INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL 1.Ob ju relatiile sociale referitoare la buna desfaşurare a atributiilor de serviciu. Unele au şi un ob jur secundar-rel sociale cu caracter patrimonial, in cazul abuzului in serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.), neglijentei in serviciu (art. 249 C. pen.) ,sau in relatiile sociale privind atributele persoanei, in cazul purtarii abuzive (art. 250 C. pen.).2.Ob material-purtarii abuzive (art. 250 C. pen. alin 3,4,5), daca fapta se realizeaza prin loviri sau alte violente, ob mat este e corpul persoanei fata de care se realizeaza in mod nemijlocit actele de violenta si art 252 neglijenta in pastrarea informatiei secrete de stat- documentul alterat distrus sustras.3. Subiect activ calificat functionar public: abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor 246 abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi 247 abuzul in serviciu contra intereselor publice 248 neglijenta in serviciu 249 purtarea abuziva 250 neglijenta in pastrarea secretului de stat 252 conflictul de interese 253¹ Calitatea de functionar :luarea de mita 255 primirea de foloase necuvenite 256 sunt infractiuni in legatura cu serviciul in sensul ca subiect activ poate fi orice persoana, insa faptele sunt savarşite in legatura cu activitatea unui functionar.Subiect necalificat darea de mita si traficul de influentaParticipatia penala este posibila sub toate formele. 4.Elementul material printr-o actiune246 teza 2 aubz in serviciu contra intereselor persoanelor247 teza 2 abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi248 teza 2 abuzul in serviciu contra intereselor publice249 teza 2 neglijenta in serviciu250 purtarea abuziva252 neglijenta in pastrarea secretului de stat253¹ conflictul de interese254 darea de mita256 primirea de foloase necuvenite257 traficul de influentaInactiune246 teza 1 aubz in serviciu contra intereselor persoanelor248 teza 1 abuzul in serviciu contra intereselor publice249 teza 1 neglijenta in serviciu252 neglijenta in pastrarea secretului de stat254 teza 2 luarea de mitaActiune +inactiune246 abuz in serviciu contra intereselor persoanelor248 abuzul in serviciu contra intereselor publice249 neglijenta in serviciu254 darea de mita

Urmarea imediata-distrugerea adusa bunului mers al unitatilor prev in art 145. In unele cazuri trebuie sa existe un rezultatprevazut in norma de incriminare: o paguba adusa patrimoniuluiLeg de cauzalitate exista.5.Lat sub: de regula sa comit cu intentie directa sau indirect, exceptie facand neglijenta in serviciu si pastrarea informatiei secrete de stat-culpaIntentie directa:247 abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi

254 darea de mita256 primirea de foloase necuvenite257 traficul de influentaMobil: 247-abuz in serviciu prin ingradirea unor drScop 254 luarea de mita,255 darea de mita,257 traficul de influentaActele pregatitoare si tentativa pot exista dar nu sunt incriminate de lege.Forma continua art 246,248,250,256

246.Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor 1.Continut legal fapta functionarului public, care, in exercitiul atribu tiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane". 2. Obiectul juridic special relatiile sociale referitoare la indeplinirea indatoririlor de serviciu in mod corect, cu respectarea intereselor legale ale persoanelor. De regula, infractiunea este lipsita de un obiect material;daca incalcarea indatoririlor a fost savarita in legatura directa cu un anumit bun, obiectul material ese acel bun.3. Subiectii infractiunii. poate fi numai un func tionar public sau un alt functionar. Participatia penala este posibila sub toate formele. In cazul coautoratului, acesta presupune ca faptuitorii sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului infractiunii. Subiect pasiv general al infrac tiunii este statul roman. Subiect pasiv special este persoana fizica vatamata in interesele sale legale prin savarsirea faptei. 4. Latura obiectiva.Elementului material, fie printr-o inactiune (neindeplinirea unui act) fie printr-o actiune (indeplinirea defectuoasa a unui act). Termenul "act" are aici sensul oricarei operatii pe care faptuitorul trebuie sa o efectueze in temeiul indatoririlor sale de serviciu. Prin neindeplinirea unui "act" se intelege omisiunea faptuitorului de a efectua operatia pe care era tinut sa o efectueze, iar prin "indeplinirea in mod defectuos a unui act" se intelege efectuarea unei operatii altfel de cum trebuia efectuata. Urmare socialmente periculoasa prejudiciul adus unui drept al unei persoane prin ingr adirea folosintei sau exercitiului acelui drept sau prin nesocotirea lui. Legatura de cauzalitate nu trebuie demonstrata, ea rezulta din insasi savarsirea faptei.5.Latura subiectiva: intentie.6. Forme si modalitati. Tentativa este posibila numai in cazul formei comisive a abuzului in serviciu contra intereselor persoanelor, insa legea nu prevede sanctionarea acesteia. Consumarea are loc in momentul indeplinirii actului in mod defectuos in prima modalitate si in momentul expirarii termenului inauntrul caruia trebuie indeplinit actul respectiv in cea de-a doua modalitate.

247.Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi 1. Continut legal "ingradirea, de catre un functionar public, a folosintei sau a exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situatii de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ". 2. Obiectul juridic special relatiile sociale referitoare la activitatea de serviciu. De regula obiectul material lipseste.

3.Subiectii infractiunii. Subiect activ al infractiunii este calificat, poate fi numai un functionar public sau un alt functionar. Participatia penala este posibila sub toate formele. In ceea e priveste coautorii, remarcam faptul ca fiecare dintre acestia trebuie sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Instigator sau complice poate fi orice persoana. Subiect pasiv este persoana careia i-au fost ingradite drepturile 4. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se poate realiza in oricare din modalitatile alternative prevazute, respectiv fie prin actiunea de ingradire a folosintei sau exercitiului drepturilor vreunui cetatean, fie prin cea de creare pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie. Infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi poate fi savarsita atat prin actiune cat si prin omisiune. Urmare socialmente periculoasa prejudiciul adus unui drept al unei persoane prin ingr adirea folosintei sau exercitiului acelui drept sau prin nesocotirea lui. Legatura de cauzalitate nu trebuie demonstrata, ea rezulta din insasi savarsirea faptei. 5.Latura subiectiva:intentia directa. In ce prive ste stabilirea mobilului faptei acesta constituie o conditie esentiala pentru existenta infractiunii. 6. Forme si modalitati. Tentativa este posibila dar nu se sanctioneaza. Infractiunea se consuma in momentul in care actiunea de ingradire a folosintei sau exercitiului drepturilor vreunui cetatean sau actiunea de creare pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei de na tionalitate, rasa, sex sau religie a fost dusa pana la capat. 248.Abuzul in serviciu contra intereselor publice 1. Continut legal fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaz a o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unit atii din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia". 2. Obiectul juridic special relatiile sociale care asigura buna desfasurare a activitatii de serviciu. In situatia in care, prin savarsirea infractiunii se produce o tulburare a bunul mers al unui organ sau al unei institu tii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 Cod penal, sau o paguba constatam existen ta unui obiect juridic secundar reprezentat de relatiile sociale cu caracter patrimonial sau cele privind activitatea institu tiilor de la art. 145 Cod penal. De regul a obiectul material lipseste. In cazul in care prin comiterea faptei a fost avut in vedere un anumit bun acesta devine obiect material al infrac tiunii (ex. nepredarea unor bunuri, desi intra in atributiile de serviciu ale faptuitorului). 3.Subiectii infractiunii. Subiectul activ este calificat, el trebuie sa aiba calitatea de functionar public sau functionar. Participatia penala este posibila sub toate formele. Existenta coautoratului este conditionata pentru toti coautorii de existenta calitatii speciale cerute de lege pentru autor. Instigator sau complice poate fi orice persoan a. Subiect pasiv este institu tia sau orice alta unitate dintre cele enumerate care a suferit o tulburare insemnat a a activitatii sau al carei patrimoniu a fost prejudiciat prin savarsirea faptei. 4. Latura obiectiv a. Elementul material se poate realiza atat printr-o inactiune - neindeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu, cat si prin actiune - indeplinirea defectuoasa a acestuia. Urmarea socialmente periculoas consta fie in tulburarea insemnat a a bunului mers al activitatii unui organ, al unei institutii de stat sau al uneia din unitatile mentionate anterior, fie intr-o paguba adusa patrimoniului acesteia. In ce priveste legatura de cauzalitate aceasta conditioneaza existenta infractiunii si trebuie demonstrata. 5.Latura subiectiva. intentia cu ambele sale forme, directa sau indirecta. Mobilul sau scopul servesc doar la individualizarea judiciara a pedepsei. 6. Forme si modalitati. Tentativa este posibila numai in cazul formei comisive a infractiunii, dar nu este pedepsita de lege. Consumarea infractiunii are loc in mod diferit, dupa modul de realizare a faptei. Astfel, in cazul comisiunii in momentul indeplinirii in mod defectuos a actului, in timp ce in cazul omisiunii in momentul expirarii termenului in care ar fi trebuit efectuat acesta.

248¹.Abuzul in serviciu in forma calificata 1. Continut legal Prin art. 248 Cod penal, legiuitorul a consacrat o forma agravata, comuna pentru toate cele trei forme ale abuzului in serviciu. Potrivit textului de lege, abuzul in serviciu are forma calificata "daca faptele prev azute in art. 246, 247, si 248 au avut consecinte deosebit de grave". Prin consecinte "deosebit de grave" se intelege (conform art. 146 Cod penal) o paguba materiala mai mare de 2.000.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grav a a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oric areia dintre unitatile la care se refera art. 145 Cod penal ori altei persoane juridice sau fizice. 2. Sanctiuni. Abuzul in serviciu in forma calificat a se sanctioneaza cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

249.Neglijenta in serviciu 1. Continut legal "incalcarea din culpa, de catre un functionar public, a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare insemnat a bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane". 2.Obiectul juridic special relatiile sociale referitoare la indeplinirea corecta si competenta a indatoririlor de serviciu. Obiect material al infractiunii lipseste de obicei. 3.Subiectii infractiunii. Subiectul activ este calificat, el trebuie sa aiba calitatea de functionar public. Fiind o infractiune savarsita din culpa, neglijenta in serviciu este susceptibila numai de participatie penala improprie. Subiectul pasiv este organul ori institu tia de stat sau orice alta unitate dintre cele mentionate careia i s-a cauzat o tulburare insemnat a a activitatii sau al carei patrimoniu a fost prejudiciat prin savarsirea faptei. Calitate de subiect pasiv poate avea, de asemenea, persoana careia i s-a cauzat o vatamare importanta intereselor sale legale. 4. Latura obiectiv a. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin incalcarea unei indatoriri de serviciu de catre un functionar public prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa. Prin "indatorire de serviciu" sunt intelese toate obligatiile ce-i revin functionarului public potrivit normelor care reglementeaz a postul respectiv sau care sunt inerente acestuia. Inactiune (neindeplinirea acelei indatoriri), fie printr-o actiune (indeplinirea ei in mod defectuos). Urmarea socialmente periculoasa consta fie intr-o tulburare insemnata a bunului mers al uneia din unit atile prevazute in textul de lege, fie in prejudicierea patrimoniului acesteia, dar ea poate consta, in anumite cazuri, si in vatamarea importanta adusa intereselor legale ale unei persoane Existenta legaturii de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata trebuie intotdeauna demonstrata. 5.Latura subiectiv a. Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta infractiune este intotdeauna culpa, posibila in cele doua forme: usurinta sau neglijenta. 6. Forme si modalitati. Fiind o infractiune care se savarseste din culpa, neglijenta in serviciu nu este susceptibila de tentativa. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea periculoasa a faptei. Forma agravata, potrivit art. 249 alin.(2) Cod penal, se considera comisa daca a avut consecinte deosebit de grave.

250.Purtarea abuziva

1. Continut legal Potrivit art. 250 Cod penal, infrac tiunea se poate realiza atat intr-o varianta tip precum si in patru variante agravate.

In art. 250 alin.(1) Cod penal legiuitorul incrimineaza ca varianta tip "intrebuintarea de expresii jignitoare fa ta de o persoana de catre un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu".

In art. 250 alin.(2) Cod penal se prevede prima variant a agravata, respectiv: „amenintarea savarsita de catre un functionar public, in conditiile alin.(1)". A doua varianta agravata, conform art. 250 alin.(3) Cod penal consta in: „lovirea sau alte acte de violenta savarsite de catre un functionar public, in conditiile art. (1)". A treia variant a agravata, conform art. 250 alin.(4), precum si a patra varianta agravata, conform art. 250 alin.(5) au ca rezultat vatamarea corporala, respectiv vatamarea corporala grava savarsite de catre un functionar public in conditiile alin.(1) al aceluiasi text de lege.

2. Obiectul juridic special relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activit atii de serviciu si, in secundar, cele referitoare la demnitatea sau integritatea corporala ori sanatatea persoanei. Obiectul material al infractiunii este prezent doar in situatiile agravante cand este reprezentat de corpul persoanei vatamate. 3.Subiectii infractiunii. Subiectul activ este calificat, el trebuie s a aiba calitatea de functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. In cazul participatiei penale instigatorii sau complicii nu trebuie sa aiba, cu necesitate, calitatea ceruta de lege pentru autori. Subiect pasiv poate fi orice persoan a careia i s-au adresat expresiile jignitoare sau care a suferit o vatamare a integritatii sale corporale sau sanatatii prin savarsirea infractiunii. 3. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se realizeaza, in varianta tip, prin intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana. Nu intereseaza daca aceasta s-a realizat oral, in scris, prin gesturi, etc., este suficient ca in acest mod sa fi fost adusa o atingere onoarei sau demnitatii victimei. In situatia descrisa in variantele agravate elementul material se realizeaza prin actiunile sau inactiunile capabile sa produca rezultatele stipulate in textul de lege. Urmarea socialmente periculoasa rezulta implicit din actiunea incriminata si consta in crearea unei stari care aduce atingere demnitatii persoanei si, in cazurile agravate, in vatamarea efectiva adusa integritatii corporale si sanatatii persoanei. Legatura de cauzalitate trebuie sa existe. 5.Latura subiectiva. intentia directa sau indirecta. Mobilul si scopul au relevanta doar pentru individualizarea pedepsei. 6. Forme si modalitati. Tentativa la infractiunea de purtare abuziva nu este sanctionata de lege. Consumarea infrac tiunii are loc in momentul in care faptuitorul intrebuinteaza expresii jignitoare ori cand recurge la lovituri sau alte violen te de natura sa produca urmarile cerute de lege, asa cum sunt stipulate pentru formele agravate. 252.Neglijenta in pastrarea secretului de stat 1. Continut legal "neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului". 2. Obiect juridic special relatiile referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu. Obiectul material al infractiunii consta in documentul distrus, alterat, pierdut sau sustras, in cazul in care comportarea neglijenta a faptuitorului a avut ca urmare distrugerea, alterarea, piederea sau sustragerea unui document de stat3.Subiec tii infractiunii. Subiectul activ este calificat, el trebuie sa aiba calitatea de functionar public deoarece numai in aceste conditii ar putea avea o comportare neglijenta in raport cu documente ce contin informatii cu caracter de secret de stat. Subiect pasiv poate fi orice persoan a juridica ale carei interese au fost lezate din cauza neglijentei in pastrarea secretului de stat. 4. Latura obiectiva. Elementului material al laturii obiective, o comportare neglijenta a faptuitorului in pastrarea secretului de stat. Prin comportarea neglijenta a faptuitorului in pastrarea secretului de stat se intelege atat lipsa de grija a faptuitorului, cat si nesocotinta, imprudenta, nepasarea, nedibacia acestuia in pastrarea documentelor sau datelor ce constituie secrete de stat. Comportarea neglijenta se poate manifesta printr-o actiune sau inactiune si trebuie sa aiba drept consecinta distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat ori s a constituie un prilej dat altei persoane de a afla un astfel de secret.

Pentru existen ta infractiunii sub aspectul laturii obiective mai este necesar ca fapta sa fie de natura sa aduca atingere intereselor statului. Urmare socialmente periculoasa trebuie sa se realizeze in formele prevazute de textul de lege, respectiv sa constea in distrugerea, alterarea, sustragerea sau pierderea unui document ce constituie secret de stat, sau prilejuirea afl arii acestor secrete de catre o alta persoana. Legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata trebuie sa existe. 5.Latura subiectiva. culpa, in oricare din modalitatile sale, cu usurinta sau din neglijenta 6. Forme si modalitati. Fiind o infractiune care se savarseste din culpa, tentativa nu este posibila. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care comportarea neglijenta a faptuitorului manifestat a printr-o actiunea sau inactiune, are ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat sau aflarea unui astfel de secret de catre o persoana neindreptatita a-l cunoaste. 253¹.Conflictul de interese 1. Continut legal "fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, so tul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alt a persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale sau de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura". 2. Obiectul juridic special relatiile referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu, cu impar tialitate si corectitudine. Infractiunea de conflict de interese de regula nu are obiect material. 3.Subiectii infractiunii. Subiect activ al infractiunii nu poate fi decat un functionar public. Participatia penala este posibila in toate formele, cu mentiunea ca in cazul coautoratului participantii trebuie sa aiba aceeasi calitate, de functionar public. Subiect pasiv este statul, ca titular al valorii sociale protejate, reprezentat de unitatea in care ati desfasoara activitatea functionarul public. 4. Latura obiectiv a. Elementul material consta in 2 actiuni alternative: indeplineste un act sau participa la luarea unei decizii in conditiile in care in urma acestei activitati se obtine un folos material injust pentru sine sau pentru una dintre persoanele enumerate. Urmarea socialmente periculoasa consta in insasi vicierea relatiilor de serviciu in urma savarsirii faptei. Pentru existen ta infractiunii de conflict de interese intre elementul material si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate. 5.Latura subiectiva. intentia. Mobilul si scopul au relevanta doar pentru dozarea pedepsei. 6. Forme si modalitati. Desi posibila, tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul obtinerii folosului material ca urmare a savarsirii faptei descrise de c atre functionarul public. 254.Luarea de mita 1. Continut legal "fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri". 2.Obiectul juridic special relatiile sociale conditionate de buna desfasurare a activitatii de serviciu realizata cu probitate, cinste si corectitudine. Infra tiunea de luare de mita nu are obiect material. Banii, valorile sau alte foloase reprezinta obiecte ale mitei. Unii autori sunt de parere ca infractiunea de luare de mita poate avea totusi obiect material, daca actiunea faptuitorului priveste in mod direct un bun. 3.Subiectii infractiunii. Subiectul activ este calificat; el trebuie sa aiba calitate de functionar public sau alt functionar in sensul art. 147 Cod penal. Participa tia penala este posibila sub toate formele. In privinta coautoratului, pentru existenta acestuia este necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Instigator sau complice poate fi orice persoana.

Subiectul pasiv este reprezentat de organul sau institu tia de stat, o unitate din cele enumerate la art. 145 Cod penal sau orice alt a persoana juridica prejudiciata prin savarsirea faptei. 4. Latura obiectiv a. Elementului material: fie printr-o actiune, fie printr-o inac tiune. Actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin faptuitorului, ori in acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, iar inactiunea in nerespingerea de catre acesta a unei asemenea promisiuni. A pretinde ceva inseamn a a cere ceva. Pentru a realiza continutul infractiunii nu este necesar ca pretentia formulata de faptuitor sa fie satisfacuta. A primi ceva inseamn a a lua efectiv ceva in posesie. A accepta o promisiune inseamn a a-si exprima acordul cu privire la promisiunea facuta de cineva. Oricare dintre aceste actiuni si inactiuni trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase. Banii sau alte foloase la care se refera actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie necuvenite, adica faptuitorul sa nu fie indreptatit a le pretinde sau primi. Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara sau concomitenta indeplinirii, neindeplinirii etc. actului pentru a carui indeplinire, neindeplinire etc. faptuitorul pretinde sau primeste bani sau foloase. Pentru existen ta infractiunii este necesar ca actul pentru a carui indeplinire, neindeplinire etc. func tionarul pretinde, primeste etc. bani sau foloase sa faca parte din sfera atributiilor de serviciu ale acestuia, adic a sa fie un act privitor la indatoririle sale de serviciu. Urmarea socialmente periculoas a consta in crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activit atii de serviciu in una din institutiile mentionate; legea nu conditioneaza existenta infractiunii de producerea unei v atamari propriu-zise. Fiind o infractiune de pericol existenta legaturii de cauzalitate nu trebuie dovedita; ea rezulta din savarsirea faptei. 5.Latura subiectiva. intentia directa. Pentru existenta infractiunii este necesar ca, in momentul savarsirii actiunii sau inactiunii incriminate, f aptuitorul sa fi urmarit scopul de a indeplini, a nu indeplini sau de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau de a efectua un act contrar acestor indatoriri. 6. Forme si modalitati. Tentativa infractiunii de luare de mita nu este pedepsita de lege deoarece practic, prin modul de savarsire a infractiunii, poate fi asimilata infractiunii - fapt consumat . Infractiunea se consuma in momentul savarsirii actiunii sau a inactiunii incriminante, adica in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necuvenite ori in momentul in care faptuitorul accepta sau nu respinge promisiunea unor asemenea foloase. Potrivit art. 254 alin.(2) Cod penal, luarea de mita este mai grava daca fapta a fost savarsita de un func tionar cu atributii de control.

255.Darea de mita 1. Continut legal "promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254 Cod penal". 2. Obiectul juridic special relatiile sociale conditionate de buna desfasurare a activitatii de serviciu realizata cu probitate, cinste si corectitudine. Infractiunea de dare de mita nu are obiect material. Totusi, in doctrina exista opinii care sustin existenta obiectului material in cazul in care actiunea faptuitorului priveste in mod direct un bun. 3.Subiectii infractiunii. Subiect activ al acestei infrac tiuni poate fi orice persoana care raspunde din punct de vedere penal. Participatia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv al infrac tiunii de dare de mita este orice unitate din cele prevazute la art. 145 Cod penal sau o persoana juridica privata, in al carui serviciu isi desfasoara activitatea functionarul caruia i se promite, i se ofera sau i se da mita. 4. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin savarsirea uneia dintre urmatoarele actiuni, prevazute alternativ in textul legii: promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase unui functionar pentru a indeplini, a nu indeplini sau a intarzia indeplinirea unui act referitor la indatoririle sale de serviciu ori pentru a efectua un act contrar acestor indatoriri. Nu va exista infractiune daca functionarului c aruia i s-a oferit „mita" nu avea competenta de a efectua acel act. A promite inseamna a fagadui unui functionar un avantaj pe care il va avea daca va actiona sau nu va ac tiona in sensul dorit de acea persoana.

A oferi inseamna a prezenta functionarului folosul pe care il va primi pentru indeplinirea, neindeplinirea a actului respectiv. A da bani sau alte foloase inseamn a a preda, a remite functionarului banii sau foloase. Darea presupune intotdeauna actul corelativ al primirii. Promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase trebuie sa fie anterioara indeplinirii, neindeplinirii etc. a actului avut in vedere de mituitor. Urmarea socialmente periculoasa consta in producerea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activit atilor de serviciu intr-un organ de stat, institutie publica sau in cadrul unei persoane juridice. Fiind o infrac tiune de pericol legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita; ea rezulta din savarsirea faptei. 5.Latura subiectiva. intentia directa calificata prin scop deoarece, in momentul savarsirii infractiunii, faptuitorul trebuie sa urmareasca indeplinirea, neindeplinirea sau intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu ale celui asupra c aruia savarseste actul de corupere, ori efectuarea unui act contrar indatoririlor de serviciu ale acestuia. 6. Forme si modalitati. Tentativa la infractiunea de dare de mita nu este posibila deoarece aceasta este o infractiune cu consumare anticipata. Infrac tiunea se consuma in momentul in care faptuitorul promite, ofera sau da functionarului banii sau foloasele, in scopul ar atat in textul legii, moment in care se produce si urmarea periculoasa a faptei, adica starea de pericol pentru buna desfasurare a activitatii de serviciu. Conform art. 255 alin.(3) Cod penal exist a o clauza care exclude infractiunea. Astfel, fapta de dare de mita nu constituie infractiune daca mituitorul a fost constrans, prin orice mijloace, de catre cel care a luat mita.

256.Primirea de foloase necuvenite 1. Continut legal "primirea de catre un functionar direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia". 2. Obiectul juridic special este reprezentat de relatiile sociale bazate pe desfasurarea normala, corecta si cinstita a activitatii de serviciu a functionarilor dintr-o unitate sau institutie de stat sau publica, chiar si dupa indeplinirea atribu tiilor pe care le au. De regula, infractiunea este lipsita de obiect material. Banii sau alte foloase primite de functionar nu constituie obiect material ci bunuri dobandite prin savarsirea infractiunii si vor fi supuse confiscarii speciale. 3.Subiectii infractiunii. Subiectul activ al infractiunii de primire de foloase necuvenite este calificat; poate fi numai un functionar public sau alt functionar. Participatia penala este posibila sub toate formele. Pentru existenta coautoratului, este necesar ca faptuitorii sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Subiect pasiv poate fi autoritatea sau institutia de stat sau orice alta persoana juridica in al carei serviciu se afla functionarul public (sau functionarul) care se face vinovat de savarsirea infractiunii de primire de foloase necuvenite. 4.Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii consta in actiunea faptuitorului de a primi bani sau alte foloase necuvenite dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale. A primi inseamna a lua efectiv in posesie. Prin foloase necuvenite se inteleg orice avantaje de ordin patrimonial. Urmarea socialmente periculoasa consta in crearea unei stari de pericol pentru bunul mers al activit atii unei unitati sau institutii de stat sau publice sau al oricarei alte persoane juridice in serviciul careia se afl a faptuitorul. Fiind o infractiune de pericol legatura de cauzalitate nu trebuie demonstrata ci rezulta din savarsirea faptei. 5.Latura subiectiva. intentie directa. 6. Forme si modalitati. Tentativa este posibila, insa legea nu o pedepseste. Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii incriminate, adica in momentul in care faptuitorul, dupa indeplinirea actului, primeste banii sau foloasele necuvenite. 257.Traficul de influenta

1. Continut legal primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina s a faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu". 2. Obiectul juridic special al infractiunii de trafic de influenta este reprezentat de relatiile sociale referitoare la activitatea de serviciu si a caror desfasurare normala trebuie realizata in conditii de incredere in corectitudinea si probitatea morala a functionarilor fara a exista dubii legate de posibilitatea de a fi influentati in activitatea lor de terte persoane. Infractiunea este, de regula, lipsita de obiect material. Totusi, daca faptuitorul primeste un bun, acesta nu constituie obiect material al infractiunii ci lucru dat pentru savarsirea infractiunii. 3.Subiectii infractiunii. Subiectul activ este necircumstantiat, poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub forma coautoratului, instigarii si complicitatii. Subiect pasiv este organul de stat sau institutia publica, dar si orice persoana juridica in al carei serviciu se afla functionarul care ar urma sa fie influentat in activitatea sa, in mod real sau doar imaginar, de subiectul activ. 4. Latura obiectiva. Elementul material 3 actiuni distincte, respectiv primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni sau daruri, direct sau indirect, in vederea determinarii unui functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Primirea de bani sau alte foloase presupune preluarea de catre faptuitor a unei sume de bani, a unui bun etc., iar pretinderea acestora inseamna cererea faptuitorului, expresa sau tacita, de a i se da o suma de bani, un bun etc. Acceptarea de promisiuni sau daruri presupune manifestarea acordului cu privire la promisiunile facute sau darurile oferite. Pentru existenta infractiunii este necesar ca faptuitorul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influen ta asupra unui functionar. A avea influenta asupra unui functionar inseamna a avea trecere, a se bucura in mod real de increderea acelui functionar, iar a lasa sa se creada ca are influenta inseamna a crea cumparatorului de influenta falsa impresie ca se bucura de trecere in fata respectivului functionar A treia conditie esentiala pentru realizarea infractiunii este ca faptuitorul sa primeasca ori sa pretinda banii ori foloasele ori s a accepte promisiuni ori daruri mai inainte ca functionarul asupra caruia are sau a lasat sa creada ca are influenta sa fi indeplinit actul care constituie obiectul interventiei. Urmarea socialmente periculoasa consta in starea de pericol ce se creeaza in legatura cu prestigiul func tionarilor si, mai ales, cu buna desfasurare a activitatii la nivelul organului de stat, a institutiei publice sau persoanei juridice in al c arei serviciu se afla functionarul respectiv. Fiind o infractiune de pericol legatura de cauzalitate nu trebuie demonstrata ci rezulta din savarsirea faptei. 5.Latura subiectiva. intentie directa. Faptuitorul savarseste fapta cu scopul de a determina un functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu. 6. Forme si modalitati. Tentativa este posibila dar nu este sanctionata de lege. Infractiunea se consuma in momentul in care faptuitorul, care are sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pretinde sau primeste bani sau alte foloase, ori accepta promisiunea unor foloase sau daruri, pentru a-l determina pe acel functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.