dadasdgrafii intelectualii

8/17/2019 dadasdgrafii Intelectualii

http://slidepdf.com/reader/full/dadasdgrafii-intelectualii 1/18

C .N .S .A -S .

19 -03- 2007 iSEU VlClLii. AWi nv Â(-- _______________

P L A N DE M Â S U R i

I n c ont i nuar ea măs ur i l or de ani hi l ar e şi neut r al i z ar e a ac ţ i u

ni l or os t i l e i ni ţ i at e de PAUL GOMA, l a i ns t i gar ea şi cu s pr i j i nul post ul ui de r adi o " EUROPA LI BERA" ş i a al t or c ent r e r e ac ţ i on ar e di n Oc c i

dent , se v or î nt r epr i nde ur măt oar el e :

I . Acţ i uni de des cur aj ar e, der ut ar e şi i nt i mi dar e :

1) Se va i ni ţ i a o ac ţ i une per manent ă de t r ac as ar e pr i n t el ef or

a l ui PAUL GOMA, î n scopul de a- 1 t i mor a ş i det er mi na să nu mai r ăspun

dă l a apel ur i .Răspunde : Di r ec ţ i a I

2) Vor f i s el ec ţ i onat e s ur s e i nf or mat i v e şi a l t e per s oane de

î nc r eder e ( D. C. , J. G. , M. G. , K. Z. , C. C. , F. N. , D. M. , M. T. , F.V., A . E . .

C. F. , " ADY" ) , c ar e s ă- l c ont ac t ez e pent r u a i nt r a î n di s put e de nat ur i :

a - i ocupa t i mpul şi c r ea o s t ar e de tensi une.

Răspunde : Di r ec ţ i a I

3) I n cadr ul ac ţ i uni i de des cur aj ar e va f i i ns t r ui t ă şi t r i mi

să o pe r soană car e să accen t ueze di sput a p î nă l a a- i r upe î n mod de

mons t r at i v s c r i s oar ea car e o pos edă c u s emnăt ur i l e r es pec t i v e.

Răspunde : Di r ec ţ i a I

. / / .



4) Se va or gani za ca a pr o ap e z i l ni c să p r i me ască - di n Ca pi

al ă şi j udeţ e, s cr i s or i şi anoni me cu c onţ i nut de i nt i mi dar e, des cuaj ar e, pr ot es t şi ameni nţ ar e.

^ i * * •» j •N . S . A . S .

Răspunde : Di r ecţ i a ! j ' 9 ' â3' 2 0 0 7 !5) Se va ac ţ i o na î n con t i n ua r e pent r u a i se c r ea o a t mo s f e

ă de r es pi nger e î n bl oc , c ar t i er şi l oc al i t at ea Br eaz a, unde va l o

ui î nc epî nd de l a 25 mar t i e a. c.

Răspunde : Di r ec ţ i a 1

6) Sel ec ţ i onar ea a 2 - 3 ps i hi at r i de î nc r eder e car e, eş a-

l at , î i y or v i z i t a, cu di f er i t e pr et ext e, î n s copul de a ne pr ez ena conc l uz i i cu pr i v i r e l a v ul ner abi l i t ăţ i l e sal e, î n f unc ţ i e de car e

om f ol os i § i al t e măs ur i de nat ur ă a- 1 ani hi l a.

Răs punde : Di r ec ţ i a I şi I . M. 8. - s ec ur i t at e

7) Di n Buc ur eş t i şi s t r ăi năt at e, i se vor - da t el ef oane, î n

ume l e unor o r gane de pr esă s t r ă i ne car e, sub pr et ex t ul că dor esc să- i

a i nt er v i ur i , î i vor adr es a opi ni i depr ec i at i v e şi des cur aj ant e.Ră spu nd e : Di r ec ţ i a I ş i Ser v i c i ul " D"

8) Pr i n pos i bi l i t ăţ i l e U. M. 0920/ F, vor f i i nf l uenţ aţ i uni i emi -

j nţ i şi membr i ai c omi t et el or as oc i aţ i i l or r omâneş t i di n Oc ci dent ca,

r i n t el ef on şi cor espondenţ ă, să dezapr ob e ac ţ i un i l e- l ui PAUL GOMA.

9) Par al el cu ac ţ i uni l e de des cur aj ar e şi i nt i mi dar e, pr i n

DONI CI " , " BALTAG" , pr ecum ş i p er so an e di n emi gr aţ i e, va f i i nf l uenţ at

ă pl ec e î n s t r ăi năt at e. I n c az ul î n c ar e păr ăs eş t e ţ ar a, s e v or f ace

r opuner i p ent r u a i se r i di ca cet ăţ eni a r omână.

Răspunde : Di r ec ţ i a I ş i U. M. 0920/ F

10) Se v or l ua măs ur i pent r u pr egăt i r ea c ondi ţ i i l or de c ont r ol

r i n mi j l oace speci al e l a Br eaza, unde ur mează să se mut e PAUL GOMA.

os t ul t el ef oni c di n ac eas t ă l oc al i t at e î i ya f i der anj at per i odi c.

Ră spu nd e : Di r ec ţ i a I şi Un i t . Sp ec i a l ă " T"



11) Asupr a pe r soanel o r car e au i nt r ai î n cont ac t cu PAUL

şi au ader at l a ac ţ i uni l e l ui , se va ac ţ i ona î n nod di v er s i f i cat , î n

s copul neut r al i z ăr i i şi des cur aj ăr i i al t or el ement e cu as emenea i nt e n ţ i i .

• . Răspunde : Di r ecţ i a I ş i U. K. 0200 Buc.19 -03- 2007 j

SEKVlCl i ;*. AkHl vA

I I . f ol os i r ea or ganel or de pr esa s t r ăi ne şi spubl i c aţ i i l or emi gr aţ i ei î n veder ea compr omi t er i işi dez av uăr i i l ui PAUL GOMA ş i ac ţ i u ni l or s al e.

1) Di r ec ţ i a I î mp r eună c u Ser v i c i ul ” 0" , v or pr egăt i un n umăr

de l o—15 mat er i al e, î n c onţ i nut ul c ăr or a se v or pr ez ent a as pec t el e car e î l compr omi t pe PAUL GOMA, ce vor f i puse - i a d i spozi ţ i a U. M. 09EX

pent r u a f i publ i c at e î n pr es a aut oht onă ş i a emi gr aţ i ei r omâne di n

S. U. A. , Canada, R. F. G. , f r anţ a, Aus t r i a, Suedi a, El v eţ i a. Ul t er i or s e

vor l ua măsur i ca unel e di n z i ar el e î n car e apar ar t i c ol e să f i e t r imi sepost u l u i de r adi o " Eur opa Li ber ă" , l ui PAUL GOMA ş i unor per sona

l i t ăţ i di n emi gr aţ i a r omână. Dec upaj el e ac es t or ar t i c ol e vor f i t r i

mi s e şi unor per s oane di n medi ul i nt el ec t ual di n ţ ar ă.

2) Vor f i i nv i t aţ i î n ţ ar ă uni i c or es pondenţ i de pr esă di n

S. U. A. , Aus t r i a, R. F. G. , Spani a, Fr anţ a, I t al i a, Bel gi a, El v eţ i a - r e

l aţ i i oper at i ve al e or ganel or noas t r e - car e vor f i i nf l uenţ aţ i :a) să scr i e ar t i col e cu conţ i nut f avor abi l r eal i t ăţ i

l or r omâneş t i după producerea catacl i smul ui de ia 4 flfârtiG,

b) s ă i a c ont ac t c u uni i s cr i i t or i şi oameni de c ult ur ă r omâni c ar e s ă dez av uez e ac t i v i t at ea ac es t ui a ca f i i nc s t r ăi nă de pr eocupăr i l e şi i nt er esel e i nt el ec t ual i t ăţ i i noas t r e, şi , î n gener al , al e popor ul ui r omân;

c) s ă- l c ont ac t ez e neof i c i al pe PAUL GOMA şi u l t e r i o r să publ i c e ar t i c ol e f av or abi l e nouă şi deni gr at oar e i a a d r e s a i u i .

Răspunde : U. M. 0920/ F, Ser v i c i u l " D" ş i D i r e c ţ i a - a I i i - a

. / / .



3) Vor f i i nf l uenţ at e per s onal i t ăţ i , oameni de c ul t ur ă şi z i a

r i ş t i di n emi gr aţ i a r omână, s ă v i nă î n v i z i t ă î n Români a, oc az i e cu

c ar e, sel ec t i v , uni i să- l c ont ac t eze şi să i a poz i ţ i e î mpot r i v a l ui , i ar

l a î nt oar c er ea î n Oc c i dent s ă dez v ăl ui e r eal i t at ea des pr e ac es t a.

Răs punde : U. H. G92G/ F I j î 9 -03- 2007 j

I I I . Măs ur i de c ont r ac ar ar e a ac ţ i uni l or —— ' -- i . .den i g r a t oar e a l e pos t u l u i de r adi o " ELROPA L I BERA"

P 1) Se l ec ţ i o na r ea uno r per s oane de î nc r eder e ş i s ur s e a l e or ga

nel or noas t r e c ar e s ă adr es ez e s cr i s or i de r i pos t ă şi pr ot es t î n " c a

zul GOMĂ" pos t ul ui de r adi o " EI ROPA LI BERA" şi s ă s ol i c i t e ca a c es t eas ă f i e r adi odi f uz at e.

Răs p un de : Di r ec ţ i a I şi Ser v i c i ul " D"

2) Vor f i i nst rui t e unel e per soane di n ţ ară ca, l a anumi t e

i nt erval e de t i mp, să t el ef oneze post ul ui de radi o " EUROPA LI BERA" şi

î n cadrul di al ogul ui pe di f er i t e t eme, mai al es cu pr i vi r e l a conse

ci nţ el e cut remurul ui , să abor deze şi "cazul GOMA" , _l uî nd at i t udi ne î mpot r i va ac ţ i uni l or ac es t ui a.

Răspunde : Di r ec ţ i a I ş i Di r ec ţ i a a 11 l - a

3) Vorf i s el ec ţ i onat e, i ns t r ui t e şi t r i mi se di n ţ ar ă î n coo-

per ar e cu U. H. 0920/ F, î n di f er i t e ţ ăr i di n Oc ci dent un număr de c i r c a

25- 3o s ur s e c ar e, î n c ont ac t el e c e l e v or r eal i z a c u per s oane influen-

t e aut oht one şi di n emi gr aţ i a r omână, să pr ez i nt e s i t uaţ i a r eal ă î n" caz ul GOMA" .

Răspunde : Di r ec ţ i a I , Di r ecţ i a a 1 l—a• Di r ec ţ i a a 11 l - a s i I f i Q920/ FO 6

4) Fr i n Uni t at ea Spec i al ă " T" s e v or l ua mas ur i de l i mi t ar e

a număr ul ui c et ăţ eni l or r omâni c ar e î nc ear c ă t el ef oni c să i nt r e î n

di al og cu " EUROPA LI BERA" .

5) El abor ar ea unor dat e şi v er s i uni car e, s ă f i e pl as at e î n

- 4 -



- o - / / /J /'S

cer cur i ev r ees t i i nf l uent e di n S. U. Â. , i sr ael si t ar i oc ci dent al e, î n^ * «£> w /

sensul că ac ţ i uni l e de sp r i j i n i r e a l ui PAUL GOMA de căt r e " EUROPA

L I BERA1' , aduc pr ej udi c i i i nt er es el or Comuni t ăţ i i ev r ees t i di n Români a

ş i s t a t u l u i I s r a e l .

Răs pund e : Ser v i c i ul " D" , Di r ec ţ i a a II l - as : U. K. 0920 - -

C . N . S . A . S .

I V. Măsur i de compr omi t e r e a sa l aune l e ambasade d i n Bucu r eş t i . skkvi ou..ak l <va

Pr i n sur s el e i nf or mat i ve al e Di r ec ţ i ei a l i l - a se va ac ţ i ona pen

t r u di s c r edi t ar ea l ui PAUL GOMA f aţ ă de di pl omaţ i i s t r ăi ni , î ndeos ebi cei de l a ambas adel e S. U. A. , Angl i ei , R. F. Ger mani ei şi Fr anţ ei , ş i i n

f l uenţ ar ea l or pent r u a c er e guv er nel or pe c ar e l e r epr ez i nt ă s ă nu

sus ţ i nă aceas t ă campani e.

1) Pe l i ni a di pl omaţ i l or a mer i c ani , pr i n s ur s el e " OVI DI U" ,

" BI STRI TEANU" , " FLORI AN" , " D03RE" , " LUCÂ" şi " BAR8U" , se v a acţ i ona pe

l î ngă d i p l oma ţ i i TRI PTON JOHN ş i CONNELL JAMES, cons i l i e r i pol i t i c i , c adr e C. i . A. , c unos cuţ i ca, f i i nd pr eoc upaţ i s ă obţ i nă dat e des pr e

PAUL GOMA - î n sens ul de a i e pl as a i nf or maţ i i c ar e s ă- l di s c r edi t ez e,

s ubl i ni i nd că ac es t a nu r epr ez i nt ă ni mi c pent r u l i t er at ur a r omână, f i i nd

o per s oană c ar e s- a ant r enat î ni r - un j oc pol i t i c di r i j at de s t r ai năt at e

2} Deoar ece l a ambasada amer i cană se cunoaşt e că o f unc ţ i onar a

r omână a di f uz at î n r î ndul di pl omaţ i l or i nformaţi a că PAUL hOîîâ SP fi agent al unei put er i s t r ăi ne, pr i n i nf or mat or ul " BI STRI TEANU" v o m s us

ţ i ne aceast ă ver s i une , accent u î nd că PAUL GOMA a accept a t aces t j oc

pent r u a c o mp r o mi t e Conf er i nţ a de i a Bel gr ad.

3) I n cazul ambasador ul ui HARRY BARNES, cunoscut că ar e o i n

f l uenţ ă ma r e a su pr a c onduc er i i pos t ul ui de r adi o " EUROPA L I BERA" , p r i n

i n f o r ma t o r i i " BARBU" , " OVI DI U" ş i " GELU BARBU" , vom ac ţ i ona pent r u a- i a t r a ge a t e nţ i a ca oameni i de c ul t ur ă r omani c ons i de r ă i n op or t u nă c a mp a-

. / / .



O

C . N . S . A . S .

19 -03- 2007

l a compr omi - . * -n i a or gani z at ă de ac es t pos t de r adi o, c ar e poat e duc e

t er ea ef or t ur i l or ce l e- a depus pe l i ni a cons ol i dăr i i r el aţ i i l or

r omâno- amer i cane.

4) Pe l i ni a di pl omaţ i l or v es t - ger mani , pr i n s ur s el e " CRI S- TEA" § i " BAR8ULESCU" se va acţ i ona pe l î ngă ambasador ul BALKEN

RI CHARO, cî t § i pe l î ngă at aşat u l cu l t ur a l LANS HARTMUTH, î n scopul

i nf l uenţ ăr i i l or de a i nf or r i i a guv er nul de l a Bonn as upr a i nopor t u

n i t ă ţ i i campani ei dusă de pos t ul de r adi o " EUROPA LI BERA" , c î t şi

de unel e z i ar e v es t - ger mane î n c ondi ţ i i l e c î nd popor ul r omân t r ec e

or i n c l i pe gr el e, i ar GOMA nu r epr ez i nt ă ni mi c .Ac el eaş i s ur s e î ş i v or ex pr i ma t emer ea c ă a nt r enar ea un or

co t i d i ene ves t - ger r nane î n " campan i a GOMÂ" ar pu t ea duce l a î n r ăut ă

ţ i r ea paş i l or f ăcuţ i î n domeni ul " r eî nt r egi r i i f ami l i i l or " .

Pr i n i nf or mat or ul " GRI SU" , l egăt ur ă apr opi at ă a c ons ul ul ui

GUNTHER MANf RED vom căut a să acc ent uăm i deea că uni i cet ăţ eni r o

mâni de o r i g i nă ger mană se t em că i mp l i car ea R. F. G. î n p r obl ema GOMA l e poat e di mi nua ş ans el e de emi gr ar e. . . .

5) Pe l i ni a a mba s ad ei engl ez e, s e v a a cţ i o na pr i n i nf or ma

t or i i " DI NU" , " HORATI U" , " LEON" , " VI OLETA I 0NESCU" , " VLADESCU" şi

" ROŞU" pent r u a f ace cunoscut di pl omaţ i l or SECONDE REGI NALD, ambasa

dor , SHAW MARTI N, cons i l i e r , TI M RI CHARO, a t aşat cul t ur al , că PAUL

GOMA nu r epr ez i nt ă ni mi c p ent r u l i t er at ur a r omână şi î ş i v or ex pr ima s ur pr i nder ea că unel e zi ar e şi agenţ i i de i nf or maţ i i br i t ani c e

ac or dă at î t a at enţ i e unui om c ar e pr i n s pi r i t ul de f r ondă af i ş ai

ur măr eş t e r eal i z ar ea unor i nt er es e per s onal e dubi oas e.

6) Pe l i ni a a mb as ade i Fr anţ ei , s e v a c ont i nu a ac ţ i unea î n

c ep ut ă pr i n i nf or mat or ul " NI CUSOR" , c ar e ş i - a ex pr i mat păr er ea

f aţ ă de SAI LLARD CHRI STI AN, at aşat comer ci al , că PAUL GOMA nu est e

. / / .

J

\

J



o

o per s onal i t at e î n l umea s cr i i t or i l or § i că î n medi oc r i t at ea l ui î n

cear că să se f acă r emar cat pr i n ceva; " NI CUSOR" c î t ş i i n f o r ma t o r i i

" MARI A STANESCU" , l egăt ur i apr opi a t e a l e a t aşat u l u i cu l t u r al BOY YVES

şi " I OANA PETCU" , a f l a t ă î n r e l a ţ i i bune cu RI CHARO JEAN CLhUOE, p r i n

secr et ar , vor ar ăt a di pl omaţ i l or r espect i v i , că menţ i ner ea l egăt ur i i cu

i ndi v i z i de t eapa i ui PAUL GOMA poa t e să- i î ndepă r t eze de per sona l i t ă

ţ i l e c ul t ur al - ar t i s t i c e r omâneşt i .

Conc omi t ent cu r eal i z ar ea ac ţ i uni l or pr ev ăz ut e î n pr ez ent ul

pl an, se v or i ni ţ i a noi măs ur i , î n r apor t de ev ol uţ i a s i t uaţ i ei oper a

t i v e . ,. .

r - r r v i ' j C .N .S .A-S-

| 19 ' 03- 2007 S ;:

ŞEFUL 01RECTi El I ŞEFUL DI RECT I El a I l /t-a

/ jr i^ Y v ---------- -- b - /u 'v -

- 7 -

ŞEFUL SERVI CI ULUI " D"

i u y ^ u .

$

EFUL U.M.Qjf̂ OyTj

\

l



VLAD GEORGESCU

VLAD GEORGESCU, 1963

POZĂ DE FILAJ



RADU FILIPESCU

Radu Filipescu, fotografie din dosarul penal, 1983

Manifest realizat şi răspândit de Radu Filipescu în 1983



Manifest de solidarizare cu greva muncitorilor de la Braşov, din 1987, realizat de Doina Cornea.



Vo l u m u l V



ISTORII LITERARE Şl ARTISTICE 1Sz ?

I.M.B . Secur itate Strict

28 august *

Notă

Primirea unui grup de scriitori la conducerea superioară de partid, în ziua de

26 august 1980, a generat unele comentarii, atât în rândul celor care au fost prezen:

la această discuţie, cât şi a celor care au luat cunoştinţă de eveniment. Astfel, scriitorul

Iulian Neacşu aprecia această întâlnire ca un eveniment de o rară însemnătate, ca o

şedinţă excepţională, de lucru, în care s-au discutat deschis, de către fiecare

participant, problemele aşa cum le-a văzut el. Poetul Gheorghe Tomozei s-a arăta:

impresio nat de recep tivi tatea cond ucerii de partid la cele sesizate de ei şi prom ptitud inea

cu care conducerea partidului a înţeles să acorde atenţie frământărilor actuale din viaţa

l iterară. Criticul Romul Munteanu, directorul editurii Univers, afirmă că este mulţumit de

modul în care a decurs întreved erea şi aşteaptă să se petreacă co tituri definito rii în bunul

mers al culturii româneşti. Prozatorul Fănuş Neagu, membru al Consiliului de conducere

al Uniunii Scriitorilo r, en tuzias mat de modul călduros şi plin de înţelegere în c are au fost

primiţi şi ascultaţi, consideră că acest moment va determina luarea unor măsur

organizatorice, care să aducă oameni corespunzători la Consiliul Culturii şi Educaţie

Socialiste, cât şi la Ministerul Educaţiei şi învăţământului.

In acelaşi sens s-a exprimat şi Mircea Micu, care, impresionat de

pr om pt itu di nea cu care s-a r&spurvs Va cerevea \ov , a spus acesx momerv t coc\sX\Xu\e uv\

\w vrv pt ezsr\X

S c t VWovWo t . Pârerea sa esxe c&, \a MutoateXe aXe^etX, acfcşWa d\Y\ Y\

debarcaţi . Kx&x e\, c&x ş\ a\\\\, pxXnXTe care ş\ Pau\ Avnghel, Gheorghe Suciu, Ion

L&ncrânţan, aşteaptă convocarea şedinţei cu activul de partid din cadrul Uniunii Scriitorilor, aprobată cu ocazia acestei întâlniri. Criticul Mihai Ungheanu, redactor şef

adjunct la revista Luceafărul, arată că, la întâlnire, conducerea de partid a anticipat

direcţii le viitoare de activitate ale scriitorilor, dovedind tact şi diplomaţie, \a \ntevenţ\\\e

mai puţin reuşite a\e unor vorbitori. Scriitorul Teodor Balş, secretar de redacţie la

revista Luceafărul , manifestându-şi satisfacţia în privinţa înţelegeri i cu care au fost

audiaţi, aprecia că punerea în discuţie a problemelor care frământă viaţa literară, în

actuala form ă organizato rică de partid a Uniunii, nu va duce la rezultate p ozitiv e, întru cât

aceasta dă posibilitatea "grupului Bogza-Jebeleanu" de a acţiona în favoarea lor, ca şi

până acum. De asemenea, discuţii le lor, purxate înaintea Conferinţei de la Madrid, ar

veni într-un moment nefavorabil , f i ind preluate şi deformate de postul de radio Europa

l iberă. De remarcat este faptul că, până în prezent, majoritatea celor care au participat la primire evită să angajeze comentarii asupra celor discutate, susţinând că toate

problemele vor fi reluate şi clarificate într-un cadru organizatoric, cu ocazia unor viitoare

adunări generale de partid.

In contrast cu nota generală de satisfacţie pentru această primire, poetul

Dan Deşliu, membru în biroul Uniunii Scriitorilor, într-o discuţie avută cu Georgeta

Dimisianu, redactor la editura Cartea Românească, afirmă că "especîativa şi l ipsa de

acţiune a gru pu lui nos tru nu a făcu t decât să dăuneze. Trebuia co ntr aatacat foarte

pu ternic ... Macov escu este de vină, pentru că a m izat pe jo cu l ăsta elastic. Trebuia, la

un m om ent dat, pus picioru l în prag şi spus: în aceste condiţ i i , ne declinăm



ZAR TEA ALBĂ A SECUR/TĂ ŢII145

'ăspunderea. Nu trebuia să acceptăm num irea lui Dan Frun telată 'ta cond ucerea

-uceafărului". Tot Dan Deşliu, discutând cu Gabriel Dimisianu, crit ic, redactor şef

adjunct la revista România literară, apreciază că discuţia, în actuala structură

organizatorică de partid, le este favo rabi lă, pentru a put ea inf luen ţa rezolvarea

Droblemelor din unghiul lor de vedere.De către noi se continuă măsurile de cunoaştere a stării de spirit şi

irevenirea unor activităţi negative din punct de vedere polit ic.

Şeful Securităţii,

Colonel Dănescu Gheorghe

I A. Fond " D \ dosar nr. 10 966, voi. 27, f. 53-54.

.M.B. Securitate Strict secret3 septembrie A980

Notă

In legătură cu recenta primire la conducerea superioară de partid şi de stat

a unui grup de scriit ori, se menţin diferit e com entarii în mediul scriito ricesc , cu accen t

pe " implicaţ i i le" ce se prezumă că pot apare, ca efect al evenimentului produs, în

situaţia anumitor scriitori, corespunzător cu poziţia ce o ocupă în cadrul uniunii. Din

partea celor care au participat la întâlnire şi sunt în anturajul lui Geo Bogza şi Eugen

Jebeleanu, se înregistrează o tendinţă de minimalizare şi deformare a discuţiilor şi

concluziilor desprinse cu acest prilej. Astfel, considerându-i pe cei primiţi în audienţă ca

făcând parte din "aripa dogmatici lor", Sorin Titel, Virgil Mazilescu şi Mihai Minculescu

îşi ex primă sat is fac ţia că aceşti a "nu au obţ inut nimic" şi că "poziţ ia preşedintelui

Uniunii Scriitorilor, George Macovesc u, este bu nă" , din moment ce li s-ar fi făcut

recomandarea ca problemele abordate să fie lămurite la întâlnirile de partid şi

profesionale.

Scriitorii Ion Hobana, Dan Deşliu şi alţii afirmă: conducerea superioară de

partid şi de stat ar fi fost nemulţumită de atitudinea celor primiţi în audienţă. Apreciind

însă fap tu l că s-a proced at bine pr in ridicarea, în cadrul în tâlnirii , a unor problem e ca:

ipsa hârtiei de tipar, limitarea posibilităţilor de câştig ale scriitorilor etc., Dan Deşliu

consideră că această situaţie este obiectivă şi nu poate fi rezolvată prin simple

dispoziţii. Acesta îşi manifestă faţă de Ileana Vrancea temerea în legătură cu

posibilitatea "d eteminări i unui curent mai larg de opimT în această privinţă. Cei doi sunt

hotărâţi să-şi conjuge acţiunile în şedinţele de partid şi profesionale, în care urmează

a fi dezbătute problemele care-i frământă pe oamenii de litere, precum şi în perspectiva

Conferinţei naţionale a scriitorilor din anul 1981.

Printre scriitorii care se situează pe o poziţie neutră (Gheorghe Suciu,

George Ivaşcu, George Munteanu şi alţii), sunt înregistrate opinii potrivit cărora George

Macovescu nu ar fi dat dovadă de autoritate şi s-ar fi lăsat atras în jocul celor ce

formează anturajul lui Geo Bogza, Eugen Jebeleanu şi Dan Hăulică. Aceştia sunt de

părere că întâlnir ea a fost o co nsecin ţă a " inabilităţ/T co nducerii Uniunii Scriitorilor, care

ar fi lăsat prea multă putere unei direcţii ce "coabitează cu falsul l iberal ism", evitând



146 ISTORII LITERARE Şl ARTISTICE 1969-1989

problemele reale şi profunde din cadrul uniunii. Remarcând lipsa lui George Macovescu,

în ultimele zile, de la act iv ităţ i le Uniunii Scrii toril or, Ov.S.Crohm ăln iceanu, Eugen Simion,

Ştefan Bănulescu şi alţii califică aceasta ca o acţiune de protest şi semn că preşedintele

uniunii ar intenţiona să-şi dea demisia.

Şeful Securităţii,Colonel Dănescu Gheorghe

■ A.S.R.I., Fond ”D n, dosar nr. 10 966, vo l.27, f.48.

Strict secret 4 septembrie 198 0

Notă

Recenta întâlnire a conducerii superioare de partid cu un grup de scriitori

continuă să suscite numeroase comentarii în rândul oamenilor de litere.

1. George Macovescu - preşedintele Uniunii Scriitorilor, a confiat unei

persoane apropiate - după această întîlnire - că renunţă la conducerea uniunii. Şi-a

exprimat nedumerirea că secretarul general al partidului l-a lăsat timp de patru ore să fie

"bălăcărit" de unii scriitori, care au participat la întrevedere, fără a atenua măcar

învin uir il e ce i se ad uceau, to cmai pe el, care a f ost pr imul ce a lu at cuvân tul şi l-a ap ăr at

la Congresul al Xll-lea al P.C.R., în momentul când era într-o situaţie critică, şi căru ia îi

revine meritul principal în pregătirea unor relaţii ale României - în timp ce era ministru de

externe - ale căror ro ade sun t culese în p rezent. în fin al, George Maco ves cu şi-a exprim at

temerea că s-ar intenţiona să se facă din el un al doilea " caz Pătrăşcanu ” .2. Opiniile membrilor obştii cu privire la activitatea lui George Macovescu

în fruntea Uniu ni i Scrii to rilo r sunt difer ite. Mu lţi scri itori - îndeoseb i din an tu rajul celor

care au participat la recenta întâlnire - consideră că actualul preşedinte al uniunii, prin

lipsa sa de ferm itate - datorat ă absenţei unei solide platform e pro fesionale -, a con tribu it

în bu nă măsură la " deteriorarea" climatului din rândul creatorilor de literatură. Se susţine

că Eugen Jebeleanu - vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, Geo Bogza - membru în Biroul

uniunii, şi alţi scriitori l-ar fi ameninţat în mai multe rânduri că, dacă nu ţine cont de

opiniile lor, îl vor destitui din funcţia de preşedinte. Pe de altă parte, alţi scriitori,

îndeosebi din rândul celor de naţ ional itate eb raică, consideră că George Macoves cu a

căutat să ferească conducerea superioară a partidului de problemele CU Care S'â

confruntat în ultimii ani, respectiv reducerea tirajelor, a spaţiilor tipografice, a hârtiei,

solicitarea sporirii drepturilor de autor şi altele.

3. Referindu-se la întâlnirea ce a avut loc, Eugen Jebeleanu şi Geo Bogza

au apreciat că, la conducerea superioară de partid s-a dat crezare " tendinţei

naţionaliste" care ar exista în rândul oamenilor de litere din ţara noastră. După opinia

lor, preşedintele ţării ar greşi, con fun dând destinele României cu cele ale partidu lui, ceea

ce nu este unul şi acelaşi lucru. Se cere literatură patriotică şi, în fond, se doreşte

literatură despre partid, şi aceasta fără bani. Dacă se vrea literatură de calitate despre

/§] pentru par tid , t rebuie să se "plătescă cu bani grer ş i să se sat isfacă nevoile

scriitorilor. Cei menţionaţi mai sus consideră că, atunci când George Macovescu a fost

numit în funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor, conducerea superioară de partid ar



CARTEA ALBĂ A SECURITĂŢII 147

fi urmărit dezbinarea creatorilor de literatură - fapt realizat - şi, în acelaşi timp, să-i

aservească pe toţi partidului - ceea ce nu se va reuşi.

4. Scriitorii Dan Deşliu, Eugen Simion - membri în Consiliul Uniunii

Scriitorilor , Viorel Ştir bu, Sârbu Ion şi alţii apreciază că prin demersul "grupăr/T lui Eugen

Barbu s-ar fi afectat prestigiul întregii obşti, creându-se o impresie eronată despre scriitorul rom ân. Cei care au solicit at şi au fos t primiţi la co nd ucerea sup erioară de partid

doresc să acapareze conducerea Uniunii Scriitorilor şi, în acest scop, au folosit prilejul

acestei întâlniri pentru a denigra şi compromite Consiliul, Biroul şi pe preşedintele

uniunii.

5. Dan Deşliu, Eugen Simion, Dan Hăulică şi alţi scriitori din anturajul lor

afirmă că au renunţat să mai recurgă la redactarea şi înaintarea unui memoriu prin care

să se ridice o serie de probleme ale creaţiei literare şi să solicite să fie primiţi de

conducerea superioară de partid. Intenţionează să prezinte punctul lor de vedere cu

prilejul întâlnirii conducerii superioare de partid cu activul de bază al Uniunii Scriitorilor

- preconizată pentru a doua parte a lunii septembrie a.c. -, când ei apreciază că vor fi

majoritari.6. Mai mulţi oameni de litere - între care Ovid Crohmălniceanu, Nina

Cassian, Georgeta Horodincă, Nicolae Manolescu, Dana Dumitriu şi alţii - consideră:

conducerea superioară de partid trebuia să organizeze această întâlnire, atâta timp cât

Biroul Uniunii Scriitorilor a solicitat de mai multe luni o astfel de întrevedere şi nu a fost

primit nici până în prezent. Se mai apreciază că unii dintre scriitorii care au participat la

în tâln irea rec en tă, sau din antu rajul ac es tora, respec tiv Eugen Barbu , Paul Anghel , Ion

Dodu Bălan, Ion Gheorghe şi alţii, nefiind aleşi de obşte în forurile conducătoare ale

Uniunii Scriitorilor în ultimii 15 ani, se situează în permanent în "opozi ţ ie" , crit icând pe

rând pe toţi preşedinţii care s-au succedat. Aceiaşi scriitori afirmă că primirea şi

ascultarea punctelor de vedere ale scriitorilor din anturajul lui Eugen Barbu ar confirma

o idee vehiculată de mai mult timp: conducerea superioară de partid ar dori să desfiinţeze Uniunea Scriitorilor. Recenta întâlnire ar nelinişti "m area masă" a scriitorilor,

care nu ştiu ce se întâmplă şi se tem că ar putea să piardă pensiile - cei care sunt

pensionari -, sau celelalte mijloace de subzistenţă. Se mai apreciază că ar fi o mare

greşeală dacă s-ar accepta etichetările făcute cu această ocazie la adresa lui George

Macovescu şi a altor persoane din conducerea Uniunii Scriitorilor, în sensul că ar

colabora cu postul de radio Europa liberă. Aceasta ar constitui - după părerea lor - o

încercare de a se ac red ita ideea că dif icu ltăţ i le pe care le trav er sează ţar a ajung să fie

cunoscute în exterior prin intermediul unor oameni de litere, ceea ce ar reprezenta o

diversiune, respectiv îndepărtarea atenţiei de la adevăratele greutăţi cu care se

confruntă ţara pe plan economico-social şi crearea unei false probleme, aceea a

scriitorilor din România.7. în acelaşi timp, scriitorii Romul Munteanu, directorul editurii Univers, Dan

Zamfirescu, Gheorghe Pituţ şi alţii, care au participat la întâlnirea menţionată, ori din

anturajul lor, apreciază că, deşi au fost şi momente penibile, create de unii participanţi,

important este faptul că s-au discutat probleme ce frământă obştea. Evenimentul ar

constitui un început de clarificare şi schimbări pozitive în mediul scriitoricesc, care, în

prezent, este fărâmiţat, marcat de nemulţumiri şi neînţelegeri. Conducerea superioară

de partid s-ar fi convins care sunt scriitorii patrioţi, devotaţi şi care este atitudinea celor

din forurile diriguitoare ale Uniunii Scriitorilor. Susnumiţii afirmă că numai o parte a

creatorilor de literatură - printre care se numără şi ei - promovează spiritul de partid în

Uniunea Scriitorilor, luptă pentru imprimarea specificului naţional în cultura românească

şi afirmarea acesteia peste hotare, combat propaganda şi calomniile postului de radio

Europa liberă. Insă, cu două-trei excepţii, aceştia nu fac parte din forurile de conducere



148 ISTORII LITERARE Şl ARTISTICE 1969-1989

ale Uniunii Scriitorilor sau organelor de partid, astfel neavând cine să le reprezinte şi să

le susţină ideile. Totodată, există - conform opiniilor menţionate - o categorie de scriitori

c a r e le opun , în t M jn f e f ~Scfij~âltuTt l iniei politice pr o m o v at el e partid în sectoarele de

creaţie, refuză sistematic să scrie despre evenimentele politice din ţară, să se angajeze

în disputa cu ideolo gia occ iden tală şi să combată propaganda ostil ă a posturilo r de radio

şi presei străine. între aceştia sunt nominalizaţi Eugen Jebeleanu, Geo Bogza, Dan

Deşliu, Dorin Tudoran, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Augustin Buzura, Marin

Sorescu, Ştefan Augustin Doinaş, Dan Hăulică, Ion Negoiţescu, Gabriel Dimisianu,

Georgeta Dimisianu, Mircea Zaciu, Catinca Ralea, Mircea Ciobanu, Sânziana Pop, M.N.

Rusu şi alţii.

8. Dan Zamf iresc u îşi exprim ă încrederea că vor fi primiţi periodic de

tovarăşa Elena Ceauşescu, pe care să o informeze cu principalele probleme şi obiective

"ale creaţiei. Este convins că domnia sa poate juca un rol important în cultura

românească. Intenţionează ca, împreună cu scriitorii Nichita Stănescu, Eugen Barbu şi

Corneliu Vădim Tudor, să o informeze lunar pe tovarăşa Elena Ceauşescu cu problemele

majore curente ale culturii, în general, şi literaturii, în special. Unii oameni de litere îşi

pun problema care este rolul scriitor ilor " f i losov ie t ic r în actuala stare de lucruri din rândul

creatorilor de literatură. Se are în vedere prezenţa la recenta întâlnire a poetului Mihai

Beniuc, a cărui " ati tudine pros ovietică este de no tor ietate " . De asem enea, se fac referiri

şi la adresa lui Laurenţiu Fulga, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, cu vederi similare,

care ar stim ula "opozanţi?' la acţiuni revendicative şi ar intermedia cunoaşterea de către

unii dintre ei a principalelor probleme discutate la nivelul organismelor conducătoare ale

uniunii.

■ A .S.R.I., Fond ”D n, dosar nr. 10 962 ,, voi. 5, f. 104-106.

Departamentul Securităţi i Statului Strict secret

Nr.0063 873 din 10 septembrie 1980

Notă

în per io ada 23 au gust - 1 sep tem brie a.c ., a v izi tat ţara numita Aurora

Cornu, fostă soţie a scriitorului Marin Preda, rămasă ilegal în Franţa în anul 1965.

Despre cea în cauză se cunoaşte că, după refuzul înapoierii în ţară, a colaborat cu postul

de radio Europa liberă, redactând unele emisiuni pe teme literare. Ulterior, s-a căsătorit

cu inginerul Aurel Cornea care, în 1968, a refuzat întoarcerea în ţară, în prezent făcând

parte din corpul de presă de pe lângă Cabinetul Preşedintelui Franţei, cunoscut cu

poziţie loială faţă de România. La indicaţia soţului său, Aurora Cornu a întrerupt

colaborarea cu postul de radio menţionat, însă a continuat să întreţină relaţii cu unele

elemente ostile din cadrul emigraţiei intelectuale, între care Monica Lovinescu, Virgil

Ierunca şi Leonid Mămăligă. Motivul venirii susnumitei în România îl constituie

participarea la parastasul mamei sale, decedată cu puţin timp în urmă, şi rezolvarea unor

probl eme de su cc esiun e. Ea a co nfi rm at unor persoane aprop iate că a înc etat

colaborarea cu postul de radio Europa liberă, datorită evoluţiei situaţiei pozitive din

România, în prezent dedicându-se profesiei de regizor de film la Televiziunea franceză.



INST ITUT UL REV OLUŢIEI ROMÂ NE DIN DECEMB RIE 1989 "■

CONS ILIUL NA ŢIONA L PENTRU ST UDIEREA A RHIV EL OR SECURIT ĂŢII

* în România anilor '80

editor Liviu Ţăranu

EDITURA

C E T A T E A m: SC A U N



L iv iu Ţăr an u Securitatea şi intelectualii...1 8 5

nteanu, Pavel

Caramitru. In

cestuia pentru

ări, de oameni

le sunt slabe,

valoarea reală

despre operele

ga sau despre

u a arătat că a

e Prut. Acolo,

area valorilor

-i încearcă pe

ies din lut, sar

o cu o forţă

o ati tudine de

ei Doina nu a

minescu de la

de la Putna -

blicul prezent

mat programe

ele limitrofe.

8, voi. 6,f. 41-42-

67.

1989 decemb rie 14, Bucureşti. Notă referitoare la ştirea furnizată de

Age nţia Fran ce Presse în care se an un ţă faptul că Mircea Din es cu pro pun e ogrevă generală a scriitorilor români.

14 decem brie 1989 Pentru uz intern

[Rezoluţie:] Care este reacţia?Au trecut3 zile!

Col. [ss indescifrabil]

NotMircea Dinescu propune „o grev general a scriitorilor români”

Agenţ ia France Presse a difuzat urm ăto area relata re din Frankfurt:

„Poetul dizident Mircea Dinescu a propus ca scriitorii români să organizeze «o grevă

generală» pentru a-şi manifesta opoziţia faţă de politica culturală a regimului din

România, într-un articol pe care l-a transmis ilegal în R.F. Germania şi a fost publicat

miercuri de cotidianul „Frakfurter Allgemeine Zeitung”.

Mircea Dinescu, care are domiciliu supravegheat în România din martie 1989, a

precizat că „o grevă generală a scriitorilor autentici ar fi soluţia cea mai urgentă pentru

a permite culturii româneşti să nu-şi piardă specificul”.

Dinescu a fost înlăturat din postul de ziarist la un cotidian din România şi plasat sub

supraveghere după ce a acordat un interviu ziarului francez „Liberation”.

EI prezintă eşecul constant al scriitorilor români: „rezistenţa pasivă a câtorva

scriitori importanţi a rămas fără efect. Am acceptat să ni se impună o direcţie (a Uniunii

Scriitorilor) servilă, emigrarea masivă a artiştilor decepţionaţi a lăsat locuri goale şi

toate acestea au înghiţit organizaţia scriitorilor, devenită o cooperativă de producţie de

alienare”.

Dinescu regretă că UR.S.S. nu susţine dizidenţa din România şi că „glanost-ul” nu se

exercită asupra guvernului de la Bucureşti: „Nu ştiu pentru ce, dar fereastra prin care

presa sovietică observa realitatea românească este înţepenită. în alţi termeni, Gorbaciov

se uită la Român ia cu ochelarii negri ai generalului Jaruzelski”.

Dinescu critică cu vehemenţă bisericile româneşti, formate în parte, scrie el, din

„sindicalişti în sutană”, pentru supunerea lor faţă de regim.

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 118, voi. 6,f . 27-28.

dadasdgrafii intelectualii

Documents