cvj, nr. 288, luni 21 ianuarie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 288

Luni, 21 ianuarie 2013

Costel Avram face, dupã douã luni, un prim

bilanþ al mandatului sãu deliberal petrilean:

„Sunt sigurcã liberaliidin Petrila

vor renaºte,ca pasãrea

Phoenix, dinpropria lorcenuºã!”

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Proiectul deconcesiune a

staþiuniiParâng

aºteaptãavizul

Prefecturii

P rimãria Petroºani nu asemnat, deocamdatã,

contractul de concesiune adomeniului schiabil dinParâng cãtre constructor.Existã o hotãrâre de consiliuîn acest sens, dar aceasta nu aprimit, încã, girul Prefecturii.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Durerea unorpãrinþi care

îºi plâng fiul mort

lângã o pozã

A plecat peste hotare pentru un trai mai bun,

iar acum pãrinþii îi plângmoartea lângã o pozã. O familie din municipiulLupeni trece printr-o traumã de nedescris.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Senatorul Vochiþoiu, cercetatde procurorii Parchetului

de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie

V alea Jiului parcã este blestematã sã fie în centrul atenþiei opiniei publice doar cu fapte penale. Un proaspãt ales în Senatul României din Valea Jiului,

Haralambie Vochiþoiu PP-DD, a intrat în vizorul procurorilor Parchetului de pe lângã ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

T

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuscrele 14:45 Billu (r)15:00 Teleshopping 15:15 Billu (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Duºmanul duºmanu-lui meu

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Un poliþist cuexplozie întârziatã 33 1/3 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 10.000 î.Hr. 22:15 ªtirile Pro TV22:45 Alien: Ultima ºansã 0:30 10.000 î.Hr. (r)

9:30 Zile de groazã (r)11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r)14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Cu lumea-n cap (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Salvaþi iubirea

9:10 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:20 Pe scurt despreorice11:30 Garantat 100% (r)12:30 Oameni care auschimbat Lumea12:40 Zeul rãzboiului (r)13:20 Zeul rãzboiului (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Latitudini 17:30 Oameni care auschimbat Lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului18:20 Zeul rãzboiului19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Nu pleca!

Diana MITRACHE

Investiþia în sistemulde alimentare cu gazmetan rãmâne unadintre cele mai impor-tante, care se vor deru-la în acest an. Asta cuatât mai mult cu cât ande an, de cel puþin undeceniu, administraþiaa cãutat soluþiile finan-ciare pentru finalizalucrãrile.

Primarulmunicipiului

Lupeni,CornelResmeriþãsusþine cã înacest an vareuºi sã finalizezebranºamentele. „Înacest an, ce neintereseazã foartemult e terminarealucrãrilor la gazulmetan în oraº. Noine-am ocupat mereude aceste lucrãripânã acum ºi maimult ca sigur îl vomduce la final în 2013.Acesta va fi anul încare vrem sã final-izãm totul”, adeclarat Cornel

Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Investiþia va fi fina-lizatã mai ales lablocurile de locuinþe,pentru cã cartierele decase branºamentele sefac dupã alt sistem.„Tot ceea ce însemanãblocuri,mai mult casigur Lupeniul va aveagaz metan”, a mai

adãu-gat Cornel Resmeriþã.

Pentru investiþia dinacest an, care va fi ºicea finalã, de la bugetulmunicipiului Lupeni vafi alocatã suma deaproximativ 2 000 000de lei.

De precizat cãlucrãrile au început aicide mai bine de 10 ani,dar abia acum se poatespune cã investiþia va figata.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013 Actualitate 3

Marius MITRACHE

Halucinant ca, la nicio lunã de când a ajuns înSenat, Vochiþoiu sã aibãdeja un dosar deurmãrire penalã. Este unadevãrat record care nucred cã va mai fi atins dealt demnitar român.

Potrivit procuroruluiºef al Biroul de informarepublicã ºi relaþii cu presa,Ramona Bulcu, penumele senatoruluiHaralambie Vochiþoiuexistã deschis, la Secþia

de urmãrire penalã ºicriminalisticã din cadrulParchetului de pe lângãÎnalta Curte de Casaþieºi Justiþie, un dosar deurmãrire penalã.Anchetatorii nu au pututoferi mai multe ama-nunte legate de dosardeoarece, potrivitprocurorului ºef RamonaBulcu, procurorii sunt înfaza întocmirii actelelorpremergãtoare. (vezi facsimil).

Haralambie Vochiþoiupretinde cã nu ºtie abso-

lut nimic despre niciundosar în care sã fie cer-cetat de procurori. “ Nuºtiu absolut nimic denicio cercetare în care sãfiu implicat. Nu am niciocercetare ºi nu am fostchemat niciunde”, ne-adeclarat Vochiþoiu.

Vochiþoiu, însã, dupãcum se ºtie, nu ar fi laprima întâlnire cuorganele de urmãrirepenalã. Prin

Ordonanþa 18/P/2001 aParchetului Petroºani, înbaza art.215 Cod Penal,numitul VochiþoiuHaralambie a fost amen-dat cu suma de 300.000lei, pentru complicitate laînºelãciune, dupã ce încursul anului 2000, con-ducerea exploatãriiminiere Petrila a sesizatPoliþia Petrila cu privirela existenþa unui grupinfracþional care seocupa cu traficul biletelorde odihnã. PrinOrdonanþa 88/P/2002 aParchetului Petroºani înbaza art.85, alin.2,

Cod rutier, numitulVochiþoiu Haralambie aprimit amendã pentruconducerea pe drumurilepublice a unui automobilcu numãr fals ºi amenzila bugetul local, dar ºi decirculaþie emise la data

de 14.01.2011,conform uneiînºtiinþãri transmisede ServiciulImpozite si TaxeLocale. PrinOrdonanþa686/P/2003 aParchetului de pelângã TribunalulHunedoara, înbaza art.288 si291 Cod Penal,numitul Vochitoiu

Haralambie a fost amen-

dat pentru fals materialîn înscrisuri oficiale si uzde fals si s-a ales cudosar penal pentru sãvâr-sirea acestor infractiuni.

Odatã cu trecerea tim-pului se dovedeºte faptulcã am avut dreptatecând, în campania elec-toralã de la sfârºitul anu-lui trecut, atrãgeamatenþia opiniei publiceasupra faptului cãVochiþoiu nu era intere-sat decât sã dobândeascãimunitate parlamentarã,sã se punã la adãpost debratul justitiei.

Cu sigurantã ValeaJiului merita mai multdecât un senator penal,chiar ºi dacã era unulal...resturilor !!!

Senatorul Vochiþoiu, cercetat deprocurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie

V alea Jiului parcã este blestematãsã fie în centrul atenþiei opiniei

publice doar cu fapte penale. Unproaspãt ales în Senatul României dinValea Jiului, Haralambie Vochiþoiu PP-DD, a intrat în vizorul procurorilorParchetului de pe lângã Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie.

Monika BACIU

Dintre aceºtia doar doideputaþi au renunþat lacamera de hotel ºi vor ficazaþi în alte spaþii. Estevorba de deputatul PP-DDdin Colegiul de Est ValeaJiului, Monica Iacob Ridziºi de nou intratul în parla-ment Mircia Muntean.Conform unei liste, ceilalþideputaþi ai judeþuluiHunedoara au optat încontinuare pentru cazare

la hotel. Printrecei înscriºi petabelul de laCameraDeputaþilor nufigureazã DanRadu Ruºanu.Acesta nu deþinevreun imobil în Bucureºti,conform declaraþiei salede avere.

Un sfert dintre actualiideputaþi au solicitat pânãacum sume pentrucazarea în regim particu-

lar, respectiv 101 parla-mentari din cei 412 mem-bri ai CamereiDeputaþilor, însã 200 din-tre aceºtia au optat pentrucazarea în regim hotelier.Camera Deputaþilor pre-cizeazã cã 301 deputaþiºi-au clarificat opþiunea

pentru cazare,dintre care

101 auoptat pen-tru cazareaîn altespaþii decât

cele de lahotelurile

care au contractcu instituþia.

Astfel, aceºtia au optatpentru obþinerea a 70%din tariful minim practicatde unitãþile hoteliere,respectiv circa 133 delei/noapte.

Monica Iacob Ridzi ºi MirciaMuntean au renunþat la hotel

D oar doi dintre deputaþii hunedoreni aurenunþat la cazarea la hotel. În urma

alegerilor parlamentare din data de 9 decem-brie 2012 judeþul Hunedoara este reprezen-tat în Camera Deputaþilor de opt deputaþi.

Gaz metan, dupã undeceniu, la Lupeni

D e mai bine de zece ani,autoritãþile de la Lupeni cautã

sã realizeze instalaþia de gaz metan înmunicipiu. Abia acum primarul CornelResmeriþã spune cã va finalizainvestiþia.

DianaMITRACHE

Omul, de loc dinBrad, Hunedoara,a plecat la vânã-toare, în week-end,

fãrã sã posede ºiautorizaþie pentruasta. Poliþia l-agãsit pe un fond devânãtoare, iar pen-tru cã nu a pututdemosntra cã

respectã legea s-aales cu dosarpenal. „În data de18.01.2013,poliþiºtii ServiciuluiArme, Explozivi,SubstanþePericuloase audepistat în fondulde vânãtoareBirtin, un bãrbat de38 de ani, dinmunicipiul Brad,membru vânãtor ºiposesor permis dearmã, avândasupra sa o armãde vânãtoare cu

glonþ ºi muniþiaaferentã, fãrã aposeda autorizaþiede vânãtoare.Întocmit dosarpenal pentrucomiterea infracþiu-nii de braconajcinegetic”, a pre-cizat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvântal IPJ Hunedoara.

Potrivit legii, pelângã permisul deport-armã, vânã-torul avea nevoie ºide o autorizaþie devânãtoare, aºaîncât sã poatã vânãpe respectivul fondde vânãtoare.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 20134 Actualitate

LuizaANDRONACHE

Oamenii legii intraîn scara blocului ºi „bat” la uºile suspecþilor.La scurt timp, în cartierse duce vestea cãpoliþiºtii sunt în zonã.Toþi se întreabã la cineau mai venit de dataaceasta. Sunt vizate 4locaþii. „ Avem man-date de percheziþiepentru patru adreese.Este oanchetãmaiveche,carevizeazãmai multefurturi dinlocuinþe ºimagazine.Cãutambunuri, printre care ele-crocasnice,îmbrãcãminte saucovoare”, ne spuneOvidiu Zaharia, ºefulPoliþiei Oraºului Petrila.

Verificãriile la celepatru adreese au duratpeste douã ore, timp încare mascaþii au sco-tocit locuinþele celorpatru, în cãutareaobiectelor furate. Dupã

zeci de minute, primulsuspect este scos dinbloc ºi adus la maºinã.

Lapuþintimp afostscos ºialdoileasuspect

din scara blocului. Deasemenea, ºi obiectelecare se presupune cãau fost furate, s-auconfiscat. Printre aces-tea s-a putut vedea omaºinã de spãlat ºi maimulte plase cu haine.Celelate bunuri se pre-supune cã au fost dejavândute.

ªi, ca la orice eve-niemnt în cartierul lor,

oamenii “ gura casca”au stat pânã când toatãtreaba s-a terminat.Printre aceºtia, un bãr-bat care a spus vorbede duh minute bune laadreeesa mascaþilor, degenul “ le arãt eu lor”.În tot acest timp, el nua încetat sã consumebãuturi alcoolice în fatascãrii. Când suspecþiiau fost scoºi din bloc ºiduºi la maºinã, el s-a

arãtat recalcitrant,drept pentru care ,poliþiºtii l-au arestat. Întimp ce era încãtuºat, “cetãþeanul turmentat”nu înceta sã-ºi cearãberea înapoi. “ De ceaþi aruncat berea mea?Vreau berea înapoi!Aduceþi-mi sã beau ”,strigã de zor bãrbatulcare era dus cu forþa lamaºina poliþiei.

Cei doi suspecþi defurt au fost audiaþi ºieliberaþi, iar acum vorfi cercetaþi în stare delibertate. Prejudiciulcalculat de poliþiºtiajunge la suma de circa6000 de lei.

Mascaþii au “vizitat” Petrila

V ineri dimineata, puþin dupã ora10, în cartierul 8 Martie din

Petrila sosesc mai multe maºini depoliþie ºi una cu mascaþi de laServiciul de Intervenþie Rapidã. Suntvizate patru adreese dintr-un blocrãu famat, în care periodic suntlocatari investigaþi ºi chiar arestaþi.

DianaMITRACHE

Minora a ajuns lapoliþie vineridimineaþã ºi acolo apovestit tot ce i s-aîntâmplat. Pãrintelesãu a obligat-o ºiforþat-o sã întreþinãrelaþii sexuale cu el.Dupã un control med-ical de specialitate,poliþiºtii au descins lalocuinþa bãrbatului ºi l-au arestat. „În data de18.01.2013, în jurul

orei 11:00, la sediulPoliþiei MunicipiuluiHunedoara s-aprezentat o minorã învârstã de 17 ani, dinHunedoara, care areclamat faptul cã îndata de 17.01.2013,în jurul orei 18:00, întimp ce se afla înlocuinþa comunã, tatãlsãu, în vârstã de 44ani, a obligat-o sãîntreþinã relaþii sexualecu acesta împotrivavoinþei ei. De aseme-nea, minora le-a

declarat poliþiºtilorfaptul cã tatãl sãu ar fiabuzat-o sexual în maimulte rânduri, încã dela vârsta de 8-9 ani.Minora a fost exami-natã din punct devedere medico-legal,iar în urma probatori-ului administrat, sus-pectul a fost reþinut încursul zilei de sâm-bãtã”, a declarat

Bogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Tatãl incestuos ºiviolator a fost prezen-tat judecãtorilorTribunaluluiHunedoara cu prop-unere de arestare pre-ventivã sub aspectulcomiterii infracþiunilorde viol ºi incest.

Violatã de tatã

U n bãrbat de 44 de ani dinHunedoara a fost arestat de

poliþie, dupã ce fiica sa l-a dat pemâna oamenilor legii. Fata a fostabuzatã vineri de tatãl sãu, dar nua fost pentru prima datã când a fostsupusã unor astfel de orori.

Braconier prins în flagrant

U n hunedorean de 38 deani este acuzat de bra-

conaj, dupã ce a fost depistatpe un fond de vânãtoare. Elavea asupra sa o puºcã cuglonþ, motiv pentru careoamenii legii i-au întocmit undosar de cercetare penalã.

Diana MITRACHE

Fapta s-a petrecut lalãsarea nopþii, iar fata afost prinsã de o patrulãchiar când îºi satisfãceaclientul, în cabina maºinii.„La data de 17.01.2013,în jurul orei 22:25, opatrulã mixtã poliþist-jan-darm, fiind în serviciul depatrulare pe stradaArmatei din municipiulOrãºtie, a surprins în fla-grant o minorã în vârstãde 17 ani, din Orãºtie,care întreþinea relaþii sexu-

ale în cabina unei autoutil-itare cu un tânãr în vârstãde 28 ani, din judeþulBihor, de la care a pretins

ºi primit suma de 50 delei”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Zona este cunoscutã decãtre ºoferii de TIR-uripentru serviciile pe caretinerelele oferã pe margin-ea strãzii. Alarmant este,însã, cã vârsta celor carepracticã aceastã meserieeste tot mai scãzutã, iarºoferii probabil cã nici nuau habar cã sunt minore.

Flagrant cu prostituatãminorã la Orãºtie

O tânãrã de 17 ani a fost prinsã laOrãºtie de poliþie, chiar dupã ce a

primit banii de la un client. Fata are doar 17 ani, iar acum ºi ea ºi ºoferul sunt cercetaþi pentru fapta lor.


-Domnule CostelAvram, cum se vedePNL Petrila, acum,la douã luni dupã ceaþi fost numitpreºedinte interimaral organizaþiei?

-Ca sã vã spun undeam ajuns ar trebui sã vãspun de unde am plecat.La alegerile locale USL-uldin Petrila a acþionat, dincauza disensiunilor dintreliderii locali, pe mânacelor trei partide care auformat uniunea politicã.Acest lucru a însemnatpierderea funcþiei de pri-mar (care ar fi fost laîndemâna Uniunii noastredacã am fi avut un candi-dat comun) ºi, în con-secinþã, constituirea uneialte majoritãþii în consiliullocal.

-Pãi dacã socotimmandatele USL-ului,obþinute separat laPetrila, avem 5 con-silieri PSD, 3 con-silieri PNL ºi 3 con-silieri PC. Cu toateacestea, deºi USL-ulare 13 consilieri din19, jumãtate dinUSL e la putere iarjumãtate în opoziþie.E o situaþie, dupãpãrerea mea, de-adreptul absurdã...Ce pãrere aveþidespre aceastã starede lucruri?

-E, fãrã îndoialã, oconstatare care sebazeazã pe cifre con-crete. Adevãrul e cã, în

legislatura trecutã, liberaliiau deþinut funcþia deviceprimar iar, acum,aceastã funcþie o deþineun pesedist. Adevãrul etrist pentru cã, în majori-tatea ºedinþelor, con-statãm cã în consiliullocal singurii care mai facopoziþie la Petrila suntdoar cei trei consilieri lib-erali.

-Vã împãcaþi cuaceastã situaþiebizarã care cred cãnu i-ar încântadeloc, dacã ar fiinformaþi, pe domniiPonta ºi Antonescu?Vã ºtiam un politi-cian plin de iniþia-tivã...

-În viitorul foarteapropiat voi avea discuþiiconcrete ºi la obiect cucei doi „aliaþi” din USL,liderii PSD ºi PC. Vreausã ºtiu dacã USL-ul maipoate funcþiona la Petrila.Asta pentru cã vreau sãºtiu exact cum vompregãti alegerile din2016.

-Dupã cum sepoate lesne observa,la Petrila, se pare cãcel mare duºman alPNL-ului este PSD-ul, condus de d.Bobar. Ce pãrereaveþi: e aºa sau nu eaºa?

-Eu cred cã intereselePSD-ului, ca al oricãruipartid politic, ar trebui sãcoincidã cu interesele

cetãþenilor. Caresunt intereselePSD-ului laPetrila? Voi con-stata dupã ce mãvoi întâlni cu d.Bobar. Atunci voiconstata, îndeplinã cunoºtinþãde cauzã, dacãinteresle PSD-uluipetrilean suntconvergente cucele ale liberalilorpetrileni. Vrem sãºtim, ca sã zicaºa, pe ce picior dan-sãm...

-Apropo, acum cãam constatat cumstau relaþiile cu „ali-aþii”, aº fi curios sãºtiu cum v-au primitliberalii petrileni?

-Neaºteptat de bine.Cred cã oamenii abiaaºteptau sã socializeze ºisã se punã în slujba unoridei liberale. Am avutimpresia cã, pânã lavenirea mea, liberaliipetrileni erau într-un felclub cu circuit închis.Faptul cã am deschis,larg, uºile unui sediu,complet renovat, a fost oacþiune cu efect imediat.Redeschiderea sediului afost prima acþiune demare vizibilitate care s-abucurat ºi de prezenþapreºedintelui Mircea IoanMoloþ. Acest fapt a fostremarcat de întreagamass media judeþeanã. Pehârtie, liberalii petrilenierau destul de numeroºidar, în realitate, lucrurilestãteau cu totul altfel. Eravorba doar de o masã de

manevrã care se prezentala sediu doar când eravorba de alegeri. E vorba,desigur, de alegerileinterne din partid ºi nu dealegerile locale sau gen-erale.

-ªi ce mãsuri aþiluat ca sã nu mai fieaºa?

-Simplu. I-am reconfir-mat doar pe cei care con-ducerea interimarã a con-siderat cã meritã sã facãparte din noua organiza-þie. M-au ajutat, înaceastã operaþie, cei treiconsileri locali. Acumsunt confirmaþi 78 demembri. Ei sunt membrinoi în proporþie de 90%.Pe umerii lor se va clãdinoua organizaþie liberalãa Petrilei. Sunt sigur cãliberalii din Petrila vorrenaºte, ca pasãreaPhoenix, din propria lorcenuºã!

-Exemplul ni separe potrivit pentrucã, la câteva strãzidistanþã, a locuitchiar un marcant

membru al trupeiPhoenix. Joji Kappla fost ales, ani de-arândul, basistul nr. 1al þãrii. Ce alte certi-tudini mai existã laliberalii petrileni?

-Am numit, interimar,în fruntea organizaþiilorde tineret ºi de femei.Daniel Preda e preºedintela tineret iar consilieraDoiniþa Bãlãnesc epreºedintã la organizaþiade femei. Daniel Preda vatrebui ca, pe 2 februariea.c., sã organizeze alegerila Tineret iar DnaBalanesc sa se organizezeca intr-un timp scurt safaca acelasi lucru.Amincredere in acesti doicolegi ca isi vor ducesarcinele la bun sfarsitincheindu-se cu for-marea a doua organizatiiputernice la nivelul Vaiijiului.

-Concret, care vi separ acþiunile celemai spectaculoase pecare le-aþi pus înpracticã, alãturi deorganizaþiile de

tineret ºi de femei,la Petrila?

-Douã acþiuni liberaleau fost concepute pentrutoatã Petrila: Concertulde colinde pe care l-amorganizat de Crãciun, înParcul Copiilor ºi apariþialunarului Avântul liberal,o publicaþie pe care amdistribuit-o gratuit tuturorcelor interesaþi. Acestlucru l-am fãcut, n-o sã vãvinã sã credeþi, dupã ce s-au terminat toatealegerile. Am vrut doarca petrilenii sã necunoascã mai bine...Oaltã acþiune am fãcut-odoar pentru cei 78 de noimembri liberali. A fost oacþiune se socializare cares-a bucurat de un maresucces. Trecuse de miezulnoptii ºi nimeni nu voiasã mai plece acasã...

-Când vor fialegerile pentrufuncþia de preºedintea organizaþiei PNLPetrila?

-Interimatul meu va luasfârºit în ziua de 1 iunie2013. Pânã atunci voiîncerca sã fac o organiza-þie puternicã si nu ascundideia de a candida laPetrila. Ambiþia mea e,ca de Ziua Copilului,Petrila sã fie cea mai tareorganizaþie liberalã dinValea Jiului. E un pariucu mine însumi ºi cupetrilenii care m-au adop-tat. Pilda cu fiul rãtãcitorse pare cã s-a confirmatºi la Petrila. Am plecatdin România Mare ca sãmã regãsesc în familiacelor care au fãuritRomânia Mare. Iar liber-alii petrileni m-au fãcut sãmã simt ca ºi când m-amreîntors, în sfârºit, acasã!

Carmen COSMAN

Trece iarna pânã cândPrimãria Petroºani vasemna contractul deasociere cu SC KranzEurocenter Piteºti, princare firma privatã sãpreia în asociere domeni-ul schiabil din staþiuneaParâng. În 11 ianuarie,consilierii locali au adop-tat o hotãrâre în acestsens, dar aceasta nu a

primit, cel puþin pânãacum, avizul PrefecturiiHunedoara. „Sperãm sãnu fie nicio problemã. LaLupeni, un proiect simi-lar care vizeazã staþiuneaStraja, a fost avizat dePrefecturã, deci nici înacest caz nu ar trebui sãfie probleme”, a declaratMarian Popescu, admi-nistratorul public almunicipiului Petroºani.Dupã ce Prefectura va

aviza hotãrârea deConsiliu Local, contractulpoate fi semnat demunicipalitate.

Kranz EurocenterPiteºti, în asociere cuDoppelmayer Austria ºiAcomin Cluj – Napoca,executã contractul delucrãri „Dezvoltareadomeniului schiabil înzona turisticã Parâng.Deºi s-a decontat doar omicã parte din lucrãriledeja executate, contractulmerge mai departe, iarmunicipalitatea spune cãexecutantul a efectuat dinfonduri proprii lucrãri deaproximativ 6 milioanede lei noi.

Potrivit contractului de

asociere cu CL Petroºani,toate încasãrile realizateîn urma exploatãrii insta-laþiilor de transport pecablu vor fi depuse zilnicla casieria SPADPP dincadrul PrimãrieiPetroºani, într-un contspecial. Repartizareabeneficiului se face dupãachitarea tuturor cheltu-ielilor generate deexploatarea domeniuluischiabil. Cotele de parti-cipare la profit ºipierdere au fost stabilitela 88, 76% PrimãriaPetroºani, reprezentândprocentul lucrãrilor achi-tate cãtre KranzEurocenter, respectiv11,24% societatea privatã, reprezentândprocentul lucrãrilor neachitate de cãtremunicipalitate.

Costel Avram face, dupã douã luni, un prim bilanþ al mandatului sãu de liberal petrilean:

„Sunt sigur cã liberalii din Petrila vor renaºte, capasãrea Phoenix, din propria lor cenuºã!”

Proiectul de concesiune a staþiuniiParâng aºteaptã avizul Prefecturii

P rimãria Petroºani nu a semnat,deocamdatã, contractul de conce-

siune a domeniului schiabil din Parângcãtre constructor. Existã o hotãrâre deconsiliu în acest sens, dar aceasta nu aprimit, încã, girul Prefecturii.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

A plecat pestehotare pentru

un trai mai bun, iaracum pãrinþii îiplâng moartea lângão pozã. O familie dinmunicipiul Lupenitrece printr-otraumã de nedescris.

Fiul lor în vârstã de doar35 de ani a murit, iarfamilia nu are posibilitateafinanciarã de a-l înmor-mânta. Motivul este acelacã bãiatul lor a decedat înurmã cu mai bine de o

lunã de zile în Spania, iarcheltuielile cu repatriereaacestuia sunt peste limitaposibilitãþilor lor. Oameniifac apel la cei cu sufletmare pentru a le întinde omânã de ajutor.

”Copilul meu pe numeMatei Alexandru Octaviana murit în 11 decembrie înValencia, în Spania ºi nuam posibilitãþi materiale sã-l aduc acasã. Fac apel la

oamenii de bine care mãpot ajuta sã-l îngrop oriacolo ºi sã-i fac pe urmãpomeni creºtineºti ºi peurmã sã-i fac inmor-mântare creºtineascã”,spune Mãrioara Brãdãþan,mama tânãrului, cu ochii înlacrimi ºi strângând lapiept o fotografie.

Cheltuielile pentru repa-trierea victimei suntenorme, acestea fiind multprea mari pentru bugetulfamiliei îndoliate. Pãrinþiitânãrului nu îºi permit nicisã îl înhumeze în Spaniatocmai din aceastã cauzã.

”Repatrierea sau înhu-marea în Spania costãîntre 3000 ºi 5000 deeuro. Nu am posibilitateaaceasta dintr-o pensie de740 de lei ºi 920 a-i soþu-lui în condiþiile în care amgrijã ºi de un nepoþel de15 ani care face ºcoalã lamine ºi stã la mine, atuncinu am posibilitãþi”, mai

spune mama îndoliatã. Durerea pãrinþilor este

cu atât mai mare cu cât einici nu ºtiu cu exactitate cei s-a întâmplat bãiatului lor,care aparent ducea o viaþãliniºtitã la mii de kilometridistanþã de ei.

”Bãiatul meu cred cã afãcut o cãdere psihicã.Conform certificatului deconstatare. Am fãcut efor-turi financiare sã merg înValencia. A fãcut o cãderepsihicã ºi o congestie cere-bralã. Unii spun cã a fost o

sinucidere, alþii spun cã nucã în scara blocului s-ar figãsit o baltã de sânge.Deci este incertã treaba.Eu neºtiind limba nu amputut sã colaborez cu alteorgane care sã îmi dearelaþii”, povesteºte cu la-crimi în ochi mama bãrba-tului decedat în Spania.

În cazul în care per-soana decedatã nu esteridicatã de la morgã,aceasta va fi înmormântatãfãrã ca familia sã ºtie într-un cimitir al sãracilor.

”Cadavrul va fi þinutºase luni de zile, primãria îiva da un loc la cimitirulsãracilor, dar nu voi fianunþatã sã ºtiu mãcarlocul unde este înmormân-tat ºi ce se întâmplã. Amfãcut o adresã ºi laMinisterul de Externe, mis-a dat un numãr de înre-gistrare, am fost trimisã laConsulat de unde mi s-aspus cã trebuia sã iaulegãtura cu consulatul dinValencia ºi sã aºteptrãspuns. În situaþia în carela cimitirul sãracilor nu segãseºte un loc de îngro-pare sau cu posibilitatea de

incinerare atunci va fi þinutvreo cinci ani de zile încare se vor face experi-mente pe el”, mai declarãmama îndureratã.

Dacã familia nu gãseºteresursele financiare nece-sare pentru a-ºi aducebãiatul acasã, existã risculca cei doi pãrinþi nici sã nuîl poatã plânge.

Mama bãrbatului maipovesteºte cã acestadevenise foarte credinciosîn ultima perioadã ºi cã aþinut post îndelungat. Totîn aceastã perioadã el s-arugat foarte mult. Dupã o

searã în care a uitat sã îºispunã rugãciunea el a fostgãsit fãrã suflare pe cal-darâmul din faþa blocului încare locuia în Valencia dinSpania þinând în mânã obiblie ºi o cruciuliþã deargint.

Bãrbatul a plecat dinþarã în anul 2000 pentruun trai mai bun, însã separe cã dupã 13 anideparte de pãrinþi el ºi-agãsit sfârºitul lãsând înurmã un mister, o dramãpoate doar de el ºtiutã.

Monika BACIUMonika BACIU

Durerea unor pãrinþi care îºi plâng fiul mort lângã o pozã

C hiar dacã în aniitrecuþi poliþiºtii au

împãrþit amenzi usturã-toare ºi au reþinut per-misele multor ºoferi careaveau sãnii cu copii legatede maºini, fenomenul încãnu a dispãrut

Aºa se face cã ºi în acest anpe DN 7A, care leagãPetroºaniul de Vâlcea, suntmulþi tineri ce au transformatºoseaua în pârtie pentru sanie.Ca ºi în anii trecuþi ºi în acestweek-end pe drumul alpinîntâlneai numeroase sãnii cutineri ce sunt tractate de auto-turisme ºi coboarã cu vitezã pedrumul naþional..

“Este un act deinconºtienþã, pe un drum cir-culat cum este cel în cauzã ºiplin de gheaþã. Întâlneºti zeci

de copii, tineri ºi chiar adulþipe sãnii ºi legaþi de autotur-isme care coboarã în trombãpe drum ºi în curbe în care cugreu se pot strecura douãautoturisme”, spun salvamon-tiºtii care monitorizeazã zonamontanã.

Mai grav este cã pe lângãtinerii dornici de adrenalinãsunt ºi pãrinþi care-ºi pun pro-prii copii în pericol. Doi copi-laºi aflaþi pe o sãniuþã de plas-tic, au fost legaþi de pãrinþi deºi plimbaþi pe ºoseaua mon-tanã.

Pãrinþii nu au fost îngrijoraþicã micuþii ar putea sã serãneascã sau mai rãu sãajungã sub roþile unei altemaºini dat fiind faptul cã dru-mul era circulat. În anii trecuþiaceastã distracþie a bãgat maimulþi tineri în spital.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

D in ce în ce mai mulþifumãtori îºi

îndreaptã atenþia spreþigãrile electronice, dupãce raziile repetate alepoliþiºtilor au cam lãsatpiaþa neagrã fãrã tutunde contrabandã

Dat fiind faptul cã pentru unpachet de þigarete cumpãratdin magazin, un fumãtor tre-buie sã scoatã din buzunarcirca 13 lei, o þigaretã electro-nicã poate fi alternativa ieftinã.Nu se comparã cu o þigarã ceare tutun însã stãpâneºtenevoia de nicotinã a unuifumãtor înrãit. Nici dacã estemai puþin nocivã decât o þigarãclasicã nu s-a stabilit cu certitu-dine, însã succesul ei este din

ce în ce mai mare datoritãeconomiei. Þigãrile electroniceau prins la fumãtorii dinPetroºani, mai ales dupã ce, depe piaþã au dispãrut cele decontrabandã, iar economiafinanciarã este considerabilã înaceste vremuri de crizã. Cu oþigaretã electronicã, un fumãtorcare are nevoie de un pachetpe zi face o economie de circa

75 la sutã din suma cheltuitãîntr-o lunã de zile pe tutunulclasic.

E conomie

„Un pachet care conþine tot ce trebuie, inclusiv þigaraelectronicã are un preþ mediude 60 de lei. O sticluþã cu substanþã pentru alimentareacartuºelor costã, în funcþie de

cantitate, circa 25 de lei.Þigara funcþioneazã ºi jumãtatede an fãrã probleme dacã esteîntreþinutã. Garantat sticluþa cunicotinã ajunge pentru

umplerea

cartuºelor pe o perioadã de celpuþin douã luni. Faci calculul ºivezi economia. Garantez cã areefecte rele mai puþine decât oþigarã obiºnuitã. Se poate fuma

oriunde pentru cã scoate doarabur ºi nici nu mai miroºi urât.De voie sau de nevoie auînceput sã se vândã ºi sunt destui clienþi mulþumiþi”, spuneunul dintre vânzãtorii din PiaþaPetroºani. Pe de altã parte suntvoci care susþin cã, analize delaborator fãcute în SUA, aratãcã o þigaretã electronicã este lafel de nocivã sau chiar maimult decât una clasicã, dincauza faptului cã în compoziþieau o substanþã cancerigenãgãsitã ºi în compoziþia antigelu-lui auto. Testele nu au fost însãatribuite vreunui institut renu-mit, iar din acest motiv suntpuse pe seama corporaþiilor detutun care înregistreazãpierderi. Cert este cã pentrufumãtorii de „electronice” dinPetroºani, spre exemplu, dispu-ta este mai puþin importantãdecât economia la buzunar.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Sport periculos!

La plimbare cu sanialegatã de maºinã

Þigara electronicã ia locul celei de contrabandã

A pe minerale dinHunedoara,

recunoscute înRomânia. Conformordinului cu numãrul4 din 9 ianuarie 2013,în judeþul Hunedoarasunt recunoscute maimulte ape minerale.

În acest caz este vorbade apa mineralã AquaSara cu locul de extracþiedin Boholt, apa mineralãCezara extrasã din Bâcâia,

apa mineralã Chimindia.Locul de extracþie al aces-teia este din Chimindia, olocalitate aflatã înapopierea municipiuluiDeva. O ultimã apã mine-ralã din judeþul Hunedoararecunoscutã la nivelnaþional este Rioba care seextrage tot de la Boholt.

I zvorul Bâcâia

Situat pe malurile vãiicu acelaºi nume, satulBãcâia este renumit pen-

tru izvoarele sale de apãtermalã feruginoasã (uti-lizate în tratarea afecþiu-nilor reumatismale) ca ºi

pentru cele de ape mine-rale carbogazoase (uti-lizate în tratarea afecþiu-nilor hepato-biliare ºi

intestinale). Izvoarele deapã mineralã sunt cunos-cute încã de pe vremeaimperiului austro-ungar,dar nu sunt menajate ºieploatate balnear sau turistic. Satul Bãcâia e situat în apropiere deBãile Geoagiu — staþiunebalneoclimatericã cunos-cutã îndeosebi pentruapele sale termale avândºi calitãþi radioactivefolosite încã de pe vremeadacilor ºi romanilor subdenumirea de „ThermaeGermisara” sau„Germisara cum thermis”(existã ºi dovezi arheolo-gice în acest sens).

În timpul timpulRãscoalei lui Horea de la

1784, Bãcâia estemenþionatã în documentelevremii ca loc de adunarepentru „o mare mulþime deoameni ºi numeroºi fauri,care confecþioneazã lãncidin coase”.

Deºi o despart maipuþin de 30 km de drumul european DN7,Bãcâia este situatã într-ozonã extrem de liniºtitã ºipitoreascã printre pãduride brazi, culmi muntoaseºi dealuri domoale de lapoalele. Spre nord, sevãd la care se poateajunge numai dupã ceparcurgi , cu un peisajîncântãtor nealterat deintervenþia omului.


Patru ape mineralerecunoscute

în Hunedoara

S pitalul dinPetrila ar putea

fi redeschis, dupã cechiar MinistrulSãnãtãþii a dat asigu-rãri în acest sens.Edil ºef de aici, IliePãducel, a fost laBucureºti sãptãmânatrecutã pentru a discu-ta aceastã problemã.

„Am fost primit deMinistrul EugenNicolaescu, un om demare omenie, care mi-adat toate asigurãrile cã vaanaliza aceastã problemãºi cã va gãsi soluþii. Eu i-am explicat situaþia, iar elm-a înþeles. Spitalul se varedeschide, chiar dacã nu ise mai spune Spital, poateCentru Multifuncþional.Dar, important este cã aicisã avem cabinete de spe-cialitate ale medicilor, iaroamenii sã se poatã trata.ªi, cel mai importantã esteca pacienþii sã poatã fiinternaþi aici ”, a declaratIlie Pãducel, primarulOraºului Petrila

În prezent, pacienþii dela Petrila se trateazã laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, dar este inco-mod pentru ei. La aceastã

unitate sanitarã existãtoate condiþiile de trata-ment, dar degeaba. „Eu aºfi cea mai fericitã dacãSpital s-ar deschide. Nupot sã vã spun ce mulþu-mitã am fost ºi sunt demedicii de aici. Domnuldoctor Tecar m-ar tratafoarte bine, ºi vã spundrept, este foarte curataici. Eu nu am vãzut aºacurãþenie, deºi am fost înmulte spitale”, a declarat opacientã.

Reprezentanþii adminis-traþiei locale de aici maispun cã ar putea face faþãsusþinerii spitalului dacã artrece în subordineaConsiliului Local.„Bineînþeles, dacã se varedeschide, se va gãsi ºi osoluþie de finanþare, darcât priveºte partea defuncþionare acum, noi plã-tim ºi am plãtit ºi pânã înprezent utilitãþile ºi paza”,a mai spus Ilie Pãducel.De când s-a închis Spitalulde Boli Cronice de laPetrila, toþi bolnavii dinoraº au trebuit sã meargãla Petroºani la tratament,lucru care a fost înnenumãrate rânduri contestat ºi exprimat ca o principalã nemulþumire a comunitãþii.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Strategia judeþuluiHunedoara reprezintã documentul fundamental alPlanului de Dezvoltare aljudeþului, având rolul de aorienta dezvoltarea judeþuluiîn perioada 2007 – 2013ºi de a fundamenta accesuljudeþului la FondurileStructurale ºi de Coeziuneale Uniunii Europene. Deasemenea, prioritãþile pre-vãzute în Strategie suntcompatibile cu domeniile deintervenþie stabilite în cadrulProgramului OperaþionalRegional ºi a ProgramelorOperaþionale Sectoriale.Aºa cum îi spune ºi în titlu,proiectele trebuie finalizateºi fondurile accesate pânãla finele acestui an. Punctulde plecare al elaborãriiStrategiei Planului deDezvoltare al judeþuluiHunedoara, 2007-2013 îlreprezintã Strategia Planuluide Dezvoltare RegionalãVest 2007-2013, aprobatde cãtre Consiliul pentruDezvoltare Regionalã Vestºi transmis MinisteruluiIntegrãrii Europene. În document au fost atinsemai multe puncte nevral-gice ale judeþului.

I nfrastructura detransport

În document s-a creionatîn anul 2006, realizareaunei autostrãzi în judeþulHunedoara. Este vorbaconstrucþia autostrãziiNãdlac – Arad – Timiºoara– Lugoj – Deva (coridorulIV Pan – European). Oparte a acestui obiectiv afost realizatã. Aºa se facecã în prezent ºoferii pot circula pe porþiunea deautostradã inauguratã înluna decembrie a anului trecut, între Deva ºi SimeriaVeche, urmând ca apoiaceastã sã facã legãtura cujudeþul Alba.

Construcþia tronsonuluiDeva–Orãºtie este realizatãde compania împreunã cucâteva firme asociate, cos-turile totale fiind estimate la200 de milioane de euro.Licitaþia pentru realizareaproiectului a fost câºtigatãla data de , dupã con-

testarea la . Lucrãrile audemarat la 9 aprilie 2011,iar pe 21 decembrie 2012a fost datã în folosinþã secþi-unea Deva-Simeria.

Tronsonul Orãºtie–Sibiu.La mijlocul lunii noiembrie2011, a fost demaratºantierul pentru construcþiatronsonului de autostradãdintre Orãºtie ºi Sibiu, înlungime de aproape 82km. Acest segment a fostîmpãrþit în patru loturi,lucrul începând pe doarprimele douã dintre aces-tea, în lungime de aproape44 km. Primul lot,Orãºtie–Sebeº, a fostatribuit firmei Strabag, iarcel de-al doilea lot,Sebeº–Cunþa, a fost atribuitasocierii Straco Grup –Studio Corona CivilEngineering.

Tot în planul de dez-voltare al judeþuluiHunedoara, reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara au luat în dis-cuþie ºi reabilitarea ºi mo-dernizarea mai multor dru-muri judeþene. Asta totpentru perioada 2007 –2013. ºi acest lucru a fostîndeplinit de cei de la CJH,instituþie prin care s-auderulat contractele. Maimult decât atât, lucrurile nuse vor opri aici, urmând acontinua ºi dupã termenullimitã, adicã dupã anul

2013.

M odernizareainfrastructurii

de transport aerian deinteres regional

Reprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara auavut în vedere ºi realizareaunui aeroport regional,lângã Deva, la Sãuleºti.Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Molot, adeclarat în luna octombrie aanului trecut cã nu renunþala ideea construirii unuiaeroport la Sãuleºti,investiþie pe care a promis-o de mai mulþi ani.Molot susþine cã vrea sãrealizeze un parteneriatpublic privat, iar un investi-tor strategic sã obþinã fon-durile necesare pentru con-strucþia respectivã. Lucrãrilear costa aproximativ 90 demilioane de euro. Proiectula fost propus încã din anul2009 de liderul liberalilorhunedoreni. ConsiliulJudeþean Hunedoara deþinedoar 30 de hectare dinsuprafaþa întreagã, de 100de hectare, necesarã pentrupunerea în practicã aproiectului unui aeroport laSãuleºti. Mulþi proprietaride teren din zona se afla înproces pentru recuperarea

suprafeþelor. PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara a declarat cãoamenii vor fi despãgubiþi,dacã se va face aeroportulacolo.

“Localitatea Sãuleºti estesingura din judeþulHunedoara care sepreteazã la construirea unuiaeroport”, a spus MirceaMolot. Preºedintele CJHunedoara nu a exclusposibilitatea construirii aero-portului în baza unuiparteneriat public-privat,din care sã facã parte ºiMinisterul Transporturilor,ca proprietar al aerodromu-lui de la Sãuleºti ºi al uneisuprafeþe de teren.Proiectul construcþiei aero-portului la Sãuleºti prevedeca pista sã fie lungã de2.000 de metri, fiind nece-sare 100 de hectare pentruterminal ºi anexeleinvestiþiei.

R acordarea tutu-ror gospodãriilor

din judeþ la reþeaua deenergie electricã

În strategia de dezvoltarea judeþului Hunedoara s-aumai identificat niºte obiec-tive pentru anii 2007 –2013. Este vorba de infra-structurã energeticã ºiracordarea tuturorgospodãriilor din judeþ lareþeaua de energie elec-tricã.

ReprezentanþiiMinisterului Economiei ausolicitat tuturor consiliilorjudeþene ºi administraþiilorpublice sã întocmeascã olistã cu satele unde nuexista electricitate.

“Cu MinisterulEconomiei avem o discuþieserioasã, noi nu mai avemsate neelectrificate, suntcãtune care din cauzã cã nusunt compacte, ci o casã

aici ºi una la zece kilometri.Eu vreau ca ei sã rãmânãacolo ºi fac tot posibilul sãbeneficieze de drumuribune ºi de luminã. Înschimb dacã ar exista doaro familie în aceastã situaþie,atunci nu am mai puteaspune cã e ceva rentabil sãfacem aceste investiþii, darfiecare familie meritaatenþia autoritãþilor respec-tive. Principala mea discuþiecu ministrul pe acest subiecta ºi fost purtatã. Trebuietoþi sã facem eforturi ca ºiconcetãþenii noºtrii sã simtãaceste lucruri”, a declaratpreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Molot.

Potrivit unui studiu,investiþia totalã necesarã lanivelul întregii þãri pentruelectrificarea a tuturorgospodãriilor este de circa1.032 mil. lei. Costul spe-cific mediu pe gospodãrieeste de circa 11 mii lei.Menþinerea acestei situaþiieste inacceptabilã din per-spectiva imperativului supe-rior de ordine publicã evo-cat ºi impune adoptarea demãsuri legislative menite sãasigure cadrul optim dereglementare pentru operaþiuni de extindere areþelelor de distribuþie înzonele izolate, care nu sepot conforma exigenþei efi-cienþei economice, ce arîmpiedica sine die derulareaunor astfel de investiþii.

P arcuri industriale

ºi ecologizarea siturilorindustriale

Dezvoltarea de noi afa-ceri prevede ºi ecologizareaunor perimeter industrialcare ºi-au încetat activitatea.ºi aceastã problem se aflãpe lista de prioritãþi aConsiliului JudeþeanHunedoara pentru perioada2007 – 2013. Astfel, deja

primele rezultate se vãd. La Cãlan are loc ecolo-

gizarea platformei industrialeprin intermediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Primul ºi cel mai mare parcindustrial din þarã care serealizeazã prin ecologizareaunei platforme industrialeva fi construit la Cãlan.Proiectul care vizeazã osuprafaþã totalã de 40 dehectare este angajat pe deo parte de MinisterulDezvoltãrii ºi Turismului caºi finanþator ºi unitate demanagement, împreunã cuasocierea formatã întreConsiliul JudeþeanHunedoara ºi oraºul Cãlan.Imediat de parcul va fi con-turat, va avea loc o amplãcampanie de promovarepentru atragerea de agenþieconomici pentru ocupareaparcului. Din punct devedere geografic, amplasa-mentul este unul foarte bunel fiind situat între DN 66 ºiîn apropierea autostrãzii,deschizând noi oportunitãþipentru investitorii care vorveni aici. ªi în Valea JIuluise doreºte realizarea unuiparc industrial, însã pânã înpresent niciun investitor nuºi-a manifestat intenþia de acreea aºa ceva în zonã.Asta deºi autoritãþile localeau identificat mai multeterenuri care se preteazãpentru diferite activitãþi.

T urismul în plinãdezvoltare

Nu de puþine ori amauzit în ultimii ani cã turis-mul va fi alternative lamineritul din Valea Jiului.Încet, acest lucru deja secontureazã pentru aici auloc investiþii majore în dez-voltarea domeniilor schia-bile din Parâng, Straja ºiPasul Vulcan, unde în celeultimele douã locaþii turiºtiiedja pot urca la munte cutelegondola. Drept e cã

încã mai este mult de lucruºi mai sunt necesare foartemulte fonduri pentru cainvestiþia sã fie realizatãtotal. Aºa se face cã printerplanurile de dezvoltare ajudeþului Hunedoara s-aaflat ºi dezvoltarea infra-structurii turistice. Ceea cepropune Mircea Ioan Moloþla nivel judeþean, ºi ceea cedeja prinde contur, este înfi-inþarea unui muzeu viu aljudeþului Hunedoara.preºedintele instituþieijudeþene are în vedere valorificarea a cât maimulte obiective istorice deinteres turistic.

”De aceea, un accentdeosebit vom pune ºi pemonumentele istorice, pecetate, pe castel, pe biseri-ca de la Densuº, pe celedouã cetãþi SarmizegetusaRegia ºi Ulpia, fiindcã sun-tem un judeþ aºa cumspuneam ºi la punctul 2 depe ordinea de zi cu privirela înfiinþarea ansambluluifolcloric porturi ºi obiceiuriarhaice care sunt frumoaseºi sunt convins cã vor aveaatracþie la turiºti”, a maiprecizat Moloþ.

În cadrul ºedinþei deCJH din luna decembrie2012 s-a aprobat înfi-inþarea unui muzeu viu aljudeþului Hunedoara. Multeaspecte pentru imple-mentarea acestui proiectdeja au fost creionate,urmând a fi puse în prac-ticã.

”Am discutat cu domnulprimar Mãrginean, dupãaprobare, în varianta încare veþi aproba studiul defezabilitate vom trece la unparteneriat între ConsiliulLocal Deva ºi ConsiliulJudeþean Hunedoara,Consiliul Local Devaurmând sã ne punã la dis-poziþie 5 hectare de terenunde sã fie amplasat acestmuzeu. Dupã discuþiile pecare le vom avea cu ceicare întocmesc studiul defezabilitate, oameni de spe-cialitate, am avut niºte dis-cuþii cu marea majoritate aarhitecþilor, ideea este cãdin fiecare zonã etnofol-cloricã sã aducem câte olocuinþã, câte o gospodãrie,casã cu ºurã cu animalul,oaia, capra, vaca ºi aºa maideparte, sã poatã sã sevadã ºi cum se mulge ocaprã ºi cum se tunde ooaie ºi ºtiu eu cum se facebrânza. O atracþie care e deinteres ºi vedem bine peunde existã asemeneamuzee câtã lume se perindãîn acele locuri”, a mai adãu-gat preºedintele CJH.

R educereapoluãrii

Gropile de gunoi dinPetrila, Lupeni, Aninoasa ºi

alte localitãþi ale judeþuluiHunedoara vor fi închise.Consiliul JudeþeanHunedoara a demarat unproiect prin care are învedere Închidereadepozitelor urbane necon-forme în cadrul Proiectului”Sistem de managementintegrat al deºeurilor înjudeþul Hunedoara”. Estevorba de depozitele urbaneneconforme de laAninioasa, Petrila, Lupeni,Haþeg, Cãlan, Hunedoara,Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie.Principalele condiþii finan-ciare ºi modalitãþi de platãºi/sau trimitere la dispoziþi-ile relevante provin de laFondul European deDezvoltare Regionalã(FEDR) buget de stat bugetlocal. Valoarea proieculuipentru icnhiderea acestorgropi de gunoi este de17.520.870,00 EUR.

Un proiect cincinal. LaOrãºtie, Deva, Rapolt,Aninoasa ºi Vulcan maiexistã încã gropi de gunoineconforme aflate înexploatare. JudeþulHunedoara trebuia sã aibãdouã deponee ecologice la1 ianuarie 2007.

Investiþie de 40 de mil-ioane de euro. Noul proiectdemarat de MinisterulMediului având ca benefi-ciar Consiliul JudeþeanHunedoara va evaluainvestiþiile în gestionareadeºeurilor. Potrivit lui AlexeiAtudorei, deponeul regionalcare se va construi înjudeþul Hunedoara va fiamplasat fie la Cãlan, fie înlocalitatea Bârcea Mare.Valoarea totalã a imple-mentãrii sistemului de gestionare a deºeurilor seridicã la circa 40 de milioane de euro.

Groapa de gunoi de laPetrila încã funcþioneazã.Groapa de gunoi de laPetrila funcþioneazã deºi afost închisã. Groapa degunoi de la Petrila, ce înacte figureazã ca fiindînchisã încã din anul 2007,continuã sã ardã, semn cãaici s-a continuat cu depozitarea deºeurilor ºi nu cu acoperirea acestoracu pãmânt.

Hunedoara, groapa degunoi pentru regiunea deVest. Deºeurile din Caraº-Severin sunt transportate înjudeþul nostru, adicã înjudeþul Hunedoara, laOrãºtie. Motivul, pe planlocal, toate depozitele aufost închise iar staþia decompactare ºi balotare,amplasatã la Reºiþa, s-adefectat. Afirmaþia a fostfãcutã, luni, de TiberiuPãdurean, directorulAsociaþiei de DezvoltareIntercomunitarã (ADI)Intercom Deºeuri Caraº-

Severin. Peste 2.500 detone de gunoaie adunatedin întreg judeþul inevcinataºteaptã sã fie transportate,de la Reºiþa la Orãºtie.Acestea ar fi trebuit sã fieprelucrate pe plan local,însã, din cauza deºeurilorneconforme, de tip molozrezultat din demolãri ºi construcþii, mobilier, cauciucuri sau crengi ºi resturi vegetale, instalaþianu este funcþionalã.

“Acest lucru s-a întâm-plat, deoarece, operatoriinu s-au conformat caietuluide sarcini ºi au adus deºeuritotal neconforme, aºa încât,instalaþia de compactare-balotare s-a defectat. Casoluþie de rezervã a fosttransportul deºeurilor laCentrul de valorificare-reci-clare de la Orãºtie, la ace-leaºi tarife ºi în aceleaºicondiþii”, a afirmat TiberiuPãdurean, directorul A.D.I.Intercom Deºeuri Caraº-Severin, conformAgerpress.

Deocamdatã mai puþinde jumãtate din primãriiledin judeþul Caraº-Severin auadus deºeurile la Orãºtie.

“Singura soluþie demoment este aceea de acrea câteva staþii locale, laMoldova Nouã, BãileHerculane, Moldova Nouã,Anina sau Oraviþa, pentru ascurtã distanþa de transport,fiindcã, aºa cum se ºtie,primãriile au problemedestule cu banii. Dacãdepozitul de la Reºiþa va fifinalizat în doi ani, va fi omare realizare”, a declaratºi Marius Cârpean, comi-sar-ºef al Gãrzii de MediuCaraº-Severin, potrivitAgerpress.

Ultimele douã depozitede deºeuri care maifuncþionau în Caraº-Severinau fost închise în luna iulie.Judeþul Hunedoara, unjudeþ al deºeurilor. Dacã înurmã cu ceva timp se vor-bea de construirea unuideponeu ecologic pe razaoraºului Petrila, acum acestlucru nu mai este posibilpentru ca aleºii legislativuluilocal au refuzat acest lucru.Din acest motiv, uniculdeponeu ecologic din judeþva fi construit la Barcea.

Astfel, conform planuluide dezvoltare al judeþuluiHunedoara, Mircea IoanMoloþ, prin instituþia înfruntea cãreia este ºi-aîndeplinit marea majori-tatea a proiectelor propusepentru perioada 2007 –2013. Urmeazã însã onouã etapã de finanþare dinfonduri europene, pentruperioada 2014 – 2020.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 ianuarie 2013 Administratie 98 Administratie

Planuri conturate cu ani în urmã,

CJH ºi-a atins þintele pentruperioada 2007–2013

2 007 – 2013. Aceasta este perioada pentrucare reprezentanþii Consiliului Judeþean

Hunedoara au structurat în urmã cu ºapte ani un plan strategic de dezvoltare al judeþu-lui. Documentul conþine mai multe puncte prioritare ce urmau sã fie duse la îndeplinireîn aceastã perioadã.

Spitalul de laPetrila s-aar putearedeschideanul acesta

Avemterenuri, dar

nu ºiinvestitori

S ã atragi investi-tori privaþi în

Valea Jiului este unlucru mai dificil decâts-ar fi crezut acumcâþiva ani. Mai multespaþii stau nefolosite,pentru cã nimeni nuse intereseazã deînchirierea lor.

Valea Jiului se totchinuie sã gãseascãinvestitori privaþi, strãinisau nu, însã toate demer-surile pentru atragerea lorpar în zadar. LaPetroºani, deºi existãspaþii pe care s-ar puteaderula investiþii, nimeninu s-a prea interesantpânã acum de ele. Este ºicazul terenului ecologizatde la fosta PreparaþieLivezeni.

„ Acest teren este ecologizat de mai mulþiani, dar din pãcate, pânãla acest moment, niciuninvestitor nu s-a intere-sant sã vinã aici sãinvesteascã”, a declaratDorina Nitã, viceprimarulMunicipiului Petroºani.Însã, aceastã situaþie estepuþin ciudatã, mai ales cavizavi de locaþia cu pricinas-au tot fãcut planuri ºispeculaþii. Finalizareaecoogizarii a fost aºtep-tatã îndelung, pentru cãmai apoi lucrurile sã stagneze de ani de zile,iar terenul sã se trans-forme chiar într-o groapãde gunoi, care nu maifoloseºte nimãnui.

De altfel, la primãriaPetroºani se vorbeºte decirca un an de zile de înfi-inþarea unui birou care sãse ocupe doar de gãsireainvestitorilor. În prezent,serviciul funcþioneazãdoar pe hârtie.

“Acest serviciu a fostînfiinþat, însã momentan,persoana care a fostîncadratã aici, a fostdetaºatã la MuzeulMineritului, pentru cã, seºtie bine, ºi aici existã undeficit de personal.Ordonanþa care prevedeangajarea unei persoanela 7 posturi vacante esteîncã în vigoare, aºa cã nupot fi angajaþi alþifuncþionari, deocamdatã”,a mai spus Dorina Niþã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Mircea NISTOR

„Se pre-conizeazãcã va veni ogripã dinvest, maiexact dinStateleUnite aleAmericii. Înceea ce mãpriveºte, eusper sã nuse întâmpleacest lucru. Nu de altadar pânã acum amprimit doar 10 doze, pecare le-am epuizat demult, ºi am fost anunþatcã voi primi altele 30 –40. Asta în condiþiile încare am peste 2.000 de

pacienþi. Prin urmare,voi putea vaccina doar

pacienþii din grupele curisc ridicat de contactarea gripei, respectiv bol-navii de cancer, pe ceicu afecþiuni cronice saubãtrânii”, a spus mediculde familie ConstantinGheorghiu.

Cu ajutorul celor câte-va doze de vaccin pecare urmeazã a le primimedicii de familie hune-doreni, în perioada ime-diat urmãtoare, vor fiimunizate circa 3.000

de per-soane.Ceilalþilocuitori aijudeþului artrebui sã fieajutaþi deDumnezeuºi de pro-priul lor sis-tem imuni-tar.


Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

În vederea întocmiriidecontului final necesarplãþii drepturilor cuvenitepentru anul 2012, rugãmtoþi pensionarii din sis-temul minier, beneficiaride gratuitãþi, ca cel târziupânã în data de 15 febru-arie 2013, sã prezinteserviciilor financiar-con-tabile ale sucursalelor lacare sunt arondaþi

(minele Petrila, Paroºeni,Uricani ), facturile ENELaferente consumurilor depânã la 31 decembrie2012.

De asemenea rugãmtoþi pensionarii care nuºi-au ridicat bonurile decãrbune pentru termofi-care, cuvenite pentruanul 2012, sã soliciteeliberarea lor ºi sã ledepunã la societãþile determoficare în acelaºi ter-men limitã (15 februarie

2013 ).Facem precizarea cã

dupã expirarea termenu-lui menþionat, nu maiputem accepta docu-mente spre decontare.

Ne angajãm sã vãinformãm în aceeaºimanierã despre intervalulde timp în care se vorefectua plãþile.

Director Generaling. Dragoescu

Petru

Anunþ

H O R O S C O P 2 1 i a n u a r i e 2 0 1 3

Nu este momentul sã începeþiactivitãþi dificile, pentru cã vãlipseºte simþul practic. Ar fi bine sã nu luaþi nici o iniþiativã la serviciu sau în afaceri. S-ar putea sã nu fiþi prea inspirat.

Primiþi o sumã importantã de lao persoanã mai în vârstã dinfamilie ºi începeþi sã vã faceþiplanuri. Ar fi bine sã nu vã prip-iþi, pentru cã vã lipseºte simþulpractic ºi s-ar putea sã suferiþi uneºec. Consultaþi-vã cupartenerul de viaþã.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz,motiv pentru care s-ar putea sãnu vã faceþi înþeles prea uºor.Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþi sãcumpãraþi ceva de valoare, nuîncercaþi sã-i faceþi parteneruluide viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vãînainte de a da banii!

Dimineaþa s-ar putea sã aveþiprobleme la serviciu dacã nureuºiþi sã vã concentraþi. Nu vãamestecaþi în bârfele celor dinjur, pentru cã mai târziu riscaþi sãaveþi discuþii. Dupã-amiazã vãreveniþi. Nu este exclus sã petre-ceþi o searã romanticã.

Deºi vã simþiþi în formã, s-arputea sã descoperiþi cã nu preaaveþi spor ºi cã nu vã reuºeºtemai nimic. Astãzi nu prea sunteþirealist. Nu forþaþi lucrurile, pen-tru cã riscaþi sã provocaþi discuþiiaprinse.

Aveþi planuri mari, în special îndomeniul financiar, dar încã nureuºiþi sã vedeþi semne încuraja-toare. Aveþi mai multã rãbdare ºimunciþi mai ordonat. Ar fi binesã acceptaþi sugestiile unei femeimai în vârstã.

Dimineaþa sunteþi foarte sensibilºi nu vã convine nimic. Încercaþisã depãºiþi cât mai repedeaceastã stare, pentru cã vã poateafecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþipânã mâine ambiþia de a vaimpune în faþa colegilor.

Spre searã, un prieten vã dã oveste bunã cu care reuºeºte sã vãridice moralul. Nu este o zipotrivitã pentru întâlniri cu pri-etenii sau pentru afaceri. Sunteþimofturos ºi nu prea aveþi chef devorbã. Amânaþi cumpãrãturile ºiinvestiþiile!

Nu este o zi favorabilã pentruinvestiþii ºi planuri de viitor. Înschimb, relaþiile sentimentale vãoferã mari satisfacþii. Evitaþiafacerile la marginea legii, pen-tru cã riscaþi sã aveþi probleme! Nu neglijaþi odihna. Chiar tre-buie sã vã reîncãrcaþi bateriile.

Primiþi o mânã de ajutor de undenici nu vã aºteptaþi. Spre searã,mergeþi la prieteni ºi uitaþi detoate problemele de peste zi.Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi sã aveþi dificultãþi de comu-nicare. Nici intuiþia nu vã ajutãdin cale afarã.

Existã riscul sã luaþi decizii nein-spirate. Pe plan sentimental,totul este în regulã. Acordaþi maimultã atenþie persoanei iubite.Încercaþi sã nu vã asumaþi preamulte responsabilitãþi! Riscaþi sãnu vã iasã mare lucru.

În prima parte a zilei sunteþi con-fuz ºi indispus. Nu vã asumaþiriscuri, pentru cã ºansele dereuºitã sunt minime. Dacã aveþiocazia sã vã relaxaþi într-un felsau altul, nu staþi pe gânduri! Ar fi bine sã vã menajaþi sãnã-tatea.

AngajãriSC Piroº SecurityAngajeazã agenþi de pazã pentru localitãþile

Lupeni, Vulcan, Uricani, Petroºani ºi Petrila.Deþinãtorii atestatului ºi permis de conducere cat. Breprezintã un avantaj.

Persoanã de contact:0769005714, 0728451036.

Mircea NISTOR

„Nu aº putea spune cãnu era nevoie de aºaceva dar, din pãcate, pre-cum o autostradã inaugu-ratã fãrã a fi finalizatelucrãrile aºa s-a întâmplatºi cu reþeta electronicã. Înloc sã fie terminatã infra-structura i s-a dat undãverde ºi s-a pornit greºit.

Deocamdatã merge cummerge dar este nevoie decalculatoare, de impri-mante, ºamd.

Dacã un element din-tre acestea nufuncþioneazã, seblocheazã tot sistemul aºacum s-a întâmplat, deja,de mai multe ori. În prin-cipiu, reþeta electronicãar urma sã pregãteascã

apariþia cardului de sãnã-tate, dar întrebarea ar fi:cine va distribui acestcard?

Noi, medicii de familie,nu suntem de acord sãfacem ºi acest lucru”, adeclarat dr. ConstantinGheorghiu,vicepreºedinte SocietateaNaþionalã a Medicilor deFamilie filiala JudeþulHunedoara.

În ceea ce priveºtereþeta electronicã, la nivelnaþional, s-a constatat cãinfrastructura privind elib-erarea acesteia estedeficitarã mai ales în spi-tale.

Din acest motiv,Patronatul ºi SocietateaMedicilor de Familie dinjudeþul Hunedoara a decissã treacã la unele mãsurimenite a sensibiliza con-ducerea spitalelor în ceeace priveºte rezolvareaacestei probleme.

Reþeta electronicã, târâº - grãpiº

B inevenitã dar, încã, nepusã lapunct. Dupã cum susþin medicii, în

cazul reþetei electronice, s-a pornit greºit.Mai exact, aceasta a plecat la drum fãrão pregãtire prealabilã amãnunþitã.

Gripa vine, vaccinurile ba

D eºi a fost anunþatã sosirea imi-nentã a unei gripe devastatoare,

dozele de vaccin necesare imunizãriipopulaþiei lipsesc aproape cudesãvârºire. Astfel, medicii hunedorenivor fi nevoiþi sã foloseascã vaccinurilepe care le au în dotare (sau pe care,poate, le vor primi) cu picãtura.

L ocuitorii Vãii Jiului nu parprea interesaþi de asigu-

rarea locuinþelor, în ciuda faptu-lui cã de câþiva ani de zile se totvorbeºte despre acest lucru.

ªi, în plus, de mai bine de un anfuncþioneazã efectiv ºi Pool-ul de asigurare a locuinþelor împotriva dezastrelor naturale. (Pool sau PAD =înscrisul ce atestã încheierea contrac-tului de asigurare a locuinþei, întemeiul cãruia asiguratorul se obligã sãplãteascã asiguratului despãgubiritotale sau parþiale pentru prejudiciulprodus locuinþei, ca urmare a produce-rii riscului asigurator. ªi, tot în plus, dela începutul lunii septembrie a anului

trecut a intrat în vigoare ºi legea careprevede aplicarea de sancþiuni contra-venienþilor. Respectiv celor care nu aubinevoit sã-ºi asigure locuinþeleîmpotriva dezastrelor naturale.

Drept mãrturie stã procentul dedoar (aproape) 10% al celor care s-auasigurat pânã acum împotrivacutremurelor, inundaþiilor, incendiilorsau alunecãrilor de teren. “Din sep-tembrie 2012 ºi pânã acum am fãcutsub 500 de asigurãri. Lumea nu seînghesuie sã încheie aceste asigurãricare sunt obligatorii”, a precizat

reprezentantul uneia dintrefirmele care fac astfel deacte. Pânã în prezent, dintrecele aproximativ 20.000 delocuinþe din Petroºani abia,aproximativ, 2.000 au fostasigurate.

Dupã ce ºi termenul –limitã fixat pentru confor-mare a fost plimbat, ca laalba – neagra, de la o lunãla alta ºi de la un an la altul,sancþiunile contravenþionalepe care ar urma sã le achitecei care nu se încadreazã întermenul – limitã au rãmas,totuºi, în vigoare. Aici ar fi

vorba despre amenzi cuprinse între100 ºi 500 de lei, acestea fiind sta-bilite de cãtre fiecare primãrie, înparte. Deocamdatã, nicio primãrie dinValea Jiului nu a aplicat vreo sancþiunedeºi, de la intrarea în vigoare a legii,au trecut aproape 5 luni de zile.

“Am stabilit valoarea amenzilor dar,deocamdatã, nu am aplicat nicioamendã celor care nu ºi-au fãcut asigurarea obligatorie a locuinþelor”, a declarat Adrian Negoe, secretarPrimãria municipiului Petroºani.

MirMircea cea NISTORNISTOR


N u mai mirã penimeni cã

trãim în þara în careanormalitatea adevenit stare de normalitate, în þaraîn care ne suntprezentate la televizor lecþii ºiprelegeri de cãtre persoane care aumultã lipsã la cântar,în materie de morali-tate ºi profesionalism.

Subiectul actualuluiarticol se referã la douãemisiuni ale TV Parâng,una din septembrie 2010iar cea de-a doua dinoctombrie 2011, ambelederulate sub sigla„Oameni ºi fapte”, reali-zate de domnul ªtefanNemecsek ºi având cainvitat pe directorul executiv al AJOFM HD,domnul Vasile ConstantinIorgovan Velichi (în continuare I.V) .

În emisiunea din sep-tembrie 2010 un tele-spectator, cunoscând venitul imens de 83 100lei/an, respectiv 6925lei/lunã, realizat de cãtredirectorul I.V, conformpropriei sale declaraþii deavere, l-a întrebat cepoate spune despre acestvenit salarial. DirectorulI.V l-a „lãmurit” explicân-du-i despre salariul pecare-l are, iar nu desprevenitul salarial, afirmândcã salariul sãu net este înjur de 1900 lei/lunã dupãce-ºi plãteºte ratele… !!!

În emisiunea din

octombrie 2011 (întreminutele 67 – 79) untelespectator a încercatsã-i aminteascã domnuluiI.V despre rãspunsulevaziv pe care l-a dat înseptembrie 2010. Deºirealizatorul emisiunii, cuo bogatã experienþã tv,intuind cã invitatul sãu vafi pus într-o situaþie difi-cilã, a încercat sã-i sarã înajutor cãutând sã limitezeintervenþia telespectatoru-lui, care totuºi pânã laurmã printre „picãturi” areuºit sã finalizeze câtevaîntrebãri pe care le-aadresat directorului I.V.

ªi de aceastã datã,într-o notã evazivã ºiamestecând lucrurile, I.Vvorbea despre mediasalarialã a angajaþiloragenþiei, lucruri de care

nu a fost întrebat. Totuºi,a explicat ºi despre salari-ul sãu arãtând cã este de2100 lei net/lunã la carese adaugã, din fondul destimulente, 1700lei/lunã, iar acest aspectse poate verifica pe saitulagenþiei unde suntmenþionate cele douãcomponente ale venituluisalarial, respectiv: venitulobþinut din salariu + fon-dul de stimulente. Totaleronat, pentru cã îndeclaraþia de avere eafiºatã o singurã cifrã cereprezintã venitul netsalarial. Poate ne spunedomnul director I.Vdespre cifra de 83 100lei/an, sau dacã-i estemai uºor despre cifra de6925 lei/lunã…câtreprezintã salariul ºi cât

stimulentul…numai sã nule-ncurce!

Tot I.V, în emisiuneadin octombrie 2011 neinforma ºi desprepregãtirea sa declarândcã profesia de bazã estede informatician ºi cãeste atestat de comisiaeuropeanã ca managerpe servicii publice de ocupare, cã are masteratîn drept administrativ ºistatutul funcþionaruluipublic, dar ºi multe altepregãtiri pe care dinmodestie nu le-a mai enu-merat. Timpul majoritaram emisiunii a fost ocu-pat în a ne „intoxica” cufel ºi fel de cifre, statistici,chiar a ne da ºi lecþii înmai multe domenii,lucruri care de fapt nufolosesc oamenilor caretrãiesc în permanenta dis-perare a cãutãrii unui locde muncã. Aceºti oamenice nu au statut de ºomerindemnizat (dar suntºomeri) reprezintã ºoma-jul ascuns care dacã ar filuat în calcul ar reprezen-ta ºomajul real, cel ade-vãrat.

Cel mai jenantmoment al emisiunii afost atunci când I.V ne-apovestit despre o vizitãfãcutã în Germania înurmã cu patru - cinci anicând a fost invitat la „oorã de englezã care s-atransformat într-o orã psi-hologicã”. Partea penibilãa acestei povestiri a fostatunci când I.V a obser-vat cã în clasa în care se

desfãºura lecþia „nu erascaun la catedrã”,atenþionând în acest sens,în limba englezã, pe un„elev german” (minutele58 – 61 ale emisiunii),dupã care ne spunea cã„între timp a apãrut odoamnã profesoarã careavea niºte picioare, la 50de ani ºi ceva sãraca… ca butucii”, întãrind celespuse cu gesturi ample ºirotunde ale mâinilor ºidegetelor.

Oare ComisiaEuropeanã, cea care l-aatestat pe IorgovanVelichi ca manager, ºtiecum se exprimã acesta înmedia despre lectorii cucare a lucrat? Ne poatespune domnul I.V câtevizite a fãcut în strãinã-tate în cei opt ani ºi cevade când este la conduc-erea AJOFM Hunedoara,bineînþeles scãzând orade englezã din Germaniadespre care ne-apovestit?!

Ce experienþe a acu-mulat în vizitele sale delucru ºi instruire ºi cumle-a implementat în folosul celor fãrã loc demuncã? Cine a suportatcheltuielile deplasãrilor?

Având atâta pregãtire,experienþã ºi priceperearãtate dezinvolt înmedia, de ce domnuldirector I.V nu-ºi gãseºtede lucru în mediul privatunde ar putea obþine venituri bãneºti mult maimari decât cele de laAJOFM ºi care nu ne-arinteresa? De ce þine atât

de mult de scaunul dedirector al AJOFM-uluispunând cã veniturilesalariale nu sunt chiaratât de mari pentrufuncþia publicã pe care oocupã, chiar dacã acesteaau atins ºi pragul de6900 lei/lunã?

PS: în seara zilei de18.01.2013 am vizionatla TV Parâng o altã emisiune moderatã decãtre domnul StefanNemecsek sub aceiaºisiglã „Oameni ºi fapte”.

Deºi emisiunea ºi moderatorul au fostaceiaºi, invitatul a fostaltul iar subiectul oarecumconex celorlalte emisiunila care am fãcut referireîn articol. Fãrã sã fiedirector la AJOFM invitatul a abordat seriosmulte probleme socialeprintre care ºi aceea aºomajului, a ºomerilor ºia posibilelor soluþii deredresare economicã aVãii, într-un alt registru ºitipar de mentalitate comparativ cu IorgovanVelichi. De remarcat faptul cã s-a vorbit într-unlimbaj tehnic, academic,ancorat în realitate,arãtând profesionalism.Invitatul din aceea searã afost sociologul ValentinFulger, lector doctor laUniversitatea dinPetroºani, neafiliat politic(tehnocrat), care suntsigur cã ar putea face faþãîn locul directoruluiIorgovan Velichi, darviceversa nu cred cã eposibilã!

PetrPetre e LUNGOCILUNGOCI

Populism ºi demagogie la TV

Femeile, aºteptatela medic

C ancerul de col uterin claseazãRomânia pe unul dintre

locurile fruntaºe în rândul þãrilorcomponente ale Uniunii Europenedar ºi pe plan mondial.

Din acest motiv, toate femeile cu vârstecuprinse între 25 ºi 64 de ani au fost invi-tate sã se prezinte la medicul de familie,în acest an, în luna naºterii. Deocamdatã,însã, acþiunea decurge extrem de prost,numãrul celor care au fãcut acest pas fiindextrem de redus. Trebuie precizat faptulcã prezentarea femeilor la medic nu esteobligatorie ºi nici nu costã vreun leu.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Asigurarea obligatorie a locuinþelor, o mare bramburealã


Carmen COSMAN

Cetatea Mãlãieºti va firestauratã ºi pusã în va-loare, aºa încât sã devinã

un obiectiv interesantpentru turiºti. Fondurilesunt asigurate prinProgramul OperaþionalRegional, pe axa

„Dezvoltarea durabilã ºipromovarea turismului”.Deja, administraþia pu-blicã din Sãlaºu de Sus,acolo unde se aflã impor-tantul monumentmedieval, a lansat peSEAP licitaþia pentruasigurarea de servicii depromovare a proiectului„Restaurarea ºi reabi-litarea funcþionalã aCetãþii Mãlãieºti dinSãlaºu de Sus, în vedereaintroducerii în circuitulturistic. Un proiect în va-loare de 84,336.94 lei,pentru care ofertele potfi depuse pânã la sfârºitulacestei luni.

Cetatea Mãlãieºti estesituatã pe o culme micãºi abruptã în vest, ce seaflã între valea Mãlãieºti

ºi Valea Domneascã înlocalitatea Mãlãieºti,comuna Sãlaºu de Sus,judeþulHunedoara. Dateleistorice aratã cã aceastãcetate a fost construitãde cãtre familia de cnejiSãrãcin, în secolul XIV.Iniþial s-a construit turnuldonjon cu bazã rectangu-larã, cu o înãlþime de 11m, cu pereþi groºi de 1.5m ºi ferestre înguste,acesta având o dispunerepe 3 nivele. Intrarea eraamplasatã pe partea devest, la nivelul al doilea,mai sus de nivelul solului,astfel încât accesul sefãcea doar cu ajutorulunei scãri de lemn, careera ridicatã în cazul încare era pericol.

Alte elemente deapãrare erau ºanþul de lapoarta cetãþii ºi o altãpoartã care proteja don-jonul. Se pare cã CetateaMãlãieºti afuncþionat pânã prin se-colul al XVII-lea. Înprezent se pãstreazã inte-gral doar turnul-locuinþãcentral. Aceasta are înjurul sãu curtina la care,în secolul XVI, au fostadãugate patru turnuriexterioare, cu forme

neregulate, construitepentru a întãri cetatea.Deoarece acestea erauumplute cu pãmânt, s-audovedit a fi destul de vul-nerabile, fiind distruse cuocazia unor lupte.

În zilele noastre suntvizibile doar la nivelulsolului. La ora actualã,zidurile ºi donjonul suntconsiderate monumenteistorice de interes naþio-nal, dar nu au fost niciodatã restaurate.

CCeettaatteeaa mmeeddiieevvaallãã ddee llaa MMããllããiieeººtt ii ,,rreessttaauurraattãã ccuu ffoonndduurrii eeuurrooppeennee

C etatea medievalã de la Mãlãieºtiva fi pusã în valoare cu fonduri

europene. Primãria Sãlaºu de Sus alansat licitaþia pentru promovareaproiectului „Restaurarea ºi reabilitareafuncþionalã a Cetãþii Mãlãieºti” ºiaºteaptã ofertanþii.

Diana MITRACHE

Staþiunea Straja va ficentrul distracþiei dinValea Jiului. Zãpadaproaspãt cãzutã aºteaptãschiorii, în timp ceoamenii din muntepregãtesc concursurileinedite. Primul are lco înweek-endul viitor, când înmunte sunt aºteptaþi ceicare ºtiu sã sculpteze înzãpadã. Festivalul oame-nilor de zãpadã, cum se

numeºte concursul ce areloc în 27 ianuarie, esteprima întrecere înzãpadã ºi lui îi va urmaCupa Comexim, ce areloc în 9 februarie. „Noi,deja am popularizat pesite aceste concurs, careoricum e cel mai cãutat.A nins ºi continuã sãningã, aºa încât sperãmsã fie numai bunã zãpa-da”, spune Emil Pãrãu,organizatorul competiþiei.

Festivalul dedicat ursu-

lui Baloo ºi care poartãnumele Baloo Story vaaduna cei mai mici turiºtiîn data de 16 februarie.Cei mici vor primi DVD-uri cu desene animatededicate ursului dinStraja, vorparticipa lapetrecerea de aniversarea ursului, cu tort ºi muz-icã, precum ºila o lansarede carte cu benzi desen-ate. „Copiii sunt cei maibucuroºi cã îi facem

acest festival ursuluiBaloo. Mulþi sunt ceicare îl ºtiu de când eradoar un pui ºi în acestan, cei care vor partici-pa, primesc ºi amintiriplãcute”, a mai adãugatEmil Pãrãu.

Pânã atunci, însã,turiºtii sunt aºteptaþi cuzãpadã proaspãtã ºitoate instalaþiile de trans-port pregãtite.

D upã ce Straja a fost staþiunea încare,pentru prima datã, s-au luat

la întrece un pilot de raliu ºi un schior,la munte încep festivalurile. Straja vafi principala atracþie a Vãii Jiului, iarconcursurile încep în curând.

ÎÎÎÎ nnnncccceeeepppp ffff eeeessss tttt iiii vvvvaaaa llll uuuurrrr iiii llll eeee llll aaaa SSSStttt rrrraaaa jjjj aaaa

Monika BACIU

”Da într-adevãr s-ascos la licitaþie de maimult timp vânzareatelescaunului. Pânãastãzi nu s-a reuºit vin-derea lui. Nu ºtiu dacãs-a dat drumul la lici-taþi, dar oricum este înactualitate vindereatelescaunului dinStraja”, a declarat

Cornel Resmeriþã, pri-marul municipiuluiLupeni.

În cazul în care,cineva va cumpãravechiul telescaun baniivor intra în bugetullocal, aceºtia urmând afi folosiþi pentru con-tinuarea unor investiþiicare se aflã în derularepe raza localitãþii.

”Sunt niºte calcule

fãcute pentru valoareatelescaunului ºi nuputem sã mergem maijos de calculele caresunt fãcute pentruvânzarea telescaunului.Banii vor folosiþi încontinuare tot pentrudezvoltarea localitãþiisau pentrudezvoltareastaþiuniiStraja.Straja estea municipi-ului Lupenideci baniisunt pentrudezvoltarealocalitãþii”,a mai pre-cizat ediluldin Lupeni.

Din demolareatelescaunului dinLupeni urmeaza sa fievandute 100 de scaunefixe, 5000 de metriliniari de cablu, dar si32 de piloni. Valoareaacestor bunuri a fostevaluata de lucratoriiPrimariei la suma de300 de mii de lei.

Telescaunul din Straja, de vânzare

A dministraia localã din Lupeni areo nouã tentativã de a scoate la

vânzare vechiul telescaun care fãcealegãtura între oraº ºi staþiunea mon-tanã Straja. În acest sens a fostdemaratã o nouã licitaþie, însã nu searatã doritori care sã cumpere vecheainstalaþie.

Monika BACIU

Edilul municipiului Lupenispune cã încã de anul trecut aufost realizate câteva dintreaceste instalaþii.

”Încã de anul trecut unul dintelescaune este realizat.Urmeazã sã se mai facã douãtelescaune în Straja ºi sper lalegãtura dintre Straja ºi PasulVâlcan sã se facã cât decurând. Ar avea de câºtigatatât staþiunea Straja cât ºi staþi-unea Pasul Vâlcan sau mai binezis municipiul Lupeni ºimunicipiul Vulcan. Ambelelocalitãþi ar avea de câºtigat din

aceastã legãturã”, a declaratCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

ªi primarul municipiuluiVulcan este gata sã batã câteste nevoie pe la usile guver-nantilor pentru a construi încão telegondolã care sã uneascãstatiunea Pasul Vulcan deStraja din Lupeni.

Atât în Straja cât ºi în PasulVâlcan deja au fost puse înfuncþiune telegondolele carefac legãtura dintre localitãþi ºimunte. Investiþia însã mai arenevoie de milioane de europentru a fi finalizatã.

Staþiuni unite prin instalaþii

S taþiunile montane Straja ºi Pasul Vâlcan vor fiunite pentru a deveni o staþiune mare. Acestea

vor fi unificate prin mai multe instalaþii pe cablu caresã le deserveascã turiºtilor ce vor poposi în zonã.

cvj, nr. 288, luni 21 ianuarie 2013

Documents