunuri repartizate cont 66. –SÃNÃTATE pe anul 2016,Raportul nr.5902/25.05.2016 alDirecþiei economice pentrurectificarea cap. 65.02“Învãþãmânt” ºi majorareacreditelor bugetare la proiec-tul cu finanþare externã‘Amenajare ºi modernizarePalatul Cultural’;

Þinînd cont de avizulComisiei nr. 1 pentruActivitãþi Economico – finan-ciare, Agriculturã, al Comisieinr. 2 pentru Amenajarea

Teritoriului ºi Urbanism,Protecþia Mediului ºi Turism,al Comisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate, familie,activitãþi social-culturale, culteºi al Comisiei nr. 4 Comisiajuridicã ºi de disciplinã,muncã ºi protecþie socialã,protecþie copii;

Având în vedere:- necesitatea asigurãrii

creditelor bugetare pefiecare alineat de cheltuieli înparte ;

- propunerile de rectificare bugetarã primitedin partea centrelor de execuþie bugetarã ºi dinpartea Spitalului Municipal;

Þinând cont de prevederileart. 49 alin. (5 ) din Legea nr.273 din 2006 privindfinanþele publice locale cumodificãrile ºi completãrileulterioare prin care se stipu-leazã cã “Virãrile de creditebugetare în cadrul aceluiaºicapitol bugetar, inclusiv întreprogramele aceluiaºi capitol,care nu contravin dispoziþiilorprezentului articol, legii buge-tului de stat sau legii de recti-ficare, sunt în competenþafiecãrui ordonator principalde credite, pentru bugetulpropriu ºi bugetele instituþiilorºi serviciilor publice subordo-nate, ºi se pot efectua înaintede angajarea cheltuielilor” ;

În temeiul art. 36 alin. (1)ºi alin. (2) lit. “b” ºi art. 45

din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile sale ulterioare

HOTÃRêTE:Art. 1 (1) Se aprobã recti-

ficarea bugetului local alMunicipiului Lupeni pentruanul 2016 la cheltuieli con-form anexei nr. 1 care faceparte integrantã din prezentahotãrâre.

(2) În urma rectificãriibugetul local anual nu semodificã ºi va fi în sumã de43.267,69 mii lei la venituriºi 48.362,92 mii lei la cheltuieli.

Art. 2 (1) Se aprobã recti-ficarea bugetului instituþiilorpublice ºi activitãþilorfinanþate integral sau parþialdin venituri proprii pe anul2016 al Municipiului Lupenila cheltuieli conform anexeinr. 2 care face parte inte-grantã din prezenta hotãrâre.

(2) În urma rectificãriibugetul instituþiilor publice ºiactivitãþilor finanþate integralsau parþial din venituri propriinu se modificã ºi va fi însumã de 18.337,80 mii lei lavenituri ºi 18.487,60 mii leila cheltuieli.

Art. 3 – Se aprobã modificarea Programului deinvestiþii publice finanþate dinvenituri proprii pentru anul2016, LISTA poziþiei “Alte

cheltuieli de investiþii“ defal-catã pe categorii de bunurirepartizate cont 66.10 –SÃNÃTATE pe anul 2016,conform anexei nr. 3 careface parte integrantã dinprezenta hotãrâre.

Art. 4 - Se aprobã modifi-carea Programului deinvestiþii publice finanþate dinBugetul local pentru anul2016 conform anexei nr. 4care face parte integrantã dinprezenta hotãrâre .

Art. 5 – Hotãrârea poate fi atacatã conformprevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosuluiadministrativ, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

Art. 6 - Prezenta hotãrâreva fi comunicatã InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate, adusã laîndeplinire de cãtre PrimarulMunicipiului Lupeni ºiDirecþia Economicã iar lacunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului MunicipiuluiLupeni.

Lupeni, 26 mai 2016

Preºedinte de ºedinþãIng. MIHAI BASARAB

CONTRASEMNEAZÃ –SECRETAR, Jr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 2016 Actualitate 7

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI

Dorin va duce puþindin subteranul mineiPetrila, dar ºi din fru-museþea de la suprafaþãa Parângului, la Cluj.Acolo se va întrece cubarmani de top, încadrul unui concurs de lacare ne promite cã vineînvingãtor. A fost minerºi acum nu face altcevadecât sã promoveze bãu-tura cu mãsurã ºi talentîn rândul oricui trecepragul unui bar, sau aunei cafenele. El îºiînvaþã clienþii ce înseam-nã sã bei o cafea, ori obãuturã, iar la Clujmerge cu ingrediente dela noi. „Sãptãmâna

viitoare va fi examenulfinal, dupã un an de zilede trudã, sacrificiiemoþionale ºi financiare.Am sã duc din nou adâncurile Vãii Jiului, câtºi frumuseþile de lasuprafaþã ale Vãii. Mi-amstructurat probele în aºafel încât sã acopãr camtot ce þine de ValeaJiului. În prima fazã, am sã mã folosesc deingrediente de la noi dinzonã ºi multe amintiri din copilãria ºi tinereþeamea”, spune Dorinªimo.

Una din probe le cerebarmanilor sã setranspunã într-o epocã

trecutã, iar Dorin are ºiaici un atuu, dacã nuchiar punctul forte.

„Am sã scot în evi-denþã o amintire foartedragã mie, când, cu foartemare greutate, fãceamrost de muzica anilor 80.Mulþi dintre participanþiide acolo au pânã în 25de ani ºi nu ºtiu cum erasã asculþi atunci muzicã ºio sã fie ceva frumos”, aprecizat barmanul dinPetroºani, care vareprezenta zona, ba chiarjudeþul Hunedoara.

Nu va uita sã le aratecelor de acolo cã a lucrat21 de ani sub pãmânt la

mina Petrila, iar cu astasperã sã impresioneze,încã o datã, juriul. Are oreþetã ineditã, care sã îigaranteze plecarea laMiami. „Concurez înRomânia, în primul rândcu mine, restul fiindoameni talentaþi, cuvechime mult mai mareca ºi mine în spatelebarului, dar cel mai mareinamic al meu sunt eu,însumi. Cum a spus ºiMuhamad Ali, voi mergepe sintagma Let meshow you, how great Iam”, a conchis barmanul.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Turbiditate de4000 de unitãþiP loile care au mãturat Valea Jiului

au provocat o turbiditate a apei fãrã precedent. La staþia Taia, turbiditatea înregistratã a fost de aproape 4000 deunitãþi, cu o depãºire a valorii normale de 40 de ori.

“La staþia de la Taia turbiditatea a fost de3800, în timp ce valoarea normalã este de 10,iar 100 este valoarea cu utilizarea de reactivi.Staþia de la Taia a fost opritã, iar alimentarea cuapã potabilã s-a realizat de la staþiile Jieþ ºi Valeade Peºti. Acum s-a vãzut rezultatul investiþiilorderulate de societatea de apã. ªi la cele douãstaþii am avut o turbiditate de peste 2000, dar am fãcut faþã”, a declarat Costel Avram,directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Acum, cei din conducerea societãþii ºi-au stabilit urmãtorul obiectiv.

“Urmãtoarea investiþie pe care o vom realizaeste cea de reabilitare a staþiei de la Taia”, a maispus Avram.

În Valea Jiului a plouat mai mult ca oricând.În timp ce într-o lunã normalã cantitatea de precipitaþii este undeva la 100 de litri pe metrupãtrat, în noaptea de duminicã cantitatea de apãcãzutã a fost de 35 de litri/mp/orã.

Monika BACIUMonika BACIU

HOTÃRÂREA nr. 47/ 2016pentru rectificarea Bugetului local pe anul 2016

aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliuluilocal al Municipiului Lupeni nr. 7/ 02.02.2016

privind aprobarea Bugetului local pe anul 2016, aProgramului de investiþii publice pe anul 2016 ºi a

estimãrilor pentru anii 2017 – 2019

Barman din Petroºani la „mondialul” de profilD orin ªimo este un barman, fost miner, care

a reuºit sã impresioneze la fiecare concursde gen, prin inovaþie ºi pasiune. Va pleca înscurt timp la Cluj la o competiþie pe care o asociazã cum Mondialul din fotbal, pentru cã deacolo sperã sã se lanseze spre Miami. Vom maiauzi de el, sau cel puþin aºa ne promite acum,când este gata sã le prepare celor din juriu bãuturi, trecându-i prin sitoria Vãii Jiului.

P uhoaiele de apã aumãturat Valea Jiului.

De la est la vest, toate localitãþile au fost sub apã.Drumuri distruse, caseinundate, familii izolate,sunt doar câteva dinpagubele produse detorenþii nimicitori care aulovit Valea Jiului. La treizile de la aceste fenomene,autoritãþile locale încã eva-lueazã pagubele produse.

Petrila – “Am format ocomisie la primãrie care vamerge ºi va bate la aps fiecarecasã ºi fiecare gospodãriepentru a vedea care suntpagubele. Încã nu avem ocifrã exactã” - Vasile Jurca,primarul ales al oraºuluiPetrila.

Aninoasa – “Încã nuavem o valoare a pagubelorproduse de inundaþii. Am avutgospodãrii inundate, drumuriafectate. Se lucreazã încã lasituaþie. Vom înainta adresã laPrefecturã pentru a primi banidin fondul de rezervã” –Nicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa.

Vulcan – “Sunt multe drumuri afectate ºi gospodãriiinundate. Încã nu s-a încheiatevaluarea pagubelor. Vomacoperi reparaþiile din fondulde rezervã” - Gheorghe Ile,primarul municipiului Vulcan.

Lupeni – “În cursul acesteizile reprezentanþi ai Agenþieipentru Plãþi Deva, comparti-mentul Inspecþie Socialãînsoþiþi de reprezentanþi aiPrimãriei Lupeni, se vordeplasa în teren ºi vor faceevaluarea pagubelor produsede inundaþiile care au avut locîn municipiul Lupeni, în vederea despãgubirii celor alecãror gospodãrii au fost afec-tate de ploi. Sunt plecat laBucureºti unde mã întâlnesccu premierul Dacian Cioloº ºi

ministrul Petre Tobã pentru asolicita ajutor din partea lor. Înurma evaluãrilor fãcute,pagubele produse de ploilecare au cãzut în municipiulLupeni, se ridicã la peste 17milioane lei” – CristianResmeriþã, primarul ales almunicipiului Lupeni.

Uricani – “Nu avem încão valoare a pagubelor.Problema e cã acolo undeoamenii sunt proprietari tre-buie, obligatoriu, sã aibã asi-gurare pe locuinþã. Noi nu îiputem despãgubi pe aceºtia.Avem în schimb, asigurare lacei care sunt la ajutor social.În ceea ce priveºte celelaltedaune de pe domeniul public,nici aici nu avem încã o estimare, dar cert este faptulcã drumurile vicinale au fostmãturate de ape” – Dãnuþ Buhãescu, primaruloraºului Uricani.

Petroºani – “Bilanþulpagubelor inundaþiilor de ierieste considerabil. Deºi putemspune cã putea fi ºi mai rãu,efectele naturii dezlãnþuite înultimele douã zile la Petroºani,aratã astfel: 50 apartamenteafectate grav în cartierulAeroport; 15 gospodãrii inundate grav în colonie;

14 persoane evacuate dinlocuinþele inundate; DN 66blocat timp de câteva ore;transportul pe calea feratãîntrerupt câteva ore din cauzacopacilor rupþi peste ºine; Încartierul Dacia un stâlp de ilu-

minat rupt ºi un copac rupt;Peste 100 de case ºi blocuricu acoperiºurile sparte. Lacare se adaugã un numãrfoarte mare de maºini avariate

de grindinã. Încã nu s-a fãcutevaluarea pagubelor” –Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

C u sau fãrã fonduride rezervã

Primãriile din Valea Jiuluinu au cum sã acopere dauneleproduse de inundaþii. Uneleau fonduri de rezervã, daraltele nu. Chiar ºi cu fondurilede rezervã prinse în buget esteimposibil ca primãriile sãacopere plata daunelor.

“La Petroºani fondul derezervã este de 50 de mii delei. mai avem un capitol tot de 50 de mii de lei pentruprevenirea ºi combatereainundaþiilor”, a declarat

Adrian Negoe, secretarulPrimãriei Petroºani. ªi laVulcan existã un asemeneafond, dar primarul GheorgheIle susþine cã este imposibil casuma sã acopere daunele.

“Avem un astfel de fond derezervã. Toþi banii îi vomfolosi, dar nu sunt suficienþi”,a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

“Avem un fond de rezervã,nu ºtiu exact suma, daroricum nu ne ajunge”, adeclarat Vasile Jurca, primarulales al oraºului Petrila.

Celelalte trei localitãþi dinValea Jiului nu dispun de fon-duri de rezervã sau de fonduripentru prevenirea inundaþiilor.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 22 Iunie 20168 Actualitate

Exasperaþi în trende decizii ilareN u mai puþin de 22 de ore au fãcut

pasagerii care au plecat din Petroºanispre Mangalia, în noaptea în care a fost fur-tunã la Petroºani. Au fost blocate ore bunetoate trenurile, iar cei de la CFR au gestion-at anapoda situaþia, plimbându-i nejustificatîntre staþii cu maxi-taxi, pentru ca apoi sã îireaducã pe acelaºi traseu, dar în tren.

Cãlãtorii din Valea Jiului care au plecat pelitoral au avut în noaptea de duminicã spreluni o întârziere de aproximativ 500 deminute. Bâlbãielile s-au þinut lanþ, iar oameniiau rãbufnit pe reþelele de socializare dupã ces-au perpelit de sete, foame ºi cãldurã. Maimult, oamenii s-au arãtat ºocaþi de deciziileluate de cei de la CFR, care i-au plimbat cucosturi suplimentare pânã la Baru. „

Oare cum vi se pare, dupã 3 ore deaºteptare în gara din Petroºani, pentru traseulPetroºani-Mangalia, deoarece se hotãrãscdestul de greu sa elibereze linia de copaciicãzuþi dupã furtuna (normal doar eraDuminica), suntem duºi cu maxi-taxi în garadin Baru, de unde plecam pe aceeaºi rutã.Chiar nu înþeleg, doar tot pe la Petroºani atrecut :( în sfarsit am plecat cu o întârziere de6 ore ºi jumãtate :(((( când sa zicem Doamneajutã, între Bucureºti ºi Constanþa, HOPA! sestricã locomotiva :((((( aºteptãm de o orã ºi

nimic. Nu ne dã nimeni nici un rãspuns sun-tem morþi de cald ºi de sete :((( oare nu vedenimeni acest lucru ???”, a scris pe facebookun cãlãtor din trenul de vacanþã.

Cei de la CFR recunosc cã au avut problemeºi spun cã au acþionat astfel din cauzã cã erablocatã calea feratã de un copac imens. „Unarbore foarte mare a cãzut în zona staþiei LuncaJiului ºi a acoperit o parte din ambele fire decale feratã. Un tren a fost oprit în Baru Mare,iar ulterior oprit cãtre Petroºani la 5,45 ºi la5.50 a plecat cãtre Bucureºti. Am luat legãturacu o firmã de transport auto din Petroºani carene-a ajutat la transbordarea cãlãtorilor pânã laBaru Mare, fiind preluaþi cãlãtorii din Petroºani,cãtre zona Simeria – Cluj, iar înapoi i-au aduspe cei care mergeau pe destinaþia litoral”, a fostexplicaþia seacã a ºefului staþiei CFR Cãlãtori,Ioan Aonofriesei, din Petroºani.

Nimeni nu înþelege manevra ºi cert este cãºi anul trecut, un astfel de tren a avut în lunaaugust a fãcut din Petroºani pânã înConstanþa mai mult cu câteva ore, cã s-adefectat ºi a luat foc o locomotivã. Laîntoarcere, aproximativ aceeaºi cãlãtori aufãcut la fel o zi ºi o noapte, adicã 24 de ore.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

S e laudã cã suntsolidari cu ºoferii

afectaþi de grindinacare a distrus sute deautoturisme în ValeaJiului, dar au ridicatpreþurile ºi de 20 deori. Este cazul unorateliere auto din Valea Jiului, patroniiacestora simþind profituºor de pe urmanecazului oamenilor.

Reþelele de socializareabundã de ”oferte” de laateliere auto, reprezen-tanþii acestora susþinând

cã sar în sprijinul ºoferi-lor ale cãror autoturismeau fost afectate de grindina de la finele

sãptãmânii trecute. Uniidintre patroni susþin cãsuportã TVA-ul pentruparbrize ºi lunete, oferãmontaj gratis sau reparãcaroseriile ciuruite degheaþã la preþuri redusecu câteva procentebune. În realitatelucrurile stau altfel iarofertele sunt mincinoase,lucru constatat de ceicare au pãºit pragulacestor ateliere. Esteadevãrat cã sunt ºi firmeserioase care oferãpreþul corect, însã dejaacestea au comenzi

pentru o lunã de zile.

D eviz fãcut laochi

Reparaþia maºinii îicostã pe unii pãgubiþimai mult decât dacã ºi-arcumpãra piese noi directde la cel mai scumpfurnizor din Europa.Exemplul este al unuipetroºãnean care a aflatcã la un service din capi-tala Vãii Jiului, pentrucâteva puncte pe carose-ria maºinii, i s-a cerut unsfert din valoarea de catalog a autoturismului.

”Sunt vreo zece îndoi-turi pe capotã, plafon,etc. La un service auvenit, s-au uitat la ea ºiau zis cã mã costã 6000de lei reparaþia. I-amîntrebat dacã sunt nebuni ºi s-au mai uitato datã la maºinã. ªi-aucerut scuze cã au greºit,de fapt m-ar costa doar4 mii de lei. Toate piese-le comandate de noi, înculoarea maºinii, mon-tate la reprezentanþa dinDeva, nu mã costã4000 de lei. Sunt niºtehoþi ºi oamenii ar trebuisã-i ocoleascã”, spunepetroºãneanul. Nu estesingurul care s-a trezit cãreparaþia poate costa o

micã avere. Un alt pãgu-bit a aflat cã un simpluparbriz îl costã 2000 delei la o maºinã de zeceani vechime. A primit ºireducerea de ”solidari-tate”. Comandat de la ofirmã specializatã în vân-zarea de piese auto, par-brizul original costã 430de lei ºi beneficiazã demontaj gratuit. Condiþiaeste sã meargã cu auto-turismul la Bucureºti,acolo unde firma are ºiatelierul de reparaþii. Nudoar la service au fostmãrite astronomicpreþurile ci ºi la unelemagazine care vândmateriale de construcþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Pagubele inundaþiilor, la stadiul de evaluare

Profit de pe urma celor pãgubiþi de grindinã