cvj, nr. 243, miercuri 31 octombrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 243

Miercuri, 31 octombrie 2012

Au gãsit adevãrul în

dosarul UricaniN u au respectat

programul de lucru ºi au murit 5 oameni. Aceastaeste o primã concluzie, dupã primele audieri îndosarul Uricani.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

”De apaliniºtitã sã te

temi…”P ãrintele celor douã

municipii, Lupeni ºiVulcan, nu este ceea ce pare.”De apa liniºtitã sã te temi,nu de apa tumultuoasã”-spun foºtii colegi deParlament…

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Salarii diminuate la

Apa Serv

S alariile tuturor celorcare au funcþii de

conducere în cadrul SCApa Serv Valea Jiului SAPetroºani au fost diminu-ate cu 5%. Mãsura va intraîn vigoare cu începere dindata 1 noiembrie 2012.


Dorin Gligor:

„Testul cel maiimportant pe

care vã provocsã-l facem este

sã începemcampania înfaþa noastrã,

în faþa electorului, noi”C ãldurã mare, mon cher.

Deºi afarã mai cã nuninge, politicienii hunedoreniresimt aceste zile ca fiind unelefoarte cãlduroase.


Î n maximum douã luni, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani va fi istorie. De la 1 noiembrie vafuncþiona Complexul Energetic Hunedoara, iar minele neviabile se rup de CNH. Fãrã Compania

Naþionalã a Huilei Petroºani, dar cu cele douã termocentrale – Mintia ºi Paroºeni – ComplexulEnergetic Hunedoara începe sã funcþioneze de la 1 noiembrie. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Punct final. CNH devine istorie!

LuizaANDRONACHE

Reprezentanþiiprimãriei nu au gãsitnici pânã acum câþi-va muncitori disponi-bili cu care sã reparestrada, deºi în urmãcu mai multe sãp-tãmâni afirmau cãvor încerca sãrezolve aceastãproblemã cât mairepede.

Dupã nenumãrate

sesizãri ºi rugãminþidin partea oame-nilor, conducereaprimãriei Vulcan aînceput sã decop-

erteze Strada AleeaMuncii, o zonã cen-tralã a municipiului,de altfel, pentru cãpur ºi simplu nu semai putea circula înzonã din cauzadegradãrii betonului.Responsabilii dinadministraþiespuneau atunci cãlucrãrile vor fi gataîntr-un timp relativscurt ºi cã nu este

atât de complicat derealizat. Acum, însã,strada aratã ca însecolul XIX, iarmuncitorii sunt de

nevãzut. “ Sperãmca vremea sã þinã cunoi ºi sã putem dis-loca niºte oamenidin altã parte cucare sã lucrãmacolo. Însã, sãp-tãmâna aceasta nuse poate în nici uncaz”, a afirmat AlinFara, director tehnicla Primãria Vulcan.

În atarecondiþii,ne întrebãm

ºi noi cât poate fi degreu sã refaci ostradã, care nu arenevoie decât de câþi-va zeci de metri debeton. Redacþiacotidianului nostru afost contactatã demai multe ori înultimele zile de câþi-va cetãþeni de peAleea Muncii dinVulcan, care ºi-auexprimat indignareafaþã de situaþia datã.“Am înþeles cã poatesunt alte prioritãþi,dar am crezut cã segândesc ºi la noi, cãuite, vine frigul, dãîngheþul imediat, iarapoi nu se maipoate face nimic,sunt sigur”, adeclarat un locuitoral acelei strãzi. “Când plouã, pe stra-da noastrã zici cãvine Jiul la vale, aºacurge apa... Cumstrada este acum depãmânt, apa a ºispãlat pe margini, iaracum sunt niºtenoroaie ºi gropi detoatã frumuseþea”, aspus ºi o femeie.Stradã Aleea Munciieste inclusã în zonade clasificarea A amunicipiului, adicãde cel mai înalt rang.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 octombrie 201222 Diverse

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?� Vrei sã faci bani?Noi suntem partenerii pe

care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str.1 Decembrie 1918,

nr. 100tel. 0374.906.687

e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Copii contra pãrinþi 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:15 Nume de cod:Mercury22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Amnezie (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Spartacus: Zeiiarenei0:00 România, te iubesc! (r)1:00 Ce se întâmplã, doc-tore?

9:30 Urmãrire fatalã 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

9:10 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 Dãnutz S.R.L. -Partea a doua12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business

miercuri, 31.10.2012,Lupeni între

9:00 - 16:00. Zona afectata este CartierViitorului. Motivul restrictiei -remediere pierdere pe str.

Viitorului bl. B 11. la Mulþumim

pentru înþelegere.

RRRReeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã

Trãiesc în zona “bunã” a oraºului,dar ca în secolul trecut

D e mai bine de douã luni dezile, locuitorii unei strãzi

centrale din Vulcan sunt forþaþi sãtrãiascã la fel ca în secolul trecut.

Carmen COSMAN

Fãrã CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani, dar cu celedouã termocentrale –Mintia ºi Paroºeni –Complexul EnergeticHunedoara începe sãfuncþioneze de la 1noiembrie. O entitateeconomicã cu totulnouã, care îºi propune

sã rentabilizeze inclusivindustria extractivã dehuilã. Chiar dacã nuintrã în prima etapã înacest Complex, CNHnu are de suferit pentrucã se menþine în contin-uare piaþa de desfacerea cãrbunelui, mai ales cãse apropie ºi iarnã.„Compania Huilei arepe anul 2012 un pro-gram de producþie de

aproximativ 2 milioanede tone, pe care încer-cãm sã-l onorãm pânã la

data de 31 decembrie.Referitor la perioada deiarnã, am fãcut un graficpânã în data de 31 mar-tie 2013 cu cantitateade cãrbune pe careurmeazã sã o livrã, cãtrecele douã termocen-trale”, a declarat NicolaeDrãgoi, directorul gener-

al al CNH Petroºani.Oricum, în actuala

formulã CNH îºi trãieºte

practicultimele zile.De la 1noiembrie,cele trei mineaflate pe pro-gram deînchidere –Petrila,Uricani ºi

Paroºeni - se vordesprinde ºi vor trece peSocietatea Naþionalã deÎnchideri se Mine, ce vadeveni funcþionalã. Iar

de la 1n decembrie ºigrupul viabil va ieºi dinCompanie ºi va începefuziunea cu ComplexulEnergetic Hunedoara.„Din punctul meu devedere este o treabãbunã ceea ce s-a fãcut,deoarece garanteazãpãstrarea a 5.200 –5.500 de locuri demuncã în Valea Jiului peminerit ºi care nu poatesã fie decât benefic VãiiJiului”, a mai spusNicolae Drãgoi.

Cele trei mine nevia-bile care se închid pânãîn 2018 înglobeazã2450 de oameni ºi ceimai mulþi vor ieºi la pen-sie sau vor pleca din sis-tem prin programele dedisponibilizare.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 octombrie 2012 Actualitate 3

Diana MITRACHE

Doi dintre cei 4 inculpaþi îndosarul exploziei din 5 februar-ie au acceptat sã rãspundãîntrebãrilor în faþa instanþei, în

timp ce alþi doi au cerut sã fielãsaþi sã tacã la cel de alpatrulea termen al procesului.Aceasta a fost ºi strategia avo-catului, care a decis ca clienþiisãi sã tacã, iar la acest termena obþinut exact ce îºi dorea:nevinovãþia clienþilor sãi. „Dinpunctul nostru de vedere, laacest termen, am obþinut ade-vãrul, în mare parte, prinaceea cã, cel puþin clienþiinoºtri nu au fost responsabilide ceea ce s-a produs acolo.

Pe cale de consecinþã, nuvedem raportul dintre fãptuitorºi fapta ce le este imputatã”, adeclarat Daniel Ionaºcu, avo-catul care, împreunã cu PaulaIacob (n.r absentã la acest ter-

men), îi reprezintã pe inculpaþiiDragoº Aurelian Ciucã ºiNicuºor Florin Moga

Totul a ieºit la ivealã dupãce a fost audiat Claudiu LucianButari, cel care a declarat cãlucrãrile efectuate în ziuafatidicã de 5 noiembrie, tre-buiau sã fie executate în douãzile ºi astfel exista posibilitateaca explozia sã nu se fi produs.„Erau douã permise de lucru,dar s-a fãcut într-o zi, ceea cetrebuia fãcut în douã zile. Cu

alte cuvinte, ceea ce s-a fãcutîn plus, s-a realizat fãrã permisde lucru, iar clienþii noºtri nusunt vinovaþi, pentru cã nu ausemnat ºi nu au autorizat acestlucru. (…) Vina e a celor careau schimbat permisele delucru. Nu extindem cercetareaºi nici nu spunem cã sunt alþiivinovaþi, noi doar demonstrãmcã clienþii noºtri sunt nevino-vaþi. Interesul nostru e sãscãpãm noi ºi sã nu pãþimnimic din ceea ce nu trebuie sãpãþim, adicã sã nu rãspundempentru ceea ce nu trebuie sãrãspundem ºi sã nu fim pãgu-biþi cu nimic”, a mai precizatavocatul.

A lte nume ies laivealã

În faþa instanþei de laPetroºani, Claudiu Butari arecunoscut cã nu dãduse avizpentru ca lucrarea de curãþarea silozului ºi cea de decubare atransformatorului sã se executeîn acea zi. Mai mult, el adeclarat cã ordinele erau sem-nate de alþi doi oameni, carenici nu sunt citaþi în acest pro-ces, respectiv Ioan Toacsen,ºef sector general ºi AurelAnghel, cel care îl înlocuia pedirectorul minei la acea datã.Prima lucrare trebuia fãcutã în5 februarie 2011, iar cea de adoua în 6 februarie, darlucrurile s-au inversat ºi astfels-a produs nenorocirea. „Eu

gândesc aºa cum aº fi gânditdacã în acel loc era tatãl meu.Sigur cã e regretabil, dar nuînseamnã cã trebuie sãrãspundã cineva care chiar nupoartã vina acestei morþi. E caºi cum am rãspunde toþi pen-tru ceva ce nu am fãcut”,spune Ionaºcu, care i-a sfãtuitpe clienþii sãi uziteze la acestetermen la dreptul de a nuspune nimic ºi deci de a nu fiaudiaþi acum.

I NSEMEX nu e luatîn calcul

Mai mult, avocatul incul-paþilor va cere o nouã exper-tizã, pentru cã cea fãcutã deINSEMEX nu poate fi luatã încalcul. Asta în opinia apãrã-torului, care cere ca un expertjudiciar sã facã asta cât maiexact. „INSEMEX-ul e o sumãde oameni care au anumitecompetenþe pe care nu le con-testã nimeni, însã, eu ca avo-cat nu pot sã vin într-un pro-ces dacã nu am delegaþie. Nici

orice inginer, cel mai bun dinlume, dacã nu are capacitateade a produce o expertizãlegalã, adicã sã fie capabilã sãproducã consecinþe în instanþã,acea probã este extrajudiciarã.INSEMEX-ul, spun, nu e capa-bil sã producã o expertizã judi-ciarã. De unde ºi greºelile,pentru cã dânºii vin ºi îºi spunpunctul de vedere ca un referatfoarte bun, o tezã care poatesusþine o tezã de doctorat, darnu o probã în instanþã, pentrucã nu are capacitatea legitimãsã producã aceste consecinþeprobante”, a mai adãugat avo-catul Daniel Ionaºcu, care s-amai întrebat de ce INSEMEXnu a fãcut expertiza imediatdupã ce a fost îndepãrtat peri-colul exploziei din subteran, cidoar dupã mai multe luni de laproducerea lui.

Totuºi, rudele decedaþilorspun cã oamenii au fostchemaþi la lucru de cei dinconducerea minei ºi unii chiarerau în concediu. Adevãrulfinal, însã, va ieºi la ivealã multmai târziu.

Au gãsit adevãrul în dosarul Uricani

N u au respectat programul de lucru ºi aumurit 5 oameni. Aceasta este o primã con-

cluzie, dupã primele audieri în dosarul Uricani.

PPPPuuuunnnncccctttt ffff iiiinnnnaaaallll .... CCCCNNNNHHHH ddddeeeevvvviiiinnnneeee iiiissssttttoooorrrr iiiieeee!!!!

Î n maximum douã luni, CompaniaNaþionalã a Huilei Petroºani va fi

istorie. De la 1 noiembrie va funcþionaComplexul Energetic Hunedoara, iarminele neviabile se rup de CNH.

C hiar dacã estefrig, pentru cã

a plouat bine, auapãrut ºi ciupercariiprin pãdurile dinValea Jiului.

Sute de localnicii dinValea Jiului iau cu asaltmunþii din zonã într-oultimã încercare de amai a strânge un ban dezile negre. Ghebele suntciupercile urmãrite înprincipal pentru cã sevând repede ºi se gãsescuºor. „Sunt bune lasalate, la borcan murate,ori congelate. Oameniile cautã ºi pânã acum n-au prea fost. N-a plouat!Acum, chiar dacã e rece,

cum e umezealã auapãrut imediat. Ne trez-im la cinci dimineaþa ºiplecãm la pãdure. Searavenim din munþi ºifacem un ban. Muncimcum ºtim noi pentru cãnimeni nu ne ajutã ºi ammuri de foame”, spuneAndrei, unul dintre ceicare trãiesc un an de zilede pe urma pãdurii. „Lacules de ciuperci, muresau afine nu merg ceicare o sursã de venit. ÎnValea Jiului sunt foartemulte familii sãrace caresupravieþuiesc cu baniiadunaþi din culesulfructelor de pãdure chiarºi un an”, mai spunculegãtorii. Pe de altã

parte, numãrul mare depersoane care cutreierãmunþii i-a fãcut pe salva-montiºti ºi jandarmiimontani din Parâng sãintre în alertã, iar ultimaacþiune de salvare a avutloc zilele trecute dupã ce

un ciupercar s-a rãtãcit.În cãutarea lui au plecatdoi prieteni care n-aumai gãsit nici ei drumulde întoarcere. În cele dinurmã toþi au ajuns cubine acasã.

Maximilian GÂNJU

Mircea NISTOR

În aceste zile, a sositîn Petroºani, pentru a-iajuta ca voluntar pecopiii îngrijiþi aici otânãrã italiancã.Valentina Manfroi are28 de ani ºi a absolvitcursurile unei facultãþi demarketing din Verona.„Nu mi-a impus nimenisã vin aici, am venitdoar din dorinþa mea,pentru a-i ajuta pe copiii

cu probleme familialesau pe cei suferinzi desindromul DOWN. Amales Valea Jiului,

România, pentru cã estemai aproape de casãdecât, de exemplu,Africa. Sincer, mã bucurpentru cã am fãcutaceastã alegere pentrucã aici am întâlnit, îndoar câteva zile, mulþioameni deosebiþi ºi dedi-caþi îngrijirii copiilor cuprobleme”, a spus

Valentina Manfroi. Alãturi de Valentina a

venit în Petroºani ºi

mama sa, MeryDorigo, care îiajutã ºi ea pemicuþii cu prob-leme familiale dinlocalitate. „Nu am vrutsã-mi las fata singurã ºiam venit ºi eu sã dau omânã de ajutor, tot cavoluntar, la ajutareamicuþilor cu probleme.În ceea ce priveºte ValeaJiului ºi Petroºaniul potsã spun cã mã simt caacasã. Noi venim dinBelluno, o regiunemuntoasã care seamãnãfoarte mult cu aceastãzonã din România, aºacã nu ne-a luat prea multtimp sã ne adaptãmaici”, a declarat MeryDorigo, o pensionarã învârstã de 62 de ani. Celedouã italience, cazate laCasa Pollicino, vorrãmâne în Petroºani timpde douã luni de zile.

Parc fotovoltaic pefonduri europene

ª colile ºi serviciile Primãriei Petroºani nu armai plãti energie electricã dacã edilii vor

obþine finanþarea necesarã pentru un proiecteuropean. Un parc fotovoltaic ar rezolva pelângã alimentarea cu energie a instituþiilor ºiiluminatul public.

Parcul fotovoltaic pe care reprezentanþii municipalitãþii îl auîn plan, ar urma sã fie amplasat pe circa 3 hectare de teren,undeva la ieºire din municipiul Petroºani ºi va furniza circa 1MW/orã. Energie electricã suficientã pentru iluminatul publical localitãþii, dar ºi pentru serviciile ºi ºcolile din subordineamunicipalitãþii. „Avem în intenþie, deocamdatã, acest proiectcu finanþare din fonduri europene. Parcul fotovoltaic ar urmasã fie fãcut pe un teren aflat în proprietatea noastrã ºi careeste situat în zona poligonului militar din Petroºani. Am benefi-cia de circa 1 MW/orã, nici nu ne trebuie mai mult. Energiaelectricã obþinutã ar fi suficientã pentru iluminatul public dar ºipentru cel din ºcoli”, a declarat ieri, Tiberiu Iacob Ridzi, pri-marul municipiului Petroºani. Investiþia nu este una micã însãse recupereazã în timp, dat fiind faptul cã nu se mai plãtescfacturi la energia electricã folositã pentru iluminatul stradal. Înprezent, municipalitatea Petroºani are cheltuieli lunare de circa200 de mii de lei cu iluminatul public, sumã care nu include ºiserviciul de mentenanþã a reþelei. Un sistem de iluminat publiccare foloseºte energia solarã pe care o converteºte în electrici-tate a fost implementat ºi în municipiul Vulcan.

Maximilian GÂNJU

Italienii ºtiu ce înseamnã voluntariatul

S pre deosebire de români, italienii, deexemplu, ºtiu ce înseamnã a lucra

fãrã a fi remunerat, respectiv ca voluntar.Drept exemplu stã ºi Casa Pollicino dinPetroºani, ridicatã cu bani veniþi în totali-tate din Italia ºi prin munca voluntarilorsosiþi din regiunea Belluno ºi Ponte nelleAlpi, un orãºel înfrãþit cu municipiul celmai mare din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 octombrie 201244 Actualitate

Mircea NISTOR

Valoarea finalã a acestuia,rezultatã în urma implemen-tãrii, este de peste 17 milioanede lei, cu TVA inclus, fondurilenerambursabile fiind în sumã depeste 13, 5 milioane de lei.Prezentarea proiectului ºi anecesitãþii implementãrii sale afost gãzduitã astãzi de cãtreprimãria din localitate. „Acest

proiect de mare amploare aschimbat faþa localitãþii, con-tribuind la îmbunãtãþirea infra-structurii rutiere ºi a zonelorverzi din zona centralã, avânddrept scop primordialîmbunãtãþirea calitãþii vieþiilocuitorilor. A fost reabilitatãzona pietonalã precum ºi par-curile Pensionarilor, I. L.Caragiale, Romtelecom,Comunitatea Europeanã dar ºi

zona Brãdet, au fost instalate 6panouri informative pentrucetãþeni ºi a fost creat un sis-tem de iluminat public adecvatzonei pietonale ºi parcurilor. Euzic cã este un pas înainte,important, în ceea ce priveºtedezvoltarea viitoare a comu-nitãþii noastre”, a precizatTiberiu Iacob – Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

În cadrul proiectului au fostreabilitate zona pietonalãcuprinsã între Piaþa Victoriei ºiParcul ComunitateaEuropeanã, 5 parcuri din zonacentralã ºi a fost instalat un sis-tem de iluminat public modern.

UUUUnnnnpppprrrrooooiiiieeeeccccttttaaaajjjjuuuunnnnssss llllaaaaffff iiiinnnnaaaallll

P roiectul privind reabilitarea zonei pietonaleºi a parcurilor din centrul municipiului

Petroºani a fost finalizat cu succes ºi datoritãfondurilor venite din partea Uniunii Europene,Guvernului României ºi primãriei din Petroºani.

Goana dupã ciuperci

CarmenCOSMAN

Hidranþinefuncþionali saunedotaþi cu accesoriide intervenþie în cazde incendiu, instalaþiide protecþie împotrivadescãrcãrilor electrice

verificate de persoaneneautorizate saucondiþii improprii deevacuare a copiilor.Toate aceste lucrurile-au descoperitreprezentanþii ISUHunedoara în ºcoliledin Petroºani în urmaunei verificãri temat-

ice. Controlul s-aaxat, în principal, peverificarea respectãriiactelor normative ºi areglementãrilorprivind apãrarea

împotriva incendiilor,a echipãrii cu insta-laþii de stingere aincendiilor, a asig-urãrii alimentãrii cuapã pentru stingereaincendiilor sau adotãrii cu mijloace deprimã intervenþie. ªi,din pãcate, concluziilenu sunt cele la care

ne-am fi aºteptat,þinând cont de faptulcã vorbim despre sig-uranþa copiilor. Înurma verificãrilor,inspectorii de pre-venire au aplicat 10avertismente, man-agerii unitãþilor deînvãþãmânt avândobligativitatea sãremedieze, în cel maiscurt timp, toatenereguliledescoperite.


Carmen COSMAN

Percheziþiile au fost efectu-ate în Prahova, Satu Mare ºiBucureºti, iar în urma acesto-

ra au fost depistate 12 per-soane suspectate de implicareîntr-o reþea de specializatã îninfracþiuni cu instrumente deplatã electronicã ºi furturi dinbancomate.

Poliþiºtii B.C.C.O. Ploieºti -Serviciul de Combatere aCriminalitãþii Informaticeîmpreunã cu procurori dincadrul D.I.I.C.O.T.- ServiciulTeritorial Ploieºti au filat maimulte luni acest grupinfracþional organizat profilatpe comiterea de infracþiuni cuinstrumente de platã electron-icã ºi furturi din bancomate(cash-trapping) cu prejudiciudeosebit de grav. Ultimeleactivitãþi în cauzã s-audesfãºurat marþi, când

poliþiºtii B.C.C.O. Ploieºti cusprijinul S.C.C.O. Satu Mareºi Brigãzii Mobile de Jandarmi‘Matei Basarab’ din Ploieºti auefectuat ºapte percheziþii

domiciliare, pe raza judeþelorPrahova, Satu Mare ºi înmunicipiul Bucureºti.Nu maipuþin de 12 persoane au fostduse la sediul D.I.I.C.O.T.-Serviciul Teritorial Ploieºti aufost conduse în vedereacercetãrii pentru iniþiere, ader-are ºi sprijinire a unui grupinfracþional organizat,deþinerea de echipamente învederea falsificãrii de instru-mente de platã electronicã ºifurt calificat. Cinci membri aigrupãrii, persoane dinPloieºti, Bucureºti ºi SatuMare, sunt suspectaþi cã s-audeplasat inclusiv în judeþulHunedoara ºi ar fi sustrasbani din ATM-uri.

Hoþi din bancomate prinºide Crima Organizatã

O reþea de hoþi din bancomate, care se pre-supune cã a acþionat inclusiv în judeþul

Hunedoara, a fost destructuratã de poliþiºti,care marþi dimineaþã au efectuat mai multepercheziþii domiciliare.

Marius MITRACHE

Doamnele judecãtor au fostnumite în aceste funcþii pentruo perioadã de 3 ani.

Doamna Iftimuº AdinaCamelia ºi-a început activitateade judecãtor în anul 1998 laJudecãtoria Timiºoara apoi afost judecãtor la JudecãtoriaHunedoara, Judecãtoria Devaiar din 15.07.2009 pânã înprezent la TribunalulHunedoara.

În perioada 2006-2009 aocupat funcþia de

vicepreºedinte la JudecãtoriaDeva.

Doamna Conta MihaelaAurelia ºi-a început activitateade judecãtor în anul 1998 laJudecãtoria Gurahonþ apoi afost judecãtor la JudecãtoriaDeva, Judecãtoria Haþeg iardin noiembrie 2003 pânã înprezent la TribunalulHunedoara.

Din anul 2009 a ocupatfuncþia de preºedinte a SecþieiCivile(în prezent Secþia I Civilã)a Tribunalului Hunedoara iarîncepând cu 23.10.2012 a fost

reînvestitã în aceastã funcþie.

A stfel la TribunalulHunedoara funcþia de:

-Preºedinte este ocupatã dedoamna judecãtor Sturza LiviaDaniela,

-Vicepreºedinte este ocupatãde domnul judecãtorRogoveanu Ion

-preºedinte Secþie Penalãeste ocupatã de doamnajudecãtor Timiºan CarmenMihaela

-preºedinte Secþie I Civilãeste ocupatã de doamnajudecãtor Conta MihaelaAurelia

-preºedinte Secþie Litigii demuncã ºi asigurãri sociale esteocupatã de doamna judecãtorTãnãsescu Irina

-preºedinte Secþie a II-aCivilã de contencios administra-tiv ºi fiscal este ocupatã dedoamna judecãtor IftimuºAdina Camelia.

T ribunalul Hunedoara are doi preºedinþi noila Secþia Civilã, dupã ce prin Hotãrârile nr.

813 ºi nr. 814 ale Secþiei pentru judecãtori aleConsiliului Superior al Magistraturii, a fostnumitã în funcþia de preºedinte a Secþiei I Civilãa Tribunalului Hunedoara doamna judecãtorConta Mihaela Aurelia ºi în funcþia depreºedinte a Secþiei a II-a Civilã de contenciosadministrativ ºi fiscal a Tribunalului Hunedoara doamna judecãtor Iftimuº Adina Camelia.

PPPPrrrreeeeººººeeeeddddiiiinnnnþþþþ iiii nnnnooooiiii llllaaaaTTTTrrrr iiiibbbbuuuunnnnaaaalllluuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

ªcolile din Petroºani nu suntsigure în caz de incendiu

ª colile din Petroºani nu suntpregãtite pentru un eventual

incendiu, iar elevii ar putea fi în peri-col. Un control efectuat de lucrãtoriiInspecþiei de Prevenire din cadrulInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã “Iancu de Hunedoara”Hunedoara a reliefat acest aspect.

Rechizite pentru elevii nevoiaºi

R echizite în valoare de peste un miliard delei vechi. Inspectoratul ªcolar Judeþean

Hunedoara a achiziþionat rechizite pentru eleviihunedoreni în valoare de 118.314 de lei, valoare fãrã TVA.

Raul IRINOVICI

Este vorba de un contract de furnizare rechizite ºcolarepentru anul ºcolar 2012-2013 pentru judeþul Hunedoara,compuse din 6300 pachete rechizite. Rechizitele sunt pentruelecii claselor pregãtitoare pânã la clasa a VIII-a.

Este vorba de toate obiectele didactice necesare elevilorpentru desfãºurarea în bune condiþii a procesului educativ.Acestea vor fi atribuite elevilor beneficiari ai prevederilorO.G.33/2001 aprobatã prin Legea 126/2002, din judeþulHunedoara conform ordinului M.E.C.T.S., adicã elevilor careprovin din familii cu probleme financiare.

Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoaraau fãcut deja o tradiþie din alocarea acestor pachete didacticeelevilor necãjiþi.

C ãldurã mare,mon cher. Deºi

afarã mai cã nu ninge,politicienii hunedoreniresimt aceste zile cafiind unele foarte cãlduroase.Bineînþeles este vorbade atmosfera de pescena politicã, unacare este în clocot,care va erupe, precumun vulcan. DorinGligor, preºedintelePDL Hunedoara, îºiexprimã trãirile pereþelele de socializare.

“E sfârºit deoctombrie, dar trebuie sãabordãm aceste zile ca înmiezul verii. Se anunþãzile fierbinþi, zile pline deîncãrcãturi emoþionale,de cascade de declaraþiiuluitoare, de afirmaþiihalucinante… o perioadãîn care vreau ºi vãîndemn sã rãmânem oechipã. O echipã a noas-trã în care sã simþimconfortul colegului dindreapta, protecþia celuidin spate, orientareacelui care s-a aºezat înprimele rânduri ºi echili-brul celui din stânga”,scrie Dorin Gligor peFacebook.

El considerã ca toatepersoanele trebuie sãlucreze ca o echipã. Elspune cã testul cel maiimportant va fi dat înfata electoratului.

„Nu putem fi destabi-lizaþi decât de slãbiciunilenoastre. Noi suntem puternici prin ceea cesuntem ºi acest lucru trebuie sã-l transferãm încomunitãþile noastre.Oamenii trebuie sã nevadã pe noi, trebuie sã-ºidoreascã sã vorbeascãîntotdeauna cu omul-

noi, nu cu portretul unuipolitician sau cu dosarulde candidat. Electoratulface parte din grupulnostru ºi noi suntem ceicãrora ni se cere votul ºi

noi mergem la urne.Testul cel mai importantpe care vã provoc sã-lfacem este sã începemcampania în faþa noas-trã, în faþa electoruluinoi. Dacã suntem credi-bili, dacã reuºim sã neconvingem, dacã trans-mitem încredere ºi nedespridem de caracterul

dual pe care îl preiainvariabil politicianulzilelor noastre – numitdosar de candidatînseamnã cã am gãsitdrumul spre carierapoliticã. Am fãcut primulpas, prima etapã ºiputem merge maideparte. Altfel intrãm ºinoi într-un carusel încare rezistã, temporar,doar cei care au mâncatbroaºte sau ºi-au creat unscut antirachetã în jur.Echipa noastrã trebuie sãfie de altã facturã, sãaibã altã politicã de mar-keting, sã nu vândã iluzii,ci sã caute prototipuri.Prototipul unui stat cureguli decente ºi per-fectibile. Un stat în caresã ne simþim identitateaîn fiecare zi, nu unul încare alergãm dupã pro-pria identitate. De aceea,aici împreunã trebuie sãdãm startul acelui can-tonament în care progra-mul îl fac oamenii – noiastfel încât politicienii –noi sã intre în arenacampionilor”, mai scrieGligor.

Suntem români, însãde cele mai multe ori nusimþim acest lucru.Sentimentul de patriot-ism este cel cu care îºiîncheie Gligor cuvântareadin mediul virtual.

„Campionii care simtemoþia imnului naþionalºi trepideazã la cuvântulromân. ªi eu suntromân. ªi voi, colegiimei, sunteþi români.România este ºi þaranoastrã”, finalizeazãGligor.

Candidaþii ar faceorice pentru a atrage câtmai multe voturi în coºullor. O datã la patru ani eisunt patrioþi, devotaþi ºimereu atenþi la problemele electoratului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Partidele politice se aflã înfebra pregãtirilor pentru campania electoralã.Candidaþii din Valea Jiuluipentru alegerile parlamentaredin 9 decembrie 2012, parconºtienþi de faptul cãaceastã datã poate fi una decotiturã pentru noi, toþi: orine prãbuºim total ºi greuremediabil, ori alegem caleaunei munci istovitoare darsalvatoare. ªi nu depindedoar de politicieni, ci ºi denoi, alegãtorii.

Ieri, câþiva locuitori aizonei de mijloc a Petroºaniu-lui – în spatele Primãrieipânã pe Slãtinioara, str.ªt.O.Iosif, 22 Decembrie etc.– erau blazaþi, dar folosofiexplicându-ne cum nu maimerg ei sã voteze cã nu austrada reparatã, cã sistemul eputred ºi murdar, sau cã suntscârbiþi de politicã ºi politicieni, cã se rotesc camaceiaºi oameni dar în ”alteformule”, cã ºi-ar dorioameni de bun simþ etc., etc.

Am întrebat care estesoluþia ieºirii din situaþia încare ne aflãm, precizând cãun element sau o combinaþie

din ”formulã” a nãscutbomba atomicã ºi cãblazarea, neimplicarea noastrã nu foloseºte.Rãspunsul a fost ”lãsaþi,doamnã, cã ºtiu eu!”

Faptul cã unii cred cã uncandidat sau altul este bun,cã un partid sau altul poatesã miºte lucrurile spre bine înValea Jiului ºi în toatãRomânia, este bine, astaînseamnã cã democraþiafuncþioneazã. ”Trebuie încercat pânã iese formulacea bunã ºi nu avem de undesã ºtim dacã nu participãm.Nimeni n-o poate face decâtnoi, românii. Nici chiarDumnezeu nu bagã în traistacuiva fãrã sã facã ceva” – adeclarat, energic, ec. MirelDuinea, din Petroºani.

ªi cum precampania esteîn plinã desfãºurare, candi-daþii ºi partidele s-au prezentat, pentru familiari-zare, cetãþenilor. La sfârºitulsãptãmânii trecute, candidaþiiUSL pentru Senat ºi CameraDeputaþilor au fost luaþi laîntrebãri dure, la Mondo TV,acum când se poate, pânã la

campania electoralã. Doi dintre aceºtia, Cristian

Resmeritã, deputat ºi candi-dat pe colegiul Valea Jiului-Vest ºi senantorul ºi candidatpentru aceeaºi funcþie,Cosmin Nicula, aveau verbulla ei, talentul oratoric ºi exer-ciþiul mandatului scurs, adicãexperienþa cutezanþei – maineoº spus, tupeul deBucureºtean pentru a facefaþã ”canibalilor” din politicã– au ºtiut sã-ºi promovezerealizãrile, zbaterile pentruValea Jiului, chiar dacã aces-tea nu au fost fructificateîntotdeauna fiind în opoziþie.

Al treilea, Ioan Rus, candidat pentru CameraDeputaþilor pe colegiulAninoasa, Petrila, Petroºani,pãrea timorat de camerele deluat vederi, vorba îi era calmãºi pãrea jenat sã vorbeascãdespre sine, despre ce poateface, ce a fãcut în perioadacât a mai fost deputat deValea Jiului, în perioada2000-2004. Unii au spus cãare prea mult bun simþ, alþiicã este nepotrivit pentruaceste vremuri dure, alþii cãar fi pisicã blândã, dar careºtie ce face ºi sã nu ne luãmdupã aparenþe.

Ce a fãcut Ioan Rus de s-au hotãrât trei partide –PSD, PNL ºi PC – sã-ldesemneze drept candidat?

În perioada 2000-2004, încalitate de deputat de ValeaJiului a iniþiat Legea cooperaþiei meºteºugarilor,care reprezintã un sector specific al economiei carefuncþioneazã prin societãþicooperative ºi alte forme deasociere a acestora la nivelteritorial ºi naþional. Apoilegea care permite încadrareaîn muncã a persoanelor cuhandicap ºi legea meseriilor,care reglementeazã inclusivîncadrarea în muncã a per-soanelor cu handicap. Toateau fost adoptate de Parlamet.

”Este adevãrat, eu suntpãrintele acestor legi. Fostaguvernare ºi le-a însuºit ºi dintoate a fãcut proiectul legiieconomiei sociale, proiectlansat cu mare tam-tam, darlãsat baltã deºi s-au alocatfonduri europene pentruasta. Culmea este cã nuexistã reglementare legalã,dar banii au fost folosiþi.Acum a intrat în dezbatereparlamentarã ºi ea trebuieadoptatã fiind de mare ajutorºi ºtiu ce spun, pentru cã deasta m-am ocupat de 20 de

ani. ªi se pare cã am fãcut-obine, pentru cã în anul 2002,Institutul European pentruEconomie Socialã, cu sediulla Paris, m-a invitat sã fiumembru al sãu” – a declaratIoan Rus.

Acesta a întocmit ºi documentaþia legii prin careVulcanul ºi Lupeniul audevenit municipii, figurând ca

ºi coautor, dar ºi proiectullegii pâinii, preluatã ºi finalizatã de un coleg parla-mentar care l-a succedat. TotRus a fost cel care a adusmodificãri ºi completãri legiirevendicãrilor de proprietãþi,iar cei care l-au cunoscut înacea vreme ºi fãceau parte dinaceeaºi comisie parlamentarãspun cã este un tip extrem de

vehement, care nu a cedat oclipã în faþa preºedinteluiacelei comisii, liberalul DanRadu Ruºanu, cunoscut cafiind ”de neînvins”.

Sã se plieze Ioan Rus pezicala ”sã nu te temi de apatumultuoasã, ci sã te temi deapa liniºtitã”?

Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

”De de apa liniºtitã sã te temi…”P ãrintele celor douã municipii, Lupeni ºi

Vulcan, nu este ceea ce pare. ”De apaliniºtitã sã te temi, nu de apa tumultuoasã”-spun foºtii colegi de Parlament…

Dorin Gligor: „Testul cel mai important pe carevã provoc sã-l facem este sã începem campania

în faþa noastrã, în faþa electorului, noi”Î n ultima perioadã,

în urma mãsuriloradoptate, Apa Serv areuºit sã creascã nivelulde încasare arestanþelor la plata apeipotabile consumate.

ªi din acest motiv, CostelAvram, directorul general alsocietãþii a precizat cã nu sepune problema creºteriipreþului apei în Valea Jiului.Ba, dimpotrivã, acesta arputea scãdea cu 5% în cazulîn care Consiliul JudeþeanHunedoara ar fi de acord cuacordarea unei subvenþii. Înparantezã fie spus, la finelelunii octombrie, valoareafacturilor restante la plataapei se ridicã la valoarea de180 de miliarde de lei vechi.„Din aceastã sumã, cea maimare parte (75%) îi revinepopulaþiei, care reprezintãcel mai mare datornic la

plata facturilor. Important,însã, este faptul cã am reuºitsã recuperãm sumelerestante din partea unormari datornici, precum ºiprejudiciile create de cãtreaceºtia. Prin urmare, sumeleîncasate au crescut aºa cãnu se pune problema ca, peviitor, sã mãrim preþul apei.Ba chiar s-ar putea sã scã-dem preþul acesteia cu 5%,cu începere de la data de1 ianuarie 2013, în cazulîn care Consiliul Judeþeanva fi de acord cu sub-venþionarea preþului”, aprecizat Costel Avram,director general SC ApaServ Valea Jiului SAPetroºani.

Pe de altã parte, înurma colaborãrii cu presalocalã, furnizorul de apã areuºit sã recupereze, înbunã parte, ºi prejudiciilecreate de unele firme saupersoane cu funcþii de

conducere din Valea Jiului.Dupã ce ºi-au vãzut numeleapãrute prin ziare aceºtia audat buzna pentru a-ºi achitarestanþele, numai pentru ascãpa de publicitatea „negativã”. Acesta este ºicazul patronilor HoteluluiPetroºani care, acum, auachitate la zi atât facturilecurente cât ºi valoarea prejudiciului creat anterior.

Este vorba despre sumade 100 de milioane de lei.În parantezã fie spus, dacãtimp de ani buni de zileaceºtia declarau un consumde apã potabilã de doar 55de metri cubi, acum, dupãverificãrile efectuate de cãtreconducerea Apa Serv, consumul lunar este depeste 700 de metri cubi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Salarii diminuate la

Apa ServS alariile tuturor celor

care au funcþii de condu-cere în cadrul SC Apa ServValea Jiului SA Petroºani aufost diminuate cu 5%. Mãsu-ra va intra în vigoare cu înce-pere din data 1 noiembrie 2012.

Marþi, 30 octombrie, în cadrulunei ºedinþe a Consiliului

Administrativ al firmei care are caobiect de activitate furnizarea apeipotabile în Valea Jiului a fost anal-izatã ºi modificatã organigramaApa Serv dar ºi salariile „ºefilor”.Astfel, dintre cele 6 secþii au mairãmas douã (Est ºi Vest), dintre cei5 directori a mai rãmas unul singurcu aceastã titulaturã (ceilalþi au fosttransformaþi în ºefi de departa-mente) ºi, nu în ultimul rând, a fostdecisã scãderea cu 5% a salariilortuturor celor care au funcþii deconducere. Potrivit conduceriifirmei mãsura a fost luatã „decomun acord” cu toþi cei vizaþi denoile reglementãri. „Trecem

printr-o perioadã mai grea ºi seimpunea luarea unor mãsuri orga-nizatorice ºi administrative. Prinurmare am decis sã ne reorga-nizãm activitatea ºi sã reducemsalariile tuturor celor care deþinfuncþii de conducere. Sunt convinscã toate aceste modificãri vor aveaca efect îmbunãtãþirea activitãþiinoastre”, a declarat Costel Avram,director general SC Apa ServValea Jiului SA Petroºani. Înparantezã fie spus, singurul „ºef”de la Apa Serv care a rãmas cu„titlul” de director ºi cu salariulnediminuat este Costel Avram.


Datorii recuperate, datorii „active”

Î n prima zi aacestei sãp-

tãmâni, firma EuroJobs a organizat onouã bursã alocurilor de muncã,în Petroºani.

La întâlnirea cu persoanele aflate încãutarea unui loc demuncã au fost convo-caþi 13 angajatori, 5dintre ei fiind prezenþila acþiune.

Aceºtia au venit cuoferte de locuri demuncã pentru bar-mani, bucãtari, ospã-

tari, precum ºi înalte domenii deactivitate. „Estecea de-a 4-a acþi-une de acest genla care vin cu

oferte de locuri demuncã. Am selectatcâþiva candidaþi în vederea susþinerii uneiprobe de lucru, înmeseria de bucãtar,rãmâne de vãzut dacãvoi angaja pe cineva”,a declarat GianinaMateescu, administra-torul unui complex turistic.

„Deºi se apropieiarna noi vom conti-nua sã derulãm activitãþi de construcþii,cel puþin pânã când vacãdea zãpada, motivpentru care avemnevoie de forþã demuncã. Am selectatcâþiva oameni ºi i-aminvitat la o probã delucru. Rãmâne devãzut la ce se pricep sãfacã dar, pot sã spun,

în urma altor acþiunide acest gen nu amreuºit sã angajãm penimeni. Nu de alta dar,pe lângã faptul cã nusunt calificaþi îndomeniile de lucru încare avem noi nevoiede oameni, nici nu seprea pricep la ceea cele cerem sã execute”,a precizat inginerultopograf Ana MariaRoºca, reprezentantulunei firme cu activitateîn construcþii.

Marþi, 30octombrie, Euro Jobsva organiza tot înPetroºani o nouãbursã, aceasta fiindultima dintre cele 12programate a se derulaîn Petroºani ºi Uricaniîn cadrul proiectuluiintitulat „ªi tu poþi fiactiv, trebuie doar sãte descoperi!”.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 octombrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

F ostul deputat Raj

Tunaru nu vamai candida pentru încã unpost în parlamen-tul României.Acesta a fost scosdin cãrþi de con-ducerea centralãa partidului.

Tras pe liniemoartã, dupã ce afost chiar consilier allui Dan Diaconescu,fostul deputat RajTunaru nu se mairegãseºte pe listele decandidaþi pentrualegerile din data de9 decembrie.Candidatura lui nu afost validatã de conducerea centralãa partidului, iar locullui Tunaru a fost luatde un personaj celpuþin la fel de contro-versat, respectiv fostul prefect deHunedoara, MariusCristian Vladu, careva candida pentrufotoliul de senator peColegiul Brad -Valea Mureºului– Orãºtie. Înconsecinþã, lis-tele de candidaþiale PP – DDHunedoara aratãastfel: CameraDeputaþilorOvidiu Draia -ColegiuBrad–ValeaMureºului, IonelAndronie -Colegiul Orãºtie– Geoagiu –Simeria, IonelTirinescu -Colegiul ÞinutulPãdurenilor -Þara Haþegului –Cãlan, RaduNapãu Stoica -Colegiul Lupeni– Vulcan –Uricani, MonicaIacob – Ridzi -ColegiulPetroºani –Petrila –Aninoasa,Marian Muntean

- Colegiul Deva –Cîrjiþi ºi RobertMuzsic ColegiulHunedoara. La Senatvor candidaHaralambie Vochiþoiupe Colegiul 1 ValeaJiului, Marius CristianVladu Colegiul 2Brad - ValeaMureºului – Orãºtie ºiIulian Harabagiu peColegiul 3 Deva –Hunedoara – Haþeg.

Numele lui RajTunaru a fost implicatîntr-un puternicscandal de violenþãconjugalã pentru carea fãcut ºi închisoare,în America. Numaicã nici numele luiVladu nu este tocmaicel mai curat. Acestaa fost acuzat, dupã ceunele înregistrãri aufost fãcute publice, cãa utilizat o sumãmare de bani pecând era director laMintia într-un scrutinparþial pentruCamera Deputaþilor,în 2010.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

L ocuitorii dinValea Jiului sunt

îndemnaþi sã semnezeo petiþie pentruscãderea preþuluiapei. HaralambieVochiþoiu solicitãConsiliului Judeþeansã micºoreze preþulapei cu 25 de procente.

Haralambie Vochitoiu asusþinut la începutul aces-tei sãptãmâni în cadrulunei conferinþe de presãcã solicita micºorareapreþului apei potabile dinValea Jiului. Mai mult,consilierul judeþeanstrânge semnãturi dinpartea populaþiei, în acestsens. Este vorba de omicºorarea a preþului cu25 de procente.

„Iniþiativa aceasta o amde mai multã vreme ºi ea

astãzi doar cã intrã în ulti-ma linie dreaptã în sensulcã vom obþine sprijinullocuitorilor din Vale Jiului,avem nevoie de minimcinci la sutã din cetãþeniicu drept de vot din fiecarelocalitate a Vãii Jiului ºi lafinalul acestei acþiuni euestimez cã în douã, treisãptãmâni vom strângeacest numãr de semnãturi

necesare astfel încât înprima ºedinþã ordinarã dela CJH sã mergem cuacest proiect ºi semnãturiºi atunci consiliul sãraporteze preþul la metrucub de apã pentru con-sumatorii casnici la limitasuportabilitãþii pentruValea Jiului”, a declaratHaralambie Vochitoiu,consilier judeþean.

Raþionamentele pe carese bazeazã consilieruljudeþean sunt multiple.

“Pe faptul cã costurilepe care le are regia pen-tru un metru cub de apã ºidistribuþia lui este subceea ce încaseazã azi pen-tru un metru cub de apã.Regia are pierderi foartemari care cresc preþul laapã, dar datoritã

investiþilor de milioane deeuro pe care le-a accesatºi consumat regia de apãar fi trebuit ca la oraaceasta pierderile sã numai fie aºa cum sunt.Dacã regia nu reuºeºtediminuarea pierderilorvom cere subvenþionareapreþului apei pânã lapreþul care trebuie. Nueste corect ca ºi consuma-torii sã plãteascã pierde-rile unui agent industrial”,mai precizeazã Vochitoiu.

În plus, acesta nici nuacceptã ca proiectul dehotãrâre pe care îl vainiþia sã nu primeascãavizul favorabil al consilierilor judeþeni.

„Nu mã gândesc lavarianta ca proiectul sã nufie adoptat pentru cã ºiCJH a spus cã preþul laapa va scãdea. Nu estecorect faþã de locuitorii

din Valea Jiului în primulrând, ei trebuie sãplãteascã un preþ corectiar acest monopol alregiei de apã nu trebuie sãse transforme într-un modde-a seca locuitorii dinValea Jiului”, a maideclarat HaralambieVochitoiu.

Directorul societãþii deapã din Valea Jiului,Costel Avram, susþine cãîn momentul de faþã nueste posibilã micºorareapreþului apei furnizateabonaþilor casnici, însã peviitor dacã sunt îndepliniteanumite condiþii s-ar puteavorbi de o eventualãscãdere a preþului apei.Mai mult decât atât,Costel Avram declara cucertitudine cã acest preþnu va creºte.


Î n calitate de consilier judeþean,

Haralambie Vochiþoiualaturi de colegii consilieri din PP-DD auînceput deja lupta pentru apãrarea intereselor oamenilor din Valea Jiului.

“Vreau sã le transmitfoarte clar atât liderilor de laDeva cât ºi celor de laBucureºti – Valea Jiului nueste bãtaia lor de joc! Amînceput deja demersurilepentru depunerea unei iniþia-tive civice prin care vomsolicita diminuarea preþuluiapei potabile pentru con-sumatorii casnici cu 25%.Este inadmisibil ca în zonanoastrã în care apa este cap-tatã direct de pe versanþi sãavem preþuri mai mari decâtîn zone afectate în modtradiþional de secetã”, aexplicat Vochiþoiu.

Candidatul PP-DD încolegiul senatorial din ValeaJiului a dat asigurãri cã încalitate de consilier judeþeanare prerogative limitate pen-tru a se lupta pentru intere-sele locuitorilor din ValeaJiului, însã ca senator va dis-pune de ma multe mijloace

pentru a veni în ajutorulcelor care trãiesc în ValeaJiului.

Investiþii, locuri de muncãºi salarii decente – programullui Vochiþoiu pentru Senat

Haralambie Vochiþoiu,preºedintele PP-DDHunedoara ºi candidatul for-maþiunii pentru colegiul sen-atorial din Valea Jiului, a vor-bit despre obiectivele sale ºiale partidului pe care îl con-

duce în contextul apropieriialegerilor parlamentare din 9decembrie. “PartidulPoporului este singura for-maþiune politicã cinstitã ºicuratã, singura care nu a fostniciodatã la guvernare ºi sin-gura care va readuce încred-erea românilor de îndatã ceva ajunge la putere. PP-DDeste un partid format dinoameni muncitori ºi cinstiþicare vor lucra doar în intere-

sul ºi pentru prosperitatearomânilor. Noi mergem înfaþa oamenilor singuriîntrucât celelalte partide suntcompromise ºi i-au minþit pehunedoreni. Singurulparteneriat va fi cel cupoporul”, a explicatVochiþoiu.

Haralambie Vochiþoiu s-apronunþat pe tema locurilorde muncã pentru hune-doreni. “Oraºele din ValeaJiului înregistreazã una dintrecele mai mari rate ale ºoma-jului, situaþia fiind cu ade-vãrat gravã. De aceea, sal-varea mineritului, atragereade investiþii strãine ºi acce-sarea de fonduri europenesunt prioritãþile mele, dacãvoi fi ales senator”, a subliniat Vochiþoiu.

Liderul PP-DD a mai spuscã doreºte ca, prin crearealocurilor de muncã plãtitedecent, “sã contribuie lareîntoarcerea acasã aromânilor care au fost con-strânºi sã plece la muncã înstrãinãtate. Vor fi reîntregiteastfel familiile dezbinate, iartinerii vor avea posibilitateasã lucreze în oraºele natale,fãrã a fi nevoiþi sã plecedeparte pentru a-ºi asiguraun trai decent”.

Diaconescu îlscoate din cãrþi pe

Raj Tunaru

C opiii din clasa 1C de la ªcoala

Generalã “AvramStanca” din Petroºaniau desfãºurat laînceputul acestei sãptãmâni o activitatedenumitã “Împãrãþiadovleacului”.

Acþiunea, una nu doargastronomicã, a fost inspi-ratã de apropiata cele-brare a Halloweenului.“Am vrut sã dãm o altãconotaþie dovleacului careare atâtea alte întrebuinþãri, în afarã debinecunoscutul Halloween,încât meritã sã aibã oîmpãrãþie a sa.

Azi, în afarã de dovleci,am adus din cufãrul toam-nei multe alte legume ºifructe pe care le-am trans-

format în jucãrii ºimachete destinate realizãrii unei bucuriivizuale”, a declarat profesorul învãþãtor primarMirela Iacob.

Timp de câteva ore,copiii au ornat nu numaidovleci ci ºi tot soiul de

alte legume sau fructe. Dinbostanii pregãtiþi pentruHalloween, interiorul nu afost aruncat ci a fost trans-format în plãcintã. Pelângã aceasta a “apãrut” ºiun tort. “Abia aºtept sãgust din el. În ceea cepriveºte Halloween-ul,

prea multe nu ºtiu despreaceastã sãrbãtoare dar ºtiucã nu este una a noastrã,a românilor”, a spus elevulNicolae Þârlea. Alãturi decopii, la acþiune, au parti-cipat ºi pãrinþii sau buniciiacestora. “Am trecut ºi noiîn bãnci ºi i-am ajutat pe

cei mici sã decorezefructele ºi legumele. Caobiecte de lucru am aduscastraveþi, ardei, roºii,verdeþuri, ºi, bineînþeles,un dovleac”, a declaratAdina Þârlea.

În ceea ce priveºteHalloweenul, sãrbãtoarea

care a inspirat acþiuneamicuþilor, aceasta este osãrbãtoare de sorgintecelticã, importatã de doarcâþiva ani ºi în România ºicare reprezintã o bunãocazie de vânzare abostanilor.


S piritul sãrbãtorii deHaloween, care se

apropie cu paºi repezi, nua cuprins doar magazinelede profil sau supermarket-urile în care putem gãsi celemai diversificate produse pentru aceasta sarbatoate pecare am preluat-o ºi noi odatãcu venirea democraþiei.

Faþã de costumele, mãºtile, accesorile vestimentare, pãianjeni,vampiri ºi nelipsiþii dovleci scuptaþi,un nou trend pentru ziua deHaloween îºi face apariþia de peinternet care ºtim mult prea bine cãeste o poartã virtualã pentru a facecumpãrãturi de toate felurile.

Astfel deschizând paginile pentruHaloween am fost surprinºi delucrurile cu care suntem atraºi.

Avândîn vedere cã

tehnologia a avansat multîn ultimii ani ºi la noi ºi tot mai multãlume ºi în special tineri achiziþioneazãtelefoane de tip “smart phone” sauchiar mai mult tablete, pentru acestease gãsesc tot felul de jocuri, aplicaþiisau teme cu specificul Haloween-ului,cele mai multe dintre ele putemspune cã sunt de-a dreptulînfricoºãtoare.

De la simplii ºi inofensiviidovleci care aºteaptã sã fiemodelaþi de cãtre cei cuimaginaþia foarte bogatã, lajocuri care par foarte realeºi care multe dintre ele facca ºi un adult sã tresarã,nu mai vorbim deimpactul pe care acestejocuri îl au asupracopiilor care cu unsimplu clic de mouse

îºi pot instala acestejocuri pe telefoanele mobile.

Suntem de pãrere cã producãtoriide astfel de jocuri sau aplicaþii segândesc în primul rând la profitul pecare îl fac iar doar apoi ºi la impactulpe care îl produc aceste lucruri. Dacãar fi sã întrebãm un astfel de pro-ducãtor ce pãrere are, ne-ar puteaspune cu uºurinþã cã sunt lucruri normale de care se bucura toate categoriile de vârstã pentru cã trebuiesã þinã pasul cu tehnologia ºi cerinþele existente pe piaþã.


O nouã bursã „marca” Euro Jobs

Vochiþoiu continuã lupta cu “ciocoii”:Someazã autoritãþile sã reducã preþul la apã în ValeaJiului. În plus, susþine un program de atragerea de

investiþii în Vale ºi creare de locuri de muncã

Vochiþoiu cere micºorarea cu 25% a preþului la apã

De la bostani sculptaþi la Haloween-ul ““ssmmaarrtt pphhoonnee””

““ÎÎmmppããrrããþþiiaa ddoovvlleeaaccuulluuii””

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 3 1 o c t o m b r i e 2 0 1 2

În gospodãrie ai putea finaliza oactivitate demaratã cu mai multtimp în urmã. ªansa îþi va surâdeîn cazul în care doreºti sã îþi puiîn practicã un proiect mai vechi.Colaborãrile te vor avantaja înaceastã perioadã, iar ofertele vorfi oarecum surprinzãtoare.

Relaþia cu colegii seîmbunãtãþeºte vazând cu ochii.Situaþia financiarã nu-þi maicreeazã probleme, dar în ceea cepriveºte viitorul apropiat, ar fibine sã nu te implici în investiþiiriscante. Activitãþile de divertis-ment te vor ajuta.

ªansele de a avea o realizaresolidã sunt mari, ºi ar fi pãcat sãnu le fructifici. Nu te implica îndiscuþii în contradictoriu cu ceide la serviciu, ºi toate vor evoluacât se poate de bine. O investiþiefãcutã în aceastã zi ar putea avearezultate excelente.

La serviciu vei avea o micã sur-prizã în sensul cã unele lucrãripe care le-ai considerat rezolvatese vor dovedi a nu fi întru-totul ºiva trebui sã revii asupra lor.Oricum, vei avea parte de o zi încare se vor ivi tot felul de situaþiicare te vor þine în suspans.

Situaþia profesionalã este bunãºi, dacã pânã acum nu þi s-aoferit o ocazie de a arãta cepoþi, n-ar fi exclus ca aceasta sãse iveasca acum. ªefii sau altepersoane cu funcþie îþi vor apre-cia iniþiativele, dar nu ar fi rãu sãnu te manifeºti.

Situaþia financiarã te va interesaîn mod special în aceastãperioadã. Dialogul cu partenerulde suflet te-ar putea ajuta sã puilucrurile la punct. N-ar fi exclussã primeºti o propunere decolaborare, ce se va dovedirentabilã în scurt timp.

Obstacolele care-þi vor sta în calevor putea fi depãºite fãrã prob-leme. În ceea ce priveºte câºtig-urile materiale, acestea nu vorlipsi, dar ºi cheltuielile vor fi pemãsurã. O activitate extraprofe-sionalã ar putea deveni rentabilã.Relaþia cu prietenii evolueazã.

La serviciu este mult de lucru,dar poþi spera la un ajutor dinpartea colegilor. Situaþia finan-ciarã va fi favorabilã, cel puþin înprima jumãtate a intervalului. N-ar fi exclus ca unul dintre pri-etenii tãi sã aibã o problemã maideosebitã.

Mintea ta va fi deosebit devioaie, iar inventivitatea de carevei da dovadã va fi apreciatã maiales în zona serviciului. Aici vei fiimplicat în tot felul de activitãþimãrunte dar cãrora le vei facefaþã cu brio. Unul dintre colegi îþiva face încurcãturi.

Încercarea de a iniþia o nouãactivitate se va bucura de succes,cu condiþia sã nu aºtepþi rezul-tate imediate. La serviciu situaþiava fi destul de agitatã, deoarecevei avea de luat decizii mai deli-cate. Este posibil sã primeºti noisarcini de serviciu.

Traversezi o perioadã în careeste indicat sã nu te implici înactivitãþi care vizeazã o realizareimediatã. La serviciu þi se vorrepartiza noi sarcini, ceea ce vademonstra cã ºefii îþi apreciazãeforturile. Colegii, în schimb,fãrã a se arãta rãutãcioºi.

Se va ivi o bunã ocazie sã final-izezi o activitate începutã de maimult timp. Acest lucru îþi vaîmbunãtãþi starea de spirit, maiales cã ai facut o investiþieimportantã de timp ºi nervi. N-arfi rãu sã acorzi mai multã atenþiesãnãtãþii.

LuizaANDRONACHE

De mai bine de o lunãde zile, locuitorii uneistrãzi din zona de nord aPetroºaniului, Calea

Romanã, dau cumaºinile prin gropi lapropriu, trebuie sãmeargã prin noroi ºi înplus de asta, ºi parcareale este ocupatã de unmunte de pãmânt câttoate zilele, uitat acolo,pentru cã societateafurnizoare de apã nu aremediat stricãciunile.

“S-a reparat aicicanalizarea ºi s-a aruncattot molozul ºi gunoiulîntr-un loc. Nu putemparca, iar când plouã,

este nebunie aici. Noiam pus niºte pãmânt ºipietre, dar pãmântul selasã tot timpul.

Apa Serv-ul trebuie sãia o mãsurã”, a declaratMilu Ceuþã, locuitor pe

strada cu pricina.Responsabilii din cadrulSC Apa Serv Sa au

declarat cã vor remediasituaþia în scurt timp.Rãmâne, însã de vãzut ºicât de repede o vor face.

“Acolo a rãmas,întradevãr un mormande pãmânt, iar acela vafi luat de acolo în cursulzilei de astãzi. De larefacerea provizoriepânã la refacerea finalãtrebuie sã treacã operioadã de timp sã semai taseze pãmântulpuþin, dupã care, defiecare datã intervenim ºiaducem terenul la formainiþialã”, a declarat încursul zilei de ieri, FlorinDonisã, director tehnicSC Apa Serv SA

De menþionat este cãla orele amiezii, munci-torii au venit ºi au luatmormanul de pãmânt cupricina, însã acumrãmâne de rezolvat ºiproblema asfaltãrii porþi-unii unde s-au fãcutsãpãturile, mai ales dacãtot s-a menþionat de “aducerea terenului laforma iniþialã”.

NNNNeeeeppppããããssssaaaarrrreeee ssssaaaauuuu uuuuiiii ttttaaaarrrreeee????

D upã ce faci, mai trebuie sã ºi des-faci, spune o vorbã din popor. Însã,

muncitorii ºi responsabilii de la ApaServa Valea Jiului nu prea ºtiu cum sãrepare lucrurile dupã ce le stricã.

Carmen COSMAN

Stela Lakatos s-a nãscutîn Hunedoara, în 1982. Nuºtie nimic despre pãrinþii ei,doar niºte nume care apar

în documentele sale deidentitate, respectiv BerkaIofa ºi Lakatos Anton. Aavut, însã, noroc deoameni care i-au fost alã-turi ºi care acum fac tot

posibilul sã o ajute petânãrãr sã îºi reîntregeascãfamilia pe care nu a avut-oniciodatã decât în acte. Ofemeie care a cunoscut-ope Stela în aprilie 2009, încadrul unui program desusþinere al persoanelordezavantajate de pe lângão asociaþie de voluntari, le-a scris autoritãþilor hune-dorene, cu rugãmintea de ane implica, în mãsura posi-bilitãþilor, cu toþii sã oajutãm pe tânãrã sã îºiîndeplineascã aceastã dor-inþã arzãtoare. „Doreºte sãrestabileascã legãturile.Doar atât. Pentru cã înafara numelor care apar îndocumente de identitate,nu are absolut altecunoºtinþe despre familiade origine.Este uimitoare demnitateacu care Stel îºi exprimã în

mod repetat aceastã dor-inþã, pentru ea fundamen-talã: „Tot ce vreau este sã-icunosc! Doar atât. Nuvreau sã le cer nimic ºi nicisã le reproºez ceva!”...Aceasta demnitate explicãºi implicarea mea, caredoresc sã rãmânã în anoni-mat”, le scrie femeiaautoritãþilor hunedorene,care deja s-au implicat lanivel instituþional.

Raul IRINOVICI

Ultima previziunea care afost anul trecut arata ca data încare va veni apocalipsa ar fifost 21 decembrie 2011. ªiatunci o mulþime de oameni depe tot globul au aºteptat sãvadã ce se va întâmpla cu plan-eta noastrã. Ba mai mult uniidintre ei, care fãceau parte dinniºte secte religioase, au încer-cat sã atragã cât mai mulþi ade-pþi pe care i-au putut duce denas sã-ºi vândã tot ce au ago-nisit o viaþã întreagã ºi sã ledea lor banii pentru a putea fiprimiþi în comunitãþile lor decare ei spuneau cã sunt foartesigure ºi cã doar aºa vor puteascãpa cu viaþa.

Dar dacã urmãrim datelecare au fost consemnate înistorie putem spune cã pânã laora actualã singurii care auputut prezice anumite lucruricare au avut loc, ºi cu o pre-cizie mare, au fost maiaºii. Una

dintre cele mai exacte sursepentru subiectul apocalipseieste calendarul mayaº pentrucã a reuºit sã ofere o datã con-cretã a sfârºitului lumii: anul,luna,ziua. Legitimitatea acestuicalendar devine ºi mai puter-nicã în condiþiile în care civiliza-þia mayaºã era foarte preocu-patã de mãsurarea timpului ºi areuºit sã prezicã eclipse dinviitorul îndepãrtat ºi chiarsosirea profeticã a conquistado-rilor conduºi de Cortes la 5martie 1519.

În sprijinul acestor afirmaþiivin ºi informaþiile oferite deastronomii moderni care audeclarat cã în anul2012,Pãmântul se va afla într-un aliniament perfect cuSoarele ºi centrul Cãii Lactee,un eveniment galactic ce areloc o datã la 25.800 de ani.Cu toate cã nimeni nu ºtie cuexactitate care vor fi efecteleacestui aliniament, geofizicieniiau elaborat o teorie conform

cãreia acest eveniment estecaracterizat de inversareapolilor, când aceºtia îºi schimbãpoziþiile ºi cauzeazã catastrofenaturale în lanþ: cutremure,tsunami sau incendii.

Una dintre teoriile savanþilorar fi inversarea polilor magneti-ci care va avea loc pe 21decembrie 2012, odatã cu alin-ierea planetelor din sistemulnostru solar. Odatã cu acesteveniment, anotimpurile ºitoate ciclurile naturale caredepind de poziþia planetei faþãde Soare ar suferi schimbãrimajore. Astfel, zonele fertile s-ar putea deºertifica în urmãtoriiani, iar nivelul oceanului plane-tar va creºte. Totodatã, potrivitfizicienilor, în momentul pro-ducerii inversãrii polilor, scutulmagnetic al planetei ar puteadispãrea, iar populaþia lumii arrãmâne neprotejatã în faþaradiaþiilor cosmice.

O a doua teorie ar fi aceeacã tot pe 21 decembrie 2012,Pãmântul ar fi ameninþat deciocnirea cu un alt corp ceresc.Este vorba despre Nibiru, oplanetã descoperitã în urmã cucâteva mii de ani de sumerieni.Potrivit acestei teorii, miste-rioasa planetã, care se aflã peo orbitã al cãrei tur completdureazã 3.600 de ani, urmeazã

în acest an sã intre în sistemulsolar, pentru cã pe 21 decem-brie sã se izbeascã de Pãmânt.Alþi adepþi ai teoriilor apocalip-tice susþin însã cã aceastã plan-etã nu se va ciocni cu Terra. Înschimb, va trece foarteaproape ºi va cauza inversareapolilor magnetici.

Iar ultima ar fi ca Pãmântulva fi ars de Soare. Potrivitteoriei, 2012 este anul cândSoarele va atinge vârful unuiciclu de 11 ani, numit maximsolar. Astfel, în acest an, furtu-nile ºi erupþiile solare vor fi atâtde puternice încât ar puteaprãji Pãmântul.

Toþi aceºti factori sau maibine zis teorii pecare savanþii le auau pus pe gândurifoarte mulþioameni de peîntreg mapamon-dul. Mulþi dintre eideja fãcându-ºi rez-erve de hranã pen-tru o perioadãfoarte mare detimp ºi mai multdecât atât unii din-tre ei ºi-au con-struit adevãratebuncãre în care sãpoatã sã se adã-posteascã operioadã mare detimp pânã cândplaneta ar putea fidin nou locuibilã.Mulþi dintre eiurmeazã adevãratecursuri desupravieþuire undesunt învãþaþi ce sãfacã ºi cum sã sepregãteascã pentruun eventual cata-clism.

O opinie ºi oliniºtire din acest

punc de vedere vine în parteabisericii care spune cã ’’ înmomentul în care omenirea s-aconfruntat cu potopul de 40 dezile ºi 40 de nopþi,Dumnezeu i-a spus lui Noe ca de acumînainte nu va mai nimici nicio-datã Pãmântul.’’

Din toate aceste lucruri nuputem pânã la urmã sã fim sig-uri de nimic, nici dacã va fi ºinici când va veni aceastã apoc-alipsã de care vorbeºte toatãlumea ºi care a crea o aºaisterie pe întreaga planetã.Pânã atunci viaþa merge înaintecu bune ºi cu rele aºa cum sun-tem obiºnuiþi.


AAAAppppooooccccaaaallll iiiippppssssaaaa,,,, ccccoooonnnnttttrrrroooovvvveeeerrrrvvvvaaaa îîîînnnnttttrrrreeeeiiiissssttttoooorrrr iiiieeee,,,, rrrreeeellll iiiiggggiiiieeee ººººiiii ººººtttt iiii iiiinnnnþþþþãããã

S fârºitul acestui an ne face sã ne gândim nudoar la sãrbãtorile care urmeazã sã vinã ci

ºi la previziunile de care se tot vorbeºte cuprivire la apocalipsã. Acest lucru este tot maidezbãtut de toatã lumea ºi toþi se întreabã dacãar putea fi un sâmbure de adevãr din toate aceste previziuni sau sunt doar niºte poveºti cumau mai fost ºi în alþi ani.

De 30 de ani îºi cautã pãrinþii

Pentru ea sunt doar niºte nume din acte

O tânãrã de 30 de ani, care locuieºteacum în Italia, îºi doreºte cu disper-

are sã îºi cunoascã pãrinþii. Nu ºtie decâtnumele lor, iar în ajutorul ei au sãritreprezentanþii Prefecturii Hunedoara.

Raul IRINOVICI

Le putem observa foartebine pe aproape toatestrãzile, ele fiind ºi foartebine semnalizate prinreclame luminoase mari ºisãgeþi care sã ducã toþiclienþii direct la sursã, toateaceste lucruri binenteles îninteresul oamenilor de afac-eri care le conduc. Odatãajunºi acolo putem vedea cãofertele sunt foarte tentantemai ales pentru cei care aunevoie urgentã de bani.Obiectul cel mai bun alschimbului este binentelesaurul dar se poate lãsa laamanet ºi argint sau chiar ºiplatinã, în locurile mai cupretenþii. Vãzând cãlucrurile merg foarte bine ºiprofitând de faptul cã poatelumea nu mai deþine acestemetale preþioase pe care sãle aducã, patronii s-au gân-dit pentru lumea care arenevoie de bani binenteles,sã accepte ºi alte lucruri de

valoare pe care pot lua banifrumoºi de la cei care auneapãrat nevoie de bani.Astfel de obiecte ar fi elec-trocasnice, laptopuri,camere video, aparate foto,telefoane de lux, pânã la

autoturisme pe care sumeleoferite sunt normal la niºtepreþuri forþe scãzute. Darneavând ce face ºi împinºide greutãþi ºi lipsa baniloroamenii recurg ºi la acestemetode de a mai scoate unban pentru a-ºi platii datori-ile la bãnci, facturi ºi în gen-eral pentru traiul de zi cu zi.Tot ce putem spune este cãaceastã situaþie în care amajuns este foarte tristã,multe din obiectele caresunt duse la amaneturi fiind

poate aproapenoi iar alteleavând o valoaresentimentalãmare, dar toateaceste lucruri suntdate uitãrii dincauza neajun-surilor ºi a vieþii încare trãim.

Carmen COSMAN

La peste 2.000 de metri,în masivul Retezat, stratul dezãpadã atinge ºi zece cen-timetri i putem spune cãeste prima ninsoare consis-tentã din acest an. În cursulnopþii de luni spre marþi a

fost foarte frig,iar temperaturileau scãzut pânãaproape de limitaîngheþului. Iar pecreste ºi pe vâr-furile montane a

nins ca iarna.Salvamontiºtii îisfãtuiesc peturiºti sã nu seaventureze petrasee. Condiþiilemeteorologicesunt nefavora-bile, este ceaþã,iar turiºtii potaluneca uºor pepietre. Veºtibune în zileleurmãzoare, însã,când meteo-rologii anunþãîncãlzirea vremii.

ªi în Parângrãcirea vremii aadus zãpadã. Lapeste 1.700 demetri altitudine,stradul dezãpadã mãsoarãdeja câþiva cen-timetri.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 31 octombrie 201212 Fapt Divers

Raul IRINOVICIMaximilian GÂNJU

Luminaþia reprezintã pentruaproape toþi locuitorii VãiiJiului o zi care este dedicatã înîntregime comemorãrii celortrecuþi în nefiinþã. Potrivittradiþiei, cei rãmaºi în viaþãmerg în fiecare an în aceastã zila mormintele celor dragi,acolo unde dau de pomanãcelor nevoiaºi. Tot tradiþiaspune cã pentru urmaºi este oobligaþie sã împodobeascã cuflori mormintele celor dragi,astfel cã cimitirele se transfor-

mã într-o veritabilã grãdinã cuflori ºi doar lumânãrile aprinsela cãpãtâiul morþilor amintescde locul în care te afli. „Înfiecare an vin ºi fac curat lamormântul soþului ºi al cumnat-ului, aduc flori ºi aprindlumânãri, iar trecãtorilor le daude pomanã cozonac ºi câte unpahar cu þuicã sau vin, depomanã pentru cei pe care îiam îngropaþi în cimitir”, spuneDumitra Hogea, o localnicãpentru care 1 noiembrie este ozi specialã. Aceastã tradiþie dinValea Jiului a fost imediat spec-ulatã ºi de comercianþii de flori,

anul acesta mai mult ca nicio-datã.

F lori scumpe, profituri mari

În aºteptarea datei de 1noiembrie când este sãrbãtoritã

Ziua Morþilor, toate pieþele dinValea Jiului sunt pline de la uncapãt la altul de flori care maide care mai frumoase, mari ºicolorate care îºi aºteptacumpãrãtorii. O adevãratãplãcere de a merge lacumpãrãturi. Dar cei maiinteresaþi binenteles sunt com-ercianþii care se aºteaptã laprofituri substanþiale de peurma acestei sãrbãtori, ei ºtiindfoarte bine cã aproape oricâtde mult ar ridica preþurile laflori, ghivece, coroane saujerbe, lumea tot va cumpãrapentru cã aºa este tradiþia. Ieri,în piaþa centralã a municipiuluiaproape cã nu mai era loc deflorari. Cei mai mulþi dintre eiau venit de la sute de kilometridepãrtare pentru a-ºi vinde flo-rile. Recunosc cã în doar treizile de pe urma florilor vândute

în prag de Ziua Morþilor, îºiasigurã veniturile pe cel puþin olunã de zile. Sunt destui depuþin comercianþi care mai vincu florile din proprile curþi, ceimai mulþi dintre ei au dezvoltatminii industrii din aºa ceva,dacã putem spune. ªi-au con-struit sere unde pot planta multmai multe feluri de flori astfelsporindu-ºi profiturile din vân-zarea lor. Întrebându-i dacãpreþurile sunt uºor negociabile,parcã toþi înþeleºi bine dintimp, ne spun cã nu se poatenegocia nimic pentru asteasunt preþurile de peste tot ºimai mult de atât ne spun cãdacã ni se par scumpe putemsã cumpãrãm de la alte tarabedar nici gând de preþuri maimici. Ne mai spun cã ºi dacãnu se vor cumpãra toate pânãîn ziua de 1 noiembrie ei nusunt dispuºi sã lase niciun leudin preþul lor. „Vin din TârguJiu în fiecare sãptãmânã dedinaintea sãrbãtorii ºi vânddoar crizanteme. Ne pregãtimtot anul pentru aceastã sãrbã-toare”, a spus Ileana, oflorãreasã din judeþul Gorj.Preþul unui buchet vândut decultivatori este în funcþie demãrime ºi calitate, dar sunt floriieftine la 1 leu, pentru cã înacest an producþia a fost unabogatã.

FFFFlllloooorrrraaaarrrr iiii iiii aaaauuuu aaaajjjjuuuunnnnssss îîîînnnnppppiiiieeeeþþþþeeeelllleeee ddddiiiinnnn VVVVaaaalllleeee

Z eci de florari au invadat municipiul Pe-troºani, în prag de 1 noiembrie, în speranþa

cã vor scoate profit þinând cont cã Ziua Morþiloreste o sãrbãtoare bine înrãdãcinatã în zonã.

A venit iarna în Retezat

V remea rece ºi-a fãcut deja simþitã dinplin prezenþa în judeþul Hunedoara.

Ploile din ultimele ore s-au transformat pealocuri în lapoviþã, iar în Retezat a nins.

Ai bijuterii sau obiecte de valoare?

AAAAmmmmaaaannnneeeettttuuuullll eeeesssstttteeee ssssoooolllluuuuþþþþ iiiiaaaa ssssaaaallllvvvvaaaattttooooaaaarrrreeee ppppeeeennnnttttrrrruuuu ttttrrrraaaaiiiiuuuullll ddddeeee zzzziiii ccccuuuu zzzziiii

D e când am început sã simþim tot mai multefectele crizei financiare, existã oameni care

au ºtiut sã profitete de pe urma ei. Astfel în ValeaJiului rãsar ca ciupercile dupã ploaie tot mai multecase de amanet, proprietarii acestora sporindu-ºiveniturile considerabil de la o zi la alta.

cvj, nr. 243, miercuri 31 octombrie 2012

Documents