darurile imperfectiunii - dr. brene brown

7/24/2019 Darurile imperfectiunii - DR. BRENE BROWN

http://slidepdf.com/reader/full/darurile-imperfectiunii-dr-brene-brown 1/113

Darurile Imperfecţiunii

Renunţă la cel care crezi că trebuie să fii

şi acceptă-te aşa cum eşti

Dr. Brené Brown

Traducerea din limba engleză:Cristian Hanu



CUPRINSPrefaţăMulţumiriIntroducere: „Viaţa trăită din toată inima”Curajul Com!asiunea "i Conectarea: #arurile im!erfecţiunii

$%!lorarea !uterii iubirii a!artenenţei &integrării' "i con(ingerii că e"ti !erfect a"a cume"ti)bstacole !e cale

*ecomandarea nr+ ,Culti(area autenticităţii$liberează-te de ceea ce cred ceilalţi des!re tine

*ecomandarea nr+ .Culti(area com!asiunii faţă de tine /nsuţi$liberează-te de !erfecţionism

*ecomandarea nr+ 0Culti(area unei atitudini fle%ibile$liberează-te de ne!utinţă "i neajutorare

*ecomandarea nr+ 1Culti(area recuno"tinţei "i bucuriei$liberează-te de teama de li!suri "i de /ntuneric

*ecomandarea nr+ 2Culti(area intuiţiei "i a credinţei

$liberează-te de ne(oia de certitudine*ecomandarea nr+ 3Culti(area creati(ităţii$liberează-te de com!araţii

*ecomandarea nr+ 4Culti(area jocului "i odi5nei*enunţă la e!uizare ca la un simbol al statutului social "i la !roducti(itate ca la o măsurăa !reţuirii de sine

*ecomandarea nr+ 6Culti(area stării de calm "i de lini"te interioară$liberează-te de stilul de (iaţă bazat !e an%ietate

*ecomandarea nr+ 7Culti(area acti(ităţilor care contează !entru tine$liberează-te de /ndoiala de sine "i de dictate cum ar fi „ar trebui să faci” cutare lucru

.



PREFAŢĂ

;ucrul cel mai curajos !e care /l !utem face (reodată este să ne asumăm !o(estea (ieţiinoastre "i să ne iubim !e noi /n"ine de-a lungul acestui !roces+<tunci c9nd /nce!i să (ezi un ti!ar care se re!etă /n (iaţa ta nu /l mai !oţi ignora+ Crede-

mă am /ncercat dar c9nd acela"i ade(ăr /nce!e să se re!ete din ce /n ce mai des de(inedin ce /n ce mai greu să !retinzi că este o sim!lă coincidenţă+ =!re e%em!lu indiferentc9t de mult am /ncercat să mă autocon(ing că "ase ore de somn !e noa!te /mi suntsuficiente ori de c9te ori dorm mai !uţin de o!t ore mă trezesc an%ioasă nerăbdătoare "it9njesc du!ă carbo5idraţi care să com!enseze energia !ierdută !rin su!rimarea somnului+$ste un ti!ar+ >n alt obicei de-al meu este cel al am9nării: /ntotdeauna am9n lucrul la ocarte sau reorganizarea casei !etrec9nd /n sc5imb mult !rea mult tim! "i c5eltuind mult !rea mulţi bani !entru a cum!ăra !roduse !entru birou "i sisteme de organizare+#e fiecare dată+ >nul din moti(ele !entru care este im!osibil să ignorăm ti!arele !e care le-am desco!erit /n (iaţa noastră este că mintea noastră este s!ecial conce!ută !entru a căuta aceste ti!are conferindu-le semnificaţie+ <cest lucru este (alabil /n mod

!articular !entru mine căci m-am !regătit ani la r9nd /n acest sco! iar la ora actuală/mi c9"tig e%istenţa /n acest fel+ Munca mea de cercetare constă /n obser(areacom!ortamentului uman !entru a identifica "i !entru a desco!eri cone%iunilesubtile relaţiile "i ti!arele care conferă semnificaţie g9ndurilor com!ortamentelor "isentimentelor noastre+=inceră să fiu /mi !lace ce fac+ =tudierea ti!arelor este un lucru minunat "i unicele dăţi /ncare am /ncercat să ignor ti!arele desco!erite s-au referit strict la (iaţa mea !ersonală "i la(ulnerabilităţile de care /ncercam din răs!uteri să uit+ <ceastă situaţie s-a sc5imbat/n noiembrie .883 c9nd studiul /n urma căruia am ajuns să scriu această carte m-acondus la concluzii sur!rinzătoare+ Pentru !rima dată /n cariera mea eram dis!erată cătrebuie să /mi ignor !ro!riile concluzii rezultate din cercetarea făcută+

P9nă atunci mă consacrasem studierii !rofesionale a emoţiilor dificile !recum ru"ineateama "i (ulnerabilitatea+ <m scris mai multe articole academice des!re ru"ine am creatinstrumente de culti(are a fle%ibilităţii /n faţa ru"inii !entru tera!euţii !rofesioni"ticare se ocu!ă de sănătatea mintală "i de de!endenţe "i am scris o carte des!re acestemetode !e care am intitulat-o Credeam că numai eu sunt /n această situaţie,+<m adunat mii de !o(e"ti ade(ărate de (iaţă de la oameni care trăiesc /n toate colţurileţării cu (9rste /ntre ,6 "i 64 de ani care m-au ajutat să desco!ăr ti!are noi des!re caredoream să aflu mai multe+ Practic nu e%istă om care să nu se lu!te cu ru"inea "i cuteama că nu este suficient de bun+ #in !ăcate marea majoritate se tem să /"i re(elezesinele real+ Vestea bună este că /n acest noian imens de date acumulate am găsit "inenumărate !o(e"ti ale unor oameni care trăiesc cu ade(ărat (ieţi uimitoare "i admirabile+<m auzit istorii legate de ca!acitatea de a-ţi acce!ta im!erfecţiunea "i (ulnerabilitatea+<m desco!erit că e%istă o st9nsă conectare /ntre bucurie "i recuno"tinţă "i că multelucruri !e care !9nă atunci le consideram de la sine /nţelese cum ar fi odi5na "idistracţiile sunt la fel de (itale !entru sănătatea noastră ca "inutriţia corectă "i e%erciţiile fizice+ <ce"ti subiecţi ai studiului meua(eau /ncredere /n ei /n"i"i "i /mi (orbeau des!re autenticitateiubire "i a!artenenţă /ntr-o manieră !e care nu o cunoscusemniciodată !9nă atunci+

1



#oream să integrez aceste istorii de (iaţă /ntr-o imagine deansamblu generală a"a că am luat o foaie de 59rtie "i am scris !eea !rima e%!resie care mi-a trecut !rin minte: „din toată inima”+ ?u eram !rea sigură ce /nsemna ea dar /mi era din ce /n ce mailim!ede că ace"ti oameni trăiau "i iubeau din toată inima+

<(eam foarte multe /ntrebări legate de oamenii care „trăiesc dintoată inima”+ Care sunt (alorile lor@ Cum reu"esc ei să /"i creezeaceastă fle%ibilitate uimitoare /n (iaţa lor@ Ce lucruri /i !reocu!ă "icum reu"esc ei să le rezol(e sau să le abordeze@ $ste oare !osibilca cine(a să /"i „creeze” /n mod deliberat o (iaţă trăită din toatăinima@ Ce trebuie să facă /n acest sco!@ Ce obstacole se o!unacestui lucru@An tim! ce analizam !o(e"tile de (iaţă ale subiecţilor meicăut9nd ti!are care se re!etă am /nţeles că acestea !ot fi integrate/ntr-una sau alta din două coloane+ Pentru a sim!lifica lucrurilele-am intitulat: „#a” "i „?u”+ An coloana „#a” am scris cu(inte

!recum !reţuire de sine odi5nă distracţii /ncredere intuiţies!eranţă autenticitate iubire a!artenenţă bucurie recuno"tinţă "icreati(itate+ An coloana „?u” am notat cu(inte !recum !erfecţionismneajutorare certitudine e!uizare autosuficienţă &inde!endenţăe%cesi(ă' a fi !o!ular &cool' a te ada!ta la mediu judecăţicritice "i li!suri+C9nd am terminat am !ri(it cele două coloane "i am trăit un"oc+ „?uB ?uB ?uB Cum este !osibil@” am murmurat+#e"i scrisesem eu /nsămi aceste cu(inte am fost "ocată c9ndle-am recitit+ <tunci c9nd e(aluez datele mă identific /n totalitatecu cercetătoarea din mine focaliz9ndu-mă e%clusi( asu!ra sur!rinderii

esenţei din !o(e"tile analizate+ ?u mă g9ndesc dacă !rocedezsau nu eu /nsămi la fel ci doar la ceea ce s!un !artici!anţii+ ?u lee(aluez e%!erienţele din !ers!ecti(a !ro!riei mele e%!erienţe de(iaţă ci doar din !unctul lor de (edere+<m rămas !e scaunul meu din bucătărie foarte mult tim! "i am !ri(it aceste liste+ <m continuat să le recitesc la infinit de sus /n jos "i de jos /n sus de la st9nga la drea!ta "i in(ers+ ;a un momentdat mi-au dat lacrimile "i mi-am dus m9na la gură la fel ca cine(acare tocmai a !rimit o (este !roastă+#e fa!t c5iar !rimisem o (este !roastă+ Iniţial fusesem con(insăcă (oi desco!eri că oamenii care trăiesc din toată inima sunte%act ca mine "i fac tot ce fac eu: muncesc din greu res!ectă regulileforţează lucrurile !9nă c9nd le rezol(ă /ncearcă /ntotdeauna săse cunoască mai bine /"i cresc co!iii a"a cum s!un cărţile des!ecialitate că trebuie să facă etc+#u!ă ce am studiat subiecte grele !recum ru"inea tim! de undeceniu eram absolut con(insă că meritam confirmarea că /mi„trăiesc corect (iaţa”+An acea zi &"i /n fiecare zi de atunci /ncoace' am /n(ăţat /nsă o

2



lecţie dură:#e"i este e%trem de im!ortant să ne cunoa"tem "isă ne /nţelegem !e noi /n"ine e%istă un as!ect infinitmai im!ortant !entru a duce o (iaţă din toată inima:să ne iubim !e noi /n"ine+

Cunoa"terea este im!ortantă dar numai dacă suntem buni "i bl9nzi cu noi /n"ine /n tim! ce acţionăm !entru a desco!eri cinesuntem+ „Viaţa trăită din toată inima” /nseamnă nu doar a!rofundareacunoa"terii de sine "i asumarea !uterii !ersonale ci "i acce!tareafragilităţii "i (ulnerabilităţii noastre+Cea mai dureroasă lecţie din acea zi m-a lo(it /n !lin tăindu-mires!iraţia: din datele acumulate mi s-a !ărut e(ident că noi nu le !utem oferi co!iilor no"tri ceea ce nu a(em noi /n"ine+ Viaţa "iiubirea de sine din toată inima re!rezintă un indicator infinit maiclar al succesului !arental dec9t ceea ce /n(ăţăm din cărţile de !rofil+

Călătoria „(ieţii trăite din toată inima” !resu!une /n egalămăsură munca cu inima "i munca cu mintea+ An tim! ce stăteam /n bucătăria mea /n acea zi de noiembrie mi-a de(enit e(ident că !ec9t de bine stăteam la ca!itolul „minte” !e at9t de !rost stăteam laca!itolul „inimă”+An cele din urmă m-am adunat am tras o linie sub lista atributelor negati(e "i am scris sub ea cu(9ntul „eu”+ Toate dificultăţile !e care le e%!erimentam /n (iaţa mea erau sintetizate !erfect deacea listă+Mi-am /ncruci"at braţele !e !ie!t m-am a"ezat mai bine !escaun "i m-am g9ndit: „roza(B Viaţa mea este definită de lista

atributelor negati(eB”M-am !limbat !rin casă tim! de a!ro%imati( .8 de minute/ncerc9nd să ignor cu graţie re(elaţia !rofundă !e care tocmai oa(usesem dar nu-mi mai !uteam scoate din minte cu(intele cedefineau atributele negati(e care mă /m!iedicau să /mi trăiesc !lenar (iaţa+ ?u mă mai !uteam /ntoarce la ignoranţa mea dedinainte a"a că am făcut !rimul lucru care mi-a trecut !rin minte:am /m!ăturit 59rtia cu lista atributelor negati(e "i am băgat-o /ntr-ocutie !e care o ţin sub !at /n care se află ornamentele !entru !omul de Crăciun+ ?u am mai scos lista de acolo dec9t /n martie.886+<m a!elat a!oi la o tera!eută /n care a(eam mare /ncredere "iam /nce!ut o muncă serioasă de analiză a sufletului meu care adurat un an "i care mi-a sc5imbat !entru totdeauna (iaţa+ Ancă mair9d /m!reună cu #iana tera!euta mea atunci c9nd ne aducemaminte de !rima (izită !e care i-am făcut-o+ #iana care facemuncă de !si5otera!ie cu !si5otera!euţi a /nce!ut ca de obicei cu/ntrebarea: Ce se /nt9m!lă /n (iaţa ta@

3



<m scos imediat lista cu atributele !oziti(e care /ţi !ermit să /ţi„trăie"ti (iaţa din toată inima” "i i-am s!us te%tual: #oresc să integrez /n (iaţa mea atributele din această listă+=!er să !rimesc de la tine sfaturi "i instrumente de lucru /n acestsco!+ ?u mă interesează să să!ăm trecutul "i să analizăm la infinit

co!ilăria meaB< fost un an lung la care mă refer cu afecţiune !e blogul meuca la Prăbu"irea D Trezirea s!irituală din anul .884+ Mie una mi s-a !ărut o !răbu"ire !si5ică du!ă toate regulile manualelor de !si5ologie dar #iana a numit-o trezirea mea s!irituală+ Eănuiesccă a(eam am9ndouă dre!tate+ #e fa!t am ajuns c5iar să mă /ntrebdacă !oţi e%!erimenta o trezire s!irituală fără o !răbu"ire !si5icăsau in(ers+ ?u este deloc o coincidenţă fa!tul că această suită de e(enimentea /nce!ut /n noiembrie .883+ An acea lună stelele erau aliniate !erfect !entru o !răbu"ire !si5ică: renunţasem a!roa!e com!let

la za5ăr "i la !roduse făinoase mai erau c9te(a zile !9nă la ziuamea de na"tere &!erioadă /n care /mi contem!lu /ntotdeauna (iaţa'eram e!uizată din cauza muncii mele "i mă aflam /n !lină criză dela jumătatea (ieţii+)amenii numesc re(elaţiile !e care le e%!erimentează de regulăla jumătatea (ieţii o „criză” dar /n realitate este (orba de cu totulaltce(a+ $i simt ne(oia dis!erată de a-"i trăi (iaţa !e care doresc săo trăiască nu cea !e care se !resu!une că „ar trebui” să o trăiască+$ste o !erioadă /n care uni(ersul /i !ro(oacă să renunţe la g9ndulcă trebuie să fie /ntr-un anume fel "i să se acce!te a"a cum sunt /nrealitate+

Perioada de la mijlocul (ieţii este fără doar "i !oate una dintrecele mai re(elatorii din (iaţă dar e%istă "i alte momente definitoriicare !ot declan"a o astfel de e(aluare:F CăsătoriaF #i(orţulF ?a"terea unui co!ilF *ecu!erarea /n urma unei boliF Mutarea /ntr-un alt ora"F Plecarea de acasă a co!iilor care au crescutF PensionareaF $%!erimentarea unei !ierderi sau a unei traumeF ) slujbă nesatisfăcătoare<"adar >ni(ersul ne oferă destule a!eluri la trezire de-a lungul(ieţii+ #in !ăcate foarte mulţi oameni le e(ită sau le ignoră+*e(enind la !o(estea mea s-a do(edit că munca !e care trebuiasă o desfă"or cu mine /nsămi era !rofundă "i dificilă+ <m continuatsă mă lu!t cu mine /nsămi !9nă /ntr-o zi /n care am realizat că:„#umnezeuleB Mă simt altfel+ Mă simt autentică "i fericită+ Ancămai mi-e teamă dar /n mod !arado%al mă simt cu ade(ărat

4



curajoasă+ Ce(a s-a sc5imbat /n (iaţa mea o simt !9nă /n străfundurilefiinţei mele”+Antr-ade(ăr mă simţeam mai sănătoasă mai fericită "i mairecunoscătoare dec9t oric9nd !9nă atunci+ $ram mai calmă "i maicentrată "i mult mai !uţin an%ioasă+ *ea!rinsesem făclia creati(ităţii

mele mă reconectasem cu familia "i cu !rietenii /ntr-omanieră nouă "i cel mai im!ortant lucru /ntre toate mă simţeamcu ade(ărat confortabil /n noua mea !iele !entru !rima dată /n(iaţă+<m /n(ăţat să mă g9ndesc mai mult la ceea ce simt eu "i mai !uţin la „ce ar !utea g9ndi ceilalţi des!re mine”+ Mi-am stabilit5otare noi "i am /nce!ut să renunţ la ne(oia de a le fi !e !lac altorade a realiza "i de a fi !erfectă+ <m /nce!ut să s!un mai des „?u” "imai rar „#a sigur” &um!l9ndu-mă a!oi de resentimente căci nudoream să fac lucrul res!ecti('+ <m /n(ăţat să s!un: „) daB” nu„=ună distracti( dar am !rea mult de lucru ca să fac a"a ce(a” sau

„) să fac asta atunci c9nd (oi fi maiGGGG &su!lă mai !uţinocu!ată mai bine !regătită”+C9t tim! am efectuat călătoria „Vieţii trăite din inimă” alăturide #iana am citit a!roa!e 18 de cărţi inclusi( toate lucrările caredescriu o trezire s!irituală !e care am !utut !une m9na+ <m a(utastfel g5izi incredibil de utili dar /ncă /mi mai doream un manualcare să /mi ofere ins!iraţie resurse "i care să-mi ser(ească dre!tto(ară" de-a lungul călătoriei sufletului meu+Antr-o zi !e c9nd mă uitam la (raful de cărţi a"ezate /ntr-unec5ilibru !recar !e no!tiera mea am a(ut o re(elaţieB #oream să/mi !o(estesc eu /nsămi istoria (ieţii sub forma unor memorii să

!o(estesc cum s-a transformat o cercetătoare "tiinţifică inteligentă"i cinică /ntr-un stereoti! !e care l-a ridiculizat /ntreaga ei (iaţă !entru ca la jumătatea (ieţii să de(ină o căutătoare s!irituală cares-a (indecat a de(enit con"tientă de sănătatea ei creati(ă "i /ncontact cu sentimentele sale !etrec9ndu-"i zilele /n contem!lareagraţiei iubirii recuno"tinţei creati(ităţii "i autenticităţii "i fiindmai fericită dec9t "i-ar fi imaginat (reodată că este !osibil+ <(eamde g9nd să /mi intitulez aceste memorii: #in toată inima+„Anainte să /mi scriu memoriile m-am g9ndit trebuie să măfolosesc de studiul meu !entru a scrie un manual al Vieţii trăitedin toată inimaB” Pe la jumătatea anului .886 um!lusem deja treicutii uria"e cu caietele "i jurnalele mele "i cu nenumărate date !ecare la adunasem+ Ami continuasem de asemenea cercetările+ #eţineamtoate informaţiile de care a(eam ne(oie "i nutream dorinţaarzătoare de a scrie cartea !e care o ţii la ora actuală /n m9nă+An acea zi fatidică de noiembrie /n care am scris acele liste amrealizat subit că nu trăiam "i nu iubeam din toată inima dar nu amfost /n totalitate con(insă+ a!tul că (edeam ce scria !e listele melenu era suficient !entru a mă con(inge cu ade(ărat+ Trebuia să fac

6



să!ături ad9nci "i să iau decizia con"tientă de a credeG de a crede/n mine /nsămi "i /n !osibilitatea de a trăi o altfel de (iaţă+ <majuns la această con(ingere du!ă multe /ntrebări !e care mi le-am !us du!ă nenumărate lacrimi !e care le-am (ărsat dar mai alesdu!ă un număr uria" de momente fericite !e care le-am trăit+

;a ora actuală am ajuns la concluzia că lucrul cel mai curajos !e care /l !utem face (reodată este să ne asumăm !o(estea (ieţiinoastre "i să ne iubim !e noi /n"ine de-a lungul acestui !roces+;a ora actuală /nţeleg că trăirea unei Vieţi din toată inima nu/nseamnă să ajungi la o destinaţie ci să /ţi continui drumul g5id9ndu-te du!ă o stea de !e cer+ ?u (ei ajunge niciodată la aceastadar cel !uţin "tii că te /ndre!ţi /n direcţia cea bună+;a ora actuală /nţeleg că daruri !recum curajul com!asiunea "iconectarea nu sunt eficiente dec9t dacă sunt e%ersate+ An fiecare zi+;a ora actuală /nţeleg că acţiunile de culti(are "i deta"are carea!ar /n cele zece recomandări din această carte nu re!rezintă „o

listă cu lucruri care trebuie făcute” ce(a ce trebuie realizat saudob9ndit iar a!oi tăiat de !e listă+ $le re!rezintă instrumente delucru cu (iaţa "i cu sufletul+#in !unctul meu de (edere a crede /nseamnă a (edea cu oc5ii+<m /nce!ut !rin a crede "i astfel am /nce!ut să (ăd cu oc5ii meicum ne !utem sc5imba !e noi /n"ine cum ne !utem transformafamilia "i comunitatea+ Tot ce trebuie să facem /n acest sco! este săne adunăm curajul de a trăi "i de a iubi din toată inima+ Mă simtonorată să te /nsoţesc de-a lungul acestei călătoriiB

MULŢUMIRI#oresc să le adresez sincere mulţumiri următoarelor !ersoane:Patricia Eroat aren CaseJ aren C5ernJae( ate Croteau<!ril #a5l *onda #earing =id arrar Margarita lores arenHolmes C5arles ileJ PollJ oc5 =5aKn )stroKsLi Cole=c5KeiL5ardt oanie =5oemaLer #a(e =!o5n #iana =torms<s5leJ T5ill =ue T5ill <lison Vandenberg Nolanda Villarrealo-;Jnne OorleJ !rietenii mei de la Mo(e-a-EodJ familiei mele"i membrilor ;o(ebombers+

7



Viaţa trăită din toată inia

„Viaţa trăită din toată inima” se referă la a trăi (iaţa din !ers!ecti(a !reţuirii de sine+ $a !resu!une culti(area curajului com!asiunii

"i cone%iunii astfel incat atunci cand te treze"ti dimineaţa săte gande"ti instantaneu: „Indiferent ce realizez "i ce nu realizez euimi sunt suficient mie insumi”+ Inseamnă să te duci seara la culcares!unandu-ţi: „#a sunt im!erfect "i (ulnerabil iar uneori mă temdar asta nu sc5imbă cu nimic ade(ărul că sunt in acela"i tim!curajos "i demn de a fi iubit "i de a mă integra in societate”+Călătoria„Viaţa trăită din toată inima” nu este o o!ortunitate care ţi seoferă o singură dată+ $a este un !roces+ #e fa!t eu cred că este ocălătorie "i o a(entură+ =co!ul !e care mi-l !ro!un scriind aceastăcarte este acela de a-ţi lim!ezi multitudinea de alegeri care te !ot

conduce la o „Viaţă trăită din toată inima” "i de a-ţi im!ărtă"i tot ceam in(ăţat de la foarte mulţi oameni care i"i trăiesc (iaţa "i iubescdin toată inima+Inainte de a ne imbarca intr-o călătorie inclusi( in cea de faţăeste necesar să discutăm des!re ceea ce !resu!une ea+ Ce inseamnăsă trăie"ti "i să iube"ti din !ers!ecti(a !reţuirii de sine@ Cum ne !utem acce!ta im!erfecţiunile@ Cum !utem culti(a noi atributerenunţand la acelea care ne im!iedică să trăim !lenar@ *ăs!unsurilela aceste intrebări sunt: curajul com!asiunea "i conectarea+<cestea sunt instrumentele de care a(em ne(oie !entru a ne continuacălătoria+

In cazul in care te gande"ti: „roza(B Inseamnă că trebuie săfiu un su!er-erou !entru a mă lu!ta cu !erfecţionismul” te inţeleg+;a !rima (edere curajul com!asiunea "i conectarea !ar idealuriinălţătoare dar in realitate ele sunt o !ractică zilnică+ #acă sunte%ersate suficient de mult ele de(in daruri incredibile in (iaţanoastră+ Vestea bună este că forţa care ne mană de la s!ate !entru ain(oca aceste instrumente uimitoare sunt c5iar (ulnerabilităţilenoastre+ #at fiind că suntem oameni "i deci minunat de im!erfecţinoi !utem !ractica zilnic aceste instrumente+ In acest fel curajulcom!asiunea "i conectarea de(in ni"te daruri darurile im!erfecţiunii+Iată ce (ei desco!eri citind !aginile care urmează+ In !rimul

ca!itol iţi (oi e%!lica ce am desco!erit eu des!re curaj com!asiune"i conectare "i de ce sunt acestea instrumente foarte eficiente !entru dez(oltarea !reţuirii de sine+#u!ă ce te (ei lămuri in !ri(inţa instrumentelor !e care le (omfolosi de-a lungul acestei călătorii in ca!itolul următor (om elucidaesenţa (ieţii !e care ne !ro!unem să o trăim: iubirea a!artenenţa"i !reţuirea de sine+ Cu această ocazie (oi răs!unde lacate(a din cele mai im!ortante intrebări !e care mi le-am !us de-a

,8



lungul carierei mele: ce este iubirea@ Putem iubi !e cine(a trădandu-l in acela"i tim!@ #e ce ne sabotează dorinţa noastră constantăde integrare a!artenenţa reală@ $ste oare !osibil să ii iubim !e oamenii din (iaţa noastră de !ildă !artenerul de cu!lu "i co!iiimai mult decat ne iubim !e noi in"ine@ Cum definim noi !reţuirea

de sine "i cum ajungem să facem orice de dragul ei mai !uţin săcredem in ea@)rice călătorie !resu!une de!ă"irea anumitor obstacole+ Călătoria„Vieţii trăite din toată inima” nu face e%ce!ţie de la aceastăregulă+ #e aceea in ca!itolul următor (om e%!lora care sunt marileobstacole in calea (ieţii "i iubirii trăite din toată inima !e care le-amdesco!erit "i cum ne !utem crea o strategie (iabilă !entru a de!ă"iaceste obstacole "i !entru a ne culti(a fle%ibilitatea+In continuare (om e%!lora cele zece recomandări !entru „Viaţatrăită din toată inima”+ $ste (orba de zece instrumente sau !racticizilnice care ne (or asigura !ăstrarea direcţiei corecte de-a lungul

călătoriei noastre+ <m dedicat cate un ca!itol fiecărei recomandăriilustrandu-l cu !o(e"ti ade(ărate de (iaţă definiţii citate "i idei !entru alegeri deliberate "i ins!irate care să ne ajute să trăim "i săiubim din toată inima+

De!iniţii"e<ceastă carte este !lină de idei măreţe !recum iubire a!artenenţă"i autenticitate+ #e aceea consider că este e%trem de im!ortantsă definim aceste conce!te folosite frec(ent in limbajul de zicu zi dar rareori e%!licate cu ade(ărat+ #u!ă !ărerea mea odefiniţie bună trebuie să fie accesibilă "i u"or de !us in !ractică+ #e

aceea am incercat să definesc aceste cu(inte intr-o manieră care săte ajute să inţelegi conţinutul cu(intelor "i să il trans!ui a!oi in !ractică+ ?oi nu !utem inţelege cu ade(ărat conce!tele care stau la baza acţiunilor con(ingerilor "i emoţiilor oamenilor decat !rine%!lorarea acti(ităţilor "i e%!erienţelor de zi cu zi care stau la bazaVieţii trăite din toată inima+=!re e%em!lu atunci cand !artici!anţii la sondajele mele (orbescdes!re iubire eu definesc acest cu(ant !rin maniera in caree%!erimentează ei acest conce!t+ >neori acest lucru !resu!une onouă definiţie a unui cu(ant &lucru !e care l-am "i făcut in aceastăcarte in !ri(inţa iubirii "i a altor conce!te'+ In alte cazuri am găsitin literatura de s!ecialitate definiţii ale unor cu(inte care aucores!uns intru totul e%!erienţelor subiecţilor mei+ #e !ildă acestaeste cazul cu(antului distracţie+ #istracţie este o com!onentă esenţialăa Vieţii trăite din toată inima iar cand am cercetat acestsubiect am desco!erit lucrările uimitoare ale doctorului =tuartEroKn,+ #e aceea in loc să creez o definiţie nouă am !referat săfac trimitere la o!era lui intrucat aceasta reflectă cu !recizie ceeace doream să s!un eu+

,,



Imi dau seama că definiţiile !ot trezi multe contro(erse "i dezacorduridar acest lucru nu mă deranjează !rea tare+ Consider multmai im!ortant să discutăm des!re semnificaţia cu(intelor decat sănu (orbim deloc des!re ele+ ?oi a(em ne(oie de un limbaj comuncare să ne ajute să ajungem la o mai bună inţelegere lucru absolut

esenţial !entru o „Viaţă trăită din toată inima”+Să#ăt$ri adan%i;a ince!utul anului .886 cand de-abia imi creasem blogul amscris !e el des!re distrugerea butonului „să!ăturilor adanci”+ tii ceeste acest buton nu@ $ste butonul !e care te bazezi atunci cand e"ti !rea e!uizat !entru a te mai trezi odată in mijlocul no!ţii sau !entru a mai s!ăla o ma"ină de rufe mizerabile care iţi intorcstomacul !e dos sau !entru a mai !rinde un a(ion sau !entru amai da un telefon in urma nenumăratelor a!eluri !rimite "iinregistrate !e robotul telefonic sau !entru a mai continua să le

faci celorlalţi !e !lac să „!erformezi” "i să !ari !erfect a"a cumfaci de obicei in condiţiile in care nu-ţi mai dore"ti decat să teascunzi sub a"ternuturi "i să uiţi de tot "i de toate+<cest buton te ajută să mai faci o ultimă forţare c5iar dacă tesimţi co!le"it "i e!uizat la ma%im cand ai !rea multe de făcut "i !rea !uţin tim! !entru tine insuţi+<m e%!licat !e blogul meu că am luat decizia de a nu-mi re!araacest buton al să!ăturilor adanci+ Mi-am făcut !romisiunea ca oride cate ori mă (oi simţi e!uizată din !unct de (edere emoţionalfizic "i s!iritual de acum inainte să incetinesc ritmul "i să nu mămai bazez !e (ec5ile mele ti!are: forţarea acce!tarea cazonă a

ordinelor sau să-mi ing5it !ro!riul (enin+) (reme a mers dar imi li!sea butonul meu+ Imi li!sea !entrucă nu mai a(eam incotro să mă indre!t atunci cand mă simţeame!uizată "i golită de energie+ <(eam ne(oie de un instrument !entru a ie"i din aceste stări+ #e aceea m-am intors la cercetărilemele ca să (ăd dacă !ot găsi o metodă de a ie"i din astfel de stăricare să nu incalce !rinci!iile „Vieţii trăite din toată inima”+ Poatecă e%ista un instrument mai !otri(it decat „stransul din dinţi”+Iată ce am desco!erit: oamenii care i"i trăiesc !lenar "i din toatăinima (iaţa =<PQ intr-ade(ăr adanc in interiorul lor dar a!eleazăla un buton diferit+ <tunci cand se simt co!le"iţi "i e!uizaţi ei:=e focalizează mental "i com!ortamental !rin rugăciune meditaţiesau !rin fi%area intenţiilorR=e simt ins!iraţi să facă alegeri noi diferite de cele anterioareRI"i (ăd de treabă adică trec la fa!te nu stau să se lamenteze+#e cand am făcut această desco!erire am =ă!at <danc ininteriorul meu dar in această modalitate nouă+ $%!erienţa a fostde-a dre!tul uimitoare+ >n e%em!lu recent s-a !etrecut deunăzicand m-am lăsat !rinsă de fascinaţia Internetului+ In loc să lucrez

,.



mă jucam !e acebooL "i 5oinăream !e site-uri+ Procesul nu eranici rela%ant nici !roducti( ci doar o !ierdere fantastică de tim! "ide energie+<m incercat atunci noua metodă: m-am focalizat m-am simţitins!irată "i am acţionat+ Mi-am s!us in sinea mea: „#acă e"ti de

!ărere că 5oinăreala online te distrează "i te rela%ează fă-o+ #acănu fă ce(a cu ade(ărat rela%ant+ ăse"te ce(a care să te ins!ire nuce(a care să te facă să uiţi de sine "i să te golească de energie+#acă ai găsit acest lucru scoală-te "i !une-l in !racticăB” Mi-aminc5is imediat la!to!ul am s!us o mică rugăciune care să imireamintească să fiu !lină de com!asiune faţă de mine insămi "i m-amuitat la un film care stătea !e biroul meu de mai bine de o lună+<ceastă acţiune s-a do(edit a fi e%act lucrul de care a(eam ne(oie+ ?u m-am mai forţat să lucrez sau să fac ce(a !roducti( a"acum a" fi !rocedat mai demult ci m-am rela%at !rofund intr-omanieră intenţionată "i intr-o atmosferă de rugăciune+

iecare recomandare din această carte include o secţiune intitulată„=a!ă adanc” care i"i !ro!une să te ajute să faci noi alegeriins!irate "i focalizate iar a!oi să treci la fa!te+ Iţi (oi im!ărtă"ia!oi strategiile mele !ersonale dar te (oi incuraja să iţi găse"ti !ro!riile strategii+ In cazul meu aceste strategii noi s-au do(editinfinit mai eficiente decat (ec5ea metodă a forţării+Ce contribuţie s!er să aduc<ceastă carte abordează subiecte e%trem de fierbinţi !recumcom!asiunea de sine acce!tarea "i recuno"tinţa+ ?u sunt !rimaautoare care discută des!re aceste subiecte "i cu siguranţă nu suntcea mai inteligentă cercetătoare din lume sau cea mai talentată scriitoare+

Consider totu"i că sunt !rima autoare care e%!lică cumo!erează aceste subiecte la ni(el indi(idual "i luate la un loc !entru aculti(a o Viaţă trăită din toată inima+ Incă "i mai im!ortant cred căsunt !rima autoare care discută des!re aceste subiecte din !ers!ecti(aunei cercetătoare care a studiat ani la rand ru"inea "i teama+ ?u-ţi !ot s!une de cate ori nu am dorit să renunţ la cercetareamea !e tema ru"inii+ $ste e%trem de dificil să iţi dedici intreagacarieră studierii unui subiect care ii face !e oameni să se contracte"i să dea ina!oi+ #e mai multe ori mi-am luat literalmente ca!ul inmaini "i mi-am s!us: „ataB *enunţB Mă las !ăguba"ăB $ste mult !rea greu+ $%istă "i alte subiecte de studiat+ ?u mai (reau să măocu! de această temăB” <de(ărul este insă că nu eu am ales ru"inea"i teama ca subiecte de cercetare+ $le m-au ales !e mine+;a ora actuală inţeleg de ce+ <cesta a fost subiectul !e caretrebuia să il cercetez la ni(el !rofesional "i !ersonal !entru amă !regăti in (ederea studiului următor cel referitor la „Viaţatrăită din toată inima”+ Putem (orbi des!re curaj com!asiune "iiubire !ană cand ajungem să semănăm cu o felicitare dar atat tim!cat nu suntem dis!u"i să discutăm serios des!re !rinci!alele

,0



obstacole care stau in calea trans!unerii lor in !ractică in (iaţa dezi cu zi nu (om reu"i să ne sc5imbăm in niciun fel+ ?iciodatăB=ună groza( să (orbe"ti des!re curaj dar atunci cand abordămaceastă temă trebuie să ne referim inclusi( la maniera in care nedetermină el să ne deta"ăm de ceea ce gandesc ceilalţi oameni iar

acest lucru ii s!erie !e cei mai mulţi dintre oameni+ Cu toţii ne dorimsă fim !lini de com!asiune dar caţi oameni sunt dis!u"i să i"ie%amineze limitele "i să in(eţe să s!ună nu de"i acest lucru re!rezintăo com!onentă critică a com!asiunii@ <!artenenţa este "i ea ocom!onentă esenţială a „Vieţii trăite din toată inima” dar ea nu !oate fi trans!usă cu ade(ărat in !ractică cat tim! nu in(ăţăm să neacce!tăm a"a cum suntem+ )are de ce sunt lucrurile atat de dificile@Inainte de a mă a"eza la masa de scris mă intreb intotdeauna:„#e ce merită să scriu această carte@ Ce contribuţie s!er să aduc@”Ironia sorţii face ca cea mai im!ortantă contribuţie !e care s!er săo aduc la inţelegerea iubirii a!artenenţei "i !reţuirii de sine să

deri(e din e%!erienţa mea de cercetătoare a ru"inii+a!tul că am ince!ut acest studiu din !ers!ecti(a inţelegeriifelului in care o!erează ru"inea care ne face să ne simţim inferiori"i s!eriaţi mi-a !ermis să fac ce(a mai mult decat să !rezint cate(aidei deosebite: m-a ajutat să creez o serie de strategii autentice desc5imbare a (ieţii+ #acă dorim să "tim de ce ne temem atat de taresă ne re(elăm sinele real in faţa celorlalţi oameni este absolutnecesar să inţelegem !uterea ru"inii "i a fricii+ <tat tim! cat nu ne(om o!une con(ingerilor de ti! „?u e"ti suficient de bun” "i„Cine te crezi@” nu (om !utea merge mai de!arte+Mi-a" fi dorit să fi "tiut ce "tiu acum in momentele de dis!erare

din trecutul meu in care m-am simţit la !ămant dar am continuatsă cercetez !roblema ru"inii+ #acă m-a" !utea intoarce in tim!mi-a" "o!ti la urec5e acela"i lucru !e care ţi-l s!un acum la ince!utulcălătoriei noastre:<sumarea !ro!riei !o(e"ti !oate fi dificilă dar nu este nici !e de!arte atat de dificilă ca risi!irea intregii (ieţi !entru afugi de ea+ <cce!tarea (ulnerabilităţilor noastre este riscantădar nici !e de!arte la fel de !ericuloasă ca renunţareala iubire a!artenenţă "i bucurie e%!erienţele carene fac să fim mai (ulnerabili+ ?umai oamenii suficient decurajo"i !entru a-"i e%!lora latura intunecată sunt ca!abilisă desco!ere !uterea infinită a luminii lor interioare+

,1



C$ra&$"' Co#a(i$nea )i Cone%tarea*#arurile im!erfecţiunii

Preţuirea de sine se culti(ă !rin !racticarea curajului com!asiunii"i conectării in (iaţa de zi cu zi+ Cu(antul c5eie in aceastăfrază este !racticarea+ Teologul MarJ #alJ scrie: „Curajul este oobi"nuinţă un obicei o (irtute+ ?umai cei care fac acte curajoase ilac5iziţionează+ $ste la fel ca inotul: nu il !oţi !ractica decat aruncandu-te in a!ă+ In mod similar curajul este in(ăţat !rin !racticareacurajului”+ <cela"i lucru este (alabil "i !entru com!asiune "iconectare+ ?oi in(ităm com!asiunea in (iaţa noastră atunci candacţionăm !lini de com!asiune faţă de noi in"ine "i faţă de ceilalţioameni "i ne simţim conectaţi atunci cand ie"im in lumea e%terioară"i incercăm să ne conectăm+Inainte de a defini aceste conce!te "i de a comenta cum o!ereazăele doresc să-ţi e%!lic cum funcţionează ele in (iaţa reală

ca !ractici+ Ceea ce urmează este o !o(este !ersonală des!recurajul de a ie"i in lume des!re com!asiunea care deri(ă din e%!erienţă"i des!re cone%iunile care alimentează !reţuirea de sine+F$rt$na r$)inii ?u cu mult tim! in urmă am fost in(itată să (orbesc in faţa unuigru! de !ărinţi des!re relaţia dintre fle%ibilitate "i 5otare de cătredirectoarea unei mari "coli elementare !ublice "i de organizaţia !ărinţi-!rofesori a "colii+ ;a acea (reme tocmai colectam datedes!re !ărinţi "i des!re "coli din !ers!ecti(a „Vieţii trăite din toatăinima” a"a că in(itaţia m-a um!lut de entuziasm+ ?u "tiam insă ince mă bag singurăB

In cli!a in care am intrat in amfiteatrul "colii am simţit oatmosferă stranie !e care o emanau !ărinţii din audienţă+ Toatălumea !ărea agitată+ <m intrebat-o !e directoare ce se intam!ladar acesta s-a limitat să ridice din umeri+ Pre"edintele asociaţiei !ărinţi-!rofesori nu mi-a s!us nici el des!re ce era (orba+ #eaceea am incercat să ignor !roblema+=tăteam in randul din faţă cand m-a !rezentat directoarea+<ceastă e%!erienţă mi se !are intotdeauna ciudată "i nelalocul ei+Cine(a imi !rezintă toate realizările "i titlurile in tim! ce mie imi(ine să (omit "i să o iau la fugă+ #e această dată insă !rezentareacare mi-a fost făcută m-a luat !rin sur!rindere+

#irectoarea a s!us ce(a de genul: „C5iar dacă nu (ă (a fi !e !lac ce (eţi auzi in această seară consider că trebuie să ascultămcu toţii de dragul co!iilor no"tri+ #r+ EroKn se află aici !entru a netransforma "coala "i (iaţaB $a ne (a aduce !e calea cea bunăindiferent dacă ne !lace sau nuB”emeia s!unea aceste lucruri "ocante !e un ton agresi( care ofăcea să !ară furioasă sau ener(ată+ Mie mi se !ărea că (isezBParcă a" fi fost !rezentată la Cam!ionatul Mondial de ;u!te+ ?u

,2



li!seau decat gongul "i luminile strobosco!ice+Pri(ind retros!ecti( lucrurile cred că ceea ce ar fi trebuit să facatunci ar fi fost să mă ridic "i să s!un: „?u mă simt foarteconfortabil+ Mă bucur să fiu aici dar nu am (enit in niciun caz !entru a aduce !e cine(a !e calea cea bună+ #e asemenea nu a"

(rea să credeţi că (oi incerca să transform "coala dumnea(oastră !rintr-o discuţie de o oră+ Ce se intam!lă de fa!t aiciB@”#in !ăcate nu am făcut acest lucru+ M-am limitat să ince! să(orbesc in maniera mea obi"nuită: „=unt cercetătoare dar in acela"itim! "i mamă care are !robleme cu !ro!riii ei co!ii”+ Sarurilefuseseră aruncate insă+ Părinţii nu erau deloc rece!ti(i la ceea ce les!uneam eu+ #im!otri(ă ii (edeam !e toţi 5olbandu-se la mineB>n bărbat situat c5iar in faţa mea a(ea braţele incruci"ate !e !ie!t "i dinţii incle"taţi atat de tare incat ii făceau să ii !ulseze(enele din gat+ ;a fiecare 0-1 minute el i"i sc5imba !oziţia !escaun i"i dădea oc5ii !este ca! "i ofta suficient de tare ca să fie

auzit de toată lumea din sală+ ?ici măcar nu era (orba de un oftat+$ra mai degrabă un mormăit sau un geamăt !uternic+ C5iar "i(ecinii săi !ăreau "ocaţi de com!ortamentul lui+ ?imeni nu !ăreasă mă sim!atizeze in sală &lucru ine%!licabil !entru mine' dar com!ortamentul acestui bărbat era insu!ortabil !entru toată lumea+iind !rofesoară "i lider de gru! cu multă e%!erienţă "tiu cumsă gestionez astfel de situaţii "i de regulă mă simt confortabilatunci cand o fac+ <tunci cand cine(a !erturbă restul gru!ului nuai !ractic decat două alternati(e: să il ignori sau să faci o !auză "isă il confrunţi in !articular in legătură cu com!ortamentul luiinadec(at+ #in !ăcate !entru mine eram atat de siderată de

e%!erienţa !rin care treceam incat am o!tat !entru cea mai !roastăsoluţie !osibilă: am incercat să il im!resionez+<m ince!ut să (orbesc foarte tare "i am de(enit tot maianimată+ <m citat diferite statistici din cercetare care ar fi s!eriatorice !ărinte+ <m renunţat la autenticitate !entru o atitudine de ti!:„Mai bine m-ai ascultaB In caz contrar ri"ti să iţi (ezi co!ilulrenunţand la "coală in clasa a treia "i făcand autosto!ul !entru acălători a!ucandu-se de droguri sau făcand cine "tie ce alte !rostiiB” ?icio reacţie+ ?imeni nu m-a a!robat din ca! nimeni nu mi-a zambit nimic+Tot ce am reu"it a fost să ii bag in s!erieţi !e ceilalţi .28 de !ărinţideja ener(aţi+ $(enimentul s-a do(edit un dezastru+ )rice incercarede a atrage coo!erarea unui astfel de om sau de a-l in(inge sedo(ede"te din start o gre"eală căci !resu!une renunţarea laautenticitate de dragul a!robării+ <tunci cand ado!ţi o astfel deatitudine tu refuzi să mai crezi in !ro!ria ta (aloare "i ince!i săcer"e"ti a!robarea celorlalţi+ i #oamne cum o mai cer"eamBIn cli!a in care am terminat de (orbit mi-am in"făcat geanta "i

,3



iţi aud !o(estea+ <ce"tia nu fac decat să iţi confirme cat deoribil te-ai com!ortat+ >rmează a!oi o tăcere stanjenitoareiar in final tot tu e"ti cel care trebuie să ii consolezi !e ei+.+ Prietenii care iţi răs!und !rin sim!atie &„Imi !are atat de rău !entru tine”' nu em!atic &„Inţeleg+ =unt alături de tine+ Mi

s-a intam!lat "i mie”'+ #acă (rei să (ezi un ciclon al ru"iniide(enind cu ade(ărat letal alimentează-l cu fraze de genul:„) săracul de tineB” sau cu incredibila (ariantă !asi(-agresi(ăa sim!atiei: „ii binecu(antat suflet sărmanB”0+ Prietenii !entru care e"ti un e%em!lu absolut de !reţuire desine "i de autenticitate+ <ce"tia nu te (or !utea ajuta căci se(or simţi !rea dezamăgiţi de im!erfecţiunile tale c5iar maimult decat te simţi tu+1+ Prietenii care se simt atat de inconfortabil in faţa (ulnerabilităţiică te (or mustra imediat: „Cum ai !utut să faci asta@;a ce te gandeai@” sau care (or incerca să dea (ina !e

altcine(a: „Cine era ti!ul acela@ Vom a(ea noi grijă de elB”2+ Prietenii care incearcă tot tim!ul să !ară !oziti(i+ Inca!abilisă i"i e%!rime !ro!riul disconfort ace"tia refuză să acce!tefa!tul că !oţi a(ea uneori un com!ortament nebunesc "i că !oţi face alegeri teribile+ Prin urmare iţi s!un: „$%agerezi+=unt con(ins că nu a fost atat de rău+ Tu e"ti minunat+ $"ti !erfect+ Toată lumea te iube"te”+3+ Prietenii care confundă „conectarea” cu o!ortunitatea de a se !une !e ei !e !rimul loc: „<sta-i nimicB =ă-ţi s!un ce mi s-aintam!lat mieG”+#e bună seamă "i noi ne !utem asuma aceste roluri atunci cand

alţi !rieteni a!elează la noi mai ales dacă ace"tia ne s!un o !o(este care ne zgandăre !ro!riul ti!ar al ru"inii+ <de(ărul este căsuntem cu toţii oameni im!erfecţi "i (ulnerabili+ $ste greu să !ractici com!asiunea atunci cand te lu!ţi cu !ro!ria autenticitatesau cand nu te !reţuie"ti suficient de mult !e tine insuţi+<tunci cand căutăm com!asiunea unei alte !ersoane noi a(emne(oie de cine(a care să fie !rofund centrat cu !icioarele !e !ămant ca!abil să ne s!rijine "i să ne acce!te a"a cum suntem cucalităţile noastre deo!otri(ă !oziti(e "i negati(e+ Mai mult decatatat trebuie să ne onorăm efortul de a ie"i cu bine din aceastăsituaţie !rin im!ărtă"irea ei cu cine(a care "i-a ca"tigat dre!tul de ane asculta !o(estea+ <tunci cand ne dorim com!asiune trebuie săne conectăm cu !ersoana !otri(ită la momentul !otri(it "i inc5estiunea !otri(ită+In ceea ce mă !ri(e"te mi-am sunat sora+ ?u am ince!ut să imisun surorile sau fratele !entru a mă s!rijini in momentele cand măaflam in mijlocul ciclonului ru"inii decat du!ă .884 anul Prăbu"iriiD Trezirii mele =!irituale+ $u sunt cu !atru ani mai in (arstădecat fratele meu "i cu o!t ani mai mare decat surorile mele &care

,6



sunt gemene'+ Inainte de .884 mă simţeam foarte confortabil inrolul meu de soră mai mare im!ecabilă "i !erfectă &in traducereliberă: scorţoasă critică "i considerandu-mă „mai bună” decatceilalţi'+<s5leJ s-a do(edit a fi uimitoare+ M-a ascultat "i a reacţionat cu

o com!asiune absolută+ < a(ut curajul de a-mi !o(esti !ro!ria eilu!tă cu !reţuirea de sine "i s-a conectat !erfect em!atic cu starea !e care o e%!erimentam+ Mi-a (orbit in cu(inte minunat de oneste:„) #oamne+ $ atat de greu+ <m trecut "i eu !rin asta+ #etestaceastă stareB” ?u "tiu cum ar reacţiona alţi oameni la acestecu(inte dar !entru mine au fost e%act ce a(eam ne(oie+<s5leJ nu s-a lăsat dezrădăcinată "i luată !e sus de furtunacreată de e%!erienţa mea+ ?u a fost insă nici suficient de rigidă !entru a mă acuza "i !entru că mă umili cu judecăţile ei critice+ ?ua incercat să imi rezol(e !roblema sau să mă facă să mă simt mai bine+ Pur "i sim!lu m-a ascultat "i a a(ut curajul să imi im!ărtă"ească

!ro!riile ei (ulnerabilităţi+M-am simţit com!let e%!usă dar "i iubită "i acce!tată in totalitate&aceasta fiind definiţia com!asiunii in (iziunea mea'+ Trebuiesă mă crezi atunci cand iţi s!un că ru"inea "i teama nu !ot toleraaceastă conectare intimă intre doi oameni+ Tocmai de aceea amajuns la concluzia că !rinci!alele instrumente necesare !entrucălătoria „Vieţii trăite din toată inima” sunt: curajul com!asiunea"i conectarea+ Peste toate fa!tul că am acce!tat să fiu (ăzută decine(a drag in toată im!erfecţiunea mea a intărit "i mai mult relaţianoastră lucru care a rămas (alabil !ană astăzi+ #e aceea am ajunssă numesc curajul com!asiunea "i conectarea darurile im!erfecţiunii+

<tunci cand acce!tăm să fim autentici c5iar dacă acestlucru !resu!une re(elarea im!erfecţiunii noastre aceste daruri neco!le"esc !rin comorile !e care ni le oferă+In final doresc să-ţi !o(estesc !e scurt cum s-a terminat această !o(este: la o să!tămană du!ă !relegerea !e care am ţinut-o infaţa comitetului !ărinţi D !rofesori care a semănat mai mult cu unmeci de lu!te am aflat că !ărinţii i"i (izitau tot tim!ul co!iii insălile de clasă interferand cu !rofesorii "i cu metoda lor de !redare+ ără să-mi s!ună nimic directoarea "i !re"edintele comitetuluide !ărinţi le-a cerut !ărinţilor să !artici!e la intalnirea cumine s!unandu-le că (oi (eni să le e%!lic de ce trebuie să renunţesă mai inter(ină in tim!ul orelor+ Cu alte cu(inte am fost c5ematăsă joc rolul unui mercenar im!otri(a !ărinţilor+ C5iar dacă nusunt de acord cu ingerinţa !ărinţilor in tim!ul orelor de clasă numi se !are corect să fiu folosită !entru !ost de carne de tun+ #ealtfel ironia sorţii a făcut să nu !omenesc nimic des!re acestsubiect in !relegerea mea intrucat nu a(eam nicio idee ce seintam!la in acea "coală+<cestea fiind zise iţi !ro!un să luăm !e rand conce!tele c5eie

,7



ale „Vieţii trăite din toată inima” "i să analizăm cum !ot fi folositeele+

C$ra&$"Curajul este una din temele ce a!ar mereu in (iaţa mea+ ie mă

rog să am curaj fie mă simt recunoscătoare !entru că am dat omică do(adă de curaj fie il a!reciez in cazul altor oameni fie ilstudiez teoretic+ ?u cred insă că sunt un caz unic+ Intr-o formă saualta fiecare om i"i dore"te să fie curajos+#u!ă ce am inter(ie(at o sumedenie de oameni in legătură cuade(ărurile din (iaţa lor inclusi( cu !roblemele cu care se confruntăam inţeles că unul din !rinci!alele atribute !e care le au incomun oamenii care trăiesc o „Viaţă trăită din toată inima” estecurajul+ i nu (orbesc de orice ti! de curaj+ <m desco!erit că„Viaţa trăită din toată inima” necesită un curaj obi"nuit+ Iată ce(reau să s!un cu astaG

*ădăcina cu(antului curaj este cu(antul latin cor care inseamnăinimă+ In (remurile de demult cu(antul curaj era definitaltfel decat in e!oca noastră+ ;a origini el insemna „a s!unedesc5is ce ai !e inimă”+ #e-a lungul tim!ului această definiţie s-asc5imbat iar la ora actuală curajul a ajuns sinonim cu cu(antuleroic+ $roii sunt im!ortanţi "i orice societate are ne(oie de ei dar !artea !roastă este că oamenii au uitat de definiţia autentică acurajului care inseamnă să fii desc5is "i să s!ui cine e"ti cuade(ărat ce simţi "i !rin ce e%!erienţe treci &bune "i reledeo!otri(ă'+ $roismul inseamnă de multe ori să iţi ri"ti (iaţa+Curajul obi"nuit nu se referă decat la riscul de a-ţi asuma !ro!ria

(ulnerabilitate+ In lumea modernă acest lucru a ajuns să fie insă cuade(ărat un act de mare curaj,+, ?u "tiu sigur care este originea e%!resiei curaj obi"nuit dar amdesco!erit-o intr-u articol des!re femei "i fete al cercetătoarei <nnie*ogers+#acă suntem atenţi !utem (edea astfel de acte de curaj infiecare zi de !ildă atunci cand cine(a cere ajutorul altcui(a a"acum am făcut eu cu <s5leJ+ Personal il desco!ăr in sala mea decurs atunci cand un student ridică mana "i imi s!une: M-aţi !ierdutcom!let+ ?u inţeleg absolut nimic din ceea ce s!uneţi”+ Iţi daiseama cat de incredibil de curajos este să s!ui „nu inţeleg” in

condiţiile in care e"ti con(ins că toţi cei din jur inţeleg@ $%!erienţacelor !este zece ani de !redat m-a in(ăţat că dacă un student arecurajul să s!ună „?u inţeleg” cel !uţin alţi zece simt e%act la felca el+ C5iar dacă nu i"i asumă riscul de a declara desc5is acestlucru in faţa celorlalţi ei beneficiază cu siguranţă in urma actuluide curaj al celui care o face+>n alt gest curajos la care am asistat a fost cel al fiicei mele$llen care m-a sunat la ,8:08 seara de la o colegă de "coală la care

.8



i"i !ro!usese să rămană !este noa!te "i mi-a s!us: Mamă !oţi să (ii să mă iei@#u!ă ce s-a urcat in ma"ina mea a adăugat: Imi !are rău+ Pur "i sim!lu nu am fost suficient de curajoasă+Mi s-a făcut dor de casă+ Toţi ceilalţi dormeau "i ar fi trebuit să

merg in dormitorul mamei lui ;ibbJ "i să o trezesc din somn+#u!ă ce am !arcat !e aleea noastră m-am dat jos din ma"ină "im-am urcat in s!ate langă $llen+ <m imbrăţi"at-o "i i-am s!us: $llen eu cred că a-i s!une altcui(a ce iţi dore"ti de la el re!rezintăunul din actele cele mai curajoase !e care le !oţi face in(iaţă+ $u insămi am suferit ingrozitor cand eram de (arsta ta lacate(a !etreceri la care am rămas !este noa!te la !rietenele melede "coală !entru sim!lul moti( că mi-a fost !rea frică să le s!uncelorlalţi că doream să merg acasă+ =unt mandră de tine+< doua zi dimineaţă la micul dejun $llen mi-a s!us: M-am gandit la ce mi-ai s!us aseară+ Pot să fiu curajoasă "i

să-ţi mai cer ce(a@I-am zambit a!robator+ In KeeLendul următor o să merg la o altă !etrecere la care se !resu!une că ar trebui să răman !este noa!te+ Poţi să (ii să mă ieila ora culcării@ Pur "i sim!lu nu mă simt !regătită să răman !anădimineaţa intr-o casă străină+<sta inseamnă curaj+ Eine ar fi dacă un număr cat mai mare deoameni ar !ractica aceste discuţii desc5ise+>n alt caz de curaj este cel in care sunt dis!usă eu insămi să imiasum riscul de a-mi manifesta (ulnerabilitatea "i dezamăgirea infaţa altor !ersoane+ Tim! de foarte mulţi ani dacă doream foarte

mult ce(a cum ar fi să !rimesc o in(itaţie la o conferinţă s!ecialăo !romo(are sau un inter(iu la radio mă !refăceam că nuimi !ăsa !rea tare de lucrul res!ecti(+ =!re e%em!lu dacă un colegmă intreba: „$"ti nerăbdătoare să faci acel inter(iu la radio@”ridicam din umeri "i ii răs!undeam: ?u sunt !rea sigură+ ?u mi se !are ce(a c5iar atat deim!ortant+Eineinţeles că in sinea mea mă rugam să dau inter(iul+<bia in ultimii ani am in(ăţat că acest joc stu!id al minţii nureduce cu nimic durerea !e care o simt atunci cand lucrul !e care-ldoresc nu se intam!lă+ In sc5imb el imi reduce bucuria atunci candlucrul res!ecti( se intam!lă+ Peste toate imi creează o stare deizolare+ <tunci cand minimizezi im!ortanţa unui lucru !e care ţi-ldore"ti !rietenii tău nu sunt !redis!u"i să te sune "i să-ţi s!ună:„Imi !are rău că nu ai obţinut ce iţi doreai+ tiu cat de mult ţi-aidorit lucrul res!ecti(”+;a ora actuală atunci cand cine(a imi !une intrebări legate deun lucru !e care mi-l doresc sunt mult mai !redis!usă să imi aduncurajul "i să ii s!un: „Imi doresc din suflet acest lucru+ Incerc să-mi

.,



!ăstrez realismul dar tare a" dori ca el să se intam!le”+ #e aceeaatunci cand lucrurile nu se derulează a"a cum doresc imi esteinfinit mai u"or să imi sun o !rietenă "i să ii s!un: „tii lucrul acelades!re care iţi s!uneam că a" dori să mi se intam!le@ $i bine nus-a intam!lat "i mă simt atat de frustratăG”+

>n alt e%em!lu de curaj obi"nuit la care am asistat recent s-a !etrecut la grădiniţa fiului meu C5arlie+ $u "i ceilalţi !ărinţi amfost in(itaţi să asistăm la un s!ectacol muzical susţinut de co!ii cuocazia unei anumite sărbători+ Cred că "tii cum se !etrec lucrurilein astfel de cazuri: .2 de co!ii mici cantă !e scenă susţinuţi de !ărinţi bunici "i rude din audienţă care ii filmează cu camerele lor (ideo+ Părinţii i"i ţineau in sus camerele de filmat sau a!aratele defotografiat luand instantanee "i asigurandu-se că odraslele lor "tiaucă se aflau acolo+Ca "i cum atmosfera generală nu ar fi fost suficient de incărcatăde emoţie o fetiţă in (arstă de trei ani a !lans tot tim!ul s!ectacolului

!entru că nu reu"ea să i"i (adă mama din locul in care seafla !e scenă+ In final s-a do(edit că mama fetiţei era !rinsă intrafic "i că nu a reu"it să ajungă la tim! la s!ectacol+ Cand a ajunsin sfar"it eu stăteam in genunc5i in mijlocul scenei "i il imbrăţi"am !e C5arlie+ #in acel ung5i jos am (ăzut-o !e mama fetiţei dandnă(ală in sală "i scanand intreaga audienţă in căutarea co!ilului ei+Tocmai cand eram !e !unctul de a mă ridica in !icioare "i a-i arătaunde se afla fetiţa &unde(a in s!atele sălii unde o !rofesoară oţinea in braţe "i incerca să o lini"tească' o altă mamă a trecut !elangă noi s-a uitat dis!reţuitor la sărmana femeie care abia reu"isesă ajungă "i "i-a dat oc5ii !este ca!+

M-am ridicat in !icioare am ins!irat adanc in !ie!t "i amincercat să imi !ăstrez cum!ătul astfel incat să nu alerg du!ămama care se considera „mai bună decat tine” "i care "i-a dat oc5ii !este ca! !entru a-i trage un "ut in fundul ei !unctualB #in fericirec5iar atunci alte două mame s-au indre!tat către femeia care a(eaoc5ii in lacrimi "i i-au zambit amabil+ >na dintre ele "i-a !us mana !e umărul ei "i i-a s!us cu com!asiune: <m trecut cu toţii !rin asta+ $u am ratat ultimul s!ectacol alco!ilului meu "i nu !entru că am ajuns !rea tarziuR !ur "i sim!luam uitat+aţa femeii stresate s-a rela%at "i ea "i-a "ters o lacrimă+Cealaltă mamă i-a s!us la randul ei: iul meu a fost singurul co!il din clasă care nu a !urtat !ijamale de Siua Pijamalelor "i imi scoate oc5ii c5iar "i in ziua deastăzi că aceea a fost cea mai oribilă zi din (iaţa luiG ) să fie bine+ =untem cu toţii in aceea"i barcă+Cand femeia care a ratat s!ectacolul a reu"it să ajungă in sfar"itin s!atele sălii la !rofesoara care incă ii lini"tea fiica arăta destulde calmă+ Mamele care "i-au im!ărtă"it desc5is !ro!riile !o(e"ti

..



legate de im!erfecţiune "i (ulnerabilitate au dat do(adă de curaj+$le "i-a făcut tim! să se o!rească !entru o cli!ă "i să ii s!unăfemeii: „Iată !o(estea mea+ ?u e"ti singura care a trecut !rin a"ace(a”+ ?u le-a obligat nimeni să facă acest lucru+ ;e-ar fi fost atatde u"or să joace rolul de mame !erfecte "i să treacă dis!reţuitoare

!e langă ea a"a cum a făcut !rima femeie+<"a cum ilustrează aceste istorii curajul generează efecte ina(alan"ă+ )ri de cate ori o!tăm !entru curaj noi ii facem !e cei din jurul nostru să se simtă mai bine iar această lume să !ară maicurajoasă+ i trebuie să recunoa"tem că lumea in care trăim arene(oie de mai multă bunătate "i de mai mult curaj+

Co#a(i$neaIn !regătirea cărţii mele des!re ru"ine am citit toate cărţile !ecare le-am găsit des!re com!asiune+ In cele din urmă am desco!erito cone%iune !erfectă intre !o(e"tile care le-am auzit in

inter(iurile mele "i o!era călugăriţei budiste americane PemaC5odron+ In cartea ei ;ocuri care te s!erie călugăriţa scrie: „)ride cate ori !racticăm in mod deliberat com!asiunea ne !utema"te!ta să simţim teama generată de !ro!ria noastră durere+ Practicareacom!asiunii este un act de curaj+ $a !resu!une să in(eţi săte rela%ezi "i să a(ansezi lin către lucrul care te s!erie.”+;ucrul care imi !lace cel mai mult la definiţia lui C5odron esteonestitatea ei legată de (ulnerabilitatea generată de !racticareacom!asiunii+ #acă analizăm originea cu(antului com!asiune a"a. Pema C5odron T5e Places T5at =care Nou: < uide to earlessness in#ifficult Times &Eoston: =5amb5ala Publications .88,'+

cum am făcut cu cu(antul curaj ne (ine mai u"or să inţelegem dece com!asiunea nu re!rezintă de regulă !rima noastră reacţie infaţa suferinţei+ Cu(antul com!asiune deri(ă din cu(intele latine !ati "i cum care inseamnă „a suferi im!reună &la unison' cu”+Personal nu cred că oamenii sunt setaţi să reacţioneze in !rimulrand !rin com!asiune+ Prima noastră reacţie in faţa fricii &a noastrăsau a unei alte !ersoane' este incercarea de a ne !roteja+ ?oi ne !rotejăm de regulă !rin a arunca (ina !e altcine(a+ >neori facemacest lucru fiind foarte critici sau incercand să găsim !e loc osoluţie fără a ne e%!rima em!atia cu suferinţa celui in cauză+C5odron incearcă să rezol(e această tendinţă către auto!rotecţie

afirmand că trebuie să fim one"ti cu noi in"ine "i să ne iertăm !entru incercarea de a ne inc5ide la ni(el sufletesc: „<tunci candculti(ăm com!asiunea noi ne ra!ortăm la intreaga noastră e%!erienţăde (iaţă: la suferinţele !e care le-am trăit la em!atia noastrădar "i la cruzimea "i teroarea !e care le-am e%!erimentat+ <cestlucru este firesc+ Com!asiunea nu re!rezintă o relaţie intre un(indecător "i o !ersoană rănită ci una intre egali+ ?umai cunoscandu-ne bine !ro!riul intuneric interior !utem noi să fim cu

.0



ade(ărat !rezenţi in faţa intunericul din alte !ersoane+ Com!asiuneade(ine reală numai atunci cand ne recunoa"tem "i im!ărtă"imomenescul din noi0”+In !o(estea mea de mai sus <s5leJ a fost dis!usă să se scufundeim!reună cu mine in intunericul meu+ $a nu "i-a !ro!us

nicio cli!ă să mă ajute să rezol( !roblema ci doar să imi fie alăturica un egal "i să mă ţină de mană !ană cand mă (oi calma+Hotarele "i com!asiunea>na din cele mai mari &"i cele mai !uţin discutate' bariere incalea !racticării com!asiunii este teama de fi%area 5otarelor "i aconsecinţelor !entru incălcarea lor+ tiu că sună ciudat dar eu credcă inţelegerea cone%iunii dintre 5otare consecinţe acce!tare "icom!asiune m-a făcut să fiu un om mai bun+ Inainte de anul„!răbu"irii” mele !ăream mai blandă "i mai amabilă dar in sineamea eram !lină de resentimente de judecăţi critice "i de manie+ ;aora actuală mi se !are că dau do(adă de mai multă com!asiune că

sunt mai !uţin critică "i că nu mai manifest atat de des resentimentedar in sc5imb sunt mult mai insistentă asu!ra 5otarelor !ecare mi le-am stabilit+ ?u "tiu cum !are din e%terior aceastăcombinaţie dar te asigur că !ri(ită din interior ea este cu ade(ăratfoarte !uternică+Inainte de a face acest studiu "tiam foarte multe lucruri des!reaceste conce!te dar nu inţelegeam relaţia dinte ele+ In tim!ulinter(iurilor !e care le-am luat subiecţilor mei am rămas literalmentecu gura căscată atunci cand am constatat că marea majoritatea oamenilor care !ractică sincer com!asiunea sunt oameniicei mai ferm 5otăraţi să le fie res!ectate 5otarele+ <cesta este

ade(ărul: oamenii !lini de com!asiune sunt oameni cu 5otare fermsusţinute+ <"a cum s!uneam această desco!erire m-a uimit laculme+Iată a"adar ce am desco!erit: esenţa com!asiunii este acce!tarea+Cu cat ne acce!tăm intr-o mai mare măsură !e noi in"ine "i !e ceilalţi cu atat mai u"or ne (ine să fim !lini de com!asiune+$ste dificil să ii acce!ţi !e oamenii care te rănesc care !rofită detine sau c5iar te calcă in !icioare+ <cest studiu m-a in(ăţat că dacăne dorim cu ade(ărat să !racticăm com!asiunea trebuie să ince!emintotdeauna !rin a ne fi%a 5otare ferme "i !rin a-i face !eoameni să se simtă res!onsabili !entru com!ortamentul lor+ ?oi trăim intr-o cultură a aruncării (inei !e alte !ersoane+#orim intotdeauna să "tim a cui este (ina "i cum (a !lăti !ersoanares!ecti(ă !entru ea+ In lumea noastră !ersonală socială "i !oliticănoi ţi!ăm "i arătăm adeseori cu degetul dar rareori insistăm asu!raasumării consecinţelor de către cei care au gre"it+ Cum am !utea săfacem acest lucru@ =untem atat de e!uizaţi de ţi!ete "i acuzaţiiincat nu mai a(em energia necesară !entru a crea consecinţesemnificati(e ale acţiunilor "i !entru a le im!une celorlalţi+ #e la

.1



!oliticienii din Oas5ington "i finanţi"tii de !e Oall =treet "i !ană lasistemul educaţional "i c5iar acasă la noi acest mod de a gandi deti! „furie-aruncarea (ino(ăţiei-e!uizare-inca!acitatea de a im!uneconsecinţe” este !rinci!alul moti( !entru care ne um!lem atat deu"or de manie moralistă "i dăm do(adă de atat de !uţină com!asiune+

$u cred că ne-ar fi infinit mai bine dacă am fi mai amabili dar mai fermi dacă am da do(adă de mai !uţină manie "i de mai multăres!onsabilitate asumată+ Viaţa noastră de acasă "i de la ser(iciu ar fi infinit mai frumoasă dacă am arunca mai !uţin (ina !e alţii dar am a(ea un res!ect mai mare !entru 5otarele fiecăruia+<m fost in(itată recent să ţin o !relegere in faţa unui gru! delideri cor!orati"ti care incercau să facă faţă unei reorganizăridificile a com!aniei lor+ >nul din managerii de !roiect mi-a s!us cădu!ă ce m-a ascultat (orbind des!re !ericolul folosirii ru"inii cainstrument managerial se simţea ingrijorat că s-a folosit !rea multde acest instrument cu colegii săi+ < adăugat că atunci cand de(ine

foarte frustrat dă (ina !e un subaltern "i il critică desc5is in !rima"edinţă+ Mă simt atat de frustrat mi-a s!us el+ <m doi angajaţi care !ur "i sim!lu nu mă ascultă+ ;e e%!lic fiecare detaliu al !roiectuluiin derulare (erific să (ăd dacă au inţeles "i totu"i ei fac ce "tiu ei+Pur "i sim!lu nu mai am alte o!ţiuni+ Mă simt !us la colţ "i măinfurii a"a că ii fac de ras in faţa colegilor lor+Cand l-am intrebat in ce fel ii făcea !e ace"ti angajaţi să sesimtă res!onsabili !entru că nu urmează !rotocolul !roiectuluimi-a răs!uns: Ce (rei să s!ui !rin „res!onsabili”@

#u!ă ce (erifici dacă au inţeles care sunt a"te!tările tale "iobiecti(ele lor i-am e%!licat le e%!lici consecinţele neres!ectării !lanului sau ale neinde!linirii obiecti(elor@ ?u le (orbesc niciodată de consecinţe+ $i "tiu foarte bine cătrebuie să urmeze !rotocolul+Ca să inţeleagă mai bine ce doream să s!un i-am dat une%em!lu: Eun+ Ce crezi că s-ar intam!la dacă le-ai s!une că o să le daiun a(ertisment scris cu !rima ocazie in care (or mai incălca !rotocolul "i că la următoarele a(ertismente "i-ar !utea !ierdeslujba@< scuturat din ca! "i mi-a sus: ) nuB Mi se !are !rea radical+ <r trebui să ii im!lic in acest !roces !e cei de la resurse umane+ $ !rea com!licatBIntr-ade(ăr fi%area 5otarelor "i a res!onsabilităţilor este maicom!licată decat ţi!atul "i in(ino(ăţirea dar este "i infinit maieficientă+ <cuzarea com!romiterea "i in(ino(ăţirea cui(a fără stabilireaclară a res!onsabilităţilor au consecinţe negati(e asu!racu!lurilor familiilor organizaţiilor "i comunităţilor+ Mai intai de

.2



toate atunci cand dăm (ina !e altcine(a "i il facem de ru"ine noimutăm accentul de la com!ortamentul său la al nostru+ Pană cand"eful termină de ţi!at la subalternii săi făcandu-i de ras in faţacolegilor lor singurul com!ortament discutabil de(ine al său+Peste toate dacă nu im!unem consecinţe !entru com!ortamentele

gre"ite oamenii se in(aţă să nu ţină cont de solicitările noastrec5iar dacă le rostim sub formă de ameninţare sau de ultimatum+#acă le s!unem co!iilor no"tri să nu i"i mai arunce 5ainele !e josdar ace"tia "tiu că singura consecinţă a neascultării sunt cate(aminute de ţi!at la ei este corect ca ei să creadă că acest lucru nueste foarte im!ortant !entru noi+$ste foarte greu ca oamenii să inţeleagă că !ot fi !lini de com!asiune"i de acce!tare făcandu-i in acela"i tim! !e ceilalţi sărăs!undă !entru com!ortamentele lor+ <cest lucru nu numai că este !osibil dar este "i cea mai bună cale de a manifesta com!asiunea+In acest fel noi il !utem confrunta !e cel (ino(at !utem concedia

un angajat !utem !ica la e%amen un student sau ne !utem disci!linaco!ilul fără a-i face de ras "i fără a-i umili+ =ecretul constăin se!ararea oamenilor de com!ortamentul lor+ ?oi trebuie să neadresăm lucrurilor !e care le fac nu esenţei lor umane &(om (orbimai multe des!re acest lucru in ca!itolul următor'+ #e asemeneaeste im!ortant să ne asumăm disconfortul rezultat din combinareacom!asiunii cu stabilirea 5otarelor+ Trebuie să ne ferim să necon(ingem singuri că detestăm !e cine(a sau că acesta merită săfie tratat urat astfel incat noi să ne simţim mai bine fără a-l ajutainsă cu nimic să i"i asume res!onsabilitatea !entru ce a făcut+<ceastă atitudine nu !oate conduce decat la !robleme+ <tunci cand

ne con(ingem singuri că detestăm !e cine(a astfel incat să nesimţim mai confortabil atunci cand dăm (ina !e el noi intrăm !ractic in jocul (ino(ăţiei "i al ru"inii+<tunci cand nu reu"im să stabilim 5otare ferme "i să le e%!licămoamenilor consecinţele acţiunilor lor noi ne simţim folosiţi "imani!ulaţi+ #e aceea ii atacăm in esenţa lor lucru mult maidureros decat atacarea unui com!ortament sau a unei alegeri+ $stefoarte im!ortant să inţelegem insă că această atitudine este !ericuloasă !entru relaţiile "i !entru bunăstarea noastră căci cores!unde jocului ru"inii "i (ino(ăţiei ca să nu mai (orbim de cel al manieimoraliste+ Pe de altă !arte este greu să !ractici com!asiunea atuncicand e"ti !lin de resentimente+ In consecinţă dacă dorim să !racticăm acce!tarea "i com!asiunea ceea ce trebuie să facem estesă stabilim 5otare ferme "i consecinţe !entru com!ortamentelenedorite+

Cone%tareaPersonal definesc conectarea astfel: energia care e%istă intreoameni atunci cand ace"tia doresc să fie (ăzuţi auziţi "i !reţuiţiR

.3



atunci cand dăruiesc "i !rimesc fără judecăţi criticeR "i atuncicand obţin susţinere "i tărie dintr-o relaţie+$u "i <s5leJ am rămas !rofund conectate du!ă e%!erienţanoastră+ <ceasta m-a făcut să mă simt !ri(ită auzită "i !reţuită+#e"i gestul m-a s!eriat am ie"it din cara!acea mea "i am căutat in

afară s!rijin "i ajutor+ In urma e%!erienţei ne-am simţit amandouăintărite "i im!linite+ #e fa!t două să!tămani mai tarziu <s5leJ mi-adeclarat: ?u-ţi !ot s!une cat de bucuroasă sunt că m-ai sunat in aceazi+ estul tău m-a ajutat enorm căci m-a con(ins că nu suntsingura care trec !rin astfel de e%!erienţe+ In !lus mi-a !lăcutfa!tul că te-am !utut ajuta "i că ai a(ut incredere in mine+Conectarea este o stradă cu dublu sens+<de(ărul este că noi suntem setaţi să ne conectăm+ <cest lucrue%istă c5iar in <#?-ul nostru+ Incă de cand ne na"tem noi a(emne(oie de conectare !entru a inflori din !unct de (edere emoţional

fizic s!iritual "i intelectual+ <cum un deceniu ideea că suntem„setaţi să ne conectăm” ar fi !utut !ărea e%altată "i de ti! ?eK <ge+;a ora actuală se "tie insă că ne(oia de conectare este mai multdecat o sim!lă emoţie sau un sim!lu im!uls+ <ceastă cunoa"tereeste "tiinţă !ură+ ?euro"tiinţă ca să fiu mai !recisă+In cartea sa Inteligenţa socială: ?oua "tiinţă a relaţiilor interumane#aniel oleman e%!lorează confirmarea fa!tului că suntemsetaţi !entru conectare &!otri(it celor mai recente desco!eriridin biologie "i din neuro"tiinţă' "i că relaţiile noastre ne modelează biologia "i e%!erienţele+ <utorul scrie: „C5iar "i cele mai banaleintalniri acţionează ca regulatori ai creierului stimulandu-ne

emoţiile unele dezirabile "i altele nu+ Cu cat suntem mai !uternicconectaţi cu cine(a din !unct de (edere emoţional cu atat maimare este forţa reci!rocă ce se na"te din relaţiile noastre1”+ $steuimitor de"i nu nea!ărat sur!rinzător cat de mare este im!actul !rodus de cone%iunile !e care le e%!erimentăm in relaţiile noastreasu!ra dez(oltării "i !erformanţelor creierului nostru+#atorită ne(oii noastre innăscute de conectare consecinţeledeconectării sunt !e cat de reale !e atat de !ericuloase+ >neoridoar ni se !are că suntem conectaţi+ =!re e%em!lu te5nologia afacilitat o im!ostură a conectării făcandu-ne să credem că suntemconectaţi de"i nu suntem cel !uţin nu a"a cum ar trebui să fim+ Inlumea noastră innebunită de te5nologie noi am ajuns să confundămcomunicarea cu conectarea+ a!tul că suntem conectaţi la Internetnu inseamnă că suntem (ăzuţi "i auziţi cu ade(ărat+ #im!otri(ă5i!er-comunicarea inseamnă că !etrecem mai mult tim! !eacebooL decat faţă in faţă cu oamenii la care ţinem cu ade(ărat+ ?u-ţi !ot s!une de cate ori mi s-a intam!lat să intru intr-un restaurant"i să (ăd doi !ărinţi care (orbesc la telefoanele lor mobile intim! ce co!iii lor transmit =M=-uri sau joacă jocuri (ideo+ Ce rost

.4



mai are in acest caz să stea im!reună@#acă ne gandim la definiţia conectării "i la confuzia care seface intre te5nologie "i conectare nu !utem să nu ne deta"ăm demitul autosuficienţei+ >na din marile bariere in calea conectăriieste im!ortanţa culturală !e care o acordăm „inde!endenţei”

noastre+ #e multe ori noi am ajuns să !unem un semn de egalitateintre succes "i a nu mai a(ea ne(oie de nimeni+ oarte mulţioameni doresc să ne intindă o mană dar noi nu suntem la fel dedis!u"i să solicităm ajutor c5iar dacă a(em ne(oie de el+ $ste ca "icum am fi im!ărţit această lume intre „cei care i"i oferă ajutorul” "i„cei care au ne(oie de ajutor”+ <de(ărul este că orice om intră inambele categorii+<m in(ăţat foarte multe lucruri de la cei care trăiesc din toatăinima dar cel mai im!ortant intre toate mi s-a !ărut următorul:<tat tim! cat nu ne desc5idem suficient de tare !entru a !rimi cu inima desc5isă noi nu !utem dărui cu inima

desc5isă+ <tunci cand ata"ăm judecăţile noastre critice !rimirii de ajutor noi le ata"ăm inclusi( oferirii de ajutor+<ni la rand gandul că eu sunt cea care imi ajut familia m-aum!lut de bucurie+ Imi !uteam ajuta membrii familiei atunci candtreceau !rintr-o criză le !uteam im!rumuta bani "i le !uteam dasfaturi+ andul de a-i ajuta !e alţii m-a satisfăcut intotdeauna dar nu a" fi fost dis!usă niciodată să a!elez la fraţii mei !entru ajutormai ales in mijlocul unei furtuni a ru"inii+ In acei ani a" fi negat cu(e5emenţă fa!tul că ata"ez judecăţi critice generozităţii mele+ ;aora actuală inţeleg insă că ceea ce am făcut in acea !erioadă a fostsă imi definesc !reţuirea de sine !rin generozitatea mea "i !rin

fa!tul că nu am niciodată ne(oie de ajutor+In !erioada !răbu"irii mele !si5ice am a(ut ne(oie de ajutor+Imi doream să fiu s!rijinită ţinută de mană "i sfătuită+ =la(ă ceruluică am un frate "i două surori mai mici fa!t care a sc5imbatcom!let dinamica familiei mele+ <ce"tia mi-au !ermis să mă !răbu"esc"i să fiu im!erfectă im!ărtă"indu-mi din tăria "i din inţele!ciunealor incredibilă+ #e (reme ce conectarea este o energiecare se na"te intre oameni nu trebuie să uităm că ea călătore"te inambele direcţii+Călătoria „Vieţii trăite din toată inima” nu este o cale a minimeirezistenţe ci una a con"tiinţei "i a alegerilor+ =inceră să fiu ea mergeim!otri(a curentului societăţii moderne+ #orinţa de a-ţi s!une !o(estea de a im!ărtă"i durerea altcui(a "i de a rămane conectatintr-o manieră autentică in această lume deconectată nu este ce(ace !utem face cu jumătate de inimă+Practicarea curajului com!asiunii "i conectării inseamnă să !ri(im (iaţa "i oamenii din jurul nostru "i să s!unem: „=unt alăturide (oi”+

.6



E+#"orarea #$terii i$,irii' a#artenenţei -interării/ )i%on0inerii %ă e)ti #er!e%t a)a %$ e)tiIubirea este lucrul cel mai im!ortant din (iaţa noastră o !asiune !entru care merită să lu!tăm "i c5iar să murim+ Cutoate acestea noi suntem reticenţi să ii s!unem !e nume+ără un (ocabular foarte subtil noi refuzăm c5iar "i să negandim la ea sau să discutăm direct des!re ea+ #I<?$ <C$*M<?

Iubirea "i a!artenenţa sunt absolut esenţiale !entru e%!erienţaumană+ In tim! ce imi realizam inter(iurile am inţeles că e%istă unsingur lucru care ii se!ară !e oamenii care trăiesc o iubire !rofundă"i se simt integraţi in mijlocul semenilor lor de cei care i"idoresc aceste lucruri dar nu consideră că le au: credinţa in !reţuireade sine+ ;ucrurile sunt !e cat de sim!le !entru cei care leinţeleg !e atat de com!licate !entru cei care nu le inţeleg: dacă

dorim să e%!erimentăm !lenar iubirea "i integrarea noi trebuie săcredem că merităm să iubim "i să fim iubiţi res!ecti( să neintegrăm+#acă ne !utem deta"a de ceea ce cred ceilalţi "i dacă ne !utemasuma !o(estea noastră !ersonală noi că!ătăm acces la !reţuireade sine la sentimentul că suntem !erfecţi e%act a"a cum suntem "ică merităm să fim iubiţi "i să ne integrăm+ <tunci cand ne !etrecemo (iaţă intreagă incercand să ne distanţăm de acele !ărţi ale (ieţiinoastre care nu se integrează in ti!arul cu care dorim să ne identificămnoi ie"im !ractic in afara !ro!riei !o(e"ti "i le cer"im celorlalţi !reţuirea !rin !erformanţele e%cesi(e la care ne su!unem !rin

!erfecţionismul nostru !rin incercarea de a le fi !e !lac cu orice !reţ "i !rin „a do(edi” cu orice c5i! (aloarea noastră+ Preţuirea desine acest secret absolut care ne oferă accesul la iubire "i la integrare e%istă in interiorul !o(e"tii noastre+Marea !ro(ocare !entru cei mai mulţi dintre oameni estecon(ingerea că sunt demni de a fi !reţuiţi c5iar acum in momentulde faţă+ Preţuirea nu !resu!une condiţii !realabile+ Mult !rea mulţioameni i"i creează in mod con"tient sau incon"tient &sau le esteinoculată' o listă interminabilă de condiţii care trebuie intrunite !entru a se !reţui !e ei in"i"i+F ) să fiu demn de a fi !reţuit atunci cand (oi slăbi ,8

Lilograme+F ) să fiu demnă de a fi !reţuită atunci cand (oi rămaneinsărcinată+F ) să fiu demn de a fi !reţuit atunci cand (oi renunţa definiti(la alcool+F ) să fiu demn de a fi !reţuit atunci cand (oi toată lumea (acrede că sunt un !ărinte bun+F ) să fiu demn de a fi !reţuit atunci cand imi (oi !utea ca"tiga

.7



traiul !rin arta mea+F ) să fiu demn de a fi !reţuit numai dacă imi (oi !uteamenţine căsnicia im!iedicand-o să se destrame+F ) să fiu demn de a fi !reţuit atunci cand (oi fi făcut !artener in cadrul firmei+

F ) să fiu demn de a fi !reţuit numai atunci cand !ărinţii mei(or fi de acord să imi acorde această !reţuire+F ) să fiu demnă de a fi !reţuită numai dacă el mă (a suna "imă (a in(ita la o intalnire+F ) să fiu demn de a fi !reţuit numai dacă (oi !utea face totceea ce imi !ro!un fără a !ărea că fac (reun efort+<"adar aceasta este esenţa „Vieţii trăite din toată inima”: !reţuie"te-te c5iar acum+ ?u „in condiţiile in care”+ ?u „atuncicand”+ ?oi merităm să fim iubiţi "i integraţi c5iar acum+ a"a cumsuntem+Pe langă renunţarea la „dacă” "i „atunci cand” un alt as!ect im!ortant

al asumării !o(e"tii "i !reţuirii noastre de sine este culti(areaunei inţelegeri mai bune a iubirii "i integrării+ In mod !arado%al noi a(em o ne(oie dis!erată de ele dar nu (orbim decatrareori des!re semnificaţia lor reală "i des!re mecanismul lor deo!erare+ #e aceea merită să facem acum acest lucru+De!inirea i$,irii )i a#artenenţei<ni la rand am e(itat să folosesc cu(antul iubire in studiilemele !entru că nu "tiam cum să il definesc "i nu eram sigură că„5aide dragă doar "tii des!re ce este (orba: iubireaG” este odefiniţie suficient de con(ingătoare+ Peste toate nu mă !uteam baza !e citate sau !e (ersurile cantecelor !o!ulare oricat de mult

m-ar fi ins!irat acestea "i oricat de con(ingătoare mi s-ar fi !ărut+Ca cercetătoare am fost !regătită să nu gandesc in ace"ti termeni+)ricat de multă ne(oie a(em de iubire "i oricat de mult ne-odorim noi nu (orbim decat rareori des!re semnificaţia ei reală+ande"te-te !uţin+ Poate că s!ui in fiecare zi „te iubesc” dar canda fost ultima oară cand ai discutat cu cine(a des!re semnificaţiaiubirii@ ?oi ne dorim cu dis!erare să e(ităm ru"inea dar nu suntemdis!u"i să discutăm des!re acest subiect+ Cu toate acestea singuracale de rezol(are a !roblemei ru"inii este discuţia desc5isă des!reea+ Poate că ne temem să discutăm des!re astfel de subiecte+ Mareamajoritate a oamenilor !referă siguranţa certitudinea "i claritatea+*u"inea "i iubirea sunt ancorate in (ulnerabilitate "i delicateţe+<!artenenţa este un alt subiect esenţial !entru e%!erienţa umanădar rareori discutat desc5is+Majoritatea oamenilor folosesc intersc5imbabil e%!resiile integrare"i a!artenenţă+ Cu toţii incercăm să ne integrăm "tiind e%actce trebuie să facem !entru a cer"i a!robarea "i acce!tarea celorlalţioameni+ #e !ildă "tim ce 5aine trebuie să !urtăm in diferitecercuri ce subiecte de discuţie să abordăm cum să ii facem !e

08



oameni să se simtă fericiţi ce subiecte să e(ităm "i cum să netransformăm ca un cameleon in funcţie de !ersoana cu carediscutăm+>na din marile sur!rize !e care le-am trăit in urma studiuluimeu a fost desco!erirea fa!tului că integrarea nu este totuna cu

a!artenenţa+ #im!otri(ă integrarea stă in calea a!artenenţei+ $a !resu!une e(aluarea unei situaţii "i transformarea cameleonică !entru a de(eni ceea ce trebuie să de(ii !entru a fi acce!tat+ <!artenenţanu ne solicită să ne sc5imbăm ci să fim ceea ce suntem+Inainte de a-ţi s!une definiţiile mele doresc să insist asu!ra atrei c5estiuni !e care eu le identific cu ade(ărul+Iubirea "i a!artenenţa sunt intotdeauna incerte+ #e"i conectarea"i relaţiile sunt cele mai im!ortante com!onente ale (ieţii noinu le !utem măsura cu !recizie+ Conce!tele relaţionale nu !ot fidefinite cu u"urinţă+ *elaţiile "i conectarea se !etrec intr-un s!aţiuindefinit care e%istă intre oameni ce nu !oate fi inţeles sau cunoscut

(reodată !e de!lin+ Cine riscă să e%!lice iubirea "i a!artenenţanu face decat să răs!undă a"a cum !oate la o intrebare fără răs!uns&lucru (alabil inclusi( !entru mine'+Iubirea "i a!artenenţa intră in aceea"i categorie+ >na dinconcluziile cele mai sur!rinzătoare care a rezultat in urma cercetărilor mele a fost gru!area !e !erec5i a anumitor conce!te+ #e !ildă eu nu !ot face o distincţie intre conce!tele de iubire "i dea!artenenţă căci atunci cand (orbesc des!re unul oamenii (orbescautomat "i des!re celălalt+ <cela"i lucru este (alabil des!re conce!telede bucurie "i recuno"tinţă !e care le (oi analiza intr-un ca!itolulterior din această carte+ <tunci cand emoţiile sau e%!erienţele

sunt atat de strans interconectate in !o(e"tile oamenilor incatace"tia nu (orbesc niciodată de unele fără să amintească automatde altele această asociere nu !oate fi intam!lătoare ci intenţionată+Iubirea este strans asociată cu a!artenenţa+Personal nu mai am nicio indoială in această !ri(inţă+ #u!ă ceam colectat sute de !o(e"ti am ajuns la o concluzie definiti(ă:simţul !rofund al iubirii "i a!artenenţei re!rezintă o ne(oieuni(ersală a tuturor oamenilor bărbaţi femei "i co!ii deo!otri(ă+ ?oi suntem setaţi biologic cogniti( fizic "i s!iritual săiubim "i să fim iubiţi "i să ne integrăm &in sensul mai !rofund ala!artenenţei'+ <tunci cand aceste ne(oi nu sunt satisfăcute noi nu !utem funcţiona la ma%im &la unison cu !otenţialul nostru real'+ ?e !răbu"im !si5ic+ #e(enim inerţi+ ?e doare+ Ii rănim !e ceilalţi+ ?eimbolnă(im+ #e bună seamă e%istă "i alte cauze ale bolilor inerţiei"i durerii suflete"ti dar una dintre cele mai sigure este absenţaiubirii "i a a!artenenţei+$u am a(ut ne(oie de trei ani !entru a decanta următoareledefiniţii "i inter!retări conce!tuale in urma unui deceniu de inter(iuri+=ă le luăm !e rand:

0,



Iubirea: ?oi culti(ăm iubirea atunci cand ii !ermitem sinelui nostrucel mai (ulnerabil "i cel mai !uternic să fie (ăzut "icunoscut "i atunci cand onorăm conectarea s!irituală cederi(ă din această desc5idere !rin increderea res!ectul

bunătatea "i afecţiunea noastră+Iubirea nu este ce(a ce !utem dărui sau !rimi+ $a este ocalitate care !oate fi e%clusi( culti(ată "i am!lificată ocone%iune intre doi oameni care nu !oate fi intreţinutădecat dacă fiecare dintre ei o culti(ă in el insu"i+ Cu altecu(inte noi nu !utem iubi !e altcine(a decat atunci cand neiubim !e noi in"ine &"i direct !ro!orţional cu iubirea !ecare ne-o oferim'+*u"inea (ino(ăţia li!sa de res!ect trădarea "i refuzulafecţiunii distrug inse"i rădăcinile din care cre"te iubirea+Iubirea nu !oate su!ra(ieţui acestor răni decat dacă

acestea sunt recunoscute ca atare (indecate "i nu foartefrec(ente+<!artenenţa &integrarea !rofundă':<!artenenţa este dorinţa innăscută a oamenilor de a face !arte integrantă din ce(a mai im!ortant decat ei+ #at fiindcă această ne(oie este !rimordială noi incercăm de multeori să ne-o satisfacem !rin integrarea su!erficială &socială'intr-un gru! "i !rin căutarea a!robării celor din jur+ In realitateaceste mecanisme nu numai că nu se substituiea!artenenţei dar de multe ori re!rezintă c5iar obstacole incalea acesteia+ #at fiind că a!artenenţa reală nu se !roduce

decat atunci cand ne facem cunoscut sinele autentic "iim!erfect in faţa lumii e%terioare simţul a!artenenţeinoastre nu !oate fi niciodată mai mare decat ni(elul acce!tăriinoastre de sine+>nul din moti(ele !entru care mi-a luat atat de mult tim! ca sădez(olt aceste conce!te a fost acela că nu doream eu insămi să fieade(ărate+ ;ucrurile ar fi fost diferite dacă a" fi studiat efectulgăinaţului de !ăsări asu!ra solului dar as!ectele !e care le studiezeu sunt strict !ersonale "i adeseori dureroase !entru mine+ Mi s-aintam!lat de multe ori să !lang in tim! ce studiam datele acumulate !entru a-mi defini conce!tele+ #e !ildă nu doream ca ni(eluliubirii mele de sine să imi limiteze iubirea !e care le-o acordco!iilor mei sau soţului meu+ #e ce@ #eoarece imi este mult maiu"or să ii iubesc "i să le acce!t im!erfecţiunile decat să mă !ri(esc !e mine insămi cu aceea"i iubire "i cu aceea"i bunătate+#acă analizăm definiţia iubirii "i ne gandim la ea din !ers!ecti(aiubirii de sine constatăm că aceasta este foarte !recisă+Practicarea iubirii de sine inseamnă să in(ăţăm să a(em increderein noi in"ine să ne tratăm cu res!ect "i să fim buni "i afectuo"i cu

0.



noi in"ine+ <cest lucru !are o sarcină a!roa!e im!osibilă dacăţinem seama de duritatea cu care se tratează !e ei in"i"i mareamajoritate a oamenilor+ #e !ildă eu sunt ca!abilă să (orbesc cumine insămi intr-o manieră !e care nu a" !ractica-o niciodată cualte !ersoane+ Caţi oameni nu i"i s!un: „#oamne sunt atat de

!rost” sau „#oamne ce idiot sunt”@ <"a cum nimeni nu ii face !ro"ti sau idioţi !e cei !e care ii iube"te un astfel de limbaj atuncicand (orbim cu noi in"ine nu arată decat că ne li!se"te iubireade sine+#oresc să subliniez de asemenea că eu folosesc cu(inteleinnăscut "i !rimordial in conte%tul definirii a!artenenţei+ $u suntcon(insă că a!artenenţa e%istă c5iar in <#?-ul nostru fiind directasociată cu cel mai !rimiti( instinct al nostru de su!ra(ieţuire+ #atfiind cat de dificil este să culti(ăm acce!tarea de sine in societateanoastră !erfecţionistă "i cat de adanc ancorată este ne(oia noastrăde a!artenenţă nu este de mirare că ne !etrecem intreaga (iaţă

incercand să ne integrăm "i să ca"tigăm a!robarea celor din jurulnostru+$ste mult mai u"or să s!ui: „=unt dis!us să de(in orice numaisă fac !arte integrantă din acest gru!”+ #e la gă"ti la barfe noisuntem dis!u"i să facem orice !entru a ne integra in societate ins!eranţa că ne (om satisface astfel ne(oia de a!artenenţă+ Inrealitate această atitudine nu ne satisface această ne(oie+ ?oi nu ne !utem integra !rofund intr-o comunitate decat atunci cand ne !unem !e ta(ă sinele cel mai autentic "i cand suntem acce!taţi a"acum suntem+Practicarea iubirii "i a a!artenenţei

>na dintre modalităţile !rin care ne !utem asuma res!onsabilitatea"i consecinţele acţiunilor noastre constă in a negandi la iubire ca la o acţiune nu ca la un sentiment+ E$;; H))=,#e"i m-am zbătut mult ca să ajung la o definiţie a iubirii "ia!artenenţei trebuie să recunosc că inţelegerea la care am ajunsmi-a sc5imbat fundamental (iaţa "i atitudinea mea de !ărinte+<tunci cand mă simt obosită sau stresată !ot fi destul de răută-cioasă "i de acuzatoare indeosebi cu soţul meu =te(e+ #acă imi !ro!un insă să il iubesc !e =te(e &"i c5iar il iubesc la nebunie'contează foarte mult cum mă !ort zi de zi cu el+ <cest lucru estec5iar mai im!ortant decat să ii s!un zilnic „te iubesc”+ <tunci candnu trans!unem in !ractică iubirea in cazul celor !e care !retindemcă ii iubim noi a(em foarte mult de !ierdut+ Viaţa trăită incoerent&fără ca fa!tele noastre să cores!undă cu(intelor noastre' !oate fie%trem de e!uizantă+=tudiul meu m-a făcut de asemenea să mă gandesc la diferenţeleim!ortante dintre !rofesarea iubiri "i !racticarea ei+ In tim!ulunui recent inter(iu la radio des!re infidelităţile celebrităţilor

00



moderatorul m-a intrebat: Poţi iubi !e cine(a in condiţiile in care il in"eli "i il trateziurat@M-am gandit multă (reme la această intrebare du!ă care amdat cel mai bun răs!uns la care m-am !utut gandi ţinand cont de

cercetările mele: ?u "tiu dacă !oţi iubi !e cine(a in tim! ce il trădezi sau te !orţi crud cu el dar "tiu sigur că atunci cand trădezi !e cine(a saute !orţi fără amabilitate cu el nu !ractici iubirea+ In ceea ce mă !ri(e"te eu nu imi doresc !e cine(a care să imi s!ună că măiube"te ci !e cine(a care să !ractice această iubire in fiecare zi+Pe langă fa!tul că m-au ajutat să inţeleg cum arată iubirea careii leagă !e oameni aceste definiţii m-au silit să recunosc un lucru:culti(area iubirii de sine "i a acce!tării de sine nu este o!ţională+$le nu sunt ce(a ce !utem !ractica in tim!ul liber ci !riorităţiabsolute+

Putem iubi !e altcine(a mai mult decatne iubim !e noi in"ine@Pentru mine ideea iubirii de sine "i a acce!tării de sine a fost "icontinuă să fie de-a dre!tul re(oluţionară+ #e aceea la ince!utulanului .887 i-am intrebat !e cititorii blogului meu ce cred des!reim!ortanţa iubirii de sine "i des!re ideea că nu !utem iubi !ealtcine(a mai mult decat ne iubim !e noi in"ine+ <ceastă intrebarea condus la o dezbatere foarte a!rinsă in secţiunea de comentarii+Mai mulţi oameni au contrazis cu (e5emenţă ideea că iubireade sine ar fi o cerinţă de bază !entru a !utea iubi !e altcine(a+ <lţiis-au limitat să !osteze comentarii de genul: „Mulţumesc că mi-ai

stricat ziuaB ?u (reau să mă gandesc la a"a ce(a”+<u e%istat insă două comentarii care au dezbătut com!le%itateaacestor idei intr-o manieră foarte !rofesionistă+ #oresc să iţi im!ărtă"escunul dintre ele scris de ustin Valentin o s!ecialistă dindomeniul sănătăţii mintale autoare "i fotografă:Prin intermediul co!iilor mei am in(ăţat să iubesc necondiţionatsă fiu !lină de com!asiune c5iar "i atunci cand măsimt oribil "i să dăruiesc mult mai mult+ <tunci cand imi !ri(esc una din fiice care seamănă atat de mult cu mine măregăsesc !e mine la (arsta ei+ <cest lucru imi reaminte"te săfiu mai bună cu fetiţa mică ce trăie"te in interiorul meu să oiubesc "i să o acce!t la fel cum !rocedez cu fiica mea+Iubirea !entru fetele mele mă face să imi doresc să fiu o !ersoană mai bună "i să lucrez mai mult !entru iubirea "iacce!tarea de sine+ Totu"i trebuie să recunosc că imi esteinfinit mai u"or să imi iubesc fetele decat să mă iubesc !emine insămiGMulte din !acientele mele sunt mame care se lu!tă cude!endenţa de droguri+ $le i"i iubesc co!iii mai mult decat

01



se iubesc !e ele insele+ I"i distrug singure (iaţa se urăsc !esine "i de multe ori i"i distrug cor!ul !ană cand nu se mai !oate face nimic+ Multe recunosc că se urăsc !e ele inseledar toate declară că i"i iubesc co!iii+ =unt de !ărere căace"tia merită să fie iubiţi dar nu "i ele+ Ce inseamnă insă

să-ţi iube"ti co!iii: să nu ii otră(e"ti a"a cum iţi otră(e"tisingură cor!ul@ Poate că !roblemele noastre sunt similarefumatului !asi(+ ;a ince!ut se credea că acesta nu este !ericulos "i că fumatul nu ne !oate face rău decat nouăin"ine+ Peste ani s-a ajuns la concluzia că fumatul !asi( !oate fi la fel de !ericulos c5iar letal.+*enae Cobb o tera!eută in !regătire ziua "i autoare sub aco!erire"i scriitoare ocazională !e blog noa!tea scrie:#esigur oamenii !e care ii iubim trezesc in noi o iubire"i o com!asiune !e care nu le-am !utea atinge altfel dar !entru a e(alua !rofunzimea acestor trăiri trebuie să ne scufundăm

in adancurile fiinţei noastre să desco!erim aicilumina "i umbrele binele "i răul iubirea "i ceea ce este distructi("i să facem distincţiile necesare !entru a-i !utea iubimai mult+ #e aceea eu nu sunt sigură că a(em de-a face cuo situaţie de ti! sau D sau+ Pare mai degrabă una de ti! "i D "i+ ?oi ii iubim cu ardoare !e cei dragi !oate mai mult decatcredem că ne iubim !e noi in"ine dar această iubire !lină de !asiune ne conduce automat in !rofunzimile sinelui nostruajutandu-ne să ne desco!erim com!asiunea faţă de noiin"ine0+=unt de acord cu ustin "i *enae+ Iubirea "i acce!tarea de sine

re!rezintă acte su!reme de curaj+ Intr-o societate care ne in(aţă săne !unem !e noi in"ine !e !rimul loc iubirea "i acce!tarea de sinesunt a!roa!e re(oluţionare+#acă dorim să contribuim acti( la această re(oluţie trebuie săinţelegem anatomia iubirii "i a a!artenenţei cand "i de ce !referămsă cer"im !reţuirea altora in loc să ne asumăm !reţuirea de sine+Trebuie să inţelegem de asemenea obstacolele in calea iubirii desine+ Indiferent ce călătorie facem aceasta !resu!une intotdeaunaobstacole lucru (alabil inclusi( !entru „călătoria Vieţii trăite dintoată inima”+ In ca!itolul următor (om e%!lora unul din cele maimari obstacole in calea călătoriei (ieţii "i iubirii trăite din toatăinima+. Comentariu de !e blogul meu citat cu !ermisiunea lui ustinValentin+0 Comentariu de !e blogul meu citat cu !ermisiunea lui *enae Cobb+

1,(ta%o"e #e %a"eIn anul .886 am fost in(itată să ţin o !relegere la un e(enimentfoarte s!ecial intitulat $%!erienţa >P+ Imi !lac foarte mult cei doi

02



organizatori ai e(enimentului a"a că fără să stau !rea mult !eganduri am fost de acord să ţin !relegerea+<"a cum se intam!lă insă de multe ori lucrurile !ar mult maifrumoase cand e"ti de!arte "i nu "tii ce te a"tea!tă la destinaţie+$%act acesta a fost cazul de faţă+

<m acce!tat in(itaţia la sfar"itul anului .886 "i nu m-am maigandit la ea !ană in .887 cand !e site-ul T5e >P $%!erience a fost !ublicată lista (orbitorilor+ ără să insist !rea mult doresc doar să !recizez că această listă includea nume dintre cele mai !restigioasein domeniu+ Plus euB ;a e(eniment au fost in(itaţi „,3 dintre lideriide o!inie "i (orbitorii de frunte din lume” iar e%!erienţa a fostetic5etată dre!t „o zi s!ecială a desc5iderii minţii”BPe scurt am intrat in !anică+ ?u-mi !uteam imagina cum ar fifost să im!art microfonul cu *obert Eallard &oceanograful ar5eologcare a localizat Titanicul' a(in ?eKsom &!rimarul din =anrancisco' ?eil derasse TJson &astrofizicianul care moderează

emisiunea TV de educaţie "tiinţifică ?)V< "i care conduce PlanetariulHaJden' "i #a(id Plouffe &geniul care a condus cam!aniaelectorală a lui )bama'+ i ace"tia nu erau decat !atru din cei ,2(orbitori cu care a(eam să im!art scenaGPe langă fa!tul că mă simţeam o im!ostoare com!letă eramingrozită de formatul e(enimentului+ <cesta era modelat du!ă talL- Pers!ecti(e unice ale unor !ersoane unice+s5oK-ul T$# &KKK+ted+com' "i fiecare (orbitor a(ea să aibă ladis!oziţie doar .8 de minte !entru a !rezenta cele mai ino(atoareidei in faţa unei audienţe formate in !rinci!al din !re"edinţi "ilideri e%ecuti(i care !lăteau ,888 de dolari !entru a !artici!a la un

e(eniment de o zi+#e indată ce am (ăzut lista (orbitorilor am sunat-o !e !rietenamea en ;emen "i i-am citit numele acestora+ ;a sfar"it amins!irat adanc "i i-am s!us: ?u !rea "tiu ce să zicG#e"i (orbeam la telefon "i ea se afla la mii de Lilometri de!ărtarede mine o !uteam (edea cu oc5ii minţii dand din ca!+ ?u te mai com!ara cu alţii Erene+ Ce (rei să s!ui@ am intrebat-o+ Te cunosc foarte bine+ =unt con(insă că te gande"ti deja cumsă ţii o !relegere „su!er-"tiinţifică” "i „su!er-com!licată”+Incă nu inţelegeam+ PăiG da+ =igur că mă gandesc la a"a ce(a+ Tocmai ţi-am cititlista (orbitorilorB <ce"tiaG suntG oameni mariBen a c5icotit+ iB@ <i ne(oie de o confirmare !arentală@ ?u am "tiut ce să-i răs!und+ en mi-a e%!licat: >ite ce (reau să s!un: tu e"ti cercetătoare dar cele mai bunerezultate nu le-ai obţinut cu mintea ci cu inima+ Te (ei descurca de

03



minune dacă (ei face ce "tii mai bine: să s!ui !o(e"ti+ ii onestă "inu te des!rinde de realitate+Mi-am dat oc5ii !este ca! "i m-am gandit: „=ă s!un !o(e"tiB@)are glume"teB@ ?u cum(a dore"te să ţin "i un s!ectacol de teatrude !ă!u"i@”

#e regulă am ne(oie de o zi sau două !entru a-mi organizaideile unei !relegeri+ ?u (orbesc niciodată du!ă notiţe dar in modnormal am in minte o re!rezentare (izuală a lucrurilor !e caredoresc să le s!un+ #e data aceasta insă mi-ar fi fost intr-ade(ăr maiu"or să ţin un s!ectacol de teatru de !ă!u"i+ M-am simţit !aralizatăsă!tămani la rand din cauza acestei !rezentări+ Prin minte nu-mitrecea nicio idee+Intr-o seară cu circa două să!tămani inainte de e(eniment=te(e m-a intrebat: Cum stai cu !relegerea !entru >P@<m izbucnit in lacrimi+

?u-mi (ine nicio idee+ ?u "tiu des!re ce să (orbesc+ Credcă o să le s!un că am a(ut un accident de ma"ină sau ce(aasemănător+=te(e s-a a"ezat langă mine "i mi-a luat mana in a lui+ Ce se intam!lă@ ?u e genul tău+ ?u te-am (ăzut niciodatăsă-ţi faci atatea !robleme din cauza unui discurs+ ;a urma urmelorcu asta te ocu!i+Mi-am ingro!at ca!ul in maini "i am murmurat: Mă simt blocată+ ?u mă !ot o!ri să nu mă gandesc la e%!erienţaaceea oribilă care mi s-a intam!lat acum caţi(a ani+=te(e a e%clamat sur!rins:

Ce e%!erienţă@ ?u ţi-am !o(estit niciodată des!re ea i-am s!us+=te(e s-a a!lecat către mine a"te!tand continuarea+ <cum cinci ani am ţinut o !relegere care s-a do(edit a fi undezastru absolut "i mă tem să nu re!et această e%!erienţă+;ui =te(e nu-i (enea să creadă că nu i-am !o(estit niciodată a"ace(a+ Ce #oamne iartă-mă s-a intam!lat@ i de ce nu mi-ai s!usnimic@M-am ridicat de la masă "i i-am răs!uns: ?u (reau să (orbesc des!re asta+ In caz contrar o să inrăutăţesc"i mai tare situaţia+Mi-a luat din nou mana in a lui "i m-a tras către el+ Mi-a aruncato !ri(ire de genul: „<m a"te!tat toată (iaţa ca să iţi re!ro"ez acestlucru folosind !ro!riile tale cu(inte”+ i nu ar trebui să discutăm des!re lucrurile dificile@ ?u le facaceste discuţii să !ară mai u"oare@Mă simţeam !rea obosită ca să ii mai ri!ostez a"a că i-am s!usintreaga !o(este+

04



Cu cinci ani in urmă cand mi-a a!ărut !rima carte am fostin(itată să ţin o !relegere la un !ranz !entru femei dintr-o reţea deInternet+ <m fost bucuroasă căci la fel ca in cazul $%!erienţei >Purma să (orbesc in faţa unor oameni „normali” nu tera!euţi sauacademicieni ci a unor oameni de afaceri obi"nuiţi+ #e fa!t

e(enimentul ar fi trebuit să fie !rima mea !relegere in faţa unor oameni obi"nuiţi+<m ajuns de(reme la clubul ce urma să găzduiască e(enimentul"i m-am !rezentat in faţa res!onsabilei acestuia+ #u!ă ce m-ae(aluat indelung m-a salutat "i m-a luat din scurt: Eună+ ?u arăţi ca o cercetătoare+ $u am să fiu cea care iţi (aface !rezentarea+ <m ne(oie de cate(a date biografice+Mi s-a !ărut cam bizar dar am fost de acord+ I-am dat datele biografice "i acela a fost ince!utul sfar"itului+emeia a citit tim! de cate(a secunde CV-ul meu a !ufnit dinnas "i s-a uitat la mine !este oc5elari+

<ici scrie că te ocu!i de cercetarea ru"inii+ $ste ade(ărat@Instantaneu m-am simţit la fel ca o ele(ă de zece ani c5ematăin biroul directorului+ Mi-am !lecat ca!ul "i i-am răs!uns in"oa!tă: #a doamnă+ Mă ocu! de cercetarea ru"inii+Cu gura !ungă m-a admonestat rostind sacadat cu(intele: TeG maiG ocu!iG "iG deG altce(a@ ?u-mi (enea să ii răs!und+ $i bine@ Te ocu!i sau nu@ #a+ =tudiez de asemenea teama "i (ulnerabilitatea+< !ufnit din nou+

Mie mi s-a s!us că aduni date des!re cum să fim mai fericiţiin (iaţă cum să ne conectăm "i cum să dăm semnificaţie (ieţiinoastre+<5G am inţelesB emeia nu "tia nimic des!re mine+ Probabilcă auzise de mine de la cine(a care nu i-a s!us e%act cu ce măocu!+ #intr-odată totul se lega+<m incercat să ii e%!lic: ?u studiez !ro!riu-zis „cum” să fim mai fericiţi "i „cum” sădăm mai multă semnificaţie (ieţii noastre dar cunosc multe des!reaceste subiecte căci studiez e%act obstacolele care stau in calea bucuriei semnificaţiei "i conectării+ără să mai catadicsească să-mi răs!undă a ie"it din sală "i m-alăsat să a"te!t acolo+Ce ironie a sorţiiB $ram o cercetătoare a ru"inii dar tocmaicăzusem in ca!cana gandului că „?u sunt suficient de bună”+emeia s-a intors cate(a minute mai tarziu s-a uitat in sus !edeasu!ra ca!ului meu "i mi-a s!us: >ite cum facem:>nu: nu o să (orbe"ti des!re obstacolele care se o!un acestor

06



lucruri ci des!re cum !ot fi realizate ele+ <sta (or oameniisă audă+ $i (or să afle cum+#oi: nu (ei !omeni cu(antul ru"ine+ Iţi reamintesc că cei carete (or asculta se (or afla la masăBTrei: oamenii doresc să se simtă fericiţi "i confortabil+ <sta-i

tot+ #e aceea fă-i să se simtă astfel !rin cu(intele taleB<m rămas in faţa ei com!let "ocată+ #u!ă cate(a secunde delini"te m-a intrebat: M-ai inţeles@Inainte să a!uc să-i răs!und ce(a a conc5is: PerfectB#u!ă care a dat să !lece a!oi s-a intors !e călcaie "i a adăugat: Vreau un discurs u"or "i luminos+ <sta le !lace oamenilor+<!oi !entru cazul in care nu a" fi inţeles a făcut ni"te gesturiunduitoare cu mana sugerandu-mi astfel ce inseamnă „u"or "iluminos” ca "i cum a" fi fost un co!il de trei ani &imaginează-ţi-o

!e Margaret T5atc5er imitandu-l !e Eob osse'+Tim! de 18 de minute am stat in faţa acelui gru! de femeicom!let !aralizată "i re!etand in diferite feluri: „Eucuria este ce(a bun+ ericirea este "i mai bună+ Trebuie să fim bucuroase+ In acestfel (iaţa noastră (a că!ăta semnificaţie+ Pentru că bucuria "i fericireasunt ce(a bunG”+emeile din audienţă mi-au zambit dand afirmati( din ca! "i aucontinuat să i"i mănance !uiul din farfurie+ < fost un dezastru+Cand am terminat de !o(estit =te(e era incruntat "i clătina dinca!+ ?u se omoară du!ă (orbitul in !ublic a"a că !robabil incercasă i"i ascundă !ro!ria nemulţumire in tim! ce asculta !o(estea

dezastrului meu+In mod !arado%al relatarea !o(e"tii m-a făcut să mă simt mai !uţin an%ioasă+ #e fa!t in cli!a in care am terminat de !o(estitmă simţeam deja altfel+ Intreaga mea acti(itate "tiinţifică de mai bine de un deceniu se referea la „obstacolele din calea fericirii”+ ?u sunt o ade!tă a discursurilor de ti! „cum” !entru sim!lul moti(că in cei zece ani de cercetare nu am găsit niciodată do(ezi căaceastă abordare funcţionează atat tim! cat nu !omene"ti nimicdes!re lucrurile care se o!un fericirii+Intr-o manieră incredibilă asumarea acestei !o(e"ti m-a ajutatsă recunosc cine sunt ca cercetătoare "i să "tiu ce am de s!us+M-am uitat la =te(e "i i-am zambit: $u nu (orbesc des!re „cum”+Pentru !rima dată in ultimii cinci ani am realizat că femeiacare conducea acel club nu a(ea ce(a !ersonal cu mine "i nu doreasă imi saboteze discursul+ In caz contrar !arametrii ridicoli !e caremi i-a im!us nu m-ar fi afectat atat de tare+ ;ista ei era sim!tomatică !entru temerile noastre culturale+ )amenii nu doresc să sesimtă inconfortabil+ $i doresc o listă scurtă cu „soluţiile” fericirii

07



care să nu !resu!ună niciun efort !ersonal+$i bine eu nu cunosc o astfel de listă "i nu (orbesc niciodatădes!re ea+ =!er să nu mă inţelegi gre"it+ ?u s!un că nu mi-ar !lăcea să !ot sări !este lucrurile dificile dar (iaţa nu funcţioneazăa"a+ <tat tim! cat nu lucrăm cu noi in"ine "i nu ne confruntăm cu

obstacolele !e care le studiez eu noi nu ne !utem transforma nu !utem cre"te "i nu !utem !rogresa+ #acă dorim cu ade(ărat sătrăim o (iaţă fericită conectată "i incărcată de semnificaţie noitrebuie să discutăm des!re obstacolele care stau in calea ei+Pană cand nu mi-am asumat această !o(este m-am blocatsingură lăsand inca!acitatea mea de a oferi „soluţii ra!ide in cinci !a"i sim!li” să stea in calea !reţuirii mele de sine ca !rofesionistă+#u!ă ce mi-am asumat !ro!ria !o(este am realizat că inţelegereaintunericului conferă căutării luminii un conte%t "i o semnificaţie+=unt mulţumită să iţi s!un in final că $%!erienţa >P a decurscat se !oate de bine+ #e fa!t am ales ca subiect al !relegerii mele

c5iar !o(estea de mai sus legată de discursul „u"or "i luminos”+Mi-am asumat un risc dar m-am gandit că !ană "i !re"edinţiie%ecuti(i au !robleme cu !reţuirea de sine+ ;a două să!tămanidu!ă e(eniment am !rimit un telefon de la organizatoarea lui caremi-a s!us: elicităriB Tocmai ne-au sosit e(aluările "i te-ai situat intre ceimai buni doi (orbitori ai e(enimentului lucru cu atat mai demn deremarcat cu cat te ocu!i de latura intunecată a oamenilor+In concluzie:#acă dorim să trăim "i să iubim din toată inima "i dacădorim să ne integrăm in această lume din !ers!ecti(a

!reţuirii de sine noi trebuie să (orbim desc5is des!reobstacolele care se o!un fericirii noastre "i in !rimul randdes!re ru"ine teamă "i (ulnerabilitate+In cercurile jungiene ru"inea este descrisă frec(ent ca o mla"tinăa sufletului+ $u nu sugerez nimănui să intre in această mla"tină "i săi"i instaleze cortul aici+ $u una am studiat indelung această mla"tină"i !ot să iţi confirm că aceasta re!rezintă un loc im!ortant caretrebuie (izitat dar că nimeni nu "i-ar dori să trăiască (reodată aici+=ugestia mea este să in(ăţăm cu toţii cum !utem trece de ea+ ?oi trebuie să inţelegem că a sta !e margine "i a discuta des!renenorocirile care ni s-ar !utea intam!la dacă am (orbi desc5isdes!re temerile noastre sunt infinit mai dureroase decat discuţiadesc5isă legată de ele in com!ania unei !ersoane in care a(em omare incredere astfel incat să !utem tra(ersa această mla"tină+Incă "i mai im!ortant noi trebuie să incercăm să inţelegem de ceeste infinit mai greu să stăm !e malul mla"tinii "i să !ri(im dincolode ea acolo unde ne a"tea!tă !reţuirea de sine in loc să o tra(ersămde-a dre!tul+„Cum să fim fericiţi” !are o scurtătură seducătoare "i nu-mi

18



este greu să inţeleg acest lucru+ Cine nu "i-ar dori să ocoleascămla"tina in loc să treacă de-a dre!tul !rin ea@<!are insă o !roblemă: in realitate orice om "tie „cum să” dar continuă să rămană !e malul mla"tinii tanjind du!ă mai multă bucurie conectare "i semnificaţie+

=!re e%em!lu sunt absolut con(insă că majoritatea cititorilor cărţii de faţă "tiu ce inseamnă să mănanci sănătos+ $u insămi "tiu !e de rost alimentele !e care ar trebui să le cum!ăr atunci candintru intr-o băcănie "i lista indicelor glicemice ale !roduselor alimentare+Caţi dintre noi !unem insă in !ractică această cunoa"tere@In mod similar "tim cu toţii care sunt alegerile o!time legate de banii no"tri sau cum să ne satisfacem ne(oile emoţionale+ i cutoate acesteaG ?oi suntem generaţia de americani cea mai obeză cea maide!endentă "i cea mai indatorată care a trăit V*$)#<TQB#e ce@ ;a urma urmelor a(em un acces mai mare la informaţii

la cărţi "i la cercetările "tiinţifice decat au a(ut generaţiile anterioare+<tunci de ce ni se !are (iaţa mai grea ca oricand !anăacum@Pentru că nu (orbim niciodată des!re obstacolele care se o!unlucrurilor !e care ni le dorim nouă co!iilor no"tri familiei noastreorganizaţiilor "i comunităţii din care facem !arte+=!re e%em!lu eu "tiu ce inseamnă să mănanci sănătos dar dacătrec !rintr-una din acele zile in care $llen nu reu"e"te să i"i termineun !roiect !entru "coală iar C5arlie este bolna( "i trebuie să steaacasă in condiţiile in care eu insămi am un termen limită !e carenu-l !ot res!ecta iar =ecuritatea ?aţională a mărit ni(elul de

alertă iarba se usucă din cauza secetei blugii nu mă mai inca!economia se !răbu"e"te Internetul nu-mi merge "i nu mai am !ungi !entru adunarea e%crementelor cainelui nostru atunci cand ilscoatem la !limbare salutBB Tot ce imi mai doresc !e lume este săuit de an%ietatea !rin care trec ronţăind o brio"ă dulce cu seminţede do(leac o !ungă cu c5i!s-uri sau o ciocolată+ ?oi nu discutăm des!re lucrurile care ne fac să mancăm !anăcand ne imbolnă(im să muncim !ană cand cădem laţi de e!uizaresă cădem in amorţeală astfel incat să uităm de an%ietatea !rin caretrecem sau să ne indoim de noi in"ine "i care ne im!iedică săfacem ceea ce "tim că este bine !entru noi+ ?u (orbim niciodată dedorinţa noastră dis!erată de a fi acce!taţi de ceilalţi sco! in caresuntem dis!u"i să facem orice numai ce trebuie nu &lucrurile carene-ar ajuta să ne desco!erim !ro!ria !reţuire de sine'+<tunci cand am una din acele zile !e care le-am descris maisus mă um!lu de nelini"te dar sunt momente in care aceastade!ă"e"te orice imaginaţie din cauza !ro!riilor mele a"te!tări+ #e !ildă doresc ca !roiectul "colar al lui $llen să fie !erfect "i să iiuimească !e toţi colegii "i !rofesorii ei+ #oresc să demonstrez

1,



lumii cat de bine mă !rice! să imi ec5ilibrez (iaţa de familie "i cea !rofesională+ #oresc ca grădina din faţa casei să arate frumos+#oresc ca oamenii să (adă că eu "i familia mea adunăm e%crementelecainelui nostru in !ungi biodegradabile "i să i"i s!ună insinea lor: „#oamneB Ce cetăţeni modelB” =unt zile in care reu"esc

să mă o!un tendinţei de a le face !e !lac tuturor dar sunt "i zile incare nu mai fac faţă+<"a cum am arătat in ultimul ca!itol atunci cand nu reu"im săne con(ingem de !ro!ria noastră !reţuire de sine noi ajungem săcer"im a!robarea celor din jurul nostru+ <ceastă tendinţă are !ro!riul ei ritm "i nu (orbesc de ritmurile (esele ale anilor 48 cide o (eritabilă cacofonie a (ocilor ru"inii din mintea noastră carene s!un in !ermanenţă că „nu suntem niciodată suficient de buni”+F „Ce (or crede ceilalţi oameni@”F „?u te !oţi iubi incă cu ade(ărat căci nu e"ti ++++++++++++++++++++++++++suficient de &frumos su!lu !lin de succes bogat talentat

fericit de"te!t feminină &dacă e"ti femeie' masculin &dacăe"ti bărbat' !roducti( sim!atic !uternic dur afectuos !o!ularcreati( sim!atizat admirat sau !entru că nu iţi aduci ocontribuţie semnificati(ă la bunul mers al lucrurilor”+F „?imeni nu trebuie să afle deG”+F „) să !retind că totul este in regulă”+F „#acă nu am de ales o să mă sc5imb căci doresc să mă integrezin acest gru!B”F „Cine te crezi să iţi face !ublice gandurile arta ideile con(ingerilesau te%tele scrise@”F „$ste mai im!ortant să am grijă de ceilalţi decat de mine”+

*u"inea este acel sentiment de fierbinţeală care face ra(agii ininteriorul nostru făcandu-ne să ne simţim insignifianţi !lini dedefecte "i insuficient de buni+ #acă dorim să ne dez(oltăm o fle%ibilitatein faţa ru"inii res!ecti( ca!acitatea de a o recunoa"te "i dea de!ă"i ru"inea !ăstrandu-ne in acela"i tim! !reţuirea de sine "iautenticitatea trebuie să analizăm ce se intam!lă atunci cand osimţim+Con(ersaţiile oneste legate de ru"ine ne !ot sc5imba stilul de(iaţă felul in care iubim relaţia cu co!iii maniera in care muncim"i in care ne construim relaţiile+ Personal am !rimit mai mult de omie de scrisori "i email-uri de la cititorii cărţii mele anterioareCredeam că numai eu sunt in această situaţie in care am (orbitdes!re fle%ibilitatea in faţa ru"inii "i toate mi-au s!us acela"ilucru: „?u-mi (ine să cred cat de mult mi-au sc5imbat (iaţadiscuţiile des!re ru"ineB” &lucru (alabil inclusi( !entru cei caremănancăB' <luzie la !o(estea anterioară referitoare la discursul ţinut in faţa femeilor care mancau !ui+ &n+ tr+'

1.



Man$a" de !"e+i,i"itate in !aţa r$)iniiIată care sunt !rimele trei lucruri !e care trebuie să le "tiides!re ru"ine:,+ ?u e%istă om care să nu o simtă+ *u"inea este un sentimentuni(ersal "i una dintre cele mai !rimiti(e emoţii umane !e

care le e%!erimentăm+ =ingurii oameni care nu e%!erimenteazăru"inea sunt cei cărora le li!se"te ca!acitatea em!atică"i de conectare interumană+.+ Tuturor ne este teamă să (orbim des!re ru"ine+0+ Cu cat (orbim mai !uţin des!re ru"ine cu atat mai mare estecontrolul acesteia asu!ra (ieţii noastre+In esenţă ru"inea este teama de a nu fi iubit "i este o!usul absolutal asumării !o(e"tii noastre "i al !reţuirii de sine+ #efiniţiaru"inii !e care am creat-o in urma cercetărilor mele sună astfel:*u"inea este sentimentul incredibil de dureros sau e%!erienţacon(ingerii că a(em un defect care ne face nedemni

să fim iubiţi "i să ne integrăm !rofund intr-o comunitate,+*u"inea alungă !reţuirea de sine con(ingandu-ne că asumarea !o(e"tii noastre ii (a face !e ceilalţi oameni să gandească uratdes!re noi+ $a este strans legată de teamă+ ?oi ne temem că oameniinu ne (or mai !lăcea dacă (or "ti ade(ărul legat de noi detrecutul nostru de con(ingerile noastre de dificultăţile !rin caretrecem "i nu o să-ţi (ină să crezi de momentele noastre dee%altare in care simţim că !lutim &uneori este la fel de greu să neasumăm calităţile !oziti(e nu doar defectele'+<deseori oamenii !referă să creadă că ru"inea le este rezer(atăe%clusi( celor care au su!ra(ieţuit unor traume teribile dar acest

lucru nu este ade(ărat+ Toată lumea e%!erimentează acest sentiment"i de"i !are să se ascundă in cele mai intunecate cotloane alesubcon"tientului nostru realitatea este că ru"inea afectează imaginilenoastre cele mai familiare inclusi( cele legate de infăţi"areacor!orală familie co!ii bani muncă sănătate de!endenţă se% bătraneţe "i religie+ < fi ru"inat inseamnă a fi om+Po(e"tile legate de dificultăţile !rin care trecem nu sunt u"or deasumat iar cei care incearcă să i"i creeze o imagine e%terioară„corectă” nu mai sunt inclinaţi să s!ună (reodată ade(ărul+ #eaceea ru"inea ii iube"te cel mai mult !e !erfecţioni"ti !e care iireduce la tăcere+Pe langă teama de a nu-i dezamăgi sau de a nu-i inde!ărta !eoameni !rin !o(e"tile noastre noi ne temem că dacă ne (om s!uneaceste !o(e"ti greutatea anumitor e%!erienţe ne (a stri(i+ $%istă oteamă reală de a nu fi ingro!at sau definit de o e%!erienţă care inrealitate ne este colaterală+<m relatat o sumedenie de !o(e"ti de acest fel in cartea meaCredeam că numai eu sunt in această situaţie dar !rima care imi(ine acum in minte se referă la o femeie care "i-a făcut curaj să ii

10



s!ună (ecinei sale că era o alcoolică in recu!erare !entru caaceasta să ii răs!undă: In acest caz nu cred că ar fi bine ca cei mici să se joace cuco!iii tăi acasă la tine+Curajoasa femeie i-a răs!uns (ecinei:

Eine dar sa joacă im!reună de doi ani iar eu nu am mai băutde .8 de ani+ ?u sunt cu nimic diferită de cea care eram acum zeceminute+ Tu de ce te-ai sc5imbat@#e (reme ce ru"inea este o teamă uni(ersală de a nu fi consideratnedemn de iubire "i de a!artenenţă "i de (reme ce toţi oameniiau o ne(oie innăscută de a e%!erimenta iubirea "i a!artenenţa nueste greu de inţeles de ce este considerată ru"inea „emoţia c5eie”+ ?ici măcar nu trebuie să e%!erimentăm ru"inea !entru a ne simţi !aralizaţi+ $ste suficient să ne temem să nu fim !erce!uţi ca fiindnedemni !entru a ne reduce la tăcere "i !entru a e(ita să ne s!unem !o(e"tile+

Vestea bună este că de (reme ce toţi oameni suferă de ru"inetoată lumea este ca!abilă să i"i dez(olte o fle%ibilitate in faţaacestei emoţii+ <ceastă (irtute este ca!acitatea de a recunoa"teru"inea de a ne confrunta cu ea intr-o manieră constructi(ă !ăstrandu-ne !reţuirea de sine "i autenticitatea "i de a ne dez(olta inultimă instanţă curajul com!asiunea "i ca!acitatea de a ne conectaca rezultat al e%!erienţei noastre+ Primul lucru !e care trebuie să ilinţelegem des!re fle%ibilitatea la ru"ine este că cu cat (orbim mai !uţin des!re acest sentiment cu atat mai mult se intensifică el+*u"inea are ne(oie de trei lucruri !entru a scă!a de sub control:de secret de tăcere "i de judecata critică+ <tunci cand trăim o

e%!erienţă !e care o considerăm ru"inoasă iar a!oi o ascundem eanu face decat să se infecteze "i să !uroieze+ In final ajunge să neconsume de tot+ #e aceea (rem nu (rem noi trebuie să ne im!ărtă"ime%!erienţa+ *u"inea este un sentiment care a!are intreoameni "i care se (indecă intre oameni+ #acă !utem găsi !e cine(acare "i-a ca"tigat dre!tul de a ne asculta !o(estea trebuie nea!ăratsă i-o s!unem+ *u"inea i"i !ierde mult din !utere atunci cand estedescrisă in cu(inte+ Cu alte cu(inte noi trebuie să ne s!unem !o(estea !entru a scă!a de ru"ine "i trebuie să ne dez(oltăm ofle%ibilitate in faţa ru"inii !entru a ne s!une !o(estea+#u!ă un deceniu de cercetare am ajuns la concluzia că oameniicu un ni(el ridicat de fle%ibilitate in faţa ru"inii au !atru elementein comun:,+ $i inţeleg ce este ru"inea "i recunosc mesajele "i a"te!tărilecare declan"ează acest sentiment in cazul lor+.+ Practică luciditatea critică !rin (erificarea corectitudiniimesajelor "i a"te!tărilor lor care le s!un că a fi im!erfectinseamnă a fi inadec(at+0+ ?u se sfiesc să i"i im!ărtă"ească !o(e"tile cu oamenii in care

11



au incredere+1+ ?u ezită să rostească cu(antul ru"ine să (orbească des!receea ce simt "i să ceară ce au ne(oie+Cand mă gandesc la oamenii din studiul meu care mi-au (orbitde !uterea de transformare a !o(e"tii oamenii care i"i asumă "i

i"i im!ărtă"esc !o(e"tile de (iaţă imi dau seama că toţi suntfle%ibili in faţa ru"inii+#at fiind că o bună !arte din !reţuirea de sine "i fle%ibilitatea infaţa ru"inii sunt asociate cu asumarea !o(e"tilor de (iaţă doresc săiţi im!ărtă"esc una din aceste istorii !ersonale+ Inainte de asta insădoresc să răs!und la două intrebări foarte comune des!re ru"ine !entru a lămuri astfel din start anumite as!ecte legate de acestsubiect dificil+Care este diferenţa intre ru"ine "i (ino(ăţie@ Marea majoritatea cercetătorilor "i clinicienilor care studiază subiectul ru"iniisunt de acord că diferenţa dintre ru"ine "i (ino(ăţie !oate fi inţeleasă

cel mai bine in termenii e%!resiilor: „sunt rău” "i „am făcutce(a rău”+Vino(ăţie U am făcut ce(a rău+*u"ine U sunt rău+*u"inea se referă la indi(idualitatea noastră iar (ino(ăţia lacom!ortamentul nostru+ ?oi ne simţim (ino(aţi atunci cand neasumăm ce(a ce am făcut sau nu am făcut "i care nu cores!unde cuimaginea !e care am dori să o !roiectăm in afară+ =entimentul esteinconfortabil dar util+ <tunci cand ne cerem scuze !entru o gre"eală !e care am comis-o cand incercăm să ne-o corectăm saucand ne sc5imbăm com!ortamentul care ne nemulţume"te !utem

s!une că (ino(ăţia acţionează ca un factor de moti(aţie+ $a este lafel de !uternică !recum ru"inea dar efectele ei sunt adeseori !oziti(e in tim! ce ru"inea este de cele mai multe ori distructi(ă+In mod normal atunci cand cine(a i"i cere scuze i"i corecteazăgre"eala sau i"i sc5imbă com!ortamentul negati( factorul care ilmoti(ează este (ino(ăţia nu ru"inea+ =tudiul "tiinţific !e care l-amfăcut a arătat că ru"inea corodează nu stimulează acea !arte dinnoi care crede că ne !utem sc5imba in bine.+. Cea mai cu!rinzătoare recenzie a literaturii curente !e tema cercetăriiru"inii "i (ino(ăţiei !oate fi găsită in =5ame and uilt d e unePrice TangneJ " i *onda ;+ #earing &?eK NorL: uilford Press .88.'+ ?u ne ajută ru"inea să funcţionăm mai bine in societate@ ;afel ca alţi !rofesioni"ti care studiază acest subiect am ajuns laconcluzia că ru"inea conduce mai degrabă la un com!ortamentdistructi( "i to%ic decat la o soluţie constructi(ă "i !oziti(ă+ ?aturanoastră umană ne face să ne dorim să ne simţim demni de a fi iubiţi"i acce!taţi+ <tunci cand e%!erimentăm ru"inea noi ne simţimdeconectaţi "i ne dorim cu dis!erare să fim !reţuiţi+ <tunci candsuntem !rofund ru"inaţi sau cand ne temem să nu fim făcuţi de

12



ru"ine noi suntem mai !redis!u"i să ne angrenăm intr-un com!ortamentautodistructi( "i să ii atacăm !e ceilalţi oameni incercandsă ii facem de ras+ #e fa!t ru"inea este direct legată de (iolenţăagresi(itate de!resie de!endenţă tulburări alimentare "i de oricecom!ortament răutăcios+

Co!iii care folosesc mai frec(ent in monologul lor mental factorulru"inii &sunt rău' nu cel al (ino(ăţiei &am făcut ce(a rău' au !robleme mai mari cu !reţuirea de sine "i cu dis!reţul de sine+Părinţii care i"i fac co!iii de ru"ine le transmit im!licit acestora cănu sunt demni de a fi iubiţi+Cercetătoare in domeniul ru"inii (indecă-te !e tine insăţiBIndiferent cat de multe lucruri "tii des!re ru"ine aceasta se !oate insinua la fel de u"or in (iaţa ta &crede-mă (orbesc dine%!erienţa !ersonală'+ =e !oate intam!la foarte u"or să te afli in !lină e%!erienţă a ru"inii fără măcar să-ţi dai seama ce se !etrece "ide ce+ Vestea bună este că fle%ibilitatea in faţa ru"inii !oate fi

culti(ată la fel de u"or dar necesită !ractică+ Po(estea care urmeazăilustrează natura insidioasă a ru"inii "i re!rezintă un argument in !lus in fa(oarea discuţiilor desc5ise des!re ru"ine "i a mărturisirii !o(e"tilor noastre de (iaţă+In anul .887 blogul meu a fost citat ca un e%em!lu de site !e !agina !rinci!ală a o!eratorului meu de Internet+ Partea amuzantăera că blogul meu era (izitat de foarte mulţi oameni care nu căutaunea!ărat un blog des!re autenticitate "i curaj+ Intr-o zi am !rimitun email de la o femeie care mi-a s!us că ii !lace formatul "idesignul blogului meu+ M-am simţit mandră "i recunoscătoareG !ană cand am ajuns la următoarele randuri:

Imi !lace cu ade(ărat blogul tău+ $ste foarte creati( "i u"or de citit+ =ingura e%ce!ţie ar fi fotografia cu tine "i !rietenata de la teatruG ;a naibaB $u una nu a" !une !e blog ofotografie nereu"ită "i iţi s!un asta in calitate de fotograf+ ?u-mi (enea să cred+ otografia la care se referea femeia erafăcută de mine bunei mele !rietene ;aura in tim! ce stăteam im!reunăintr-un cinematograf a"te!tand să incea!ă !remiera filmuluiTotul des!re se%+ $ram amandouă entuziasmate că am găsit biletela !remieră a"a că mi-am scos !ur "i sim!lu a!aratul de fotografiat"i i-am făcut o fotografie+Comentariul femeii des!re fotografia mea m-a indis!us m-a"ocat "i m-a făcut să mă simt confuză dar am continuat să ii citescemail-ul+ #u!ă ce mi-a !us o sumedenie de intrebări des!re designul blogului ea "i-a inc5eiat email-ul s!unandu-mi că lucreazăcu mulţi „!ărinţi care nu "tiu cum să i"i crească corect co!iii” "i căii (a informa des!re munca mea+ acă ce-o (reaB $ram incă foartener(oasă+#u!ă ce m-am in(artit !rin cameră ca un leu in cu"că m-ama"ezat la calculator ca să ii scriu un răs!uns+

13



Prima ciornă a inclus următoarele cu(inte: „;a naibaB $uuna nu a" face !e cine(a de ru"ine din cauza unei fotografii"i iţi s!un asta in calitate de cercetătoare in domeniulru"inii+< doua ciornă a inclus următorul rand: „i-am (erificat

fotografiile online+ #acă te deranjează atat de tare fotografiilenereu"ite eu una mi-a" reconsidera c5iar !ro!riilefotografii !ostate”+< treia ciornă a inclus următorul rand: „#acă tot iţi !ro!uisă trimiţi un email de ra5at ţi-ai !utea (erifica cel !uţinortografiaB”$ram răutăcioasă dar nu-mi !ăsa+ #in fericire nu am trimisniciuna din cele trei ciorne+ Ce(a din mine m-a im!iedicat să facacest lucru+ <m recitit cele trei ciorne agresi(e am ins!irat adancdu!ă care m-am dus in dormitor+ Mi-am !us in !icioare adida"ii "io "a!că de baseball du!ă care am ie"it la alergat+ =imţeam ne(oia

să ies din casă "i să mă eliberez de energia negati(ă care imi curgea !rin (ine+#u!ă circa un Lilometru "i jumătate am sunat-o !e buna mea !rietenă ;aura cea care a!ărea &intam!lător' in fotografia incriminată+I-am !o(estit de email-ul femeii "i ea s-a minunat: lume"tiB@ ?u+ ?u glumesc deloc+ Vrei să auzi cum sună cele trei ciornede răs!uns !e care le-am conce!ut@ Incă mai incerc să mă decid !ecare dintre ele să o trimit+I-am recitat răs!unsurile mele ultra-agresi(e iar ea s-a minunatdin nou+

Erene sunt foarte răutăcioase+ $u una nu a" fi ca!abilă să letrimit c5iar dacă m-a" simţi rănită "i a" !lange !uţin+$u "i ;aura (orbim adeseori des!re diferite subiecte delicate+*itmul con(ersaţiilor noastre este foarte confortabil !entru amandouă+>neori nu ne mai !utem o!ri din (orbit in tim! ce alteori nuscoatem niciun cu(ant lucru care nu ne deranjează deloc+ <tuncicand discutăm dialogul nostru sună adeseori astfel: „EunB =taia"aG Mă gandesc+++” „i se !are logic@” „?uB ?uB <"tea!tă+Ince! să-mi dau seamaG”+*e(enind la con(ersaţia noastră i-am s!us: ;aura nu mai s!une nimic+ Vreau să mă gandesc la ce mi-aizis+Tim! de două-trei minute nu s-a auzit decat gafaitul meu+ Incele din urmă am intrebat-o: Te-ai simţi rănită "i ai !lange@ #a+ #e ce@ mi-a răs!uns ea ezitand+ $i bineG $u cred că !lansul "i durerea sufletească ar fi oo!ţiune !lină de curaj !entru mine+ Ce (rei să s!ui@ m-a intrebat ;aura sur!rinsă+

14



I-am e%!licat cat de bine am !utut: $u sunt setată să fiu răutăcioasă+ #e aceea cand cine(a incearcăsă mă facă de ras ii răs!und cu aceea"i monedă+ ?u amne(oie de curaj !entru a face acest lucru+ $u imi !ot folosi !uterea !entru a face rău intr-o fracţiune de secundă+ Imi este mult mai

greu să mă desc5id "i să mă simt rănită+ #e aceea cred că reacţia tanaturală re!rezintă !entru mine un act de curaj+<m (orbit o (reme des!re acest subiect "i am ajuns la concluziacă !entru ;aura curajul inseamnă să recunoască fa!tul că se simterănită fără să fugă de acest lucru iar !entru mine inseamnă să recunosccă sunt rănită "i să nu ri!ostez cu aceea"i monedă+ <m căzut deasemenea de acord că cruzimea nu este niciodată un act de curaj cio sim!lă reacţie ieftină indeosebi in cultura contem!orană+#u!ă ce am discutat (reme de incă o jumătate de oră ;auram-a intrebat: Eun acum că am lămurit c5estiunea cu recunoa"terea fa!tului

că te simţi rănită care crezi că este lucrul cel mai curajos !e care il !oţi face in !ri(inţa acestui email@Mi-am reţinut lacrimile+ =ă mă simt rănită+ =ă !lang+ =ă iţi s!un ţie ce mi s-a intam!lat+=ă mă deta"ez+ =ă "terg email-ul+ =ă nu ii răs!und in niciunfel+;aura a !ăstrat tăcere tim! de cate(a minute du!ă care ae%clamat: #umnezeuleB <sta inseamnă fle%ibilitatea in faţa ru"inii nu-ia"aB@ Ceea ce faci tu acum este să !ractici curajul+Mă simţeam confuză ca "i cum nu a" mai fi auzit niciodată

!ană acum această e%!resie+ Ha@ Ce (rei să s!ui@;aura mi-a răs!uns cu răbdare: le%ibilitatea in faţa ru"inii "tii tu cartea ta@ Cea albastră@Cele !atru elemente ale fle%ibilităţii in faţa ru"inii: „*ecunoa"te-o+Vorbe"te des!re ea+ <sumă-ţi !o(estea+ =!une-ţi !o(estea”+ <staafirmi tu in cartea taB<m ras amandouă iar eu m-am gandit: „;a naibaB C5iar funcţionează”+) să!tămană mai tarziu mă aflam in faţa celor 48 de studenţiabsol(enţi care imi urmau cursul des!re ru"ine "i em!atie+ Tocmaidiscutam des!re cele !atru elemente ale fle%ibilităţii in faţa ru"iniicand o studentă a ridicat mana "i mi-a cerut un e%em!lu+ <m decissă ii s!un !o(estea de mai sus &cu email-ul'+ <ceasta ilustrează !erfect cum se !oate instala ru"inea la un ni(el subcon"tient "i catde im!ortant este să o recunoa"tem "i să (orbim des!re ea+<m ince!ut !rin a-mi descrie blogul "i dorinţa mea de a in(ăţaarta fotografică+ ;e-am s!us studenţilor că mă simţeam (ulnerabilăatunci cand mi-am e%!us fotografiile "i cat de mult m-a afectat &"im-a ru"inat' acel email critic+

16



Cand le-am !o(estit a!oi de dorinţa mea sinceră de a-i răs!undeacelei femei cu cruzime mai mulţi studenţi "i-au dusmainile la gură sau "i-au ferit !ri(irea de a mea+ Cu siguranţămulţi dintre ei se simţeau dezamăgiţi de li!sa mea de inţele!ciune+<lţii erau de-a dre!tul s!eriaţi+

>n student "i-a ridicat mana "i mi-a s!us: Vă !ot !une o intrebare de ordin general@#at fiind că mă aflam in mijlocul im!ărtă"irii unei !o(e"ti !ersonale legate de ru"ine "i de (ulnerabilitate m-am gandit că numai a(eam ce !ierde+ Cat de tare mă in"elam insăG=tudentul m-a intrebat cu curaj: =!uneaţi mai de(reme că fa!tul că aţi fost criticată !entruacea fotografie (-a rănit dar oare aceasta a fost ade(ărata dumnea(oastră(ulnerabilitate@ =-a datorat ru"inea dumnea(oastră fa!tuluică aţi fost criticată !entru o fotografie nereu"ită sau fa!tului că(-aţi !ermis să (ă simţiţi (ulnerabilă "i desc5isă in loc să (ă

inc5ideţi "i să (ă !rotejaţi fa!t care i-a !ermis acelei !ersoane să(ă rănească@ ?u cum(a (-aţi simţit rănită tocmai !entru că (-aţidesc5is in faţa acelei conectări@<m simţit cum mi se usucă gura "i cum ince! să trans!ir+Mi-am frecat fruntea du!ă care i-am !ri(it din nou !e studenţi&mulţi dintre ei ro"ii la faţă'+ ?u-mi (ine să credB $%act asta s-a intam!lat+ ?ici nu mi-amdat seama !ană acum un minut+ $%act asta s-a intam!lat+ Canderam in acel cinematograf am făcut o fotografie care mi s-a !ărutnostimă+ #e regulă nu fac a"a ce(a dar atunci eram cu o !rietenăa!ro!iată "i ne simţeam amandouă !use !e "otii+ <m !ostat-o a!oi

!e blog !entru că mi s-a !ărut sim!atică du!ă care cine(a m-acriticat+Vreo doi studenţi s-au uitat la colegul lor aruncandu-i o !ri(irede gen: „Era(o duruleB <i traumatizat biata femeie”+ In realitatenu mă simţeam traumatizată sau e%!usă ci mai degrabă eliberată+Po(estea !e care trebuia să mi-o asum !entru a ajunge la !reţuireade sine nu era !o(estea unei fotografe in de(enire care nu !uteasu!orta o amărată de critică ci !o(estea unei !ersoane serioasecare "i-a !ermis să se distreze să fie s!ontană !usă !e "otii "iim!erfectă du!ă care s-a simţit (ulnerabilă+le%ibilitatea conduce adeseori la un !roces de inţelegere lentă+Ce a insemnat !entru mine acea e%!erienţă@ Ce imi s!uneau gandurilemele negati(e@ ?u este suficient să ne asumăm !o(estea "isă ne iubim !e noi in"ine de-a lungul acestui !roces+ ?oi trebuie săne asumăm ade(ărata !o(esteB Trebuie de asemenea să in(ăţămcum să ne !rotejăm de ru"ine dacă dorim să ne culti(ăm !reţuireade sine+Cum arată ru"inea@<tunci cand (orbim des!re a!ărarea im!otri(a ru"inii am cel

17



mai mare res!ect !entru munca celor de la =tone Center dinOellesleJ+ #r+ ;inda Hartling fostă teoreticiană a relaţiilor cultu-rale la =tone Center "i actualmente directoarea !roiectului destudiere a demnităţii umane "i a umilinţei descrie strategiile deconectării !e care le folosim atunci cand a(em de-a face cu ru"inea

folosind concluziile trase de o altă cercetătoare regretata arenHorneJ0+Potri(it dr+ Hartling atunci cand au de-a face cu ru"inea uniioameni se inde!ărtează de ea se retrag in sine se ascund "i !ăstreazătăcerea "i secretul+ <lţii se confruntă cu ea incercand săa!laneze lucrurile "i să le facă !e !lac celorlalţi+ In sfar"it o a treiacategorie i se im!otri(esc incercand să dobandească !utere asu!racelorlalţi fiind agresi(i "i folosindu-se de ru"ine !entru a lu!taim!otri(a ru"inii &a"a cum am dorit să fac eu atunci candmi-am !ro!us să ii ri!ostez acelei femei !rintr-un email răutăcios'+Marea majoritate a oamenilor se folosesc de toate cele trei

strategii a!licandu-le alternati( in faţa unor oameni diferiţi "i dinmoti(e diferite+ In realitate toate cele trei strategii ne inde!ărteazăde !o(estea noastră+ *u"inea este strans asociată cu teama aruncarea(ino(ăţiei "i deconectarea+ <sumarea !o(e"tii este asociatăcu !reţuirea de sine "i acce!tarea im!erfecţiunilor noastre care neconduc la curaj com!asiune "i conectare+ #acă dorim să ne trăim(iaţa din toată inima fără teama constantă că nu suntem suficientde buni noi trebuie să ne asumăm !o(e"tile+ In !lus trebuie săreacţionăm in faţa ru"inii intr-o manieră care să nu e%acerbezeacest sentiment+ >na din modalităţile de a face acest lucru esterecunoa"terea fa!tului că ne simţim ru"inaţi astfel incat să !utem

reacţiona cu intenţie+*u"inea nu este o emoţie a contactului total+ )amenii care auun ni(el ridicat al fle%ibilităţii in faţa ru"inii "tiu cand se simtru"inaţi+ Cea mai u"oară modalitate de a cunoa"te ru"inea esteculti(area lucidităţii "i con"tientizarea sim!tomelor fizice aleacesteia+ <"a cum s!uneam in ca!itolul des!re curaj com!asiune"i conectare eu de(in con"tientă că mă lu!t cu ru"inea atunci candmă simt infierbantată "i inadec(ată inima ince!e să imi batănebune"te mă inro"esc la faţă gura mi se usucă simt furnicături lasubsuoară iar tim!ul !are să se deruleze mult mai lent+ $ste foarteim!ortant să cunoa"tem aceste sim!tome !ersonale astfel incat să !utem reacţiona in mod deliberat in faţa ru"inii+<tunci cand ne simţim ru"inaţi noi nu mai !utem o!era in modnormal+ #e aceea este necesar să ne regăsim ec5ilibrul emoţionalinainte de a s!une sau de a face ce(a &cum ar fi să trimitem unemail' !e care să il regretăm mai tarziu+ In cazul meu !ersonal euam ne(oie de ,8-,2 minute in care să mă adun "i să !lang inaintede a mă simţi !regătită+ =imt de asemenea ne(oia de a mă ruga+Cunoa"terea este un mare dar+

28



#acă dore"ti să ince!i să iţi culti(i fle%ibilitatea in faţa ru"inii "iasumarea !o(e"tilor ince!e cu următoarele intrebări:,+ In ce te transformi atunci cand te simţi incolţit in colţulru"inii@.+ Cum te !rotejezi@

0+ Pe cine suni !entru a discuta des!re ceea ce simţi "i des!rereacţia !e care e"ti tentat să o manife"ti: răutăcioasă !lansascundere sau dorinţa de a le face !e !lac celorlalţi@1+ Care este lucrul cel mai curajos !e care il !oţi face atuncicand te simţi rănit "i de(alorizat@ ?u orice om are dre!tul de a ne auzi !o(e"tile+ <scultarea lor re!rezintă un !ri(ilegiu iar inainte de a le im!ărtă"i ar trebui să neintrebăm: „Cine "i-a ca"tigat dre!tul de a-mi asculta !o(estea@”Cei care au in (iaţa lor una sau două !ersoane cărora le !otim!ărtă"i !o(e"tile ru"inii lor con(in"i că ace"tia (or continua să iiiubească a"a cum sunt sunt incredibil de noroco"i+ ?u toţi

oamenii au un !rieten sau un mic gru! de !rieteni ori membri defamilie care le acce!tă im!erfecţiunile (ulnerabilităţile "i !utereafăcandu-i să se simtă integraţi &in sensul a!artenenţei'+ ?oi nu simţim ne(oia ca toţi oamenii din (iaţa noastră să neiubească să ne acce!te "i să ne asculte !o(e"tile dar a(em totu"ine(oie de una sau de două !ersoane care să facă acest lucru+ #acăa(em in (iaţa noastră o astfel de !ersoană sau un mic gru! deconfidenţi cea mai bună modalitate de a recunoa"te acestecone%iuni este recunoa"terea !reţuirii de sine+ #acă ne dorim relaţii bazate !e iubire a!artenenţă "i asumarea !o(e"tilor noi trebuie săince!em intotdeauna din acela"i !unct: !reţuirea de sine &Merit

săG'+

Re%oandarea nr. 2E"i,erea3ă4te de %eea %e %red %ei"a"ţi de(#re tineC$"ti0area a$tenti%ităţii<deseori oamenii incearcă să i"i trăiască (iaţa in(ers: eiincearcă să acumuleze mai multe lucruri sau mai mulţi bani !entru a face mai multe lucruri !e care doresc să le facăastfel incat să se simtă mai fericiţi+ Mecanismul funcţioneazăinsă !e dos+ Mai intai de toate trebuie să fii autentica!oi să faci ceea ce dore"ti să faci !entru a a(ea ceea ce iţidore"ti să ai+ M<*<*$T N)>?

Inainte de a-mi ince!e cercetarea credeam că oamenii sunt fieautentici fie nu+ <utenticitatea mi se !ărea o calitate !e care fie oai fie nu+ Eănuiesc că la asta se referă oamenii atunci cand s!un:„Cutare este o !ersoană foarte autentică”+ #u!ă ce mi-am ince!ut

2,



insă studiul "i am ince!ut să lucrez cu mine insămi am realizat că la fel ca atatea alte calităţi autenticitatea nu este ce(a ce a(emsau nu a(em ci o !ractică o alegere con"tientă "i un stil de (iaţă !e care le !utem culti(a+<utenticitatea este o colecţie de alegeri !ersonale !e care

trebuie să le facem in fiecare zi+ ?oi trebuie să o!tăm !entru a fiautentici "i reali !entru a fi one"ti !entru a ne lăsa sinele să de(ină(izibil+$%istă oameni care !ractică in mod con"tient autenticitatea alţiicare nu o fac "i un număr foarte mare de oameni care sunt ce(amai autentici in anumite zile "i ce(a mai !uţin autentici in altele+=!re e%em!lu de"i cunosc foarte multe des!re autenticitate "ilucrez cu mine !entru a o manifesta atunci cand mă simt !lină deindoială "i de ru"ine imi !un instantaneu o mască "i mă transformin oricine altcine(a numai in mine insămi nu+Ideea că !utem o!ta !entru autenticitate ne dă s!eranţă dar ne

"i e!uizează in acela"i tim!+ ?e dă s!eranţă !entru că !reţuimautenticitatea+ Cei mai mulţi dintre noi suntem atra"i de oameniidesc5i"i suflete"te cu !icioarele !e !ămant "i one"ti "i as!irăm săfim la fel ca ei+ ?e e!uizează !entru că de"i nu ne gandim foartemult la asta cei mai mulţi dintre noi "tim că alegerea autenticităţiiintr-o cultură care ne dictează totul de la cat trebuie să cantărim "i !ană la cum trebuie să arate casa noastră re!rezintă un demersdificil+#ată fiind magnitudinea sarcinii incercarea de a fi autenticintr-o cultură care dore"te să ne „integrăm” "i să „le facem !e !laccelorlalţi” m-am decis să mă folosesc de cercetarea mea !entru a

crea o definiţie a autenticităţii !e care să o folosesc ca !iatră detemelie+ Care este a"adar anatomia autenticităţii@ Ce !ărţi trebuiesă se combine !entru a crea un sine autentic@ Iată concluziile lacare am ajuns:<utenticitatea este !ractica zilnică a deta"ării de imaginea cucare credem că trebuie să ne identificăm "i a acce!tării ade(ăruluinostru lăuntric+<legerea deliberată a autenticităţii inseamnă:F Culti(area curajului de a fi im!erfect de a ne fi%a 5otare "ide a ne !ermite să fim (ulnerabiliRF $%ersarea com!asiunii care se na"te din realizarea fa!tuluică suntem alcătuiţi din calităţi "i defecteR "iF Culti(area conectării "i a simţului a!artenenţei care nu se !ot !etrece decat atunci cand !ornim de la !remisa că suntemsuficient de buni a"a cum suntem+<utenticitatea !resu!une o (iaţă trăită "i ca!acitatea de a iubidin toată inima c5iar dacă acest lucru ni se !are greu c5iar dacă ne lu!tăm cu ru"inea "i cu teama că nu suntem suficient de buni "i mai ales in momentele in care bucuria !e care o simţim este

2.



simţi izolat+ >nii reacţionează cu cruzime "i te fac de ras de"i totce incerci să faci tu este să iţi !ro!ui să fii autentic+ #e-a lungulstudiului meu referitor la autenticitate "i ru"ine am desco!erit căgandurile rostite desc5is re!rezintă unul din !rinci!alii factori carele declan"ează ru"inea femeilor+ Iată cum mi-au descris incercarea

lor de a fi autentice !artici!antele la studiul meu:F =ă fiu onestă dar fără a-i face !e ceilalţi oameni să se simtăneconfortabil+F =ă s!un ce am de s!us dar să nu su!ăr !e nimeni "i să nu lerănesc sentimentele celorlalţi oameni+F =ă !ar informată "i educată dar fără a !ărea că le "tiu !e toate+F =ă am curajul de a fi in dezacord cu ceilalţi oameni dar fără as!une ce(a ne!lăcut sau care starne"te contro(erse+<m desco!erit de asemenea că bărbaţii "i femeile au dificultăţiatunci cand o!iniile sentimentele "i con(ingerile lor !ersonaleintră in conflict cu a"te!tările culturale referitoare la cele două

se%e+ =!re e%em!lu studierea atributelor !e care le asociem cu„feminitatea” ne arată că !rintre cele mai im!ortante astfel decalităţi sunt: su!leţea amabilitatea "i modestia,+ <sta inseamnă cădacă doresc să se simtă in siguranţă in societatea in care trăimfemeile trebuie să ţină cure de slăbire să tacă "i să incerce să fiecat mai atrăgătoare+=tudierea atributelor asociate cu masculinitatea a condus laidentificarea următoarelor caracteristici considerate foarte im!ortante:controlul emoţional !ostarea muncii inaintea altor factoricontrolul asu!ra femeilor "i urmărirea statutului social.+ <stainseamnă că dacă doresc să se simtă in siguranţă bărbaţii trebuie

să nu-"i mai afi"eze sentimentele să muncească !ană nu mai !ot "isă renunţe la orice relaţie interumană semnificati(ă+<de(ărul este căG autenticitatea nu re!rezintă intotdeauna ceamai sigură o!ţiune+ #e multe ori alegerea autenticităţii !resu!uneasumarea riscului de a nu fi sim!atizat de nimeni+ $a !resu!uneie"irea din zona noastră de confort iar atunci cand ne a(enturămintr-un teritoriu nou riscăm să ne im!iedicăm de multe ori &"icrede-mă că "tiu ce s!un căci am ie"it de multe ori din aceastăzonă'+$ste u"or să ataci "i să critici !e cine(a atunci cand i"i asumă unrisc de !ildă să s!ună cu (oce tare o o!inie ne!o!ulară să i"i !rezinte o creaţie !ersonală sau să incerce ce(a nou ce nu stă!ane"teincă !erfect+ Cruzimea este o reacţie comodă dar ieftină+#u!ă !ărerea mea este un act de la"itate mai ales dacă ataci "icritici !e cine(a in mod anonim lucru facilitat enorm de cătrete5nologia din zilele noastre+<tunci cand incercăm să fim autentici "i curajo"i nu trebuie săuităm cat de u"or este să fim răniţi de cruzimea celor din jurulnostru c5iar dacă ceea ce s!un ei nu este ade(ărat+ <tunci cand

21



inotăm im!otri(a curentului "i ne e%!unem in faţa lumii mulţioameni se simt ameninţaţi "i incearcă să ne rănească cu orice c5i!criticandu-ne infăţi"area fizică carisma "i c5iar felul in care necre"tem co!iii+Problema este că dacă nu ne !asă deloc de ceea ce gandesc

ceilalţi oameni de(enind imuni in faţa rănilor noi nu ne mai !utem conecta cu ei+ Curajul inseamnă să ne s!unem !o(estea nusă de(enim imuni in faţa criticilor celorlalţi oameni+ Vulnerabilitateaeste un risc !e care trebuie să ni-l asumăm dacă dorim săcontinuăm să ne conectăm cu lumea e%terioară+#acă nu e"ti diferit de mine !racticarea autenticităţii ţi se !oate !ărea o alegere !roastă căci !rezentarea sinelui nostru real in faţalumii e%terioare este riscantă+ $u cred insă că "i mai riscant este săne ascundem !e noi "i calităţile noastre in faţa lumii+ Ideileo!iniile "i contribuţiile noastre nee%!rimate nu dis!ar !ur "i sim!luin neant+ $le (or continua să ne macine din interior otră(indu-ne

!reţuirea de sine+ $u cred că noi ar trebui să ne na"tem cu oetic5etă de a(ertizare similară celei de !e !ac5etele de ţigări:<(ertisment: dacă (ei renunţa la autenticitatea ta in sc5imbul siguranţeiri"ti să e%!erimentezi următoarele sim!tome: an%ietatede!resie tulburări alimentare de!endenţă furie (ino(ăţie resentimente"i o durere ine%!licabilă+Pur "i sim!lu nu merită să ne sacrificăm autenticitatea de dragulimaginii noastre in faţa celorlalţi oameni+ C5iar dacă cei din jurulnostru (or incerca unele dificultăţi (ăzand că ne transformăm &!rinculti(area autenticităţii' in ultimă instanţă darul cel mai frumos !ecare li-l !utem face celor !e care ii iubim este ade(ărul din noi+ In

ceea ce mă !ri(e"te atunci cand nu mai incerc să le fac tuturor !e !lac ado!tand mă"tile !e care le !referă fiecare imi răman maimult tim! "i mai multă atenţie iubire "i ca!acitate de conectare !entru oamenii cu ade(ărat im!ortanţi din (iaţa mea+ Practicareaautenticităţii mele ii su!une uneori la grea incercare !e =te(e "i !eco!ii mei in !rimul rand !entru că necesită tim! energie "i atenţiedar ade(ărul este că "i ei sunt angrenaţi in aceea"i lu!tă+ Cu toţiisuntem+=a!ă adancCulti(ă următoarea !ractică: ori de cate ori mă confrunt cu osituaţie in care mă simt (ulnerabilă eu imi culti( fermitateaintenţiilor re!etandu-mi: „?u ceda+ ?u da ina!oi+ ;u!tă !entruceea ce crezi”+ #u!ă !ărerea mea !ăstrarea autenticităţii re!rezintăun demers de-a dre!tul s!iritual+ *e!etarea acestei mantre mă ajutăsă imi amintesc să nu renunţ la !rinci!iile mele !entru ca alţioameni să se simtă confortabil in jurul meu "i să nu imi !un armura !entru a-mi !roteja (ulnerabilitatea+Culti(ă ins!iraţia: sunt ins!irată de toţi cei care i"i im!ărtă"escacti(itatea "i o!iniile cu lumea e%terioară+ Curajul este contagios+

22



Prietena mea at5erine Center s!une: „Trebuie să fii curajoscu tine insuţi !entru ca ceilalţi oameni să se simtă ins!iraţi "i săde(ină la randul loc curajo"i0”+Treci la fa!te: ori de cate ori intru intr-o situaţie in care măsimt (ulnerabilă eu incerc să !un !e !rimul loc autenticitatea mea+

<tat tim! cat aceasta rămane sco!ul meu nu ajung să regretniciodată+ C5iar dacă uneori mă simt rănită nu mă simt a!roa!eniciodată ru"inată+ <tunci cand imi stabilesc dre!t sco! acce!tareasau a!robarea celorlalţi "i nu reu"esc să le obţin mi se intam!lă demulte ori să mă simt ru"inată "i să cred că „nu sunt suficient de bună”+ <tat tim! cat sco!ul meu este autenticitatea "i ceilalţi nu mă !lac nu am nicio !roblemă dar dacă sco!ul meu este să fiu !lăcută"i nu reu"esc atunci a!ar !roblemele+ #e aceea eu de(in funcţionalăstabilindu-mi ca !rioritate autenticitatea+Tu cum !oţi =QP< adanc@

Re%oandarea nr. 5E"i,erea3ă4te de #er!e%ţioni(C$"ti0area %o#a(i$nii !aţă de tine 6n($ţi ?imic nu este mai greu !e lume dar nici nu conduce larezultate mai uimitoare ca incercarea de a renunţa la ideeade a fi !erfect "i lucrul cu sine !entru a de(eni tu insuţi+ <??< X>I?#;$? ,>nul din as!ectele cele mai frumoase ale muncii mele este să !rimesc scrisori "i email-uri de la cititori+ ;a ince!utul anului .887am !rimit cel de-al o miilea email de la un cititor al cărţii Credeam

că numai eu sunt in această situaţie+ Pentru a sărbători m-amdecis să creez o secţiune !entru cititorii cărţii !e blogul meu !ecare am intitulat-o *u"ine+ Mai !uţină bucurie "i !e care ammenţinut-o tim! de o!t să!tămani+In esenţă era (orba de un club de lectură !e Internet+ <maco!erit cate un ca!itol !e să!tămană "i am oferit diferite e%erciţiide artă creatoare "i un forum de discuţii+ =ecţiunea e%istă "i la oraactuală !e blogul meu iar oamenii incă o folosesc citind carteaim!reună cu alţi cititori sau cu !rietenii dacă doresc acest lucru+C5iar inainte să creez noua secţiune am !rimit un email cuurmătorul mesaj: „Imi !lace ideea acestei secţiuni+ ?u cred că am !robleme cu ru"inea dar dacă dore"ti să organizezi (reodată unforum !e tema !erfecţionismului sunt !rima care mă (oi inscrie”+#u!ă semnătură urma un mic !ost scri!tum care s!unea: „P= ru"inea "i !erfecţionismul nu sunt asociate nu-i a"a@”I-am răs!uns imediat cititoarei mele "i i-am e%!licat relaţiadintre ru"ine "i !erfecţionism+ )riunde e%istă o formă de !erfecţionismru"inea se află unde(a !e-a!roa!e+ #e fa!t ru"inea este c5iar !unctul de origine al !erfecţionismului+

23



Mi-a !lăcut răs!unsul femeii: „Poate că ar fi bine să (orbe"tides!re lucrul acesta inainte de crearea clubului de lectură+ $u "i !rietenii mei ne lu!tăm cu !erfecţionismul dar niciunul dintre noinu suntem con"tienţi de (reo !roblemă cu ru"inea”+ ?u a(em !robleme cu ru"ineaG ?u ţi-ar (eni să crezi de cate

ori am auzit această afirmaţieB tiu că ru"ine este un cu(ant !e caremulţi il e(ită+ Problema este insă că atunci cand nu ne asumămru"inea de(enim scla(ii ei iar una din căile !rin care aceasta seinsinuează in (iaţa noastră este c5iar !erfecţionismul+iind eu insămi o !erfecţionistă in recu!erare "i o !ersoană careas!iră să se simtă bine cu ea insă"i "i să se considere suficient de bună consider că este foarte util să s!ulber cate(a dintre miturilelegate de !erfecţionism "i să ofer o definiţie care să indice lim!edece este acesta "i ce efecte are el asu!ra (ieţii noastre+F Perfecţionismul nu este acela"i lucru cu incercarea de a-ţiatinge !otenţialul ma%im+ $l nu are nimic de-a face cu

cre"terea !ersonală "i cu acumularea sănătoasă de realizări+Perfecţionismul este con(ingerea că dacă (om trăi (om arăta"i (om acţiona !erfect ne (om reduce sau (om e(ita com!let(ino(ăţia judecăţile critice "i ru"inea+ Cu alte cu(inte el esteun scut+ Perfecţionismul este o armură ce cantăre"te .8 detone !e care o !urtăm con(in"i că ne (a a!ăra dar care inrealitate ne im!iedică să ne luăm zborul+F Perfecţionismul nu este auto-imbunătăţire+ In esenţa lui eleste o incercare de a obţine a!robare "i acce!tarea celor din jur+ Majoritatea !erfecţioni"tilor sunt educaţi de mici să fielăudaţi !entru !erformanţele "i realizările lor &note bune

maniere res!ectarea regulilor !entru a fi !e !lacul celorlalţiinfăţi"are s!ort etc+'+ #e-a lungul drumului ei au ado!tatcon(ingerea !ericuloasă că: „$u sunt ceea ce realizez "i(aloarea mea de!inde de cat de bine fac ceea ce fac+ Trebuiesă: fiu !e !lacul celorlalţi să fac !erformanţă să fiu !erfect”+$fortul sănătos de a realiza este focalizat !e sine: cum mă !otimbunătăţi@ Perfecţionismul este focalizat asu!ra celorlalţi: ce(or crede ei@Inţelegerea diferenţei dintre !erfecţionism "i efortul sănătos dea realiza ce(a im!ortant este foarte im!ortantă !entru renunţarea lascut+ =tudiile arată că !erfecţionismul bloc5ează succesul+ #e fa!tel conduce cel mai adesea la de!resie an%ietate de!endenţă "i !aralizie a (ieţii &inca!acitatea de a e(olua'.+ Paralizia (ieţii sereferă la ratarea foarte multor o!ortunităţi din cauză că ne temem !rea tare să ne e%!unem (reo realizare care s-ar !utea do(ediim!erfectă+ $a include intre altele toate (isele !e care nu ni leurmăm !entru că ne temem să nu dăm gre" să nu facem gre"eli "isă nu ii dezamăgim !e ceilalţi+ ?imic nu il ins!ăimantă mai tare !eun !erfecţionist ca asumarea de riscuri căci in joc este c5iar !reţuirea

24



sa de sine+>rmătoarele trei !ers!ecti(e incearcă să creioneze o definiţie a !erfecţionismului &"tii bine cat de mult imi !lace să imi definesc !ro!riile !roblemeB'+ Va fi o definiţie lungă dar mie una mi-a fostde mare folosB In !lus este definiţia „cea mai cerută” de !e blogul

meu+F Perfecţionismul este un sistem de con(ingeri autodistructi( "icare dă de!endenţă centrat in jurul următoarei idei: „#acăarăt trăiesc "i acţionez !erfect (oi !utea e(ita sau minimalizadureroasele sentimente ale ru"inii judecăţilor critice "i(ino(ăţiei”+F Perfecţionismul este autodistructi( !entru sim!lul moti( că !erfecţiunea nu e%istă+ $a este "i rămane de-a !ururi un sco!de neatins+ In !lus !erfecţionismul ţine de !erce!ţie noidorim să fim !erce!uţi ca fiind !erfecţi+ $l este de neatins !entru că nimeni nu !oate controla !erce!ţiile indiferent cat

de mult tim! "i cat de multă energie ar in(esti in acest !roces+F Perfecţionismul dă de!endenţă !entru că atunci cand e%!erimentămru"inea judecata critică "i (ino(ăţia noi !unemaceste sentimente !e seama fa!tului că nu am fost suficient de !erfecţi+ #e aceea in loc să !unem la indoială logica gre"ităa !erfecţionismului noi ne afundăm "i mai tare in incercareade a trăi de a arăta "i de a face totul !erfect+F *u"inea judecata critică "i (ino(ăţia &inclusi( teama deaceste sentimente' sunt realităţi ale e%!erienţei umane+Perfecţionismul nu face decat să am!lifice "ansele de ae%!erimenta aceste emoţii dureroase "i conduce adeseori la

autoin(ino(ăţire: „$ste (ina mea+ Mă simt astfel !entru că nusunt suficient de bun”+Pentru a de!ă"i !erfecţionismul noi trebuie să de(enim ca!abilisă ne recunoa"tem (ulnerabilităţile in faţa e%!erienţelor uni(ersaleale ru"inii judecăţii critice "i (ino(ăţieiR să ne culti(ăm fle%ibilitateain faţa ru"iniiR "i să !racticăm com!asiunea faţă de noiin"ine+ <tunci cand dăm do(adă de mai multă iubire "i com!asiunefaţă de noi in"ine "i ince!em să fim fle%ibili in faţa ru"inii noiin(ăţăm să ne acce!tăm im!erfecţiunile "i desco!erim astfelade(ăratele noastre daruri: curajul com!asiunea "i conectarea+Pornind de la datele !e care le-am acumulat eu nu cred că uniioameni sunt !erfecţioni"ti "i alţii nu ci că toată lumea are tendinţe !erfecţioniste mai mult sau mai !uţin dez(oltate+ >nii nu dau cursacestor im!ulsuri decat atunci cand se simt deosebit de (ulnerabili+In cazul altora !erfecţionismul atinge obsesia "i !oate fi cronic lafel ca de!endenţa+Personal am ince!ut să lucrez !e rand asu!ra tendinţelor mele !erfecţioniste+ <m ajuns astfel să inţeleg &!e !ielea mea' diferenţadintre !erfecţionism "i realizarea sănătoasă+ #oi !a"i absolut critici

26



!entru de!ă"irea !erfecţionismului sunt: e%!lorarea temerilor !ersonale"i sc5imbarea dialogului cu sine+=ă luăm e%em!lul meu !ersonal:;a fel ca marea majoritate a femeilor mă lu!t "i eu cu imagineacor!ului meu cu increderea in sine "i cu relaţia atat de com!licată

dintre alimente "i emoţii+ Iată in ce constă diferenţa dintre felul incare gande"te o !erfecţionistă "i o femeie care dore"te să obţinărealizări sănătoase:#ialogul cu sine al !erfecţionistei: „)fB ?icio 5aină nu-mi(ine+ =unt grasă "i urată+ Mi-e ru"ine de mine &de felul in carearăt'+ Vreau să fiu altfel ca să merit să fiu iubită "i să mă integrez”+#ialogul cu sine al unei femei ec5ilibrate: „Imi doresc săslăbesc dar de dragul meu+ Vreau să mă simt mai bine "i să fiu maisănătoasă+ ?u cantarul imi dictează cat de iubită "i de acce!tatăsunt+ #acă !ot crede că merit să fiu iubită "i acce!tată a"a cum arătacum inseamnă că in(it in (iaţa mea curajul com!asiunea "i conectarea+

#oresc să rezol( această !roblemă dar de dragul meu+Pot face acest lucru”+In cazul meu !ersonal culti(area acestui nou mod de a gandimi-a sc5imbat intreaga (iaţă+ Perfecţionismul nu conduce larezultate ci la un nou drum !ană la frigider+#e cate(a ori a trebuit să ado!t (ec5ea strategie: „Mimează căai reu"it !ană cand reu"e"ti efecti(” !e care o consider un fel de !racticare din mers a im!erfecţiunii+ =!re e%em!lu imediat du!ăce mi-am structurat această definiţie ni"te !rieteni au trecut !e lamine+ iica mea in (arstă de nouă ani $llen mi-a strigat: MamăB #on "i ulie sunt la !oartăB

In casă era dezordine "i imi dădeam seama din tonul (ocii lui$llen ce gandea: „) nuB Mama o s-o ia raznaB”I-am răs!uns: <"tea!tă o secundă a!oi m-am grăbit să mă imbrac+$llen a alergat in camera mea "i m-a intrebat: Vrei să te ajut să faci curat@ ?u i-am răs!uns+ ?u (reau decat să mă imbrac+ Mă bucur căau (enit+ Ce sur!riză !lăcutăB Cui ii !asă cum arată casa@#u!ă care am intrat intr-o transă de ti! *ugăciunea =eninătăţii+<"adar dacă dorim să trăim "i să iubim din toată inima ce !utem face !entru a im!iedica !erfecţionismul să ne sabotezeeforturile@ )ri de cate ori am inter(ie(at oameni care trăiesc din !ers!ecti(a autenticităţii "i a !reţuirii de sine am constatat căace"tia au o atitudine comună in !ri(inţa !erfecţionismului+Mai intai de toate ei (orbesc cu onestitate "i cu delicateţedes!re im!erfecţiunile lor fără să se ru"ineze "i fără teamă+ In aldoilea rand ei nu se grăbesc să se judece singuri la fel cum nu ii judecă u"or nici !e ceilalţi+ $i !ar să o!ereze din !ers!ecti(acon(ingerii că „acem cu toţii ce "tim mai bine”+ Curajul com!asiunea

27



"i conectarea lor !ar inrădăcinate in maniera in care setratează !e ei in"i"i+ ?u am "tiut niciodată cu siguranţă cum !ot ficulti(ate aceste calităţi dar am !ornit de la !remisa că ele suntcalităţi se!arate+ Mi-am sc5imbat această o!inie acum doi anicand am desco!erit lucrările des!re com!asiunea faţă de sine ale

lui ristin ?eff+ Iţi !ro!un a"adar să e%!lorăm subiectul com!asiuniifaţă de sine "i moti(ele !entru care este absolut esenţial să !racticăm autenticitatea "i să ne acce!tăm im!erfecţiunile+Com!asiunea faţă de sine>n sim!lu moment in care dai do(adă de com!asiune faţăde tine insuţi iţi !oate sc5imba intreaga zi+ ) suită de astfelde momente iţi !oate sc5imba cursul (ieţii+ CH*I=T)PH$* + $*M$*0#r+ ristin ?eff este cercetătoare "i !rofesoară la >ni(ersitateadin <ustin Te%as+ $a conduce ;aboratorul de Cercetare a Com!asiuniifaţă de =ine in cadrul căruia studiază cum !utem !ractica "i

cum ne !utem dez(olta com!asiunea faţă de noi in"ine+ Potri(itristinei ?eff com!asiunea faţă de sine are trei elemente: bunătateafaţă de sine omenescul "i atenţia1+ Iată definiţiile !rescurtateale acestora:F Eunătatea faţă de sine: inseamnă să dăm do(adă de inţelegere"i căldură sufletească faţă de noi in"ine atunci cand suferimcand a(em un e"ec sau cand ne simţim incomod in loc să neignorăm durerea "i să ne autoflagelăm cu criticile noastredure+F )menescul: recunoa"te fa!tul că suferinţa "i sentimentul de afi ne!otri(it fac !arte integrantă din e%!erienţa umană+ Cu alte

cu(inte ele sunt e%!erienţe !rin care trec toţi oamenii nu doar „noi”+F <tenţia: trebuie focalizată asu!ra emoţiilor negati(e astfelincat acestea să nu fie re!rimate sau e%agerate+ ?oi nu ne !utem ignora durerea simţind in acela"i tim! com!asiune faţăde ea+ <tenţia ne ajută să nu ne „identificăm e%cesi(” cugandurile "i cu sentimentele noastre astfel incat să cădem !radă negati(ităţii+>nul din multele lucruri care imi !lac in scrierile dr+ ?eff estefelul in care define"te aceasta atenţia+ oarte mulţi oameni cred căa fi lucid sau atent inseamnă a nu-ţi e(ita emoţiile dureroase+#efiniţia ei ne reaminte"te insă că luciditatea inseamnă inclusi( sănu ne identificăm cu sentimentele noastre "i să nu le e%agerăm+Personal consider că acest lucru este esenţial !entru cei care selu!tă cu !erfecţionismul+ Iţi (oi da un e%em!lu „!erfect” in aceastădirecţie: i-am trimis recent un email unei autoare !entru a o intrebadacă !ot include un citat din cartea ei in această lucrare+ <m transcrisintegral !asajul ca să !oată lua o decizie corectă+ <utoareami-a răs!uns cu generozitate că !ot include citatul in cartea mea

38



dar m-a a(ertizat că i-am gre"it ortografia numelui+<m intrat instantaneu intr-o stare de !aralizie generată de !erfecţionismul meu: „#umnezeuleB Ii scriu ca să o intreb dacă ii !ot cita un !aragraf din carte "i ii gre"esc numeleB Probabil credecă sunt o im!ostoare totală+ Cum am !utut fi atat de neglijentă@”

?u a fost !ro!riu-zis un atac al ru"inii am e(itat să merg atat dede!arte dar nici nu m-am tratat singură cu com!asiune+ <m fostla un !as de a cădea in ca!cana „!ro!riei mele reacţii negati(e”+#in fericire tocmai lucram la acest ca!itol iar notele mele se aflauc5iar in faţa mea+ M-am uitat la ele "i am zambit+ ii bună cu tineinsăţi Erene+ ?u ai făcut cine "tie ce gre"ealăBPornind de la acest sc5imb de emailuri iţi !oţi da seama cuu"urinţă cat de u"or mi-ar fi fost să ajung la autocondamnare datorită !erfecţionismului "i li!sei de com!asiune faţă de mine insămi+ $stesuficient să fac o gre"eală cat de mică !entru a mă gandi că sunt oim!iedicată+ #u!ă aceea"i măsură atunci cand !rimesc un email de

la cine(a "i găsesc gre"eli in el am tendinţa să cad in ca!cana judecăţilor critice+ =!re e%em!lu dacă $llen (ine "i imi s!une că i-atrimis un email !rofesoarei sale "i i-a gre"it ortografia numelui iaufoc: „$ste inacce!tabilB” ;a fel de bine i-a" !utea răs!unde insă: „Mise intam!lă "i mie+ $ste o gre"eală comună”+Perfecţionismul nu a!are niciodată in (id+ $l ii afectează !e toţicei din jurul nostru+ ?oi il transmitem co!iilor no"tri ne infestămlocul de muncă cu el !rin a"te!tările noastre im!osibile "i iisufocăm !e !rietenii "i !e membrii familiei noastre+ #in fericirecom!asiunea se răs!ande"te la fel de ra!id+ )ri de cate ori suntem buni cu noi in"ine noi creăm un rezer(or de com!asiune din care

se alimentează inclusi( alţi oameni+ Co!iii no"tri in(aţă cum sămanifeste acest sentiment !ri(indu-ne !e noi iar oamenii din jur sesimt liberi să fie autentici "i conectaţi+=a!ă adancCulti(ă următoarea !ractică: unul din instrumentele care măajută să imi culti( cu fermitate autocom!asiunea este =cala <uto-com!asiunii creată de dr+ ?eff2+ este (orba de un scurt test caremăsoară elementele com!asiunii faţă de sine &bunătatea faţă desine omenescul "i atenţia' "i obstacolele in calea acesteia &judecatacritică faţă de sine izolarea "i identificarea e%cesi(ă'+ <ceastăscală m-a ajutat să inţeleg că stau bine la ca!itolele omenie "iatenţie dar că trebuie să mă focalizez mult mai mult asu!ra bunătăţii faţă de mine insămi+ =cala <utocom!asiunii "i alteinformaţii e%trem de utile !ot fi găsite !e site-ul dr+ ?eff:KKK+self-com!assion+org+Culti(ă ins!iraţia: marea majoritate a oamenilor incearcă sătrăiască o (iaţă autentică+ In adancul sufletului lor ei i"i doresc săi"i scoată masca socială "i să fie reali "i im!erfecţi+ In cantecul lui;eonard Co5en intitulat „<nt5em” &Imn' e%istă un (ers de care imi

3,



reamintesc ori de cate ori cad din nou in ca!cana incercării de acontrola "i de a !erfecţiona totul3+ Versul sună astfel: „Pretutindenie%istă cate o cră!ătură+ ?umai a"a !oate !ătrunde lumina”+ oartemulţi oameni incearcă din răs!uteri să aco!ere toate cră!ăturile inincercarea de a face ca totul să arate !erfect+ <cest (ers mă ajută să

imi aduc aminte de frumuseţea cră!ăturilor &"i de dezordinea dincasă de manuscrisul im!erfect al cărţii mele sau de blugii care numă mai inca!'+ $l imi reaminte"te că im!erfecţiunile noastre nusunt totuna cu a fi ne!otri(it+ $le nu fac decat să ne reaminteascăfa!tul că toţi suntem astfel+ =untem im!erfecţi dar suntemim!reună+Treci la fa!te: uneori mă ajută să imi s!un dimineaţa la trezire:„<stăzi (oi !orni de la !remisa că este suficient să e%ist”+Tu cum !oţi =QP< adanc@

Re%oandarea nr. 7

E"i,erea3ă4te de ne#$tinţă )i nea&$torareC$"ti0area $nei atit$dini !"e+i,i"e$a nu s-a !utut intoarce niciodată ina!oi !entru a infrumuseţadetaliile+ Tot ce a !utut face a fost să meargă inainte "isă infrumuseţeze intreaga imagine de ansamblu+- T$**I =T+ C;)># OOO+E)?$=IH<*T=+C)M ,

le%ibilitatea sau ca!acitatea de a de!ă"i ad(ersitatea a fost unsubiect de studiu incă de la ince!utul anilor 48+ Intr-o lumedominată de stres "i de conflicte toată lumea de la !si5ologi

!si5iatri "i lucrători sociali "i !ană la clerici "i cercetătorii dindomeniul justiţiei criminale dore"te să "tie cum "i de ce reu"escmai u"or anumiţi oameni să re(ină la o stare ec5ilibrată du!ă cetrec !rintr-o !erioadă dificilă decat alţii+ Cu toţii ne dorim săinţelegem de ce reu"esc unii oameni să treacă mai u"or de !erioadelede stres "i de traume intr-o manieră care le !ermite să i"i (adălini"tiţi de (iaţă !rin com!araţie cu alţi oameni care sunt mult maiafectaţi "i care răman blocaţi in de!resie+#u!ă colectarea "i analizarea datelor din sondajele !e care le-amfăcut mi-am dat seama că foarte mulţi dintre oamenii !e care i-aminter(ie(at mi-au descris de fa!t !o(e"ti legate de fle%ibilitate+<ce"ti oameni au reu"it să culti(e o „Viaţă trăită din toată inima”in !ofida ad(ersităţilor cu care s-au confruntat+ $i au ca!acitatea dea rămane lucizi "i autentici oricat de !uternice sunt stresul "ian%ietatea !rin care trec iar unii dintre ei reu"esc c5iar sătransforme traumele intr-o !erioadă de inflorire trăită din toatăinima+ ?u mi-a fost deloc dificil să recunosc fa!tul că aceste !o(e"tisunt istorii ale fle%ibilităţii căci am regăsit !retutindeni in ele

3.



factorii !rotectori adică lucrurile !e care le fac le !osedă sau le !ractică cei care reu"esc să ajungă la ec5ilibru du!ă !erioadele destres+Cum !oate fi definită fle%ibilitatea@Potri(it studiilor curente e%istă mai mulţi factori comuni care

caracterizează !ersoanele fle%ibile+ Iată care sunt cei mai im!ortanţicinci dintre ace"tia:,+ <ceste !ersoane sunt in(enti(e "i se !rice! de minune sărezol(e !robleme+.+ $le sunt !redis!use să ceară ajutor+0+ $le au con(ingerea că !ot face ce(a care să le ajute să i"igestioneze sentimentele "i să le facă faţă+1+ <u un sistem de susţinere+2+ =unt conectate cu alţi oameni de !ildă cu familia "i cu !rietenii.+#e bună seamă e%istă "i alţi factori indicaţi de alţi cercetători

dar ace"tia sunt cei mai im!ortanţi+;a ince!ut am s!erat că ti!arele !e care le-am obser(at incercetarea mea mă (or conduce la o concluzie foarte !recisă !otri(it căreia fle%ibilitatea este o com!onentă a „Vieţii trăite dintoată inima” la fel ca celelalte recomandări din această carte+ =-ado(edit insă că aceste !o(e"ti a(eau mult mai multe in comun nudoar sim!la fle%ibilitate+ $le erau istorii legate de s!irit+Potri(it subiecţilor inter(ie(aţi la baza „factorilor !rotectori” a acelor lucruri care ii ajută să re(ină la normal stă intotdeaunas!iritualitatea+ <cest termen nu se referă la religie sau la teologieci la un sistem !rofund de con(ingeri+ Iată cum definesc eu s!iritualitatea

!ornind de la inter(iurile !e care le-am făcut:=!iritualitatea se referă la recunoa"terea "i inţelegereafa!tului că noi suntem strans conectaţi unii cu ceilalţidatorită unei !uteri mai !resus decat noi+ Conectareanoastră cu această !utere "i unii cu ceilalţi este ancorată iniubire "i in com!asiune+ Practicarea s!iritualităţii conferă(ieţii o !ers!ecti(ă su!erioară semnificaţie "i sens+ără nicio e%ce!ţie s!iritualitatea res!ecti( con(ingerea inconectare intr-o !utere mai !resus decat egoul uman "i in intercone%iunileancorate in iubire "i in com!asiune este una dincom!onentele esenţiale ale fle%ibilităţii+ Marea majoritate a subiecţilor mei mi-au (orbit des!re #umnezeu dar nu toţi+ >nii mergcand "i cand la biserică alţii nu+ >nii i"i adoră !uterea su!erioarăin natură alţii la biserică in mosc5ei sau acasă+ >nii refuzăintegrarea intr-o comunitate religioasăR alţii sunt membri ai uneireligii organizate+ =ingurul lucru !e care il au cu toţii in comuneste s!iritualitatea ca fundament al fle%ibilităţii lor+Pornind de la acest fundament al s!iritualităţii am desco!eritalte trei ti!are semnificati(e care descriu fle%ibilitatea:

30



,+ Culti(area s!eranţei+.+ Practicarea lucidităţi critice+0+ $liberarea de ne!utinţă "i asumarea (ulnerabilităţilor disconfortului"i durerii !ersonale+Iţi !ro!un să analizăm in continuare ace"ti factori !entru a

(edea in ce fel sunt conectaţi ei cu fle%ibilitatea "i cu s!iritul+=!eranţă "i ne!utinţăCa cercetătoare nu-mi !ot imagina două cu(inte mai gre"itinţelese decat cu(intele s!eranţă "i !utere+ #e indată ce am inţelescă s!eranţa re!rezintă o !iesă im!ortantă in !uzzle-ul „Vieţii trăitedin toată inima” am ince!ut să fac cercetări "i am desco!erit o!eralui C+*+ =nJder un fost cercetător care a lucrat la >ni(ersitatea din;aKrence ansas0+ ;a fel ca marea majoritate a oamenilor !anăatunci am crezut intotdeauna că s!eranţa re!rezintă o emoţie osenzaţie de căldură sufletească asociată cu o!timismul "i cu desc5idereain faţa !osibilităţilor+ Mă in"elam insă+

<m desco!erit "ocată că s!eranţa nu este o emoţie ci un modde a gandi sau un !roces cogniti(+ $moţiile joacă un rol de susţinerea ei dar s!eranţa este un !roces mental alcătuit din ceea ce=nJder nume"te trilogia: sco!uri căi "i credinţă1+ In cu(inte sim!les!eranţa a!are atunci cand:F <(em ca!acitatea de a ne fi%a sco!uri realiste &„tiu undedoresc să ajung”'+F <(em ca!acitatea de a ne imagina cum să ne inde!linimaceste sco!uri inclusi( de a rămane fle%ibili "i de a ne creacăi alternati(e &„tiu cum să ajung acolo sunt !erse(erent !ot tolera dezamăgirea "i !ot incerca din nou”'+

F Credem in noi in"ine &„Pot face asta”'+<"adar s!eranţa este o combinaţie intre stabilirea sco!urilortenacitatea "i !erse(erenţa de a le urmări "i credinţa in ca!acitateanoastră de a le atinge+i mai trebuie să facem o !recizare: s!eranţa se in(aţăB =nJder sugerează că noi trebuie să in(ăţăm mecanismul gandirii orientatecătre inde!linirea sco!urilor de la ceilalţi oameni+ Cel mai adeseaco!iii in(aţă această atitudine de la !ărinţii lor+ =nJder susţine că !entru a in(ăţa atitudinea !oziti(ă "i !lină de s!eranţă co!iii aune(oie de relaţii caracterizate de limite consistenţă "i s!rijin+Personal m-a um!lut de entuziasm gandul că in calitatea mea de !ărinte eu am ca!acitatea de a-mi in(ăţa co!iii să s!ere+ <ceastăatitudine !oziti(ă este o alegere con"tientă nu o intam!lare+Pe langă o!era lui =nJder am desco!erit din !ro!ria mea cercetarecă oamenii care se consideră !lini de s!eranţă !reţuiesc inmod deosebit !erse(erenţa "i munca asiduă+ *ecenta con(ingereculturală !otri(it căreia totul trebuie să fie amuzant ra!id "i u"ornu cores!unde modului de a gandi dătător de s!eranţă+ <tunci cande%!erimentăm o situaţie dificilă a cărei rezol(are necesită tim! "i

31



!oţi să introduci o sc5imbare in (iaţa ta@” ?e!utinţa este o stare !ericuloasă de s!irit+ Pentru cei mai mulţidintre oameni inca!acitatea de a introduce sc5imbări in (iaţa lor este sinonimă cu dis!erarea+ ?oi a(em ne(oie de fle%ibilitate des!eranţă "i de un s!irit care să ne conducă mai de!arte in

!erioadele de indoială "i de teamă+ #acă dorim să trăim "i să iubimdin toată inima noi a(em ne(oie să credem că !utem introducesc5imbările !e care ni le dorim in (iaţa noastră+Practicarea lucidităţii criticePracticarea lucidităţii critice se referă la (erificarea realităţiimesajelor "i a"te!tărilor noastre care starnesc demonii mentali cene fac să credem că „nu suntem suficient de buni”+ #e cand netrezim dimineaţa "i !ană cand ne culcăm seara noi suntem bombardaţi cu mii de mesaje "i a"te!tări referitoare la fiecareas!ect al (ieţii noastre+ #e la reclamele din re(iste "i de la tele(izor "i !ană la filme "i muzică nouă ni se s!une e%act cum trebuie să

arătăm cat trebuie să cantărim cat de des trebuie să facem se%cum trebuie să ne cre"tem co!iii să ne decorăm casa "i ce ma"inătrebuie să conducem+ Procesul este absolut co!le"itor "i du!ă !ărerea mea nimeni nu este imun la el+ Incercarea de a e(itamesajele din mas-media este ca "i cum ai incerca să nu mai res!irica să e(iţi !oluarea din atmosferă+ Pe scurt ea este absolutim!osibilă+elul in care suntem setaţi biologic ne face să a(em incredere inceea ce (edem cu oc5ii+ #e aceea (iaţa trăită intr-o lume atenteditată regizată "i !eriată este e%trem de !ericuloasă+ #acă dorimsă ne culti(ăm un s!irit fle%ibil "i să nu mai cădem in ca!cana

com!arării (ieţii noastre obi"nuite cu cea din imaginile care nemani!ulează noi trebuie să in(ăţăm un mecanism de (erificare arealităţii lucrurilor !e care le (edem+ Cu alte cu(inte noi trebuie săne !unem următoarele intrebări "i să răs!undem la ele:,+ $ste real ceea ce (ăd@ Prezintă aceste imagini (iaţa reală sausunt ele o sim!lă fantezie@.+ *eflectă aceste imagini o (iaţă trăită sănătos ec5ilibrat "i dintoată inima sau imi transformă ele !ro!ria (iaţă !ro!riulcor! familia "i relaţiile mele in sim!le obiecte@0+ Cine are de ca"tigat !rin fa!tul că imi e%!une aceste imaginifăcandu-mă să mă simt rău in !ielea mea@ >n indiciu:răs!unsul la această intrebare este I?T)T#$<>?< legatde bani "i D sau de control+Pe langă fa!tul că este esenţială !entru culti(area fle%ibilităţiiin general !racticarea lucidităţii critice c5iar re!rezintă unul dincele !atru elemente ale fle%ibilităţii in faţa ru"inii+ *u"ineao!erează la fel ca lentilele care focalizează un a!arat fotografic+<tunci cand simţim o stare de ru"ine a!aratul este foarte focalizatasu!ra detaliilor iar noi nu mai !erce!em decat eul nostru

33



im!erfect singur "i conflictual+ <jungem astfel să ne gandim:„)are sunt singurul om gras din lume@ )are sunt singurul omcare are o familie dizarmonioasă@ )are sunt singurul om care nuface se% de 0-1 ori !e să!tămană &cu unul din modelele lui Cal(inlein'@ Ce(a nu este in regulă cu mine+ =unt singur”+

#acă defocalizăm a!aratul ince!em să !erce!em o imagine cutotul diferită+ #e !ildă constatăm că foarte mulţi oameni auacelea"i !robleme ca "i noi+ ?u mai gandim: „=unt singurul” ci„?u-mi (ine să credB i ceilalţiB@ <sta inseamnă că sunt normal@i eu care credeam că sunt doar euB” <tunci cand ince!em săsesizăm imaginea de ansamblu ne (ine mult mai u"or să (erificămrealitatea factorilor care ne declan"ează ru"inea mesajele "ia"te!tările care ne fac să credem că nu suntem suficient de buni+In calitatea mea de !rofesoară "i de cercetătoare a ru"inii amdesco!erit o !ers!ecti(ă incredibil de inţelea!tă in o!era lui eanilbourne "i acLson atz+ Cei doi e%!lorează relaţia dintre

imaginile care a!ar in mas-media "i !roblemele reale ale societăţiicum ar fi (iolenţa abuzul se%ual asu!ra co!iilor !ornografia "icenzura masculinitatea "i singurătatea sarcinile adolescentelorde!endenţa "i tulburările alimentare+ ilbourne scrie: „Publicitateaeste o industrie cu o cifră anuală de afaceri de !este .88 demiliarde de dolari+ ?oi suntem e%!u"i la !este 0888 de reclamezilnic+ Incredibil este fa!tul că marea majoritate a oamenilor credcă nu sunt influenţaţi de !ublicitate+ In realitate reclamele nu (andnumai !roduse+ $le (and inclusi( (alori imagini "i conce!te !recum succesul "i !reţuirea de sine iubirea "i se%ualitatea !o!ularitatea "i normalitatea+ $le ne s!un cine suntem "i cine

trebuie să fim+ >neori ele ne (and c5iar anumite de!endenţe2”+ Iţirecomand insistent #V#-urile !roduse de ilbourne "i atz+ Miemi-au sc5imbat modul in care !ri(esc lumea "i in care mă !ri(esc !e mine insămi+ &Cel mai recent #V# al lui ean ilobourne esteintitulat illing >s =oftlJ 13 iar cel mai recent #V# al lui atzeste intitulat Toug5 uise: Violence Media and t5e Crisis inMasculinitJ4'+<"a cum s!uneam mai de(reme !racticarea s!iritualităţii conferă(ieţii o !ers!ecti(ă su!erioară semnificaţie "i sens+ #acăacce!tăm să fim condiţionaţi cultural astfel incat să credem că nusuntem suficient de buni "i că nu a(em realizări suficient de marisufletul nostru se simte rănit+ #e aceea eu cred că !racticarealucidităţii critice "i a (erificării realităţii este inclusi( o !remisă as!iritualităţi nu doar a gandirii critice+#esensibilizarea "i minimalizarea<m (orbit cu mulţi subiecţi care au !robleme cu !reţuirea desine+ Cand i-am intrebat cum i"i gestionează emoţiile dificile &cumar fi ru"inea durerea sufletească teama dis!erarea dezamăgirea "itristeţea' marea majoritate mi-au (orbit des!re desensibilizare "i

34



des!re minimalizarea sentimentelor care ii fac să se simtă (ulnerabiliindureraţi "i intr-o stare de disconfort+ $i mi-au s!us că seangrenează in mod deliberat in com!ortamente care le amorţescsentimentele sau care ii ajută să e(ite e%!erimentarea durerii+ >niisunt con"tienţi că ceea ce fac are un efect de desensibilizare in

tim! ce alţii nu fac nea!ărat această cone%iune+ =ubiecţii care i"itrăiesc (iaţa din toată inima mi-au s!us insă cu totul altce(a+ $iincearcă să i"i simtă sentimentele !ană la ca!ăt sunt !recauţi infaţa com!ortamentelor care le amorţesc sentimentele "i se confruntăcu disconfortul emoţiilor dure+Mi-am dat seama că această desco!erire are o im!ortanţă critică !entru studiul meu a"a că am luat in mod deliberat cate(a sute deinter(iuri incercand să inţeleg consecinţele desensibilizării "icone%iunea dintre com!ortamentele ce minimalizează durerea "ide!endenţă+ Iată ce am desco!erit:,+ Marea majoritate a oamenilor se angrenează in com!ortamente

&con"tiente sau nu' care ii ajută să i"i amorţeascăsentimentele "i să e(ite (ulnerabilitatea durerea "i disconfortul+.+ #e!endenţa !oate fi descrisă ca o desensibilizare cronică "icare atinge obsesia ce ajută la minimalizarea intensităţiisentimentelor dureroase+0+ ?oi nu ne !utem amorţi in mod selecti( emoţiile+ <tuncicand ne minimalizăm emoţiile dureroase le minimalizăminclusi( !e cele !oziti(e+$moţiile cele mai intense !e care le e%!erimentăm au (arfurifoarte ascuţite la fel ca s!inii+ <tunci cand le cădem !radă ele ne !ot cauza o senzaţie de disconfort "i c5iar durere+ =im!la antici!are

sau teama de aceste sentimente !ot declan"a in noi o (ulnerabilitatecare ni se !are intolerabilă+ Cei mai mulţi dintre oamenireacţionează la (ulnerabilitatea "i durerea !e care le starnesc aceste(arfuri ascuţite !rin e(itarea disconfortului sau !rin res!ingerealui+ In acest sco! ei i"i amorţesc sau i"i minimalizează durereaado!tand !rimul com!ortament care le oferă o u"urare ra!idă+$%istă multe lucruri care au ca!acitatea de a anestezia durerea !recum alcoolul drogurile alimentele se%ul relaţiile baniimunca ingrijirea altei !ersoane jocurile de noroc ocu!aţia !ermanentă afacerile 5aosul cum!ărăturile !lanificarea !erfecţionismulsc5imbările constante "i Internetul+Inainte de a face acest studiu credeam că desensibilizarea "iminimalizarea sunt strict legate de de!endenţe+ ;a ora actuală numai cred insă acest lucru+ <cum cred că toţi oamenii !racticădesensibilizarea "i minimalizarea iar de!endenţele nu sunt decatfaza cronică "i obsesi(ă a acestui ti! de com!ortament+ =ubiecţiidin studiul meu care i"i trăiesc (iaţa din toată inima nu sunt imunila desensibilizare+ Princi!ala diferenţă dintre ei "i ceilalţi este că eisunt con"tienţi de !ericolele desensibilizării "i i"i culti(ă ca!acitatea

36



de a-"i !ăstra sentimentele c5iar in mijlocul e%!erienţelor care le trezesc in cea mai mare măsură (ulnerabilitatea+Cred cu toată con(ingerea că genetica "i neurobiologia !ot jucaun rol critic in (indecarea de!endenţelor dar mai cred "i că e%istănenumăraţi oameni care se lu!tă cu desensibilizarea "i cu minimalizarea

sentimentelor lor fără să fie nea!ărat incadraţi in ti!arulde!endenţilor+ In realitate nu toate de!endenţele sunt la fel+<tunci cand mi-am ince!ut cercetarea eram foarte familiarizatăcu de!endenţele+ #acă mi-ai citit cartea anterioară Credeam cănumai eu sunt in această situaţie sau dacă imi urmăre"ti blogul"tii !robabil că nu am mai !us gura !e alcool de ,2 ani+ <m fostintotdeauna foarte desc5isă cu e%!erienţele !e care le-am trăit dar nu am scris foarte detaliat des!re ele !entru sim!lul moti( că !anăsă ince! actualul studiu des!re „Viaţa trăită din toată inima” nule-am inţeles !e de!lin+<cum le inţeleg+

Confuzia mea deri(ă din fa!tul că nu m-am simţit niciodatăsută la sută integrată in comunitatea de!endenţilor aflaţi in recu!erare+<bstinenţa "i Cei ,. Pa"i sunt instrumente !uternice "i !rinci!ii e%trem de im!ortante in (iaţa mea dar asta nu inseamnăcă sunt de acord cu absolut tot ce declară mi"carea de!endenţilor aflaţi in recu!erare+ =!re e%em!lu milioane de oameni i"i e%tragtăria din declararea !ublică a frazei: „Eună+ Mă numescG "i suntun alcoolic”+ <ceastă metodă nu mi s-a !otri(it niciodată+ #e"i măsimt recunoscătoare !entru fa!tul că nu am mai !us gura !e alcool"i sunt con(insă că acest lucru mi-a sc5imbat dramatic (iaţa mi s-a !ărut intotdeauna că rostirea acestor cu(inte m-ar lăsa fără !utere

a"a că am res!ins-o+M-am intrebat adeseori dacă acest disconfort s-a datoratfa!tului că am renunţat dintr-odată la foarte multe de!endenţe+Primul meu indrumător &o femeie' mi-a s!us că nu "tie ce gru! săimi recomande din cauza de!endenţelor mele multi!le+ &M-amlăsat de băut deoarece doream să aflu mai multe des!re sinele meureal iar !ersoana mea !etrecăreaţă mă im!iedica să fac acestlucru'+ Intr-o seară femeia care mă indruma mi-a s!us: <i cate un !ic din toate de!endenţele+ Ca să fii in siguranţă ar trebui să te la"i simultan de băut de fumat de a manca in e%ces !entru a-ţi alina durerea "i dacă ai intra in afacerea familiei tale+Imi amintesc că m-am uitat la ea mi-am aruncat furculiţa !emasă "i i-am s!us: roza(B Presu!un că astfel a" a(ea suficient tim! la dis!oziţie !entru a !artici!a la toate "edinţele de gru!+ ?u mi-am găsit niciodată gru!ul !otri(it+ M-am lăsat de băut "ide fumat a doua zi du!ă ce mi-am luat masteratul "i am !artici!atla suficiente "edinţe !entru a in(ăţa Pa"ii !ană cand am reu"it sătrec de !rimul an de sobrietate+

37



<cum "tiu de ce+Mi-am !etrecut cea mai mare !arte din (iaţă incercand să imie(it (ulnerabilitatea "i incertitudinile+ ?u am fost niciodată in(ăţatăsă „mă confrunt desc5is cu disconfortul” a"a că de-a lungultim!ului am de(enit e%!ertă in desensibilizare "i minimalizarea

!ro!riilor emoţii+ <ceasta a fost ade(ărata mea de!endenţă+ #in !ăcate nu e%istă gru!uri "i "edinţe !entru a"a ce(a+ #u!ă ce amfăcut cate(a e%!erimente am in(ăţat !e !ielea mea că descriereade!endenţei tale in maniera de mai sus nu dă bine in oc5ii !uritanilor+*ealitatea este că eu am !ierdut controlul nu doar asu!ra com!ortamentuluimeu din tim!ul !etrecerilor din tinereţe cand beam bere "i fumam Marlboro ;ig5ts ci "i asu!ra celui de mai tarziucand de(enisem de!endentă de !ainea cu banane c5i!s-uri "iWueso emailuri munca e%cesi(ă grijile constante !lanificare !erfecţionism "i orice alt ti! de acti(itate care mi-ar fi !utut amorţi

sentimentele agonizante "i generatoare de an%ietate ale (ulnerabilităţiimele+Mi-am rugat caţi(a !rieteni să-mi s!ună dacă au astfel deobiceiuri de!endente "i iată ce mi-au s!us ei: „Eeau in fiecareseară două !a5are de (in+ $ste ce(a rău@” „Intotdeauna ies lacum!ărături cand mă simt stresată sau de!rimată” „#acă nu suntin !ermanenţă ocu!ată cu ce(a imi ies din fire”+#u!ă ani de cercetare am ajuns să fiu absolut con(insă că toţioamenii !ractică desensibilizarea "i minimalizarea sentimentelor negati(e+ Intrebarea este: stă obiceiul nostru GGGG &mancatule%cesi( băutul c5eltuirea banilor jocurile de noroc sal(area

lumii barfele neincetate !erfecţionismul să!tămana de lucru de38 de ore' in calea autenticităţi noastre@ ?e im!iedică el să fimone"ti din !unct de (edere emoţional să stabilim 5otare "i să nesimţim suficient de buni@ ?e folosim noi de acest obicei !entru ane ascunde sau !entru a e(ita realitatea din (iaţa noastră@Inţelegerea com!ortamentelor "i sentimentelor mele !rin lentila(ulnerabilităţii "i nu !rin cea a de!endenţei mi-a sc5imbat intreaga(iaţă intărindu-mi totodată angajamentul faţă de culti(areasobrietăţii a abstinenţei sănătăţii "i s!iritualităţii+ ;a ora actuală !ot s!une cu siguranţă: „Eună+ ?umele meu este Erene "i astăzisimt ne(oia să imi alin (ulnerabilitatea "i incertitudinea cu o !lăcintă cu mere o bere "i o ţigară !recum "i !etrecand cate(a ore !e acebooL”+ <ceastă atitudine mi se !are onestă de"i inconfortabilă+<tunci cand ne amorţim Intunericul ne amorţim inclusi(;umina din noi) altă desco!erire nea"te!tată !e care am făcut-o in urma studiuluimeu m-a con(ins că nu e%istă o desensibilizare emoţionalăselecti(ă+ #esensibilizarea aco!eră intregul s!ectru al emoţiilor umane iar atunci cand ne amorţim intunericul ne amorţim inclusi(

48



lumina interioară+ )ri de cate ori am incercat să e(it durerea "i(ulnerabilitatea eu mi-am amorţit instantaneu &"i fără să (reau'inclusi( e%!erienţele generatoare de bunăstare interioară de !ildă bucuria+ Pri(ind retros!ecti( nu cred că a e%istat (reo altă desco!erirefăcută in tim!ul cercetării mele care să imi fi sc5imbat intr-o

măsură mai mare (iaţa decat aceasta+ ;a ora actuală sunt ca!abilăsă mă desc5id in faţa bucuriei c5iar dacă aceasta mă face să măsimt e%!usă "i (ulnerabilă+ #e fa!t c5iar mă a"te!t să mă simtastfel+Eucuria este la fel de s!inoasă "i de ascuţită ca "i emoţiile intunecate+)ri de cate ori iubim !e cine(a cu ardoare credem in cine(adin toată inima sărbătorim un moment trecător sau ne angrenăm !lenar in trăiri care nu ne garantează fericirea noi ne asumăm risculde a fi e%!u"i in faţa (ulnerabilităţii "i adeseori in faţa durerii+ <tuncicand ne amorţim toleranţa la disconfort noi ne amorţim simultan "ica!acitatea de a ne bucura de (iaţă+ #e fa!t studierea de!endenţei

arată că o e%!erienţă !oziti(ă intensă !oate cauza de multe orie(ocarea unei e%!erienţe dureroase la fel de intense6+ ?oi nu !utem face o listă cu toate emoţiile noastre „negati(e”declarand a!oi: „) să-mi amorţesc aceste emoţii” la fel cum nu !utem face o listă cu toate emoţiile noastre „!oziti(e” declarand:„) să mă angrenez !lenar in aceste trăiriB” Iţi !oţi imagina cuu"urinţă cercul (icios !e care il creează acest !roces: oameniirefuză să e%!erimenteze o bucurie !rea mare !entru a nu-"i creaastfel un rezer(or emoţional din care să e%tragă energie !entruemoţiile lor negati(e+ Cu cat bucuria este mai mare cu atat durereaeste mai mareR de aceea ei !referă să se desensibilizeze com!let+

Vom discuta mai multe des!re bucurie in ca!itolul următor+#eocamdată lucrul !e care l-am inţeles este că recunoa"terea "iconfruntarea cu disconfortul "i (ulnerabilitatea ne in(aţă cum !utem trăi intr-o stare de bucurie "i de recuno"tinţă+ <m inţeles deasemenea că acce!tarea sentimentelor inconfortabile "i care nes!erie !resu!une culti(area s!iritului "i a fle%ibilităţii+;ucrul cel mai greu de inţeles legat de concluziile acestuica!itol este sur!rins intr-o intrebare care imi este !usă foartefrec(ent &indeosebi de către colegii mei din lumea academică': estes!iritualitatea o com!onentă strict necesară a fle%ibilităţii@ *ăs!unsuleste: da+;i!sa s!eranţei teama (ino(ăţia durerea disconfortul (ulnerabilitatea"i deconectarea sabotează fle%ibilitatea+ =ingura e%!erienţăsuficient de co!le"itoare !entru a combate toate emoţiileenumerate mai sus este con(ingerea că suntem cu toţii im!licaţi inacest !roces "i că e%istă o !utere mai !resus decat noi care areca!acitatea de a aduce iubirea "i com!asiunea in (iaţa noastră+*e!et: atunci cand (orbesc des!re s!iritualitate eu nu mă refer la religiile "i la dogmele formale+ Ceea ce contează este !racticarea

4,



unei forme sau alta de s!iritualitate autentică+ ?umai acest lucru !oate aduce (indecare "i !oate crea fle%ibilitate+ #in !unctul meude (edere s!iritualitatea se referă la conectarea cu #umnezeu iar mie imi este cel mai u"or să fac acest lucru atunci cand ies innatură cand mă integrez in comunitate "i cand ascult muzică+

iecare om trebuie să i"i definească s!iritualitatea in maniera careil ins!iră cel mai tare+Indiferent dacă ne confruntăm cu o ad(ersitate incercăm săsu!ra(ieţuim unei traume sau să combatem stresul "i an%ietateasimţul sco!ului !ers!ecti(ei "i semnificaţiei in (iaţă ne !ermite săne dez(oltăm inţelegerea "i să mergem mai de!arte+ ără sco! !ers!ecti(ă "i semnificaţie este u"or să iţi !ierzi s!eranţele să iţiamorţe"ti emoţiile sau să te la"i co!le"it de circumstanţe+ In acestfel ajungem să ne simţim minimalizaţi inca!abili "i rătăciţi atuncicand ne confruntăm cu un conflict+ $senţa s!iritualităţii este conectarea+#acă suntem ca!abili să credem in această conectare stransă

noi nu ne mai simţim singuri+=a!ă adancCulti(ă următoarea !ractică: o !rietenă bună a auzit in cadrul !rogramului Celor ,. Pa"i următoarea afirmaţie de stabilire aintenţiei care mi-a !lăcut la nebunieB $a este intitulată enumerarea(ocalelor: <$I)>N+< U <m fost <bstinent astăzi@ &Indiferent cum define"ti tu acestcu(ant+ Personal il a!lic inclusi( atunci cand (ine (orba demancat lucru sau statul la calculator'+$ U <m făcut astăzi $%erciţii fizice@I U Ce am făcut astăzi !entru Mine@

) U Ce am făcut astăzi !entru <lţii@> U Mă cram!onez astăzi de emoţiile mele ?ee%!rimate@N U MdaB Ce lucru bun mi s-a intam!lat astăzi@Culti(ă ins!iraţia: !ersonal mă simt ins!irată de acest citat !reluat din o!era autoarei "i cercetătoarei $lisabet5 ubler-*oss:„)amenii sunt ca ni"te geamuri de sticlă+ $le strălucesc in luminasoarelui dar atunci cand se lasă intunericul frumuseţea lor nu maieste re(elată decat de a!rinderea unei lumini in interior”+ $u credcu toată con(ingerea că lumina !e care am (ăzut-o in subiecţiifle%ibili !e care i-am inter(ie(at a!arţine s!iritului lor+ Imi !laceideea de „a fi luminată din interior”+Treci la fa!te: eu !ractic meditaţia "i rugăciunile zilnice+>neori cea mai bună modalitate de a merge mai de!arte esterugăciunea tăcută+Tu cum !oţi =QP< adanc@Y Vocalele cores!und iniţialelor unor cu(inte din limba engleză+ In limbaromană aceste cores!ondenţe nu sunt (alabile in toate cazurile+ &n+ tr+'

4.



Re%oandarea nr. 8E"i,erea3ă4te de teaa de "i#($ri )i de 6nt$neri%C$"ti0area re%$no)tinţei )i ,$%$riei

=!uneam mai de(reme că am rămas sur!rinsă să desco!ăr căanumite conce!te din studiul meu a!ar in !erec5i sau in gru!uri+<ceste „colecţii de conce!te” au generat sc5imbări dramatice ale !aradigmei mele legate de (iaţa mea "i de alegerile !e care le faczilnic+>n e%em!lu care ilustrează acest lucru este cel referitor laiubire "i a!artenenţă+ ;a ora actuală am ajuns să inţeleg că !entru amă simţi integrată &in sensul !rofund al a!artenenţei' trebuie să imiafi"ez sinele real "i că nu !ot face acest lucru decat !racticandiubirea de sine+ <ni la rand am crezut că lucrurile se !etrec e%act !e dos: că trebuie să fac orice este necesar !entru a mă integra "i

!entru a mă simţi acce!tată fa!t care imi (a transforma (iaţa in bine+ &=im!lul fa!t că scriu aceste cu(inte "i imi aduc aminte caţiani am !ierdut trăindu-mi (iaţa in acest fel mă de!rimă+ ?u estede mirare că m-am simţit atata (reme obosităB'In multe !ri(inţe acest studiu m-a in(ăţat nu doar noi modalităţide a mă gandi la (iaţa !e care doresc să o trăiesc ci "i des!rerelaţia care e%istă intre e%!erienţele "i alegerile mele+ >na din celemai !rofunde sc5imbări din (iaţa mea s-a !etrecut cand am inţelesrelaţia care e%istă intre recuno"tinţă "i bucurie+ Pană atunci amcrezut intotdeauna că oamenii fericiţi sunt recunoscători in modautomat+ ;a urma urmelor de ce nu ar fi@ #oar se bucură de atatea

lucruri !entru care merită să fie recunoscători+ #u!ă ce am !etrecutinsă nenumărate ore adunand istorii legate de bucurie "i derecuno"tinţă am de(enit con"tientă de e%istenţa următoarelor treiti!are:F ără nicio e%ce!ţie fiecare !ersoană !e care am inter(ie(at-o"i care mi-a descris o (iaţă trăită in bucurie sau care se considerăfericită !ractică in mod acti( recuno"tinţa "i i"i !une bucuria !e seama acestei !ractici+F <tat bucuria cat "i recuno"tinţa sunt descrise ca !racticis!irituale asociate cu credinţa in intercone%iunile umane "iintr-o !utere mai !resus decat noi+F Toţi subiecţii au insistat că diferenţele dintre fericire "i bucuriederi(ă din diferenţa care e%istă intre o emoţie umană asociatăcu circumstanţele e%terioare "i o modalitate s!irituală de a teangrena in lume asociată cu !racticarea recuno"tinţei+*ecuno"tinţa)ri de cate ori a (enit (orba de recuno"tinţă cu(antul c5eiecare a reie"it din intregul !roces de cercetare a fost !ractica+ ?u"tiu dacă alţi cercetători ar fi reacţionat la fel ca mine dar fiind o

40



!ersoană care a crezut dintotdeauna că in(ăţătura "i cunoa"tereasunt mai im!ortante decat !ractica eu am inter!retat aceste cu(inteca !e un a!el la acţiune+ #e fa!t nu e%agerez deloc atunci candafirm că intregul an .884 al Prăbu"irii D Trezirii mele =!irituale afost marcat de recunoa"terea &cu reticenţă a' im!ortanţei !racticii+

<ni la rand am crezut in conce!tul de „atitudine incărcată derecuno"tinţă”+ Intre tim! am aflat insă că o atitudine este o orientaresau un mod de a gandi "i că „a a(ea o atitudine” nu se traduceautomat intr-un com!ortament+=!re e%em!lu ar fi rezonabil să afirm că eu am o atitudineJog5ină+ Idealurile "i con(ingerile care mă g5idează in (iaţă suntsimilare ideilor "i con(ingerilor !e care le asociez cu Joga+ #e !ildă !reţuiesc luciditatea res!iraţia !rofundă "i cone%iunea cor!minte-s!irit+ <m c5iar "i un ec5i!ament s!ecial !entru Joga+#rama este că atitudinea "i ec5i!amentul meu nu (alorează absolutnimic dacă mă a"ezi !e un co(ora" !entru Joga "i dacă mă !ui să

stau !e ca! sau să fac o altă !ostură+ Pană la ora scrierii acestor randuri nu am !racticat niciodată Joga+ =!eranţa mea este săsc5imb această stare de lucruri !ană cand cartea imi (a fi !ublicatăefecti( dar !ană una alta nu mi-am trans!us niciodată atitudinea inacţiune+ <"adar acolo unde contează cel mai mult &!e co(ora"'atitudinea mea legată de Joga nu !roduce efecte+*e(enind la recuno"tinţă la ce se referă !racticarea acesteia@=ubiecţii !e care i-am inter(ie(at mi-au s!us că ţin jurnale alerecuno"tinţei că !ractică zilnic meditaţii sau rugăciuni asociate curecuno"tinţa că !roduc o!ere artistice legate de aceasta iar mulţidintre ei fac scurte !auze in momentele in care sunt ocu!aţi !ană

!este ca! !entru a rosti cu (oce tare cu(intele: „Mă simt recunoscător !entruG”+ <tunci cand (orbe"te des!re recuno"tinţă o !ersoană care trăie"te din toată inima folose"te foarte multe (erbe+=e !are a"adar că recuno"tinţa fără !ractică seamănă cu credinţafără acte de credinţă nu !rea este (ie+Ce este bucuria@Eucuria mi se !are un !as mai de!arte faţă de fericire+ericirea este un fel de atmosferă in care !oţi trăi uneoridacă e"ti norocos+ Eucuria este o lumină care te um!le des!eranţă credinţă "i iubire+ <#$;< *)$*= =T+ )H?==tudiul !e care l-am făcut m-a in(ăţat că fericirea "i bucuriasunt e%!erienţe diferite+ Mulţi subiecţi !e care i-am inter(ie(atmi-au s!us lucruri de genul: „a!tul că mă simt recunoscător "i bucuros nu inseamnă că sunt fericit tot tim!ul”+ #ornică să aflumai multe des!re aceste lucruri i-am intrebat adeseori: „Ce inseamnăsă fii recunoscător "i bucuros dar nu "i fericit@” *ăs!unsurileau fost de fiecare dată acelea"i: fericirea este circumstanţialăiar bucuria este asociată cu s!iritul "i cu recuno"tinţa+

41



<m aflat de asemenea că nici bucuria nici fericirea nu suntconstante+ ?imeni nu se simte tot tim!ul bucuros sau fericit+<mbele e%!erienţe sunt efemere+ $le (in "i !leacă+ ericirea esteasociată cu situaţiile e%terioare "i a!are sau dis!are odată cuacestea+ Eucuria incolţe"te in inimă "i de!inde de culti(area s!iritului

"i recuno"tinţei noastre+ $%!erienţele concrete asociate cu bucuria acele sentimente intense de conectare s!irituală !rofundă"i de !lăcere ne desc5id "i ne fac (ulnerabili+#u!ă ce am constatat e%istenţa acestor diferenţe din datelemele am căutat ce au scris alţi cercetători des!re bucurie "i fericire+In mod interesant e%!licaţia care mi s-a !ărut că ar cores!undecel mai bine desco!eririlor mele ii a!arţine unei femei-teolog+<nne *obertson !astor metodist autoare "i directoare e%ecuti(ăa =ocietăţii Eiblice din Massac5usetts e%!lică fa!tul căoriginile grece"ti ale cu(intelor fericire "i bucurie ca!ătă semnificaţiiim!ortante in zilele noastre+ Cu(antul grecesc !entru fericire

este MaLarios "i era folosit !entru a descrie eliberarea de grijilecomune ale celor bogaţi sau orice !ersoană !este care a dat noroculfie sub forma banilor fie sub cea a sănătăţii recu!erate brusc+*obertson com!ară acest conce!t cu cu(antul grecesc !entru bucurie care este c5airo+ Vec5ii greci defineau c5airo ca !e un„a!ogeu al fiinţei” "i „o stare bună a sufletului”+ *obertson scrie:„C5airo este ce(a ce nu !oate fi găsit decat in comuniunea cu#umnezeu "i este intotdeauna insoţit de (irtute "i de inţele!ciune+$l nu este (irtutea unui ince!ător ci o culme sau un a!ogeu+ reciisusţineau că o!usul lui nu este tristeţea ci teama,”+ ?oi a(em ne(oie in egală măsură de fericire "i de bucurie+ $u

cred că este im!ortant să ne creăm e%!erienţe care să ne facăfericiţi ba c5iar sunt o mare admiratoare a cărţii lui retc5en*ubin Proiectul fericirii "i a cărţii Mai fericit a lui Tal Een-=5a5ar+ <m in(ăţat insă că !e langă crearea fericirii in (iaţa noastănoi trebuie să culti(ăm acele !ractici s!irituale care ne conduc la bucurie "i indeosebi la recuno"tinţă+ In !ro!ria mea (iaţă doresc săe%!erimentez mai multă fericire dar mai !resus de asta doresc sătrăiesc din !ers!ecti(a recuno"tinţei "i a bucuriei+ In acest sco! eucred că trebuie să analizăm toate lucrurile care stau in calea recuno"tinţei"i bucuriei "i intr-o anumită măsură a fericirii inse"i+Teama de insuficienţă "i de intunericPrima dată cand am incercat să scriu des!re obstacolele ce seo!un recuno"tinţei "i bucuriei stăteam !e cana!eaua din sufrageriecu la!to!ul langă mine "i cu cartoteca fi"elor rezultate din cercetareamea in maini+ $ram obosită "i in loc să scriu am !referat sămă uit o oră la luminiţele intermitente de deasu!ra u"ii de la bucătărie+ Imi !lac la nebunie aceste ornamente de Crăciun carefac ca lumea să mi se !ară mai frumoasă a"a că le ţin tot anul+In tim! ce stăteam acolo frunzărindu-mi notiţele "i !ri(ind

42



luminiţele am luat ce(a de scris "i am notat următoarele randuri:;uminiţele intermitente re!rezintă o metaforă !erfectă !entru bucurie+ Eucuria nu este o constantă ci a!are inanumite momente de multe ori obi"nuite+ >neori le ratăm !entru că ne dorim momente ie"ite din comun+ <lteori ne

temem atat de tare de intuneric că nu ne mai ingăduim săne bucurăm de lumină+) (iaţă trăită in bucurie nu inseamnă o re(ărsare continuăde bucurie+ #e altfel mai de(reme sau mai tarziu aceastaar ajunge să ni se !ară insu!ortabilă+$u cred că o (iaţă trăită in bucurie este alcătuită dinmomente de bucurie adunate !e firul increderii recuno"tinţeiins!iraţiei "i credinţei+Cei care imi urmăresc blogul (or recunoa"te cu u"urinţă aceastămantra care !recede !ostărilor mele !e tema recuno"tinţei dinzilele de (ineri !e care le numesc I*IC+ >nul din as!ectele

!racticii recuno"tinţei de către mine este !ostarea să!tămanală &subegida citatului de mai sus' a unei enumerări a lucrurilor care măfac să am Incredere să fiu *ecunoscătoare care mă Ins!iră "i caremă ajută să imi !ractic Credinţa+ Metoda este incredibil de eficientăiar comentariile !e care le !ostează cititorii mă reconfortează+Eucuria "i recuno"tinţa !ot fi e%!erienţe e%trem de (ulnerabile"i de intense+ <mericanii sunt un !o!or an%ios "i mulţi dinte ei nuau o toleranţă foarte mare la (ulnerabilitate+ <n%ietatea "i teama se !ot manifesta sub forma fricii de insuficienţă+ ?oi &americanii' amajuns să gandim:F ?u imi (oi !ermite să simt această bucurie căci sunt con"tient

că nu (a dura+F #acă a" recunoa"te cat de recunoscător mă simt a" in(ita !ractic in (iaţa mea dezastrul+F Prefer să nu mă bucur de (iaţă decat să a"te!t să mi seintam!le ce(a rău ca să mă intristez cu ade(ărat+Teama de intuneric<m fost intotdeauna inclinată s!re a-mi face griji "i a fi an%ioasădar du!ă ce am de(enit mamă negocierile dintre tendinţa de afi bucuroasă "i recunoscătoare !e de o !arte "i atitudinea descrisămai sus !e de altă !arte a de(enit o slujbă cu normă intreagă !entrumine+ <ni la rand teama că ce(a teribil li s-ar !utea intam!laco!iilor mei m-a im!iedicat să mă bucur !lenar de (iaţă "i să fiurecunoscătoare+ )ri de cate ori mă a!ro!iam !rea tare de o stare de bucurie !ură generată de co!iii mei "i de iubirea !e care le-o !ortimi imaginam că se (a !etrece ce(a teribil "i că a" !utea !ierde totce am intr-o singură cli!ă+;a ince!ut am crezut că sunt nebună+ )are eram singura !ersoanădin lume care simţea in acest fel@ Cand am ince!ut să lucrezasu!ra acestei !robleme cu tera!euta mea mi-am dat seama că

43



(iziunea mea de ti! „este !rea frumos ca să fie ade(ărat” era intotalitate legată de teamă de (ulnerabilitate "i de credinţa in li!suri&nu in abundenţă'+tiind că aceste emoţii sunt uni(ersale mi-am adunat curajul "iam discutat des!re e%!erienţele mele cu un gru! de 288 de !ărinţi

care au (enit la una din !relegerile mele !e tema cre"terii co!iilor+;e-am !o(estit acestora cum obi"nuiesc să stau uneori "i să imi !ri(esc fiica cum doarme um!landu-mă de bucurie "i de recuno"tinţă !entru ca in cli!a următoare să imi imaginez că i seintam!lă ce(a rău "i să !ierd această stare de s!irit+In sală s-a lăsat o tăcere atat de !rofundă incat !uteai auzimusca+ M-am gandit: „) #oamne+ =unt nebună "i acum toatălumea se uită la mine gandind: Z$ clar că nu are minţile acasă+Cum !utem scă!a de aiciB@” <m auzit a!oi o femeie din fundulsălii ince!and să !langă+ i nu (orbesc de un !lans discret ci deunul cu sus!ine+ ) altă mamă dintr-un rand mai a!roa!e de mine

mi-a strigat: „<"a esteB #e ce facem c5estia asta@ Ce inseamnăea@” Intreaga sală s-a alăturat zgomotos acestei intrebări+ <"a cum bănuisem nu eram singura in această situaţie+Marea majoritate a oamenilor "tiu foarte bine ce inseamnă să teafli in !ragul bucuriei dar să fii co!le"it de (ulnerabilitate "i săcazi in ca!cana fricii+ <tat tim! cat nu (om in(ăţa să ne tolerăm !ro!ria (ulnerabilitate "i să o transformăm in recuno"tinţă sentimentul !rofund al iubirii (a aduce adeseori cu el o teamă la fel deintensă de !ierdere+ #acă ar fi să sintetizez tot ce am in(ăţat des!reteamă "i bucurie a" s!une ce(a de genul:Intunericul nu distruge lumina ci o define"te+ Cea care

aruncă bucuria in 5ăţi"ul umbrelor este teama noastră deintuneric+Teama de !ierdere &insuficienţă'Vremurile in care trăim sunt generatoare de an%ietate "i deteamă iar aceste emoţii atrag du!ă sine teama de !ierdere+ ?oi netemem să nu !ierdem lucrurile !e care le iubim cel mai mult "idetestăm fa!tul că nu e%istă garanţii+ <tat tim! cat gandim astfelnoi credem că refuzul de a ne simţi recunoscători "i bucuro"i (adiminua durerea !ro(ocată de o e(entuală !ierdere+ Cu altecu(inte dacă e(ităm (ulnerabilitatea !rin imaginarea unei !ierderinoi credem că (om suferi mai !uţin+ re"im insă+ $%istă totu"i ogaranţie: atat tim! cat refuzăm să fim recunoscători "i să neingăduim să simţim bucuria noi ratăm unicele două lucruri care ne !ot susţine efecti( in !erioadele ine(itabile marcate de dificultăţi+Ceea ce am descris mai sus este teama de !ierderea siguranţei "ide incertitudine dar mai e%istă "i alte ti!uri de teamă+ Prietena mea;Jnne TKist a scris o carte incredibilă intitulată =ufletul banilor incare descrie mitul fricii de sărăcie+ $a s!une aici:In ceea ce mă !ri(e"te &lucru (alabil "i !entru foarte mulţi

44



alţii' !rimul gand cu care mă trezesc dimineaţa este: „?u amdormit suficient”+ >rmătorul gand este: „?u am suficient tim!”+Indiferent dacă sunt ade(ărate sau nu aceste ganduri legate deinsuficienţă a!ar automat inainte de a ne gandi cu ade(ărat la ointrebare "i de a o analiza+ ?oi ne !etrecem cea mai mare !arte a

(ieţii ascultand e%!licand lamentandu-ne "i făcandu-ne griji inlegătură cu toate lucrurile insuficiente din (iaţa noastră+ ?u facemsuficiente e%erciţii fizice+ ?u muncim suficient+ ?u obţinem suficient !rofit+ ?u a(em suficientă !utere+ ?u a mai rămas suficientănatură sălbatică+ ?u a(em suficiente KeeLenduri+ i desigur nua(em suficienţi bani niciodatăB ?u suntem suficient de su!li suficient de de"te!ţi suficient defrumo"i suficient de in formă suficient de educaţi suficient de bogaţi "i nu a(em un succes suficient de mare+ ?ici nu a!ucăm bine să ne trezim că ne simţim deja necores!unzători răma"i inurmă rataţi !e scurt simţim deja că ne li!se"te ce(a+ =eara

inainte de culcare mintea noastră e(ocă o intreagă litanie a tuturor lucrurilor care ne li!sesc !e care nu le-am obţinut sau nu le-amfăcut in ziua res!ecti(ă+ ?oi adormim im!o(ăraţi de aceste ganduri"i ne trezim (isand la ele+ Ceea ce ince!e ca o sim!lă e%!resie aunei (ieţi trăite in grabă e(entual c5iar dificilă se transformă inscurt tim! intr-o mare justificare a unei (ieţi neim!linite.+Citind acest !asaj am inţeles subit de ce suntem o naţiunemereu infometată de noi "i noi bucurii: !entru că ne li!se"te recuno"tinţa+;Jnne afirmă că inţelegerea con"tiinţei sărăciei nu !resu- !une căutarea abundenţei ci alegerea deliberată a unei atitudinimentale a suficienţei:

Cu toţii !utem alege să facem un !as ina!oi "i !entru a neelibera de atitudinea sărăciei &insuficienţei'+ #e indată ce facemacest lucru desco!erim sur!rinzătorul ade(ăr al suficienţei+ Prinacest conce!t nu inţeleg ce(a cantitati(+ =uficienţa nu inseamnă săurci două tre!te mai sus de ni(elul sărăciei sau să !ătrunzi in lumeaabundenţei+ $a nu este o măsură care se!ară „nu imi ajunge” de„mai mult decat suficient”+ Pe scurt ea nu are nimic de-a face cucantitatea ci este o e%!erienţă un conte%t !e care il generăm singurio declaraţie o inţelegere a fa!tului că e%istă suficient !entrutoată lumea "i că noi in"ine suntem suficient deG &buni etc+'+=uficienţa rezidă in interiorul fiecăruia dintre noi iar noi o !utem in(oca oricand dorim+ $a re!rezintă o stare de con"tiinţă deatenţie o o!ţiune intenţionată a manierei de a ne ra!orta la circumstanţelee%terioare0+Teama de insuficienţă alimentează de asemenea demonii mentali+<tat studiul meu anterior referitor la ru"ine cat "i cel !rezentm-au ajutat să inţeleg că foarte mulţi oameni au ajuns să creadă căeste ne(oie de ce(a cu totul e%traordinar !entru a simţi starea de bucurie+ In cartea Credeam că numai eu sunt in această situaţie am

46



scris: ?oi am ajuns să măsurăm (aloarea contribuţiei oamenilor &"iuneori intreaga lor (iaţă' in funcţie de ni(elul recunoa"terii lor !ublice+ Cu alte cu(inte (aloarea este măsurată in funcţie decelebritate "i a(ere+ Cultura in care trăim se grăbe"te să ii res!ingă !e oamenii obi"nuiţi lini"tiţi "i care muncesc din greu+ #e multe

ori noi am ajuns să !unem un semn de egalitate intre obi"nuit "i !licticos+ Incă "i mai rău cu(antul obi"nuit a de(enit sinonim culi!sit de semnificaţie sau de im!ortanţă1+Cred că cel mai mult am a(ut de in(ăţat des!re (aloareacu(antului „obi"nuit” de la oamenii care au e%!erimentat o !ierderecum!lită cum ar fi un co!il sau care au trecut !rin e(enimentetraumatizante "i (iolente de ti! genocid+ In astfel de cazuriamintirile lor cele mai sacre "i !e care le !reţuiesc cel mai multsunt e%act momentele obi"nuite !etrecute in com!ania celor !ecare i-au !ierdut+ #e aceea ace"ti oameni mi-au declarat că s!erăca ceilalţi să i"i incetinească ritmul febril "i să fie recunoscători

!entru aceste momente "i !entru bucuria !e care le-o oferă ele+<utoarea "i lidera s!irituală Marianne Oilliamson s!une intr-ocarte a ei: „Eucuria este acel lucru care ni se intam!lă atunci candne acordăm !ermisiunea de a recunoa"te cat de minunate suntlucrurile din (iaţa noastră”+=<PQ adancCulti(ă următoarea !ractică: ori de cate ori mă simt inundatăde teamă "i mă gandesc la insuficienţă eu incerc să in(oc bucuria"i suficienţa !rin recunoa"terea desc5isă a fricii iar a!oi !rintransformarea ei in recuno"tinţă+ In acest sco! imi s!un cu (ocetare: „Mă simt (ulnerabilă+ ?icio !roblemă+ In acela"i tim! mă

simt recunoscătoare !entruGGGG”+ <ceastă !ractică mi-a s!oritin mod considerabil ca!acitatea de a mă bucura+Culti(ă ins!iraţia: !ersonal mă simt e%trem de ins!irată dedozele zilnice de bucurie care a!ar in momentele obi"nuite cum ar fi să aduc co!iii de la "coală săriturile !e trambulină sau mesele infamilie+ *ecunoa"terea fa!tului că aceste momente re!rezintă !artea cea mai frumoasă a (ieţii mi-a sc5imbat !ers!ecti(a asu!ramuncii familiei "i succesului+Treci la fa!te: noi !utem face din Viaţa trăită din toată inima oafacere de familie in(entand tot felul de metode comune de a !ractica recuno"tinţa de la rostirea alternati(ă a rugăciunii la masă&cand unii cand ceilalţi' "i !ană la crearea unui „Eorcan alrecuno"tinţei” in care să introducem note cu lucrurile !entru carene simţim recunoscători+Tu cum !oţi =QP< adanc@Y

Re%oandarea nr. 9E"i,erea3ă4te de ne0oia de %ertit$dine

47



C$"ti0area int$iţiei )i a %redinţei<cest !roces de cercetare m-a făcut să mă transform in maniere !e care nici măcar nu mi le imaginam !osibile+ <cest lucru este cudeosebire ade(ărat in ceea ce !ri(e"te credinţa intuiţia "i s!iritualitatea+<tunci cand am ince!ut să desco!ăr im!ortanţa intuiţiei

"i a credinţei !entru „Viaţa trăită din toată inima” am a(ut uneleindoieli+ Ca de obicei mi s-a !ărut că bunele mele !rietene logica"i raţiunea erau atacate+ Imi amintesc c5iar că i-am s!us lui=te(e: <cum am ajuns la intuiţie "i la credinţăB Iţi (ine să crezi@ =unt sur!rins doar de fa!tul că e"ti atat de sur!rinsă+ ;a urmaurmelor tu te bazezi tot tim!ul !e instinctele "i !e credinţa ta+<cest comentariu m-a !rins cu garda jos+M-am a"ezat langă el "i i-am s!us: <"a este+ tiu că mă bazez mult !e instincte "i !e credinţă dar nu cred că sunt foarte intuiti(ă+ Cite"te această definiţie din

dicţionar: „Intuiţia este !erce!ţia directă a unui ade(ăr sau a unuifa!t inde!endent de !rocesele raţionale,”+=te(e a c5icotit: Poată că această definiţie nu cores!unde celor aflate dindatele tale+ =crie una nouă+ )ricum nu se !une !roblema că ar fi !entru !rima datăGCa de obicei am !etrecut un an focalizandu-mă asu!ra intuiţiei"i credinţei+ <m inter(ie(at multe !ersoane "i am colectat osumedenie de !o(e"ti astfel incat să !ot inţelege mai bine ceinseamnă să iţi culti(i intuiţia "i să ai incredere in credinţa ta+ Totca de obicei am rămas sur!rinsă de ceea ce am aflat+

IntuiţiaIntuiţia nu este o facultate inde!endentă de !rocesele raţionale+#im!otri(ă !si5ologii cred că ea este un !roces asociati( subcon"tientcare se derulează foarte ra!id la fel ca rezol(area unui !uzzle la ni(el mental.+ Creierul face o obser(aţie i"i scaneazăfi"ierele "i caută amintirile cunoa"terea "i e%!erienţele carecores!und obser(aţiei sale+ #u!ă ce reu"e"te să identifice acestecores!ondenţe omul are o „intuiţie” sau un „instinct” referitor lalucrul obser(at+>neori intuiţia sau instinctul ne s!un direct ceea ce trebuie să"tim+ <lteori ne indeamnă să desco!erim noi fa!te "i să ne

continuăm !rocesele raţionale+ Intuiţia !oate fi intr-ade(ăr (ocealini"tită din interior du!ă cum o definesc unii dar această (oce nune transmite un singur mesaj+ >neori ea ne "o!te"te: „>rmează-ţiinstinctele” iar alteori ne strigă in gura mare: „Trebuie să (erificiacest fa!tR nu dis!unem de suficiente informaţiiB”#e-a lungul studiului meu am desco!erit că cea care reduce latăcere (ocea intuiţiei este ne(oia noastră de certitudini+ Majoritateaoamenilor nu su!ortă să nu "tie ce(a !recis+ ;or le !lace să fie

68



siguri "i să aibă garanţii+ #e aceea ei nu mai sunt atenţi larezultatele cores!ondenţelor găsite de creierul lor+=!re e%em!lu in loc să i"i res!ecte instinctele interioare &carede multe ori sunt foarte !uternice' ei se s!erie "i incearcă să !rimească asigurări de la ceilalţi:

F „Tu ce crezi@”F „Crezi că ar trebui să fac acest lucru@”F „Crezi că este o idee bună sau că (oi regreta dacă (oi faceacest lucru@”F „Tu ce ai face dacă ai fi in locul meu@”#e multe ori la aceste intrebări li se răs!unde !rin: „?u sunt !rea sigur ce ar trebui să faci+ Ce iţi s!une instinctul@”<jungem astfel de unde am !lecat: „Ce iţi s!une instinctul@”<uzind această intrebare oamenii răs!und: „?u sunt !reasigur” de"i răs!unsul corect ar fi: „?u am nicio idee ce imi s!uneinstinctulR nu am mai stat de (orbă de ani de zile”+

#e multe ori noi a!elăm la ceilalţi oameni tocmai !entru că nua(em incredere in !ro!ria noastră cunoa"tere interioară care ni se !are nesigură "i !rea inertă+ ?oi ne dorim asigurări "i dorim săa(em !e cine da (ina dacă lucrurile nu (or merge a"a cum (remnoi+ Personal cunosc totul des!re acest subiect căci sunt o !rofesionistăa incertitudinii+ =unt momente in care imi este im!osibil săiau o decizie de una singură+ )ri de cate ori trebuie să iau o deciziedificilă "i mă simt deconectată de intuiţia mea am tendinţa de a-isu!une !e toţi cei din jurul meu unui sondaj de o!inie+ Ironia sorţiia făcut ca du!ă această cercetare să ajung la concluzia că sondareao!iniei altor oameni imi indică fa!tul că mă simt (ulnerabilă cand

iau singură o decizie+<"a cum s!uneam mai de(reme dacă in(ăţăm să a(em increderein intuiţia noastră aceasta ne !oate s!une inclusi( că nu !utem a(ea incredere in instinctele noastre intr-o anumită !ri(inţă"i că trebuie să acumulăm mai multe informaţii+ >n alt e%em!lu alne(oii de certitudine care ne sabotează intuiţia este ignorareainstinctului de a incetini ritmul de a acumula mai multe informaţiisau de a (erifica realismul a"te!tărilor noastre:F „Voi face oricum acest lucru+ ?u-mi mai !asă unde conduceel”+F „<m obosit să mă tot gandesc la această !roblemă+ Mă stresează !rea tare”+F „Prefer să trec la fa!te decat să mai a"te!t c5iar "i o singurăsecundă”+F „?u mai su!ort să nu "tiu ce am de făcut”+>nul din moti(ele !entru care luăm in !ri!ă decizii im!ortanteeste acela că nu dorim să cunoa"tem răs!unsurilecorecte+ ?oi "tim&sau intuim' că acumularea de noi fa!te ne-ar !utea inde!ărta de laceea ce ne dorim cu ade(ărat+

6,



$u imi s!un intotdeauna: „#acă mi-e teamă să adun unu "i cuunu sau să fac o listă cu argumente !ro "i contra cel mai bine estesă nu fac ceea ce imi !ro!un”+ #acă dorim să terminăm odată culuarea deciziei merită să ne intrebăm mai intai dacă nu cum(a nesimţim (ulnerabili din cauză că nu ne-am gandit incă suficient

!entru a lua o decizie in cuno"tinţă de cauză+<"adar du!ă cum !oţi (edea intuiţia nu oferă in toate cazurilerăs!unsuri din interior+ >neori atunci cand ne racordăm la inţele!ciuneanoastră lăuntrică aceasta ne s!une că nu a(em suficienteinformaţii "i că nu !utem lua o decizie in cuno"tinţă de cauză fărănoi in(estigaţii+ Iată definiţia !e care mi-am structurat-o in urmacercetărilor mele:Intuiţia nu este o modalitate singulară de cunoa"tere cica!acitatea noastră de a ne crea un s!aţiu !entru incertitudine"i decizia noastră de a a(ea incredere in diferitelemodalităţi !rin care ne-am dez(oltat cunoa"terea "i !ers!ecti(a

inclusi( instinctul e%!erienţa credinţa "i raţiunea+CredinţaConcluzia la care am ajuns este că raţiunea "i credinţa nu suntdu"mani instincti(i+ $le au fost in(er"unate să acţioneze una im!otri(aceleilalte intr-o manieră a!roa!e ireconciliabilă de ne(oianoastră omenească de certitudini "i de „a a(ea dre!tate”+ ?oi neforţăm să facem alegeri "i a!ărăm una din modalităţile !rin care !utem cunoa"te lumea in detrimentul celeilalte+tiu foarte bine &din e%!erienţă !ersonală' că raţiunea "i credinţase !ot ciocni "i !ot da na"tere la tensiuni inconfortabile căcimă confrunt tot tim!ul cu astfel de situaţii+ <cest studiu m-a forţat

insă să ajung la concluzia că cele mai multe conflicte "i cea maimare an%ietate sunt create de teama noastră de incertitudine "i de anu a(ea dre!tate+ In realitate noi a(em ne(oie simultan de credinţă"i de raţiune !entru a da sens acestei lumi a incertitudinilor+ ?u-ţi !ot s!une de cate ori am auzit e%!resiile a a(ea credinţă"i credinţa mea in inter(iurile !e care le-am luat oamenilor caretrăiesc din toată inima+ ;a ince!ut am crezut că ace"tia inţeleg !rincredinţă fa!tul că „e%istă o e%!licaţie !entru orice situaţie”+Personal acce!t mai greu acest lucru căci nu mă simt confortabilsă il asociez !e #umnezeu &sau credinţa ori s!iritualitatea' cu otragedie s!re e%em!lu+ <tunci cand cine(a s!une „e%istă o e%!licaţie !entru orice situaţie” este a!roa!e ca "i cum ar inlocuicertitudinea cu credinţa+Mi-am dat insă ra!id seama că !entru ace"ti oameni credinţainseamnă cu totul altce(a+ Iată cum am ajuns să definesc eucu(antul credinţă !ornind de la inter(iurile !e care le-am făcut incadrul studiului meu:Credinţa este un s!aţiu al misterului in care ne găsimcurajul de a crede in ceea ce nu !utem (edea "i tăria de a

6.



ne elibera de teama noastră in faţa incertitudinii+>n alt lucru !e care l-am desco!erit a fost că nu este intotdeaunaade(ărat că oamenii de "tiinţă refuză să acce!te credinţaiar cei religio"i acce!tă necondiţionat incertitudinea+ Multe formede fundamentalism "i de e%tremism se datorează tocmai alegerii

certitudinii in locul credinţei+Imi !lace următorul citat !reluat din o!era teologului *ic5ard*o5r: „Prietenii mei oameni de "tiinţă au creat conce!te !recumZ!rinci!iile incertitudinii[ "i găurile negre+ $i trăiesc in i!otezele "iteoriile lor imaginare+ In sc5imb foarte mulţi oameni religio"iinsistă să !rimească răs!unsuri care să fie intotdeauna ade(ărate+ ?ouă ne !lac concluziile definiti(e "i claritatea du!ă care necredem Zcredincio"i[B Ceea ce mi se !are ciudat este fa!tul căcu(antul Zcredinţă[ a ajuns să insemne e%act o!usul lui0”+Credinţa este esenţială atunci cand luăm decizia de a trăi "i de aiubi din toată inima intr-o lume in care majoritatea oamenilor i"i

doresc asigurări inainte de a-"i asuma riscul de a se simţi (ulnerabili"i de a fi răniţi+ < s!une: „#e acum inainte mă (oi angrenadin toată inima in (iaţa mea” inseamnă a crede fără a (edea+=<PQ adanci%ează-ţi intenţia: renunţarea la certitudini a fost una dintrecele mai mari !ro(ocări cu care m-am confruntat+ <m constatatc5iar că am o reacţie fizică la „necunoa"tere” un fel de combinaţieintre an%ietate teamă "i (ulnerabilitate+ In astfel de momente ceeace fac este să imi lini"tesc mintea+ #at fiind că am o (iaţă foarteocu!ată "i co!ii de crescut acest lucru inseamnă că mă ascunduneori in garaj sau că imi conduc ma"ina !e străzile din a!ro!ierea

casei+ Indiferent ce !resu!une acest lucru trebuie să găsesc omodalitate de a mă lini"ti astfel incat să imi aud !ro!riile ganduri+Culti(ă ins!iraţia: !rocesul de asumare a credinţei "i a (ieţiimele s!irituale nu a fost deloc u"or in cazul meu &a"a se "i e%!licăde ce am trecut !rin Prăbu"irea D Trezirea =!irituală din anul .884'+Iată un citat care mi-a tulburat !rofund inima+ $ste !reluat dino!era lui <nne ;amott "i sună astfel: „)!usul credinţei nu esteindoiala ci certitudinea1”+ Cărţile lui ;amott des!re credinţă "igraţie di(ină mă ins!iră !rofund2+ <lte lucrări care mă ins!iră "i !entru care mă simt !rofund recunoscătoare sunt Cand inimaa"tea!tă de =ue MonL idd3 "i Mă simt confortabil in mijloculincertitudinii4 de Pema C5odron+ <ceste cărţi m-au sal(at literalmente+In sfar"it imi !lace la nebunie următorul citat din<lc5imistul lui Paulo Coel5o: „G intuiţia este scufundareasufletului in curentul uni(ersal al (ieţii acolo unde toate !o(e"tileoamenilor sunt conectate "i unde !utem cunoa"te totul căci totuleste scris acolo6”+Treci la fa!te: ori de cate ori mă simt s!eriată sau nesigură amne(oie de o soluţie care să mă calmeze !e loc "i care să imi

60



satisfacă setea de certitudine+ Pentru mine această soluţie este*ugăciunea =eninătăţii: „#oamne acordă-mi seninătatea de aacce!ta lucrurile !e care nu le !ot sc5imba curajul de a sc5imbalucrurile atunci cand !ot face acest lucru "i inţele!ciunea de aface diferenţa intre cele două situaţii+ <min”+

Tu cum !oţi =QP< adanc@Y

Re%oandarea nr. :E"i,erea3ă4te de %o#araţiiC$"ti0area %reati0ităţiiCele mai frumoase amintiri din co!ilărie im!lică de regulă oformă sau alta de creati(itate "i !ro(in din anii in care am locuit in ?eK )rleans intr-un du!le% cu stucatură de culoare roz situat ladouă străzi de >ni(ersitatea Tulane+ Imi amintesc cum !ictam cu

mama brelocuri din lemn !entru c5ei scul!tate in formă de broa"teţestoase sau melci ori !roduse de artizanat din !aiete "i fetruim!reună cu !rietenii mei+Mi le amintesc !erfect !e mama "i !e !rietenele sale cand seintorceau de la !iaţa din Cartierul rancez "i !re!arau legumeum!lute "i alte feluri de mancare delicioase+ $ram atat de fascinatăde munca lor incat intr-o du!ă-amiază de duminică !ărinţii meim-au lăsat să !regătesc o astfel de masă+ Mi-au s!us că !ot !re!araorice doresc folosind orice ingrediente !refer+ <m !re!aratfursecuri cu stafide "i condimente+ Mirosul care a um!lut atuncicasa a !ersistat zile la randG

Mamei ii !lăcea de asemenea croitoria+ Confecţiona roc5iiasortate !entru ea !entru mine "i !entru !ă!u"a mea+ Mi se !are denecrezut că toate aceste amintiri legate de creati(itate continuă sărămană e%trem de (ii in memoria mea !ărand la fel de reale caodinioară incat a!roa!e că le !ot simţi "i mirosi+ In !lus ele imiincălzesc de fiecare dată sufletul+#in !ăcate aceste amintiri asociate cu creati(itatea se o!resc in jurul (arstei de o!t sau nouă ani+ =inceră să fiu nu mai am nicioastfel de amintire du!ă clasa a cincea mai e%act du!ă ce ne-ammutat din căsuţa noastră minusculă intr-o casă mare dintr-osuburbie a ora"ului Houston+ Totul s-a sc5imbat ince!and din acel

moment+ ;a ?eK )rleans toţi !ereţii casei noastre erau aco!eriţicu creaţiile artistice ale mamei mele ale rudelor sau ale noastre&ale co!iilor' iar la ferestre atarnau !erdele confecţionate de noi+C5iar dacă ne-am ocu!at cu acele lucruri din !ură necesitate &căcinu a(eam bani ca să cum!ărăm astfel de lucruri' ele erau frumoase"i ne ajutau să ne simţim im!liniţi in !lan creati(+

61



Cand am ajuns la Houston am intrat in casele (ecinilor no"tricare mi s-au !ărut !recum 5olurile din 5otelurile elegante !recumHoKard o5nson sau HolidaJ Inn &a"a mi s-a !ărut la (remeares!ecti(ă'+ Perdelele erau lungi "i elaborate cana!elele mari cuscaune asortate "i măsuţe strălucitoare din sticlă+ Plante agăţătoare

din !lastic atarnau strategic de !e diferite dula!uri iar co"uleţelecu flori uscate decorau mesele+ In mod bizar toate casele (ecinilor arătau e%act la fel+=!re deosebire de case cu "coala a fost o cu totul altă !o(este+;a ?eK )rleans mergeam la o "coală catolică unde toată lumea arătala fel se ruga la fel "i a(ea mai mult sau mai !uţin acela"i com!ortament+;a Houston am intrat la "coala !ublică a"a că nu mai trebuiasă !ort uniformă+ <ici 5ainele frumoase contau+ i nu (orbesc de5ainele drăguţe confecţionate acasă ci de cele de la „mall”+;a ?eK )rleans tata lucra in tim!ul zilei "i era student la dre!t&la seral' la >ni(ersitatea ;oJola+ Viaţa noastră acolo era sim!lă "i

amuzantă+ #u!ă ce ne-am mutat la Houston tata a ince!ut să seimbrace in fiecare dimineaţă la costum mergand la noua sa slujbădin cadrul cor!oraţiei locale de !etrol "i gaze unde erau angajaţitoţi taţii din cartier+ ;ucrurile s-au sc5imbat mult !entru familianoastră+ Părinţii mei au intrat !e calea ac5iziţiilor-"i-realizărilor iar creati(itatea a fost inlocuită cu o combinaţie rigidă de integrare insocietate "i de com!araţie cu (ecinii in incercarea de a fi mai bunidecat ei+Com!araţiile sunt strict legate de conformism "i de com!etiţie+;a !rima (edere !are că aceste atribute sunt reci!roce dar nu sunt+<tunci cand facem com!araţii noi dorim să aflăm ce lucruri

„similare” sunt mai bune+ #e !ildă noi !utem com!ara modulnostru de a ne cre"te co!iii cu cel al altor !ărinţi care au (alori sautradiţii diferite dar com!araţiile care ne fascinează cel mai taresunt cele !e care le facem cu (ecinii la "coală sau in cadrul ec5i!eis!orti(e a co!ilului nostru+ ?oi nu ne com!arăm casele cu (ileleenorme din centru ci cu celelalte case de !e strada noastră+ <tuncicand facem astfel de com!araţii noi ne dorim să fim cei mai bunisau să a(em cele mai frumoase lucruri din gru!ul nostru+Mandatul com!araţiei se transformă astfel intr-un !arado%:„Integrează-te dar e(idenţiază-teB” $l nu are nimic de-a face cuculti(area acce!tării de sine cu a!artenenţa "i cu autenticitatea ciinseamnă să fii la fel ca ceilalţi dar mai bun decat ei+$ste greu să-ţi faci tim! !entru lucrurile im!ortante cum suntcreati(itatea recuno"tinţa bucuria "i autenticitatea atunci candconsumi o energie uria"ă !entru a te conforma "i !entru a concuracu ceilalţi+ <m ajuns să inţeleg astfel !erfect ce dore"te să s!ună buna mea !rietenă ;aura Oilliams atunci cand afirmă: „Com!araţiaeste o 5oaţă a fericirii”+ ?u-ţi !ot s!une de cate ori mi s-aintam!lat să mă simt minunat de bine in mijlocul familiei mele

62



!entru ca in secunda următoare această stare de euforie să dis!arădin cauză că am ince!ut să mă com!ar &con"tient sau incon"tient'cu alţi oameni+#acă ar fi să mă ra!ortez la !ro!ria mea !o(este !ersonalătrebuie să recunosc că cu cat am a(ansat mai tare in (arstă cu atat

mai mic a fost accentul !us !e creati(itate "i cu atat mai !uţin tim!am in(estit in acţiuni creati(e+ Cand cine(a mă intreba ce acti(ităţicreati(e sau de artizanat imi !lac le răs!undeam in(ariabil: „?usunt genul creati(” dar in sinea mea mă gandeam: „Cine are tim! !entru !ictură albume "i fotografie cand sunt atatea de realizatin (iaţa reală@”Cand am ajuns la 18 de ani "i am ince!ut să lucrez la aceststudiu li!sa mea de interes !entru acti(ităţile creati(e se transformasedeja in dis!reţ+ ?u "tiu dacă !ot introduce sentimentele melefaţă de acti(ităţile creati(e in categoria stereoti!urilor sau in cea afactorilor care imi declan"ează ru"inea dar am ajuns intr-un !unct

in care am ince!ut să cred că sim!la creaţie de dragul de a crea esteo !ierdere de tim! in cel mai bun caz "i o im!ostură in cel mai rău+#in !unct de (edere !rofesional sunt con"tientă că cu cat suntemmai in(er"unaţi intr-o anumită c5estiune cu atat mai insistentar trebui să ne in(estigăm reacţiile+ Pri(ind retros!ecti( din !ers!ecti(ainţele!ciunii dobandite in urma acestui studiu inclin săcred că recunoa"terea ade(ărului că am !ierdut foarte mult e(itandacti(ităţile creati(e mi s-ar fi !ărut !rea confuză sau !readureroasă+ ?u a" fi crezut niciodată că (oi desco!eri (reodată ce(a care săimi zdruncine con(ingerile adanc inrădăcinate referitoare la creati(itate+

<m ince!ut insă acest studiuGIngăduie-mi să iţi sintetizez ce am in(ăţat des!re creati(itatestudiind uni(ersul celor care i"i trăiesc (iaţa din toată inima:,+ *e!lica „?u sunt genul creati(” este o im!ostură+ ?u e%istăoameni creati(i "i necreati(i ci numai oameni care i"i folosesccreati(itatea "i oameni care nu o fac+ Creati(itatea nefolositănu dis!are !ur "i sim!lu+ $a continuă să trăiască ininteriorul nostru !ană cand ajunge să fie manifestată dar !oate fi la fel de bine neglijată !ană la moarte sau sufocatăde resentimente "i teamă+.+ =ingura contribuţie !e care ne-o !utem aduce la mersulinainte al acestei lumi se na"te din creati(itatea noastră+0+ #acă dorim să !roducem ce(a semnificati( noi trebuie să !roducem artă+ ?u contează dacă (orbim de arta culinară descris desen muzică !ictură fotografii colaje asamblări de !iese reconstruirea unui motor dans decoraţiuni actorieetc+ Contează doar fa!tul că atat tim! cat creăm noi !roducemsemnificaţie &dăm sens (ieţii'+;a o lună du!ă ce am ince!ut să acumulez date referitoare la

63



creati(itate m-am inscris la un curs de !ictură decorati(ă !edo(leci+ ?u glumescB M-am dus cu mama "i cu $llen iar acea !rimă zi de curs a fost una dintre cele mai frumoase din intreagamea (iaţă+Pentru !rima dată in decenii intregi am ince!ut să creez iar

de atunci nu m-am mai o!rit+ <m făcut c5iar "i un curs defotografie+ tiu că !are un cli"eu dar de atunci nu mai !ri(esclumea cu aceia"i oc5i+ )riunde !ri(esc (ăd frumuseţea "i !otenţialul: in curtea casei mele intr-un magazin de (ec5ituri oriunde+< fost o !erioadă de tranziţie foarte emoţionantă !entru mine "i !entru familia mea+ <mandoi co!iii mei iubesc arta "i facem tottim!ul !roiecte artistice im!reună+ $u "i cu =te(e suntem de!endenţide calculatoare "i ne !lace să facem filme im!reună+ ;unatrecută $llen ne-a s!us că dore"te să de(ină fie artist-bucătar fie„artistă a (ieţii” !recum !rietena mea <li $dKards care ne ins!iră

!e amandouă+ ;a (arsta lui C5arlie iube"te !ictura "i ne-a s!us cădore"te să aibă un magazin de muci &lucru care ni s-a !ărut in egalămăsură creati( "i antre!renorial'+<m realizat de asemenea că o bună !arte din munca meacurentă este o acti(itate creati(ă+ =criitorul Oilliam Plomer adescris creati(itatea ca fiind „!uterea de a conecta ceea ce !areim!osibil de conectat”+ Ceea ce fac eu este să stabilesc cone%iuni+#e aceea unul din as!ectele transformării mele a fost e%act asumareacreati(ităţii mele actuale+*enunţarea la com!araţii nu este o listă de lucruri !e caretrebuie să le facem+ Pentru cei mai mulţi dintre noi ea este ce(a ce

necesită o luciditate constantă+ $ste foarte u"or să uităm de caleanoastră "i să (erificăm ce fac ceilalţi "i dacă se află se află inainteasau in urma noastră !e cale+ Creati(itatea care este e%!resiaoriginalităţii noastre ne ajută să con"tientizăm că ceea ce aducemnoi in această lume este com!let original "i nu !oate fi com!arat+Iar fără com!araţii conce!tele !recum inainte ina!oi mai binesau mai rău i"i !ierd orice semnificaţie+=<PQ adanci%ează-ţi intenţia: dacă !ri(im creati(itatea ca !e un lu% sauca !e o acti(itate din tim!ul liber nu o (om culti(a niciodată+ $uimi fac tim! in fiecare să!tămană !entru a face "i !entru a !rocesafotografii !entru a edita filme "i !entru a face !roiecte artistice cuco!iii mei+ Viaţa mea funcţionează intotdeauna mai bine atuncicand imi fac din acti(ităţile creati(e o !rioritate+Culti(ă ins!iraţia: nimic nu mă ins!iră mai mult decat !rieteniamea cu cei de la ;o(ebombers un gru! de arti"ti scriitori "ifotografi !e care i-am cunoscut online "i alături de care !etrec unKeeLend intens in fiecare an+ Consider im!ortant să iţi găse"ti "i săte integrezi intr-o comunitate de oameni care gandesc "i simt la fel

64



ca tine "i care iţi im!ărtă"esc con(ingerile legate de creati(itate+Treci la fa!te: Inscrie-te la un curs c5iar dacă la ince!ut ri"tisă te simţi (ulnerabil "i im!erfect căci nu "tii !rea bine ce trebuiesă faci+ #acă iţi dore"ti un !rogram mai fle%ibil e%istă cursuriminunate !redate online+ Incercă o acti(itate care te s!erie sau una

!e care ai (isat intotdeauna să o incerci+ ?u se "tie niciodată undeiţi (ei găsi ins!iraţia creati(ă+Tu cum !oţi =QP< adanc@Y

Re%oandarea nr. ;Ren$nţă "a e#$i3are %a "a $n (i,o" a" (tat$t$"$iC$"ti0area &o%$"$i )i odi<neiIn tim! ce ii inter(ie(am !e oameni !entru studiul meu mi seintam!la uneori să mă simt ca o e%traterestră o (izitatoare (enită

dintr-o altă lume care dorea să inţeleagă cum trăiesc "i care suntobiceiurile unor oameni incredibil de diferiţi de mine+ <u e%istatmulte momente stanjenitoare in care m-am străduit să inţeleg cefac ei cei care trăiesc in ţinutul de basm al „Vieţii trăite din toatăinima” "i de ce fac acest lucru+ Multe dintre conce!tele !e carele-am intalnit mi se !ăreau incredibil de străine căci nu a(eam unlimbaj conce!tual care să le descrie+ Po(estea !e care ţi-o (oidescrie in continuare re!rezintă un astfel de e%em!lu+Imi amintesc că i-am s!us odată uneia dintre colegele mele: <ce"ti oameni care trăiesc „Viaţa trăită din toată inima” se !rostesc foarte mult+

Colega mea a ras "i m-a intrebat: =e !rostescB@ Cum adică@ ?u "tiu+ =e distrează "iG ?u "tiu cum să-ţi descriu acestlucru+ =e adună "i fac tot felul de lucruri amuzante+aţa ei arăta confuză+ Ce fel de lucruri amuzante@ <u 5obbJ-uri@ Practică acti(ităţide artizanat@ >n s!ort@ #a ce(a de genul acesta dar nu foarte organizat+ Va trebui săfac mai multe să!ături ca să inţeleg mai bine+<stăzi cand imi amintesc de această con(ersaţie mă gandesc:„Cum de nu am recunoscut ce (edeam cu oc5ii@” )are eram atat

de instrăinată de acest conce!t incat nu l-am !utut recunoa"te@social "i la !roducti(itate ca la o măsură a !reţuiriide sine<cei oameni se jucauB >na din com!onentele esenţiale ale„Vieţii trăite din toată inima” este joculBMi-am dat seama de acest lucru !ri(indu-i !e co!iii mei cum se joacă "i recunoscand acela"i ti! de com!ortament ludic !e care mil-au descris subiecţii !e care i-am inter(ie(at+ <ce"ti oameni se

66



EroKn susţine insă că jocul nu re!rezintă o o!ţiune+ $l scrie:„)!usul jocului nu este munca ci de!resia” du!ă care e%!lică:„*es!ectarea ne(oii noastre !rogramate biologic de a ne juca ne !oate transforma munca "i !oate readuce in (iaţa noastră entuziasmul"i ineditul+ ocul ne ajută să facem mai u"or faţă dificultăţilor

ne face să ne simţim dilataţi !romo(ează măiestria in tot cefacem "i re!rezintă o !arte esenţială a !rocesului creati(+ Incă "imai im!ortant jocul autentic ce cores!unde ne(oilor "i dorinţelor noastre cele mai intime re!rezintă singura cale !rin care !utemdesco!eri bucuria "i satisfacţia de durată in munca noastră+ Pe termenlung munca de(ine ineficientă dacă nu este insoţită de joc.”+ocantă este similitudinea dintre ne(oia biologică de a ne juca"i ne(oia cor!ului de a se odi5ni subiect care a reie"it de asemeneaca factor !rinci!al al unei „Vieţi trăite din toată inima”+ =e !are că !entru a trăi "i !entru a iubi din toată inima noi trebuie să res!ectămne(oia cor!ului nostru de a regenerare+ Cand am ince!ut să fac

cercetări legate de conce!tele de odi5nă somn "i datorie de somn&conce!t care se referă la somnul insuficient' nu mi-a (enit să credcat de tragice !ot fi consecinţele li!sei de odi5nă+Potri(it Centrelor de Control al Eolii somnul insuficient esteasociat cu mai multe boli cronice cum ar fi diabetul afecţiunileinimii obezitatea "i de!resia0+ In !lus toată lumea "tie că "ofatulintr-o stare de neodi5nă este la fel de !ericulos &"i de u"or de !re(enit' ca "i "ofatul in stare de beţie+ Cu toate acestea foartemulţi oameni continuă să creadă că e!uizarea re!rezintă un simbolal statutului lor social "i că somnul re!rezintă un lu%+ <"a see%!lică de ce atat de mulţi oameni se simt tot tim!ul obosiţi+

Periculos de obosiţi+<ceia"i demoni mentali care ne s!un că suntem !rea ocu!aţi casă ne jucăm "i să ne !ierdem tim!ul !rostindu-ne ne "o!tesc deasemenea la urec5e:F „Mai munce"te o orăB ) să recu!erezi in KeeLend”+F „=omnul de du!ă-amiază este !entru lene"i”+F „orţează-te+ Poţi face faţăB”<de(ărul este insă că nu !utem face faţă+ ?oi am ajuns să fim onaţiune de adulţi e!uizaţi "i su!er-stresaţi care cresc co!ii cu un !rogram e%cesi( de incărcat+ ?e folosim tim!ul liber căutand dis!eraţiun stro! de bucurie "i de semnificaţie in (iaţa noastră+=untem con(in"i că ac5iziţiile "i realizările ne (or aduce bucurie "i(or da sens (ieţii noastre dar in realitate acest demers ne e!uizează"i ne face să ne temem să incetinim ritmul+#acă dorim să trăim din toată inima noi trebuie să in(ăţăm inmod deliberat să culti(ăm jocul "i odi5na să renunţăm la e!uizareca la un simbol al statutului nostru social "i la !roducti(itate ca la omăsură a !reţuirii de sine+#ecizia de a ne odi5ni "i de a ne juca se im!otri(e"te curentului

78



culturii in care trăim+ Mie "i lui =te(e această decizie de a renunţala e!uizare "i la !roducti(itate ca la ni"te medalii de onoare ni s-a !ărut !erfect logică dar !unerea in !ractică a „Vieţii trăite dintoată inima” s-a do(edit dificilă !entru familia mea+In anul .886 am intocmit im!reună cu =te(e o listă !ractică a

lucrurilor utile !entru familia noastră+ In esenţă am răs!uns laintrebarea: „Ce se intam!lă atunci cand totul merge bine in familianoastră@” Printre răs!unsurile !e care le-am dat s-au număratsomnul e%erciţiile fizice alimentaţia sănătoasă gătitul acasătim!ul liber ie"irile in KeeLend mersul la biserică !rezenţanoastră in (iaţa co!iilor gestionarea atentă a banilor munca semnificati(ăcare să nu ne e!uizeze momentele in care nu facem nimicdeosebit momentele !etrecute in mijlocul familiei "i al !rietenilor no"tri "i momentele in care suntem im!reună+ <cestea sunt !rinci!alele „ingrediente care conferă familiei mele bucurie "isemnificaţie”+

<m analizat a!oi lista (iselor noastre !e care am intocmit-oacum doi ani &"i !e care am continuat să o actualizăm de atunci'+Toate articolele din listă intrau in categoria realizărilor "i ac5iziţiilor:o casă cu mai multe camere o e%cursie intr-un loc saualtul un salariu mai mare realizări !rofesionale "i a"a mai de!arte+Toate !resu!uneau să obţinem "i să c5eltuim mai mulţi bani+Cand am com!arat lista (iselor noastre cu cea a „bucuriei "isemnificaţiei” ne-am dat seama că ne !utem trăi (isul c5iar acum !rin sim!la renunţare la tot ce ne-am !ro!us să realizăm "i să ac5iziţionăm+ ?imic din lista realizărilor "i ac5iziţiilor nu contribuia cuade(ărat la o im!linire reală a (ieţii noastre+

<cce!tarea listei „bucuriilor "i semnificaţiei” nu a fost un !roces u"or !entru noi+ =unt zile cand sunt intru totul de acord cuaceastă listă "i zile in care cad din nou in ca!cana imaginaţiei careimi s!une că (iaţa mea ar fi infinit mai groza(ă dacă a" a(ea ocameră mai mare !entru oas!eţi sau o bucătărie mai bună dacă a" !utea ţine o !relegere in cutare loc sau dacă a" scrie un articol !entru cutare re(istă de largă circulaţie+C5iar "i $llen a trebuit să facă anumite sc5imbări+ <nul trecuti-am s!us că intenţionam să ii limităm acti(ităţile e%tracuriculare "ică (a trebui să aleagă intre mai multe s!orturi acti(itatea dinClubul Cerceta"elor "i alte acti(ităţi de du!ă "coală+ ;a ince!ut ao!us rezistenţă e%!licandu-mi că făcea mai !uţine lucruri decat !rietenele ei lucru foarte ade(ărat+ Multe dintre !rietenele ei de la"coală !ractică mai multe s!orturi in fiecare semestru "i in !lus iaulecţii de muzică de limbi străine "i de artă sco! in care se trezescla 3:88 dimineaţa "i se culcă la ,8:88 seara+I-am e%!licat lui $llen că „reducerea acti(ităţilor” face !arteintegrantă din !lanul !e termen lung al familiei noastre+ $u amdecis să nu mai lucrez decat cu normă !arţială la uni(ersitate iar

7,



tatăl ei să nu mai lucreze decat !atru zile !e să!tămană+ $llen s-auitat "ocată la noi "i ne-a intrebat: =-a intam!lat ce(a rău@I-am e%!licat că ne doream mai mult tim! !entru noi in"ine incare să fim im!reună "i să ne simţim bine+ #u!ă ce i-am jurat că nu

eram niciunul bolna(i s-a um!lut de entuziasm "i ne-a intrebat: ) să a(em mai mult tim! ca să ne uităm la tele(izor@ ?u i-am răs!uns+ ?e !ro!unem să ne distrăm mai mult infamilie+ $u "i tatăl tău ne iubim munca dar aceasta este foartesolicitantă+ $u călătoresc "i am termene limită !entru cărţile meleiar tatăl tău trebuie să fie tot tim!ul la datorie+ i tu munce"ti foartemult la "coală+ Ceea ce dorim este să a(em mai mult tim! !entrunoi toţi+#e"i această e%!erienţă !are minunată la !rima (edere !entrumine ca !ărinte a fost un lucru terifiant la ince!ut+ #acă gre"eam@#acă trebuie să fii tot tim!ul ocu!at "i e!uizat !entru a te simţi

im!linit@ #acă $llen nu (a reu"i să meargă la colegiul (iselor ei !entru că nu "tie să cante la (ioară să (orbească in dialectulmandarin "i in franceză "i să !ractice (reo "ase s!orturi@i ce dacă am duce astfel o (iaţă normală lini"tită "i fericită@)are c5iar contează acest lucru@#a acest lucru este singurul care contează !entru noi+ #acăsuntem cu ade(ărat !reocu!aţi de ceea ce contează !entru noiatunci jocul "i odi5na sunt esenţiale+ #acă ceea ce contează !entrunoi sunt lucrurile !e care le afirmă sau le !reţuiesc ceilalţi oameniatunci nu ne !utem e(alua !reţuirea de sine decat muncind !ană lae!uizare "i !roducand la infinit+

;a ora actuală eu o!tez !entru joc "i odi5nă+=<PQ adanci%ează-ţi intenţia: unul din cele mai utile lucruri !e care leamfăcut (reodată in familia noastră a fost lista „ingredientelor carene conferă bucurie "i semnificaţie”+ Te aceea nu !ot decat să teincurajez să iţi faci la randul tău o astfel de listă notand !e ea toatelucrurile care te fac să te simţi cu ade(ărat bine in (iaţa ta+ Com!arăa!oi această listă cu cea a lucrurilor !e care le ai de făcut "i cucea a realizărilor !e care dore"ti să le obţii+ =-ar !utea să ai osur!riză de !ro!orţiiBCulti(ă ins!iraţia: ceea ce mă ins!iră !e mine la acest ca!itoleste o!era lui =tuart EroKn des!re joc "i cartea lui #aniel PinL) minte com!let nouă1+ #acă dore"ti să afli mai multe des!reim!ortanţa jocului "i odi5nei iţi recomand aceste două cărţi+Treci la fa!te: <stăzi s!une nu sistemului+ Incalcă o regulă+terge ce(a de !e lista lucrurilor !e care le ai de făcut "i notează !eea: „să trag un !ui de somn”+Tu cum !oţi =QP< adanc@Y

7.



Re%oandarea nr. =E"i,erea3ă4te de (ti"$" de 0iaţă ,a3at #e an+ietateC$"ti0area (tării de %a" )i de "ini)te interioară

#e indată ce am ince!ut să lucrez la acest studiu m-am dusglonţ la tera!euta mea+ tiam că (iaţa mea este dezec5ilibrată "iimi doream să am !arte de o (iaţă com!arabilă cu cea a subiecţilor mei+ #oream de asemenea să inţeleg de ce a(eam ameţeli ori decate ori mă simţeam cu ade(ărat nelini"tită "i stresată+ =imţeamliteralmente că totul ince!e să se in(artă in jurul meu+ #e (reodouă ori c5iar am le"inat+<n%ietatea nu era un sim!tom nouR doar ameţeala+ Inainte săaflu de „Viaţa trăită din toată inima” am reu"it intotdeauna să imigestionez !riorităţile !rofesionale solicitările familiei "i !resiuneanemiloasă a (ieţii academice+ #in multe !uncte de (edere an%ietatea

a fost o constantă in (iaţa mea+#e indată ce am ince!ut să de(in con"tientă de fa!tul că !oatee%ista o „Viaţă trăită din toată inima” cor!ul meu a ince!ut să imitransmită următorul mesaj: „<m să te ajut să acce!ţi acest nou modde (iaţă+ #e acum inainte o să am grijă să iţi fie foarte dificil sămai ignori an%ietatea”+ <"a se face că ori de cate ori mă simţeamcu!rinsă de an%ietate trebuia să mă a"ezR in caz contrar riscam săcad jos+Imi amintesc că i-am s!us #ianei tera!euta mea: ?u mai !ot trăi in acest fel+ Pur "i sim!lu nu mai !ot+ tiu mi-a răs!uns ea+ #e ce crezi că ai ne(oie@

M-am gandit o secundă a!oi i-am răs!uns: <m ne(oie de o modalitate de a rămane !e !icioare atuncicand sunt cu!rinsă de an%ietate+< continuat să dea din ca! a!robator "i să a"te!te a"a cum factoţi tera!euţii+ #e această dată a a(ut ce(a de a"te!tat+In cele din urmă am inţeles: )B tiu+ ?u mai !ot trăi in acest fel+ ?u mai !ot funcţiona !eacest ni(el de an%ietate+ Trebuie să desco!ăr o modalitate de a numai fi la fel de an%ioasă+Tratamentul !rin tăcere !oate fi foarte eficient+ $ste ener(ant laculme dar funcţionează+<"adar m-am folosit de studiul meu !entru a-mi !une la caleun !lan de reducere a an%ietăţii+ =ubiecţii !e care i-am inter(ie(atnu trăiesc com!let li!siţi de an%ietate "i nu se o!un acestei emoţiidar sunt con"tienţi de ea+ $i sunt determinaţi să coabiteze cuaceastă emoţie fără să-"i facă insă din ea un stil de (iaţă "i reu"escacest lucru !rin culti(area stării de calm "i de lini"te in (iaţa lorfăcandu-"i din aceste !ractici o normă+Calmul "i lini"tea !ot !ărea unul "i acela"i lucru dar nu sunt

70



iar noi a(em ne(oie de amandouă+=tarea de calm$u definesc starea de calm ca un !roces de creare a !ers!ecti(ei"i lucidităţii !rin gestionarea reacţiilor noastre emoţionale+)ri de cate ori mă gandesc la cine(a calm imi amintesc de oameni

care au o imagine de ansamblu asu!ra situaţiei com!licate in carese află "i care i"i con"tientizează emoţiile fără să reacţioneze lateamă "i la manie+Cand eram insărcinată cu $llen cine(a mi-a dat o cărticicăintitulată Iubirea de co!ii: o tradiţie a educării calme a co!iilor deMaud ErJt,+ Mama bunica "i străbunica lui ErJt au fost moa"e in)landa iar cartea e(ocă e%!erienţa ca"tigată de ele+ Incă mă mai(ăd in balansoarul meu nou-nouţ ţinandu-mă cu o mană de burtă "iţinand cartea cu cealaltă+ Imi amintesc că m-am gandit atunci:„<cesta este sco!ul meu+ #oresc să fiu un !ărinte calm”+In mod sur!rinzător c5iar sunt un !ărinte destul de calm+ ?u

!entru că acest lucru cores!unde naturii mele ci !entru că il !ractic in mod deliberat+ C5iar foarte multB #in fericire am une%em!lu c5iar langă mine sub forma soţului meu =te(e+ Pri(indu-l !e el am in(ăţat (aloarea !ers!ecti(ei su!erioare "i a lini"tii insituaţiile dificile+Ceea ce incerc in !ermanenţă este să nu reacţionez imediat "i sămă gandesc: „)are am la dis!oziţie toate informaţiile necesare !entru a lua o decizie "i !entru a a(ea o reacţie@” In !lus suntfoarte atentă la efectele !e care le are starea de calm asu!ra unei !ersoane an%ioase sau a unei situaţii+ ) reacţie de !anică genereazăine(itabil "i mai multă !anică sau teamă+ #u!ă cum s!une

!si5ologul "i autoarea Harriet ;erner: „<n%ietatea este e%trem decontagioasă+ #in fericire la fel este "i starea de calm.”+ <"adartotul se reduce la intrebarea: dorim să ii infestăm !e oamenii din jur cu an%ietatea noastră sau să ne (indecăm !e noi in"ine &"i !eei' !rin starea noastră de calm@#acă alegem să rămanem calmi noi trebuie să ne angajăm că(om !ractica această stare+ C5iar "i cele mai mărunte lucruri contează+=!re e%em!lu inainte de a-i răs!unde cui(a !utem număra !ană la zece sau ne !utem acorda !ermisiunea de a s!une: „?usunt foarte sigur+ Trebuie să mă mai gandesc”+ #e asemenea estefoarte eficient să identificăm emoţiile care ne !ot starni cel maiu"or reacti(itatea !racticand a!oi răs!unsuri calme+Cu doi ani in urmă a fost lansată o reclamă care arăta un cu!luai cărui !arteneri ţi!au unul la celălalt trantindu-"i u"a in faţă+ Ceidoi strigau lucruri de genul: „Te urăscB” „Vezi-ţi de treabăB” "i„?u (reau să (orbesc cu tineB” In tim! ce ii !ri(eai nu-ţi !uteai daseama ce a(eau cei doi unul cu celălalt "i de ce i"i s!uneau acelelucruri !entru a o lua a!oi de la ince!ut+ #u!ă circa .8 de secundecei doi s-au !rins de maini "i au !lecat+ >nul dintre ei i-a s!us

71



celuilalt: Cred că suntem gata+*eclama trecea a!oi direct la (ocea comentatorului cares!unea ce(a de genul: „Vorbe"te-ţi co!ilului tău des!re droguri+ ?ueste u"or dar i-ar !utea sal(a (iaţa”+

<ceastă reclamă mi s-a !ărut un e%em!lu !erfect de !racticarea stării de calm+ #acă nu am a(ut in co!ilărie modele de calm in !ersoana !ărinţilor no"tri "i dacă nu am !racticat de mici aceastăstare este !uţin !robabil că (om reacţiona astfel in situaţiilegeneratoare de an%ietate sau de emoţii intense+In ceea ce mă !ri(e"te eu ince! orice !ractică de inducere astării de calm !rin cate(a res!iraţii !rofunde+ ) sim!lă ins!iraţieadancă imi este suficientă !entru a-mi incetini orice reacţieim!ulsi(ă+ >neori continui această !ractică cu un !roces mental dee%em!lu: „Imi (ine să urluBB <m insă suficiente informaţii !entrua izbucni@ Mă (a ajuta cu ce(a dacă (oi ince!e să ţi!@” #e bună

seamă răs!unsul este de fiecare dată nu+=tarea de lini"teConce!tul de lini"te este mai u"or de inţeles decat cel de !acedar mie una mi s-a !ărut mai greu de !us in !ractică+<" dori să iţi !ot descrie cat de mare a fost rezistenţa !e caream o!us-o c5iar "i sim!lei ascultări a celor care mi-au descrislini"tea ca o !arte integrantă a „Vieţii trăite din toată inima”+ #e lameditaţie "i rugăciune la !erioadele regulate de reflecţie tăcută "i laretragerile in solitudine toţi subiecţii din această categorie mi-au(orbit des!re ne(oia de a-"i lini"ti cor!ul "i mintea !entru a nucădea !radă an%ietăţii "i !entru a nu se simţi co!le"iţi+

=unt con(insă că rezistenţa mea in faţa acestei idei !ro(ine dela fa!tul că sim!lul gand la meditaţie mă face să mă simt nelini"-tită+ )ri de cate ori incerc să meditez mă simt o im!ostoare+ Imi !etrec tot tim!ul gandindu-mă ce să fac !entru a-mi o!ri !rocesulgandiriiB Eun deci nu mă gandesc la nimic+ ?u mă gandesc lanimic+ ;a!te scutece detergent !entru rufeG sto!B Eun deci numă gandesc la nimic+ ?u măG #oamne mai durează mult@ ?u-mi !lace să recunosc acest lucru dar ade(ărul este că !anănu demult ideea de lini"te imi !ro(oca o mare an%ietate+ In minteamea ea era strans asociată cu asumarea unei !osturi "ezand cu !icioarele incruci"ate "i cu focalizarea asu!ra unei stări e(azi(e de(id mental+ Pe măsură ce am colectat "i am adunat mai multe !o(e"ti de (iaţă mi-am dat seama că această !ers!ecti(ă eragre"ită+ Iată definiţia lini"tii care a reie"it din datele !e care le-amadunat:;ini"tea nu se referă la focalizarea asu!ra unei stări de (idmental ci la crearea unui lumini" mental a unui s!aţiueliberat de emoţii in care să ne !utem gandi să !utem simţisă (isăm "i să ne !unem intrebări+

72



#acă ne !utem deta"a de !rezumţiile noastre referitoare lastarea de lini"te "i dacă ne !utem crea acest s!aţiu interior noia(em o "ansă mai bună de a ne desc5ide "i de a ne confrunta cuurmătorul obstacol in calea lini"tii: teama+ Iar această teamă !oatefi foarte intensă+

#acă (om face o !auză suficient de lungă !entru a ne crea acests!aţiu mental lini"tit ade(ărul (ieţii noastre (a ie"i in(ariabil lasu!rafaţă+ ?oi ne con(ingem singuri că dacă (om rămane suficientde ocu!aţi "i (om continua să ne mi"căm realitatea nu (a ţine !asul cu noi+ #e aceea e(ităm ade(ărul care ne s!une cat deobosiţi de s!eriaţi de confuzi "i de co!le"iţi ne simţim+ Ironiasorţii face ca lucrul care ne e!uizează cel mai tare să fie e%actaceastă incercare de a e(ita ade(ărul+ #e aceea este an%ietatea atatde omni!rezentă: ea se alimentează din !ro!ria ei energie+ Intotdeaunaam fost de !ărere că dacă ar ince!e să se organizezeintalniri in ,. Pa"i !entru de!endenţii de „ocu!aţii” organizatorii

ar a(ea ne(oie de un stadion intreg !entru !artici!anţi+Pe langă teamă un alt obstacol care se o!une stării de lini"te "ide calm este maniera in care am fost educaţi să ne gandim la aceste !ractici+ Incă din !rimii ani de (iaţă noi !rimim mesaje confuzelegate de (aloarea stării de calm "i de lini"te+ Părinţii "i !rofesoriiţi!ă la co!ii: „;ini"te"te-teB” sau „=tai cuminteB” in loc să ii ajutesă ado!te com!ortamentele !e care doresc să le (adă im!lementatein !ractică+ #e aceea in loc să se transforme intr-o !ractică cemerită să fie culti(ată starea de calm dă na"tere unei an%ietăţi !er!etue iar ideea de lini"te ne face să sărim cat coloBIn această lume din ce in ce mai com!licată "i mai cu!rinsă de

an%ietate noi a(em ne(oie de mai mult tim! !entru a face din ce ince mai !uţin+ #e aceea atunci cand ince!em să culti(ăm starea decalm "i de lini"te in (iaţa noastră acest lucru se !oate do(edidificil mai ales dacă sesizăm cat de mult ne definesc stresul "ian%ietatea (iaţa de zi cu zi+ #in fericire dacă !erse(erăm an%ietateai"i !ierde incetul cu incetul !uterea asu!ra noastră iar noidobandim o claritate din ce in ce mai mare referitoare la ceea cefacem la moti(ele !entru care facem ce facem "i la lucrurile cuade(ărat im!ortante !entru noi+=<PQ adanci%ează-ţi intenţia: Procesul meu de eliberare de an%ietate a !resu!us culti(area unei stări din ce in ce mai !rofunde de calm "ide lini"te dar "i mai multe e%erciţii fizice "i mai !uţină cafeină+Cunosc foarte mulţi oameni care iau !astile !entru a adormi seara"i care beau cafea in cursul zilei !entru a rămane treji+ Calmul "ilini"tea sunt remedii foarte !uternice im!otri(a insomniei "i ali!sei de energie+ In cazul meu e%erciţiile zilnice de culti(are astării de calm "i de lini"te !limbările !e jos "i inotul !lusreducerea cantităţii de cafea băută au făcut minuni+

73



Culti(ă ins!iraţia: unul din lucrurile care mă ins!iră "i măajută să mă transform este un mesaj !e care l-am citit in cartea luiHarriet ;erner #ansul cone%iunilor0+ #r+ ;erner e%!lică aici că toţioamenii au ti!are ale gestionării an%ietăţii+ >nii reacţionează laan%ietate !rin funcţionare in e%ces iar alţii !rin reducerea funcţionării+

Primii au tendinţa să ceară imediat sfaturi ajutor asistenţă "ise bagă in treaba celorlalţi in loc să !ri(ească in interiorul lor+Ceilalţi au tendinţa să de(ină mai !uţin com!etenţi in condiţii destres+ $i ii in(ită !e ceilalţi oameni să !reia controlul "i de(in demulte ori subiect de barfă "i de griji in familia lor+ <jung astfel săfie etic5etaţi dre!t „ires!onsabili” „co!ii-!roblemă” sau „!ersoanefragile”+ #r ;erner e%!lică fa!tul că !ri(irea acestor com!ortamentedre!t sim!le ti!are !rin care oamenii reacţionează la an%ietate"i nu ca ade(ăruri imuabile ne !oate ajuta să inţelegem mai bine fa!tul că ne !utem sc5imba+ Cei care funcţionează in e%cesa"a cum sunt eu se !ot desc5ide in faţa (ulnerabilităţilor lor legate

de an%ietate iar cei care i"i !ierd eficienţa !ot lucra !entru am!lificareacom!etenţelor "i ca!acităţilor lor+Treci la fa!te: e%!erimentează cu diferite i!ostaze ale lini"tii "icalmului+ )rice om i"i dore"te să găsească metoda cea mai !otri(ită !entru el+ Ca să fiu sinceră eu de(in cu ade(ărat desc5isă "imă !urific cel mai bine de bagajele emoţionale atunci cand mă !limb singură !rin natură sau !e afară+ C5iar dacă nu este o lini"te !erfectă &din !unct de (edere te5nic' acest lucru mă ajută să mălini"tesc in interior "i să mă desc5id la ni(el emoţional+Tu cum !oţi =QP< adanc@Y

Re%oandarea nr. >E"i,erea3ă4te de 6ndoia"a de (ine )i de di%tate %$ ar !i ?artre,$i (ă !a%i@ %$tare "$%r$C$"ti0area a%ti0ităţi"or %are %ontea3ă #entr$ tine=!uneam in ca!itolul des!re creati(itate că o bună !arte dinmunca mea constă in stabilirea de cone%iuni+ #e fa!t esenţa munciimele constă in identificarea "i numirea cone%iunilor subtile "i adeseorinerostite intre gandurile sentimentele "i acţiunile noastre+>nele cone%iuni sunt u"or de urmărit "i de incadrat in imaginea de

ansamblu+ <ltele sunt insă greu de de!istat iar incercarea de a lecorela intr-o imagine de ansamblu este dificilă+ <ceastă recomandarea debutat sub semnul unei astfel de e%!erienţe dar in tim! am reu"itsă identific anumite corelaţii uimitoare+Incă de la ince!utul cercetării mele mi-a fost clar că „Viaţatrăită din toată inima” !resu!une angrenarea in ceea ce subiecţiimei au numit o muncă semnificati(ă+ >nii au (orbit c5iar de oc5emare iar alţii mi-au descris un sentiment colosal de im!linire "i

74



(iaţa folosindu-"i darurile "i talentele in sfera !rofesiunii lorfa!t care le 5răne"te sufletul dar le !ermite inclusi( să i"ica"tige traiul+ #in !ăcate cei mai mulţi dintre oameni nureu"esc acest lucru+F ?imeni nu !oate defini in locul nostru ce este semnificati(

!entru noi+ Cultura in care trăim nu ne !oate dicta acest lucru+olosirea darurilor noastre !oate !resu!une lucrul in e%teriorulcasei cre"terea co!iilor a(ocatura sau !ictura+ ;a fel ca"i darurile "i talentele cu care suntem inzestraţi semnificaţiaeste unică !entru fiecare dintre noi+Indoiala de sine "i dictate de genul:„ar trebui să faci” cutare lucru#emonii din interiorul minţii noastre se !ot im!otri(i cu in(er"unareculti(ării acti(ităţilor care au semnificaţie !entru noi+ $iince! de regulă !rin a !une la indoială darurile "i talentele noastre:F „)r a(ea toţi oamenii daruri s!ecialeG dar tu nu ai+ <ltfel nu

s-ar !utea e%!lica de ce nu le-ai găsit incă”+F „#a te !rice!i de minune să faci acest lucru dar in acest caznu !utem (orbi de un dar+ ?u este o acti(itate suficient de măreaţăsau de im!ortantă !entru a (orbi de un talent autentic”+Indoiala de sine subminează !rocesul de identificare a darurilor !ersonale "i de im!ărtă"ire a lor cu lumea e%terioară+ <"a cumculti(area "i im!ărtă"irea talentelor noastre ec5i(alează cu onorareas!iritului nostru "i cu conectarea cu #umnezeu indoiala desine ec5i(alează cu subminarea credinţei noastre datorită temerilor+#emonii interiori in(entează mii de dictate de e%em!lul: „ar trebui să faci cutare lucru” !entru a te integra !entru a de(eni

„!erfect” !entru a le face !e !lac celorlalţi "i !entru a-ţi do(edi ţieinsuţi !ro!ria (aloare:F „<r trebui să ai grijă să !roduci bani nu să dai sens (ieţiitale”+F „<r trebui să te maturizezi "i să de(ii unGGG Ceilalţioameni contează !e tine”+F „<r trebui să iţi dete"ti munca+ <ceasta este insă"i definiţiamuncii”+F „#acă ai fi cu ade(ărat curajos ar trebui să iţi dai demisia "isă faci ce iţi !lace cu ade(ărat+ ?u-ţi face griji legate de baniB”F „<r trebui să alegi intre ceea ce iţi !lace să faci "i ceea ce iţi !oate susţine familia”+Pentru a de!ă"i indoiala de sine "i dictatele de genul „ar trebui săfaci cutare lucru” noi trebuie să ne asumăm aceste mesaje+ #e ceanume ne temem@ Ce include lista noastră de lucruri !e care „ar trebuisă le facem”@ Cine s!une că ar trebui să facem a"a ce(a@ #e ce@#emonii mentali sunt ca bebelu"ii: dacă ii ignori (ociferează "imai tare+ #e aceea este de !referat să admiţi că le-ai auzit mesajul+ ?otează aceste ganduri !e o foaie de 5artie+ tiu că !are greu de

77



crezut la !rima (edere dar scrierea "i asumarea acestor mesaje nule face mai !uternice+ #im!otri(ă ne face !e noi mai !uternicicăci ne oferă o!ortunitatea de a s!une: „Inţeleg+ Imi dau seama cămă tem de acest lucru dar am de gand să il fac oricum”+Imi !are bine de cuno"tinţă+ Cu ce te ocu!i@

Pe langă demonii interiori un alt lucru care se o!une culti(ăriiunei munci semnificati(e este dificultatea noastră de a ne defini inmod onest !e noi in"ine "i ceea ce facem+ Intr-o lume care !unemai !resus de orice munca intrebarea cea mai comună !e care le-o !unem altora "i care ni se !une la randul nostru este: „Cu ce teocu!i@” ?u mi-a !lăcut niciodată această intrebare+ Mi s-a !ărutintotdeauna că aceasta mă minimalizează "i creează mai degrabăconfuzie decat lămure"te ce(a+;a ora actuală atunci cand sunt intrebată: „Cu ce te ocu!i@”răs!und intotdeauna: „Cat tim! ai la dis!oziţie@”Marea majoritate a oamenilor oferă răs!unsuri com!licate la

această intrebare+ =!re e%em!lu eu sunt simultan mamă soţiecercetătoare scriitoare !o(estitoare soră !rietenă fiică "i !rofesoară+Toate aceste acti(ităţi imi definesc identitatea a"a că nu "tiuniciodată cum să răs!und la intrebarea de mai sus+ i ca să fiusinceră am cam obosit să selectez doar anumite acti(ităţi !entrua-i u"ura inţelegerea !ersoanei care mi-a !us intrebarea+In anul .887 am cunoscut-o !e Marci <lbo5er o autoare D (orbitoareD antrenoare+ #acă te intrebi de ce am !us atatea bare „ D ”iţi !ot răs!unde că Marci este autoarea cărţii ) !ersoană D Carieremulti!le: un nou model de succes in muncă D (iaţă,+<lbo5er a inter(ie(at sute de oameni care au simultan mai

multe cariere "i a desco!erit că aceste cariere multi!le cercetător D !o(estitor artist D agent imobiliar integrează "i e%!rimădin !lin !asiunile talentele "i interesele multi!le ale oamenilor decat o carieră singulară+ Cartea lui Marci este !lină de !o(e"ti aleunor oameni care culti(ă acti(ităţi semnificati(e refuzand să fiedefinite de o carieră singulară+ $%em!lele din carte includ undoc5er D !roducător de filme documentare un consultant !e !robleme de management D autor de benzi desenate un a(ocat D "ef bucătar un rabin D comedian de club &stand-u!' un c5irurg Ddramaturg un director de in(estiţii D cantăreţ de muzică ra! "i untera!eut D creator de (iori+<m ţinut să comentez acest efect al barei &„ D ”' deoarececunosc foarte mulţi oameni &in lumea blogurilor artei "i scrisului'care se tem să i"i asume !ro!riile !asiuni+ =!re e%em!lu amcunoscut recent o femeie la o conferinţă a mediei sociale care estecontabilă D creatoare de bijuterii+ Intalnirea m-a incantat căci amcum!ărat online de la ea o !erec5e de cercei foarte frumo"i+ Candam intrebat-o de cat tim! era creatoare de bijuterii a ro"it "i mi-as!us:

,88



<" (rea euG #e fa!t sunt contabilă+ ?u sunt o creatoareade(ărată de bijuterii+M-am gandit in sinea mea: „Tocmai iţi !ort cerceii nuabaculB” <m arătat că mana cerceii "i i-am s!us: =igur că e"ti o creatoare de bijuteriiB

Mi-a zambit "i mi-a răs!uns: ?u !rea fac bani din acti(itatea asta+ Pur "i sim!lu imi !lacesă o fac+<m inţeles-o+ ?ici mie nu-mi !lace să recunosc că suntscriitoare căci nu mă simt legitimă+ ?u mă consider suficient descriitoare+ #e!ă"irea indoielii de sine !resu!une culti(area con(ingeriică suntem suficient de buni a"a cum suntem "i eliberarea de !rejudecăţile celorlalţi oameni referitoare la ceea ce ar trebui săfim "i cum ar trebui să ne numim+In fiecare semestru le re!et studenţilor mei următorul citat dinteologul HoKard T5urman+ < fost intotdeauna unul din citatele

mele fa(orite dar du!ă ce am studiat im!ortanţa muncii semnificati(ea că!ătat un sens nou !entru mine: „?u te intreba de ce arene(oie lumea+ Intreabă-te ce te face să te simţi (iu "i dă curslucrului res!ecti(+ ;umea are ne(oie de oameni care se simt (ii”+=<PQ adanci%ează-ţi intenţia: !oate dura o (reme să te lămure"ti ceinseamnă să faci o muncă semnificati(ă !entru tine+ In cazul meuam !referat să fac o listă a criteriilor care definesc cu(antul„semnificati(” !entru mine+ <m ajuns astfel la concluzia că dorescca ceea ce fac să fie ins!irat contem!lati( "i creati(+ )ri de cate oriiau decizii legate de lucrurile !e care doresc să le fac de

angajamentele mele "i de felul in care imi !etrec tim!ul ţin cont deacest filtru+Culti(ă ins!iraţia: iţi recomand insistent cartea lui Marci<lbo5er ) !ersoană D Cariere multi!le+ Vei găsi aici multe strategii !ractice care te (or ajuta să faci simultan mai multe lucruri+ )altă sursă constantă de ins!iraţie !entru mine este MalcomladKell+ In cartea sa )utliers ladKell !ro!une trei criterii alemuncii semnificati(e: com!le%itatea autonomia "i relaţia dintreefort "i răs!lată !e care le regăsim adeseori in munca creati(ă.+<ceste criterii cores!und !erfect culti(ării muncii semnificati(e inconte%tul „Vieţii trăite din toată inima”+ In sfar"it cred că toatălumea ar trebui să citească <lc5imistul0 lui Paulo Coel5o+ Personalincerc să il recitesc cel !uţin odată !e an+ Cartea !rezintă e%em!lar cone%iunile care e%istă intre darurile s!iritualitatea "i muncanoastră &cu sau fără bară' !recum "i felul in care se integreazăacestea !entru a crea semnificaţie "i sens in (iaţa noastră+Treci la fa!te: ă o listă cu acti(ităţile care te ins!iră+ ?u-ţi !ro!une să fii !ragmatic+ ?u te gandi la acti(ităţile !rin care iţi !oţi ca"tiga traiul+ ande"te-te la ceea ce iţi !lace cu ade(ărat+ ?u

,8,



s!une nimeni că trebuie să renunţi la slujba ta actuală !entru aculti(a o muncă semnificati(ă+ #e altfel nu este e%clus ca aceastăslujbă să fie deja semnificati(ă !entru tine atata doar că nu te-aigandit !ană acum la acest lucru+ Care este alternati(a ideală !entrutine@ Tu ce dore"ti să fii cand (ei cre"te mare@ Ce anume dă sens

(ieţii tale@Tu cum !oţi =QP< adanc@Y

Re%oandarea nr. 2E"i,erea3ă4te de ne0oia de a !i #o#$"ar )i de a deţine

6ntotdea$na %ontro"$"C$"ti0area r($"$i' %nte%$"$i )i dan($"$i#ansează ca "i cum nu te-ar (edea nimeni+ Cantă ca "i cumnu te-ar asculta nimeni+ Iube"te ca "i cum nu ai !utea fi

niciodată rănit "i trăie"te ca "i cum te-ai afla in Paradis+ M<* TO<I?#e-a lungul istoriei oamenii s-au bazat intotdeauna !e rascantec "i dans !entru a se e%!rima !entru a-"i comunica !o(e"tile"i emoţiile !entru a sărbători "i !entru a jeli "i !entru a se integrain comunitate+ #e"i marea majoritate a oamenilor ar s!une că (iaţafără ras cantec "i dans este insu!ortabilă este u"or să ignorămaceste acti(ităţi neacordandu-le im!ortanţa cu(enită+*asul cantecul "i dansul sunt atat de intreţesute in urzeala (ieţiide zi cu zi incat noi uităm adeseori cat de mult ii !reţuim !e ceicare ne fac să radem dar "i cantecele care ne ins!iră să desc5idem

geamul ma"inii "i să cantăm din toată inima sau libertatea totală !ecare o simţim atunci cand „dansăm ca "i cum nu ne-ar (edeanimeni”+In cartea ei #ansand !e străzi: o istorie a bucuriei colecti(ecriticul social Earbara $5renreic5 conc5ide că noi suntem „fiinţecare a!arţin societăţii care simt ne(oia instincti(ă de a-"i im!ărtă"i bucuria,”+ $u cred cu toată con(ingerea că are dre!tate+ >na dinideile care imi !lac cel mai mult este cea a e%tazului colecti( maiales in aceste tim!uri in care atmosfera colecti(ă generală este maidegrabă una de teamă "i de an%ietate+In tim! ce analizam datele colectate mi-am !us două intrebări:

,+ #e ce sunt rasul cantecul "i dansul atat de im!ortante !entrunoi@.+ $%istă (reun element care ne transformă !e care il au incomun@$ste foarte greu să răs!undem la aceste intrebări căci noi nee%!rimăm !rin ras cantec "i dans atunci cand suntem bucuro"i dar "i atunci cand ne simţim singuri tri"ti entuziasmaţi indrăgostiţicu inima zdrobită s!eriaţi ru"inaţi !lini de incredere sută la sută

,8.



con(in"i !lini de indoială curajo"i indureraţi "i fericiţi &ca sănumesc doar o !arte din !aleta emoţiilor aco!erite'+ Personal amcon(ingerea că !oate e%ista un cantec "i un dans ba c5iar "i odesc5idere către ras !entru fiecare emoţie umană+#u!ă doi ani in care mi-am analizat datele am ajuns la

următoarele concluzii:*asul cantecul "i dansul creează cone%iuni emoţionale "is!irituale+ $le ne reamintesc de singurul lucru carecontează cu ade(ărat atunci cand ne dorim mangaiereins!iraţie o sărbătoare sau (indecare: fa!tul că nu suntemsinguri+Ironia sorţii a făcut să aflu cele mai multe informaţii des!re rasin cei o!t ani in care m-am ocu!at de studierea ru"inii+ le%ibilitateain faţa ru"inii !resu!une ca!acitatea de a rade+ In carteaCredeam că numai eu sunt in această situaţie descriu un ti! de rascare ne ajută să ne (indecăm "i !e care il numesc rasul cunoa"terii+

*asul este o formă s!irituală de comuniune fără cu(inte degen: „=unt alături de tine+ Te inţeleg”+*asul autentic nu are nimic de-a face cu umorul care te face săte iei in deradere sau cu rasul c5inuit in s!atele căruia ne ascundemuneori+ *asul cunoa"terii intruc5i!ează u"urarea "i cone%iunea !ecare le e%!erimentăm atunci cand realizăm !uterea im!ărtă"irii !o(e"tilor noastre+ In astfel de cazuri noi nu radem de ceilalţi ciim!reună cu ei+>na din definiţiile mele fa(orite ale rasului este cea dată deautoarea <nne ;amott !e care am auzit-o s!unand odată: „*asuleste o formă efer(escentă de sfinţenie”+ <minB

CanteculIntreaga mea (iaţă are o istorie muzicală !e care o !ot urmăride la benzile !e care le ascultau !ărinţii mei in ma"ina de familie "i !ană la discurile mele de (inil din anii 48 a!oi la benzile decasetofon din anii 68-78 iar mai tarziu la listele de m!0-uri dina!aratul meu iTune+ <ceste cantece imi trezesc amintiri !recise "iemoţii intense a"a cum nimic altce(a nu o !oate face+=unt con"tientă că nu toată lumea im!ărtă"e"te aceea"i !asiune !entru muzică dar calitatea uni(ersală a cantecelor este ca!acitatealor de a ne emoţiona uneori in feluri !e care nu le-am fi bănuitniciodată+ =!re e%em!lu am !ri(it recent o scenă dramaticădintr-un film cu muzică a!oi fără muzică+ ?u mi-a (enit să credcat de mare a fost diferenţa+Prima dată cand am !ri(it scena nici măcar nu mi-am dat seamade fundalul sonor+ Mă frămantam !e scaunul meu s!erand călucrurile (or e(olua a"a cum imi doream+ Cand am !ri(it din nouscena fără muzică mi s-a !ărut li!sită de orice e%!resie+ ?u ammai simţit antici!aţia de dinainte+ =cena mi s-a !ărut o in"iruire dee(enimente fără nicio com!onentă emoţională+

,80



Indiferent dacă ia forma imnului naţional a unui imn religios aunui cantec din colegiu a unei melodii !e care o ascultăm la radiosau a coloanei sonore a unui film muzica ne oferă o sumedenie decone%iuni fără de care nu am !utea trăi+#ansul

Personal măsor sănătatea s!irituală a familiei mele in funcţiede cat de mult dansăm in bucătărie+ ?u glumescB Cantecul fa(orit !e care dansează C5arlie este „ung u ig5ting” in tim! ce $llen !referă „Ice Ice EabJ” o melodie cantată de Vanilla IceB ?oisuntem iubitori de muzică "i de dans nu snobiB ?u ne dăm in lăturide la un tKist sau să dansăm !e „Macarena”+ ?u am o bucătăriefoarte mare a"a că atunci cand ne ing5esuim toţi !atru in ea danddin toate cele 5aosul este total dar distracţia este la ma%im+ ?u a durat mult ca să imi dau seama că dansul este o c5estiunedelicată !entru cei mai mulţi dintre oameni+ *asul isteric ne face săsimţim că am !ierdut controlul iar cantatul cu (oce tare ne face să

ne ru"inăm dar !entru marea majoritate a oamenilor nu e%istăformă a e%!resiei de sine care să ii facă să se simtă mai (ulnerabilica dansul+ In acest caz (ulnerabilitatea este absolută căci se manifestăla ni(el cor!oral+ =ingura i!ostază com!arabilă de (ulnerabilitatecor!orală totală este goliciunea "i nu cred că trebuie săinsist asu!ra acestui subiectBPentru cei mai mulţi dintre oameni această (ulnerabilitate !ublică este !rea greu de su!ortat+ #e aceea ei dansează acasă saunumai in faţa celor !e care ii iubesc+ <lţii se simt atat de e%!u"iincat nu dansează deloc+ ) femeie mi-a s!us odată: >neori cand mă uit la tele(izor la alţi oameni care dansează

sau cand aud o muzică ins!irată imi mi"c !icioarele in !a"i dedans fără măcar să obser(+ Cand imi dau in sfar"it seama ce fac măsimt stanjenită căci nu am un ritm interior+ără doar "i !oate unii oameni au o urec5e muzicală "i o coordonaremai bune decat alţii dar eu am ajuns să cred că dansule%istă in <#?-ul nostru+ ?u (orbesc des!re mi"cările su!er-sofisticatede ti! #ansand cu stelele ci doar de atracţia faţă de ritm "imi"care+ <ceastă tendinţă este foarte u"or de obser(at la co!ii+<ce"tia dansează in mod instincti( !ană cand in(aţă de la noi cătrebuie să fie atenţi la felul in care arată "i la ceea ce gandescdes!re ei ceilalţi oameni+ Co!iii mici nu se sfiesc să danseze c5iar goi !u"că+ C5iar dacă nu se sincronizează intotdeauna !erfect curitmul muzicii bucuria "i !lăcerea lor sunt absolute+#u!ă cum s!une autoarea MarJ o PutneJ: „Ceea ce iube"teomul in co!ilărie rămane !entru totdeauna in inima lui”+ #acăacest lucru este ade(ărat &"i eu cred că este' inseamnă că dansulrămane !entru totdeauna in inima noastră c5iar "i atunci candmintea de(ine foarte ingrijorată in legătură cu ceea ce ar !uteagandi ceilalţi oameni+

,81



#orinţa de a fi !o!ular &cool' "i de a deţine intotdeaunacontrolul=ingura monedă reală de sc5imb in această lume falimentatăeste ceea ce im!ărtă"e"ti cu alţii atunci cand nu te simţi !o!ular+

Citat din filmul <!roa!e faimos .888In mod incontestabil un ras abdominal bun cantatul cu toatăgura "i dansul ca "i cum nu ne-ar (edea nimeni ne fac bine sufletului+#ar a"a cum s!uneam mai de(reme ele re!rezintă inclusi(e%erciţii de (ulnerabilitate+ $%istă foarte mulţi factori care declan"eazăru"inea din cauza (ulnerabilităţii !ro(ocate de ras cantec "idans+ ;ista include teama de a nu fi !erce!ut ca ciudat bizarstu!id s!astic ne!o!ular necontrolat imatur sau !ur "i sim!lunerod+ Pentru cei mai mulţi dintre noi această listă !oate fi de-adre!tul ins!ăimantătoare+ #emonii mentali au in !ermanenţă grijăca e%!resia de sine să cedeze in fa(oarea !rotecţiei de sine+

F „Ce (or crede ceilalţi oameni@”F „Toată lumea se uită la tine !otole"te-teB”F „<răţi ridicolB *e(ino-ţiB”emeile imi (orbesc adeseori de fa!tul că se tem să nu fie !erce!ute ca fiind „!rea zgomotoase” sau „nelalocul lor”+ ?u-ţi !ots!une cate femei mi-au relatat e%!erienţa dureroasă a renunţării lagriji &autocontrol' !entru a fi admonestate cu su!erioritate: „VaiBCalmează-teB”;a randul lor bărbaţii se tem să nu fie !erce!uţi ca „necontrolaţi”+>nul dintre ei mi-a s!us: „emeile ne s!un adeseori cătrebuie să fim mai !uţin controlaţi "i să ne distrăm mai mult+ Cat de

atrăgători le-am !ărea insă dacă ne-am face de ras in faţa altor bărbaţi !e ringul de dans sau "i mai rău a iubitelor acestora@ $steinfinit mai u"or să stai deo!arte "i să te !refaci com!let neinteresatde dans &c5iar dacă iţi dore"ti să dansezi'”+$%istă multe modalităţi !rin care bărbaţii "i femeile cer"esca!robarea celorlalţi in această !ri(inţă dar două dintre cele maiintense sunt dorinţa de a fi !erce!uţi ca fiind !o!ulari &cool' "i„controlaţi”+ #orinţa de a fi !o!ular este sinonimă cu dorinţa de ane minimaliza (ulnerabilitatea astfel incat să reducem riscul de a firidiculizaţi "i de a ne face de ras+ ?oi le cer"im celorlalţi a!robarea ori de cate ori ado!tămti!arul emoţional "i com!ortamental al celor „!o!ulari” "i sfar"im !rin a ne considera „mai buni decat ceilalţi”+ „Controlul” nu sereferă intotdeauna la dorinţa de a mani!ula situaţiile ci !oate a(ealegătură cu ne(oia de a gestiona mai bine !erce!ţiile+ ?oi dorim săcontrolăm ce gandesc ceilalţi oameni des!re noi astfel incat să nesimţim mai bine in mijlocul lor+<m crescut intr-o familie care a !reţuit dintotdeauna la ma%im !o!ularitatea "i integrarea socială+ Cand am ajuns la anii de adult

,82



m-am (ăzut ne(oită să lucrez in mod serios cu mine !entru a-mi !ermite să fiu (ulnerabilă "i autentică la acest ca!itol+ *adeamcantam "i dansam dar numai ca un adult ferindu-mă să !ar (reodată ridicolă sau stu!idă+ <ni la rand ace"tia s-au numărat !rintre !rinci!alii factori care mi-au declan"at ru"inea+

In tim!ul anului Prăbu"irii D Trezirii mele =!irituale &.884' amaflat cat de multe lucruri am a(ut de !ierdut incercand să rămancool+ Mi-am dat seama că unul din moti(ele !entru care mă tem săincerc lucruri noi &!recum Joga sau cursul de 5i!-5o! din sala degimnastică' este teama de a nu fi !erce!ută ca ciudată saunelalocul meu+<m !etrecut foarte mult tim! "i am c5eltuit multă energie !entru a scă!a de această teamă+ C5iar "i la ora actuală continui sănu imi dau !e de!lin drumul decat in !reajma oamenilor in care amo incredere de!lină dar acest lucru nu mă deranjează !rea tare+Totu"i fac eforturi !entru a nu le transmite această teamă co!iilor

mei+ <cest lucru se intam!lă frec(ent atunci cand nu suntemcon"tienţi de demonii no"tri mentali "i de factorii care ne declan"eazăru"inea+ Iată o do(adă in această direcţie:<nul trecut a trebuit să mă re!ed !ană la magazinul ?ordstromca să imi cum!ăr ni"te !roduse cosmetice+ Mă aflam intr-una dinacele faze in care mi se !ărea că „nimic nu mă mai inca!e "i măsimt ca abba t5e Hutt”+ #e aceea mi-am !us !e mine treningulcel mai lăbărţat o e"arfă !e ca! care să-mi ascundă !ărul nes!ălat"i ciufulit "i i-am s!us lui $llen: ?u stăm deloc+ Intrăm "i ie"im imediatBIn drum s!re mall $llen mi-a reamintit că !antofii !e care i-a

!rimit cadou de la bunica ei se aflau in !ortbagaj "i m-a intrebatdacă ii !utem sc5imba cu unii cu un număr mai mare dacă tot neaflam in magazin+ #u!ă ce mi-am cum!ărat !rodusele cosmeticeam urcat la etaj la de!artamentul de !antofi !entru co!ii+ #eindată ce am ie"it din ascensor am (ăzut trei femei su!erbe standin de!artamentul de !antofi+ Părul lor frumos "i lung se re(ărsa !este umerii lor ingu"ti+ emeile mergeau in cizmele lor cu tocuriinalte "i cu (arfuri ascuţite insoţindu-"i fiicele la fel de frumoasecare doreau să !robeze ni"te adida"i+In tim! ce incercam să e(it com!araţiile dezastruoase focalizandu-mi atenţia asu!ra !antofilor am sur!rins cu !ri(irea lateralăo mi"care in imediata mea a!ro!iere+ $ra $llen+ In difuzoare seauzea o melodie !o! iar $llen fiica mea in (arstă de o!t ani carenu are deloc !robleme cu increderea in sine dansa+ #e fa!t ca săfiu mai !recisă e%ecuta „dansul robotului”B$%act in momentul in care $llen "i-a ridicat !ri(irea "i a (ăzutcă mă uit la ea le-am sur!rins !e magnificele mame "i !e nu mai !uţin su!erbele lor fiice !ri(ind-o !e $llen+ Mamele !ăreau stanjenitede com!ortamentul lui $llen iar fiicele care a(eau (reo doi

,83



ani in !lus faţă de fiica mea i"i "o!teau ce(a la urec5e !robabil Personaj cu o infăţi"are grotescă din filmul =tar Oars+ni"te re!lici sarcastice+ $llen a ing5eţat+ < rămas in !oziţia ciudatăin care se afla cu braţele contorsionate "i s-a uitat intrebătoare lamine ca "i cum mi-ar fi s!us: „Ce să fac mamă@”

*eacţia mea instincti(ă intr-un astfel de scenariu este să ii arunclui $llen o !ri(ire dură sal(andu-mă astfel !e mine in tim! ce otrădez !e ea+ =la(ă cerului de această dată nu am făcut acest lucru+) (oce interioară datorată concluziilor !e care le-am tras in ultima(reme in urma acestui studiu dar "i instinctului meu matern "i !oate unei graţii di(ine mi-a "o!tit la urec5e: „<lege-o !e $llenBii de !artea eiB”;e-am !ri(it !e celelalte mame iar a!oi am !ri(it-o !e $llen+Mi-am adunat tot curajul de care eram ca!abilă i-am zambit "ii-am s!us: <i uitat să faci „s!erietoarea de ciori”+

I-am e%em!lificat a!oi mi"carea ducandu-mi un braţ lateral "ilăsandu-mi antebraţul să atarne "i să se balanseze grotesc+ $llenmi-a zambit+ <m rămas in mijlocul de!artamentului de !antofi "iam continuat să e%ersăm mi"cările !ană cand s-a terminat cantecul+ ?u "tiu cum au reacţionat celelalte femei căci nu mi-am maides!rins !ri(irea de la $llen+Trădarea este un cu(ant c5eie in conte%tul acestei recomandări+<tunci cand !unem mai !resus !o!ularitatea "i controlul indefa(oarea libertăţii de a da frau liber !ărţii inocente din noi &careeste cea mai a!ro!iată de sufletul nostru' noi ne trădăm !e noiin"ine+ #acă este re!etat suficient de des acest com!ortament

conduce automat la trădarea celorlalţi oameni !e care ii iubim+<tunci cand nu ne acordăm !ermisiunea de a fi liberi noi nutolerăm cu nimic mai u"or această libertate la alţi oameni+ Ii satirizămii luăm in deradere le ridiculizăm com!ortamentul "i uneoriii facem de ru"ine fie con"tient fie incon"tient+ )ricum mesajulrămane acela"i: „Potole"te-te nu te face singur de rasB”Indienii 5o!i au o zicală: „Cine ne !ri(e"te dansand ne ascultăinima (orbind”+ tiu că este ne(oie de foarte mult curaj !entru a-ilăsa !e ceilalţi să ne asculte inima (orbind dar (iaţa este !rea !reţioasă !entru a ne-o risi!i !retinzand că suntem su!er-cool "i !erfect controlaţi in condiţiile in care am !utea rade canta "idansa+=<PQ adanci%ează-ţi intenţia: dacă !ornim de la !remisa că rasulcantecul "i dansul sunt esenţiale !entru sănătatea sufletului nostrutrebuie să facem ce(a !entru a crea s!aţiu !entru ele in (iaţanoastră+ >nul din lucrurile !e care le facem noi &eu "i familia mea'este să dăm drumul la muzică in bucătărie in tim! ce curăţăm(asele du!ă ce am mancat+ #ansăm "i cantăm din toată inima fa!t

,84



care se termină intotdeauna cu o !artidă sănătoasă de ras+Culti(ă ins!iraţia: mie imi !lace să intocmesc „liste muzicaletematice” adică gru!uri de cantece !e care doresc să le ascultatunci cand sunt intr-o anumită dis!oziţie+ <m tot felul de astfel deliste de la una intitulată „#umnezeu !e iPod” la una numită

„<leargă ca "i cum ai (rea să-ţi sal(ezi !ielea”+ ;ista mea fa(orităeste intitulată „$ul meu autentic” "i include toate cantecele care măfac să mă simt eu insămi+Treci la fa!te: Indrăzne"te să te !roste"ti+ #ansează in fiecarezi tim! de cinci minute+ ă-ţi un C# cu cantece ale căror (ersuri lecuno"ti "i !e care să le canţi in gura mare atunci cand "ofezi+Pri(e"te cli!urile de !e NouTube care te fac de fiecare dată să raziBTu cum !oţi =QP< adanc@Y

nd$ri !ina"e$u cred că majoritatea oamenilor "i-au creat un radar interior care ii ajută să discearnă cărţile bune din colecţia „dez(oltare !ersonală”de cele !roaste+ Mai cred că acesta este un lucru foarte bun+ $%istă foarte multe cărţi !e !iaţă care !romit marea cu sareadar care nu se ţin de !romisiune sau care oferă sc5imbări mult maidificil de trans!us in !ractică decat !romit+ <de(ărul este căsc5imbarea semnificati(ă este un !roces care !oate fi e%trem deinconfortabil sau c5iar riscant indeosebi atunci cand (orbim deacce!tarea im!erfecţiunilor noastre culti(area autenticităţii confruntareadirectă cu lumea "i con(ingerea că „suntem suficient de buni”+

)ricat de tare ne-am teme de sc5imbare intrebarea la caretrebuie să răs!undem in ultimă instanţă este: „Care este cel maimare risc: să mă eliberez de de!endenţa de ceea ce cred des!remine ceilalţi oameni sau să mă eliberez de !ro!riile melesentimente con(ingeri "i identificări@”„Viaţa trăită din toată inima” se referă la trăirea (ieţii din !ers!ecti(a !reţuirii de sine la culti(area curajului com!asiunii "iconectării astfel incat atunci cand ne trezim dimineaţa să negandim că: „Indiferent ce (oi face sau nu (oi face astăzi eu suntsuficient de bun” iar atunci cand ne ducem seara la culcare să negandim: „#a sunt im!erfect (ulnerabil "i uneori s!eriat dar

acest lucru nu sc5imbă cu nimic ade(ărul că sunt in acela"i tim!curajos "i demn de a fi iubit "i de a mă integra &in sensul !rofundal a!artenenţei'”+Mie mi se !are logic că darurile im!erfecţiunii sunt curajulcom!asiunea "i conectarea căci ori de cate ori mă gandesc la (iaţamea de dinainte de acest studiu imi dau seama că m-am simţit demulte ori s!eriată critică "i singură adică o!usul acestor daruri+)bi"nuiam să mă intreb adeseori: „i dacă nu (oi reu"i să jonglez

,86



I-am zambit "i am intrebat-o: Ce (rei să s!ui@ Păreţi atat de normală+<m c5icotit+ $i bine a!arenţele !ot fi in"elătoare+ ?u sunt normală+

Con(ersaţia care a urmat a fost minunată+ <m aflat că era omamă care i"i cre"tea singură co!ilul luandu-"i in acela"i tim! odi!lomă in !si5ologie+ Ii !lăceau orele de cercetare dar consilierulfacultăţii nu o sfătuia să urmeze calea cercetării+ <m discutatdes!re muncă "i des!re maternitate dar "i des!re felul in care ar trebui să arate cercetătorii+ Tinerei i se !ărea că imi li!seau cobaii5alatul alb de laborator "i cromozomul N+ Mi-a s!us: )ri de cate ori mă gandesc la cercetare imi imaginez un bărbat cu !ărul alb care lucrează intr-un laborator nu o mamă carestudiază sentimentele umane+Călătoria care m-a făcut să de(in cercetătoare a fost de!arte de

a fi o cale drea!tă "i ingustă+ Probabil tocmai de aceea am sfar"it !rin a-mi ca"tiga traiul studiind com!ortamentul "i emoţiile umane+In colegiu am renunţat "i m-am reinscris de mai multe ori lafacultate+ In tim!ul „!auzelor” am fost c5elneriţă "i barmaniţă amPentru iubitorii de adrenalină "ide!endenţii de metodologiecălătorit !rin $uro!a am jucat foarte mult tenisG Mă rog inţelegiideea+<m desco!erit !rofesia de lucrător social cand mă a!ro!iam de08 de ani "i m-am simţit instantaneu la mine acasă in acestdomeniu de acti(itate+ Imediat am făcut un stagiu de doi ani in mai

multe colegii minore !entru a-mi ridica nota generală astfel incatsă mă !ot inscrie intr-o uni(ersitate de !restigiu cu un !rogram deasistenţă socială+ In tim!ul acelor ani m-am indrăgostit de ideea dea !reda "i de a scrie cărţi+#u!ă foarte mulţi ani de renunţare "i reinscriere la facultate amabsol(it cu note ma%ime >ni(ersitatea din <ustin Te%as cu s!ecializareaasistenţă socială+ <(eam .7 de ani+ M-am inscris imediatla un curs !ost-uni(ersitar in cadrul >ni(ersităţii din Houston+ <mfost acce!tată am muncit din greu "i mi-am terminat masteratuldu!ă care am fost acce!tată in !rogramul doctoral+In tim!ul studiilor doctorale am desco!erit fascinaţia cercetăriicalitati(e+ =!re deosebire de cea cantitati(ă care constă in efectuareade teste "i acumularea de date statistice ce !ermit !rezicerea"i controlul fenomenelor cercetarea calitati(ă !resu!une desco!erireade ti!are "i teme care să te ajute să inţelegi mai binefenomenul !e care il studiezi+ Cele două abordări sunt la fel deim!ortante dar e%trem de diferite+$u a!lic o metodologie calitati(ă numită Teoria Centrării,+ <ma(ut norocul de a fi antrenată de EarneJ laser unul din cei doi

,,8



cercetători care au creat această metodologie !rin anii 38+ #r+laser a (enit din California !entru a mă e(alua ca metodolog incadrul comitetului !rofesoral ce mi-a ascultat dizertaţia+Premisa de bază a Teoriei Centrării constă in a ince!e de la unnumăr cat mai redus de idei !reconce!ute astfel incat să !oţi

construi o teorie bazată !e datele rezultate din !roces+ =!re e%em!luatunci cand am ince!ut cercetarea la ceea ce a(eam să numescmai tarziu =tudiul „Vieţii trăite din toată inima” am !ornit de ladouă intrebări: in ce constă anatomia conectării umane "i cumfuncţionează aceasta@ #u!ă ce am studiat as!ectele cele mai inălţătoare"i cele mai josnice ale umanităţii am desco!erit că nimicnu este mai im!ortant decat conectarea interumană "i că doream săaflu mai multe des!re maniera in care ne !utem dez(olta cone%iunisemnificati(e+In !rocesul de colectare a informaţiilor necesare !entru a răs!undela aceste două intrebări am dat !este ru"ine unul din !rinci!alii

factori care corodează cone%iunile+ #e aceea m-am decis săfac un scurt ocol !entru a inţelege ru"inea astfel incat să !otinţelege mai bine conectarea+ In acest moment intrebările mele aude(enit: „Ce este ru"inea "i cum ne afectează ea (iaţa@”„=curtul” meu ocol a durat o!t ani căci au e%istat foarte multelucruri de aflat+ Pornind de la datele obţinute mi-am !us noiintrebări+ )amenii care "i-au acce!tat (ulnerabilitatea "i im!erfecţiuniledez(oltandu-"i un ni(el ridicat de fle%ibilitate in faţaru"inii !ăreau să !reţuiască un anumit mod de (iaţă+ ?oile intrebăriau de(enit deci: ce mod de (iaţă !reţuiesc ace"ti oameni "i cumculti(ă ei atitudinea de care au ne(oie@ <ceste intrebări au stat la

baza stabilirii factorilor care determină dacă cine(a i"i trăie"te saunu (iaţa din toată inima+#atele mele nu !ro(in din c5estionare "i sondaje+ $u imi inter(ie(ezsubiecţii "i le colectez !o(e"tile folosindu-mă de notiţelemele+ In esenţă sunt o colecţionară de !o(e"ti+ #e-a lungulultimilor zece ani am adunat mai mult de zece mii de !o(e"ti de(iaţă+ <m efectuat inter(iuri cu a!roa!e o mie de !ersoane indi(i-dual "i in gru!+ <lţi oamenii mi-au im!ărtă"it !o(e"tile lor !rinscrisori emailuri !e blogul meu "i in tim!ul cursurilor !e carele-am !redat+ >nii mi-au trimis te%te "i co!ii ale jurnalelor lor+ <mţinut !rezentări in faţa a zeci de mii de !rofesioni"ti din domeniulmedical care mi-au (orbit des!re studiile lor de caz+<tunci cand termin cu inter(iurile eu analizez !o(e"tile adunate"i caut teme "i ti!are astfel incat să !ot crea anumite teorii !ornind de la ele+ In tim!ul acestui !roces intru in starea de s!irit acercetătorului focalizandu-mă e%clusi( asu!ra sesizării corecte ati!arelor rezultate din !o(e"ti+ ?u mă gandesc niciodată la ce a"s!une eu in situaţia dată ci doar la ce au s!us subiecţii mei+ In modsimilar nu mă gandesc la semnificaţia !e care ar a(ea-o o anumită

,,,



e%!erienţă !entru mine ci numai la cea desco!erită de !ersoana incauză+<"adar eu nu abordez niciodată o !roblemă s!unandu-mi:„Trebuie să acumulez do(ezi !entru a demonstra ceea ce "tiu căeste ade(ărat”+ Teoria Centrării mă forţează să mă deta"ez de

interesele "i de !ers!ecti(a mea astfel incat să mă !ot focalizaasu!ra intereselor !reocu!ărilor "i ideilor subiecţilor !e care i-aminter(ie(at+Procesul de analiză a datelor este dificil "i laborios+ =oţul meu=te(e !referă să !ărăsească ora"ul im!reună cu co!iii atunci candince! această eta!ă com!le%ă+ Mi-a s!us nu odată că il s!eriiatunci cand circul !rin casă cu un teanc de notiţe galbene in maini"i murmurand cu(inte incoerente+ Imaginea nu i se !are atrăgătoaredeloc a"a că !referă să o e(ite+;ucrul care imi !lace cel mai mult la Teoria Centrării dar !ecare il "i detest in aceea"i măsură este că !rocesul nu se termină

niciodată+ Teoria !e care o creezi nu este „bună” decat atat tim! catreu"e"te să e%!lice noile date acumulate+ Cu alte cu(inte atuncicand asculţi o !o(este nouă tu trebuie să o confrunţi cu teoria lacare ai ajuns !ornind de la datele anterioare+ Cores!unde ea teorieitale@ $ste aceasta din urmă suficient de largă !entru a include insine "i noua !o(este intr-o manieră semnificati(ă@#acă imi urmăre"ti blogul sau dacă ai fost (reodată la unadintre !relegerile mele ţi-ai dat !robabil seama de natura e(oluti(ăa acestui !roces de creaţie a unei teorii+ #acă dore"ti să onorezi !o(e"tile !e care ţi le-au s!us oamenii trebuie să fii foarte rigurosatunci cand incerci să le sesizezi semnificaţia+ $ste o !ro(ocare

dar mie imi !lace această muncă+#acă e"ti interesat cu ade(ărat de Teoria Centrării sau dacădore"ti informaţii su!limentare referitoare la această metodologieiţi recomand să imi (izitezi site-ul unde (ei găsi trimiteri ladiferite articole academice !e tema Teoriei le%ibilităţii in faţa*u"inii "i a Teoriei „Vieţii trăite din Toată Inima”+&KKK+brenebroKn+com'

,,.

darurile imperfectiunii - dr. brene brown

Documents