defectologie verificat!
DESCRIPTION
cursuriTRANSCRIPT
Cursuri Defectologie si Logopedie
Cursul nr.1
1.DEX
- dizabilitate : stare fizică, psihică sau mintală care limitează o persoană în deplasare, activitate sau în receptare
- handicap: deficienţă senzorială, motorie, mintală sau orice altă infirmitate a unei persoane
Philipp Wood (1992)- conturează diferenţa dintre:
- deficienţă (impairment): orice pierdere sau anomalie a structurii sau a funcţiei psihologice, fiziologice sau anatomice
- incapacitate (disability): restricţie sau lipsă rezultând dintr-o deficienţă a capacităţii de a efectua o activitate în maniera şi în cadrul a ceea ce se consideră a fi normal pt fiinţa umană
- handicap: un dezavantaj pt o persoană, rezultând dintr-o deficienţă sau o incapacitate care limiează sau împiedică îndeplinirea unui rol ce este normal, în funcţie de vârstă, sex, factori sociali, culturali
Alte clasificări:
Handicapul- o funcţie dintre persoanele deficiente şi mediul înconjurător;
- apare atunci când acestea întâlnesc bariere culturale, fizice sau sociale, care le împiedică accesul la diferitele sisteme ale societăţii, care, în schimb, sunt disponibile altor cetăţeni;
- în acest fel, este pierderea sau limitarea ocaziilor de a lua parte la viaţa comunităţii la un nivel egal cu al celorlalţi, consideraţi normali.
1
Termeni:
persoane cu handicap : acele persoane cărora mediul social, neadaptat nevoilor lor, le împiedică total sau parţial accesul cu şanse egale la viaţa social
handicap: pierderea sau limitarea şanselor unei persoane de a lua parte la viaţa comunităţii, la un nivel echivalent cu al celorlalţi membri din comunitate
abilitare: aplicarea unui set de măsuri la nivel educaţional, instructiv, care are menirea de a forma anumite calităţi, mai ales pt copiii mici, cu probleme congenitale sau precoce
Reabilitare: pt a-şi valorifica maximal un potenţial redus, ca urmare a unor probleme de dezvoltare
Instituţionalizare: procesul de încadrare a unor persoane cu nevoi speciale, cu diferite tipuri de deficienţe, în instituţii specializate, unde acestea benficiază de hrană, îngrijire, odihnă, educaţie specializată şi uneori chiar de locuri de muncă, dar sub supraveghere
Dezinstituţionalizarea: presupune plasarea persoanelor cu nevoi speciale în instituţii mari, de tip rezidenţial, preferându-se instituţiile de tip centru,care erau mai reduse, şi renunţarea la îngrijirea pe termen lung
Noninstituţionalizarea: procesul de scoatere completă a persoanelor cu deficienţă din cadrul instituţiilor
Integrarea: este necesar să se facă un proces de acordare a unei persoane cu dizabilităţi a tuturor drepturilor şi oportunităţilor reale de a se putea implica în viaţa socială, comunitară, inclusiv în cele de ordin educaţional, alături şi împreună cu ceilalţi membri ai comunităţii prin implicarea societăţii
Incluziunea:procesul de încorporare a tuturor membrilor comunităţii de reşedinţă, indiferent de statutul psihofizic al acestora, de deficienţel şi inadaptările lor, însă, după o pregătire minuţioasă a spaţiului
2
Cursul nr. 2
Deficiența de intelect (mintală)
Alți termini:
- întârziere mintală
- insuficiență mintală
- oligofrenie
- encefalopatie infantilă
Definiții:
- Alexandru Roșca (1936) - o potențialitate restrânsă sau o oprire a dezvoltării cerebrale, în urma căreia persoana atinsă este incapabilă la maturitate să se adapteze la mediul său și la cerințele comunității, în așa fel încât să-și poată menține existența fără supraveghere și sprijin extern.
- E. A. Doll (1941) - stare de subnormalitate mintală datorată unei opriri a dezvoltării,de origine constituțională și având un caracter esențialmente incurabil, caracterizându-se printr-o stare de incompetență social,ce se constată la maturitate.
- R. Zazzo (1969) - prima zonă a insuficienței mintale, relativă la exigențele societății,variabile de la o societate/ vârstă la alta, insuficiență ai cărei factori determinanți sunt biologici (normali/ patologici)și cu efect ireversibil în studiul actual al cunoștințelor.
- Asociația Americană de Psihiatrie (DSM, 2003) - retardarea mintală este caracterizată printr-o funcționare intelectuală semnificativ sub medie, un IQ <= 70, cu debut înainte de 18 ani, și prin deficite și deteriorări concomitente în funcționarea adaptativă
- A. Gherguț (2005) - reducerea semnificativă a capacităților psihice, care determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului, la condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător, și la standardele de conviețuire socială dintr-un anumit areal cultural, ceea ce plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate, exprimată printr-o stare de handicap, în raport cu ceilalți membri ai comunității
3
Cauze:
- tipul agentului patogen;
- vârsta;
- durata și forța acțiunilor;
- zestrea ereditară.
Clasificări ale factorilor endogeni (genetici):
anomaliile cromozomiale
Consecință:
dezechilibru genic
minus: afectată viabilitatea oului
plus: sindrom Down
Exogeni (câștigați):
acționează cel mai des în perioadele timpurii, intrauterine, cu precădere, în primii 3 ani
de viață.
Etape:
prenatală- corespunzătoare formării produsului de concepție
4
Subetape:
progenetică
embrionară
fetală
Factori:
oboseala și stresul gravidei
progenetici: radiații care pot determina o lezare a celulei
primară- determină moartea acesteia
secundară- tulburări metabolice, membre lungi
procese involutive la nivelul ovarului:
- picioare strâmbe
- hidrocefalici
- mongolism
șocurile psihice grave pot determina modificări la nivelul celulelor germinative
diabetul zaharat
atrofiere a overelor
tulburări funcționale genitale
embriopatici de natură fizico-chimică, iradieri, oxid de carbon, nichel, cobalt, plumb
medicamente teratogene:
- citostatice
- substanțe psihotrope
- neuroleptice
- antidepresive
- tranchilizante
bolile infecțioase, virotice, rubeola, gripa
5
bolile cașectizante ale mamei
boli genetice de metabolism
- febra tifoidă
- malaria
- avitaminozele
traumatisme ale gravidei, accidente, tentative de avort
tulburările endocrine ale mamei: tiroidiene, diabet
fetopatici
intoxicații
alcool, plumb, mercur
stări carențiale
- avitaminoze
- boli cașectizante
infecțiile materne
traumatisme fizice, perinatală, în cursul travaliului și în primele zile de la naștere
Factori:
accidentele de la naștere
nașterea cu forceps
sugrumarea cu cordonul ombilical
postnatală:
boli inflamatorii cerebrale
meningoencefalita
TBC
- boli infecțioase cu implicații cerbrale:
tusa convulsivă
6
anumite variante de gripă
varicela
variola
hepatita epidemică
- traumatisme craniocerebrale
intoxicații acute și cronice
vaccinurile cu riscul cel mai mare: antivariolic
alimentația carențială
carențe de tip afectiv
Altă clasificare, utilizată în comisiile de expertiză (Păunescu & Mușu, 1997)
Biologici (genetici, ereditari) specifici:
aberațiile cromozomiale
sindroamele:
- Turner
- Klinefelter
- Down
ectodermozele congenitale
leziuni ale țesuturilor derivate din ectoderm
sindromul Sturge-Weber
dismetaboliile
idioția amaurotică
sindromul Hunter
disendocrinii: cretinismul endemic, hipotiroidismul
Nespecifici (poligenici)- majoritatea deficiențelor ușoare și de gravitate medie:
7
ecologici- vezi mai sus
psihosociali: mediu familial nefavorabil, ostilitate, agresivitatea, pasivitate, indiferență
carențe afective/ educative
tipul mediului de proveniență
mediul rural > mediul urban
Posibile cauze:
alcoolism
condițiile igienico-sanitare
mărimea familiei - cu cât familia este mai numeroasă, cu atât este o șansă mai
mareca un copil să aibă o deficiență mintală
vârsta părinților - prea fragedă, prea înaintată
afectează funcția de procreere
Clasificarea deficienței mintale:
- retardare mintală ușoară- 55 <= IQ <= 70
- retardare mintală moderată - 35-40 <= IQ <= 50-55
- retardare mintală severă - 20-25 <= IQ <= 35-40
- retardare mintală profundă- IQ <= 20
Clasificări de tip psihometric:
- Terman-Merill - pt a pune în evidență ceea ce reiese din testele de inteligență de tip Binet-
Simon
- IQ = VM / VR * 100
Clasificare:
- idioți- 0 <= IQ <= 24
8
- imbecili- 25 <= IQ <= 49
- debili- 50 <= IQ <= 69
- cazuri de limită- 70 <= IQ <= 79
- tardivi- IQ ~ 90
Adaptare românească:
- debili mintal
- idioți- 0 <= IQ <= 22
- imbecili - 23 <= IQ <= 49
- moroni- 50 <= IQ <= 69
- înapoiați mintal
- mărginiți- 70 <= IQ <= 79
- proști - 80 <= IQ <= 89
- normali- 90 <= IQ
Studiu realizat în Franța:
- debili ușori - 65 <= IQ <= 80- vârstă mintală la încheierea dezvoltării: 10-12 ani
- debili moderați - 50 <= IQ <= 65 - vârstă mintală la încheierea dezvoltării: 8-10 ani
- debili profunzi- 30 <= IQ <= 50- vârstă mintală la încheierea dezvoltării: 5-8 ani
- cea mai afectată categorie - vârstă mintală la încheierea dezvoltării: < 5 ani
Studiu realizat în Elveția (Besson)
- inteligență sub normală - 80 <= IQ <= 100- vârstă mintală: 11-14 ani
9
- debilitate ușoară- 60 <= IQ <= 80- vârstă mintală: 8-11 ani
- debilitate medie- 40 <= IQ <= 60 - vârstă mintală: 7-8 ani
- debilitate profundă- 20 <= IQ <= 40- vârstă mintală: 3-7 ani
- debilitate gravă- 0 <= IQ <= 20- vârstă mintală: < 0-3 ani
Cursul nr.3
Forme de descriere a deficienței de intelect
- modelul sindromului Strauss: descriere într-o formă globală
- modelul sindromului Luria-Pevzner : împărțire în grade
Clasificări pe baza:
IQ dezvoltării psihice capacității de adaptare a persoanei la mediu și viața social capacității formării autonomiei personale formării comportamentelor comunicaționale și relaționale
Intelect de limită : între intelect normal și deficiența de intellect. Conform multor autori, nu face parte din categoria deficienței de intelect.
- IQ ~ 80-90
- sintagmă apărută recent (ultimele 3-4 decenii)
- conform DSM, IQ ~ 70-80
10
- Binet și Simon indică un decalaj între vârsta mentală și vârsta cronologică de circa 2 ani și jumătate la 10 ani, și consideră că acest decalaj va crește treptat până când va ajunge la 5 ani, la vârsta de 15 ani=> se produce o plafonare intelectuală până în jurul vârstei de 10-13 ani
- majoritatea autorilor consideră că poate fi cel mai ușor descoperit în școală dacă până atunci manifestările nu indică o întârziere marcantă în dezvoltare, în momentul intrării la școală, se observă întârzieri
- ~ 10% din populața școlară
- principalele dificultăți: cititul (dislexie),scrisul (disgrafie) si calculul (discalculie)
- prezintă tulburări instrumentale care nu pot fi recuperate prin activitatea didactică obișnuită a profesorului la clasă. S-a considerat că, începând cu clasa a 6a, aceste persoane să fie introduse în grupuri separate, dar viabilitatea ideii nu s-a dovedit,în schimb, începând cu clasa a 4a, a 5a, să se pună mai puțin accent pe partea didactică, și mai mult pe cea practică, în scopul creșterii autonomiei. Prin suficient efort, pot minimiza diferența față de ceilalți,putând chiar ajunge să urmeze ciclul de învățământ superior
Aceste persoane sunt:
Iritabile,instabile, cu o timiditate exagerată,inhibate manifestă dificultăți în fluxul ideației, încetineală/ baraje în gândire si momente de vid
mental rezolvă sarcinile impuse în cadrul școlii doar până la un anumit grad de complexitate/
abstractizare.Au tendința de a trece imediat la acțiune si de a nu asculta instrucția până la capăt
din perspectiva structurării perceptiv-motrice a spațiului au dificultăți în respectarea formei, mărimii si a proporțiilor
în cazul orientării lipsește coordonarea vizual-motrică prezinta imaturitate social-afectivă,au dificultăți de relaționare cu ceilalți
Alte manifestări:nedezvoltare staturală, ponderală,tulburări de echilibru, hipoacuzie.Au o permanentă teamă de insucces, neîncredere în sine si nivel scăzut de aspirație.
Deficiența mintală de gradul 1
Se mai numește si debilitate mintală sau handicap ușor/ lejer de intelect
11
50 <= IQ <= 80 dezvoltare cronologică normală a vârstei între 7-12 ani
Seguin este primul care a vorbit de debilitate intelectuală si considera că este vorba despre întârziere mentală, care diferă de idioție și de demență.
Dupre (1909) -primul care a vorbit de debilitate mintală.
Vermeylen (1924) termen preluat de la Dupre și adaptat: insuficiență mintală.
Debilitatea mintală: insuficiență mai mult sau mai puțin marcantă a dezvoltării inteligenței, lăsându-i individului posibilitatea de a ajunge la autonomie personală, socială, fără însă să-i permită să-și asume în totalitate responsabilitatea propriilor conduit. Permite indivizilor care au această deficiență să fie educabili si capabili de achiziții școlare corespunzătoare vârstei sale mintale, nu celei cronologice.
Clasificare:
a) debilul sever
b) debilul mijlociu
c) debilul lejer
Dpdv al activității nervoase superioare:
reflexele condiționate prezintă oscilații intense și persistente sub aspectul timpului de latență, forței si duratei reacției
Percepție:
tulburări ale analizei și sintezei din obiectele percepute se desprind mai puține detalii față de normal percepții insuficient de specific caracter fragmentar, lacunar posibilitatea confuziilor perceptuale
Deficiența mintală de gradul 2
12
Se mai numește imbecilitate sau handicap mediu de intellect
20 <= IQ <= 50 corespunzătoare dezvoltării de la 3-7 ani
Wallon - spre deosebire de idioți, imbecilii ajung la un nivel la care se pot folosi de experiențele anterioare, pentru a se putea adapta la o situație nouă
- predominată de malformații somatice
- aspect displastic facio-cranian (hipertelorism)
- gura de lup,urechi malformate
- proeminenta globilor oculari
Motricitatea este slab dezvoltată,insuficient diferențiată
- nu poate inchide un singur ochi
- mișcările sunt stângace, lipsite de finețe
Limbajul: ajung să-și insușească sistemul simbolic al limbajului,care îi va ajuta în comunicare insa vorbirea este imperfecta, probleme de articulație, inteligibilitate redusă.
- vocabularul se va limita la cuvintele uzuale iar structura gramaticala a limbii nu poate fi însușită, vorbirea va fi agramată
Mariana Roșca: ei nu reușesc să-și însușească scris-cititul, iar dacă reușesc,se bazeaza pe mecanisme de ...
Gândire: - concretă, situațională, limitată la rezolvări mecanice chiar și în cazurile în care aceștia se duc spre limita superioară a dezvoltării mintale, nu vor depăși gândirea conceptuală de 7 ani.
- nu pot să achiziționeze noțiunea de număr, nu reușesc sa achiziționeze relații spațiale
- structuri mintale obsesionale
Afectivitate este imatură,labilă.Imaginile parentale vor deveni singurul lor sistem de referință si singura lor experiență emoțională.Au mare nevoie de securitate, vor prezenta conduite reactive în situația în care li se pare că sunt abandonați.Fondul afectiv e alcătuit din puerilism și ...
Comportamentul este dominat de emotivitate, care este necontrolată.
- comportamente aberante, care sunt reactii de insecuritate, furie,evitare a unei situații de eșec,ostile și toate aceste trasaturi vor face ca integrarea socială să fie dificilă.
13
Atenția este instabilă, însa atunci când sunt interesați, ei se pot concentra o perioadă scurtă.
Memoria - există cazuri de hipermnezie și aceste persoane se numesc idioți savanți sau imbecili provigiosi și se impart în categorii:
- calculatori:pot efectua operații de adunare etc. ;aceste operații sunt efectuate foarte rapid
- pot desena foarte frumos
- se pricep la muzică adica pot reproduce bucăți muzicale sau melodii după o simplă ascultare
- beneficiază de o discriminare olfactivă extrem de fină
- rețin foarte bine trasee
Integrarea socială și familială
incapabili de a se autoconduce în raport cu ei inșiși și cu societatea au nevoie de o tutelă și supraveghere permanent inserția lor socială depinde de afectivitatea lor
- 2 categorii:
1. cei care sunt capabili sa se raporteze la o disciplină socială; sunt mai stabili afectiv
2. cei care au maifestări psihopatologice si trebuie internați pentru ca pe fondul lipsei de judecată, vor comite crime,tâlhării sau violuri
dacă efortul e susținut, pot fi educați să se alimenteze singuri și pot efectua munci simple, însă o pot face doar sub supraveghere
pentru aceștia e necesar ca efortul educațional să fie îndreptat către formarea unor deprinderi care să poata duce la o maturizare socială, astfel încât aceste persoane să poata fi integrate în munci productive simple și să le fie create sentimente de utilitate
Cursul nr.4
Deficiența mintală de gradul 3
14
Stare de nedezvoltare mintală și uneori chiar cuvinte izolate pe care le pronunță defectuos, a întregii personalități, de dereglare a dezvoltării fizice și psihice, însoțită de tulburări endocrine,de malformații ale scheletului și craniului.
motricitatea este f deficitară, apar tulburări ale mersului, stereotipii mortice persoanele nu sunt capabile să înțeleagă mediul ambiant și să-și formeze deprinderile de
autoservire manifestă tulburări de comportament, balansări de trunchi, grimase, contorsiuni,
impulsuri motrice subite
Dpdv al malformațiilor:
a) craniene: - microcefalii;
- hidrocefalii;
- hipertelorism.
b) dentare
c) scheletale: - scolioze
- lordoze
- cifoscolioze
O foarte slabă rezistență la infecții ceea ce rezultă o mortalitate ridicată, și o medie de vârstă f scăzută (~ 19 ani).
structură psihomotrică rudimentară. întreaga lor viață afectivă va rămâne legată de instinctele primare brutale.
Dpdv al integrării sociale, distingem 2 forme ale idioției:
1. complete :- nu vom depista decât instincte de conservare, fără limbaj decat sunete nearticulate,țipete, ecolalii
- comportament alcătuit din acte pur reflexe
- inactivitate globală care este întreruptă de impulsuri violente,crize
15
- afectivitatea rămasă la un nivel autoerotic prin masturbare si bulimie
2.parțială
Trăsături de specificitate în deficiența de intelect
Termenul de „specificitate”, introdus de Zazzo (1960) se referea în principal la :
heterocronia dezvoltării deficiența mintală = alt mod de organizare mintală (Zazzo) una din formele variabilității sub care se manifestă normalitatea nu există un caracter specific general al debilității mintale trăsăturile de specificitate diferă de la o formă la alta a debilității iar la același IQ,
trăsăturile de specificitate diferă în funcție de vârstă; în funcție de vârstă, pot să și dispară anumite trăsături de specificitate,în ontogeneză
Șerban Ionescu (1974) considera că există o diferență interindividuală între deficienți - specificitatea trebuie căutată în funcție de fiecare caz particular.
Kurt Lewin (1967) considera primitivismul și infantilitatea ca fiind trăsăturile specifice fundamentale ale deficienței mintale.El le punea în legătură cu:- mobilitatea redusă
- concretismul gândirii
- lipsa imaginației
- lipsa fanteziei
Busemann (1969) considera că trăsătura fundamentală a deficientului mintal este marea risipă de energie în activități nefinalizate.
Lubovski (1978) considera ca trăsături principale ale deficienței mintale reacțiile și comportamentele accentuat stereotipe.El se referea la comportamentele verbale și la cele practice care necesită verbalizare.
Gheorghe Radu și Ioan Druțu considerau ca trăsături specifice deficienților de intelect faptul că aceștia întâmpină grave dificultăți în activități didactice, precum:limba română, matematică,geografie, lucrări practice.
Constantin Pufan (1969) s-a referit la:
- incoerența verbală
- înțelegerea și interpretarea eronată a expresiilor figurate
16
- înțelegerea substratului contextual
Mariana Roșca (1965) a făcut referire la particularități ale:
- percepției
- gândirii
- fidelității memoriei
- relatarea verbală stereotipă
Kounin considera că rigiditatea este particularitatea cea mai definitorie a debilului mintal.Se știe că adultul are un număr de regiuni psihologice pe scoarța cerebrală - acestea și granițele dintre ele devin din ce în ce mai rigide pe măsura înaintării în vârstă; rigiditatea acestora limitează schimbul funcțional între două regiuni învecinate ceea ce produce o inerție la nivelul întregului psihism.La deficientul mintal, aceste regiuni sunt foarte rigide, granițele dintre ele, de asemenea, astfel încât nu se poate produce un transfer funcțional normal între zonele învecinate.
Luria (cu contribuții din partea lui Pevner și Lubovski) a introdus termenul de inerție oligofrenică (patologică);
nu înseamnă neapărat că o inerție înseamnă și o deficiență mintală (v. Neveanu, mai jos) inerția patologică se concretizează într-o pronunțată lipsă de mobilitate a reacțiilor de aici
rezultă, o f slabă adaptare si se manifestă fie prin reacții întârziate,încetineală,apatie fie prin reacții precipitate, reacții insuficient supuse controlului conștient datorate unei persistențe la nivelul scoarței cerebrale a unor focare mai vechi de excitație
mai constă în dereglarea mobilității proceselor nervoase fundamentale stă la baza sindromului central oligofrenic, i.e. diminuării accentuate, a capacității de
generalizare/ abstractizare este un fenomen patologic concretizat într-o puternică lipsă de mobilitate a reacției,astfel,
deficientul mintal manifestă încetineală în gândire, activitate; apatie în stările afective, comportamente;reacții precipitate ce își găsesc explicația în acea stagnare peste măsură a unor focare de excitație în scoarța cerebrală
Paul Popescu Neveanu spunea că o inerție este absolut necesară psihismului uman, însă aceasta trebuie să fie moderată. Este vorba de inerție corticală normală .Fără inerție, nu se pot dezvolta deprinderile, memoria si reflexele.
Beatrice Inhelder a introduse termenul de vâscozitate genetică:- incapacitatea deficientului mintal de a se desprinde cu rapiditate și definitiv de stadiile anterioare ale propriei sale
17
dezvoltări.Se referea de asemenea la procesul de încetinire sau de stagnare completă a dezvoltării.
-la copilul normal, dezvoltarea se caracterizează prin dinamism, fluență,rapiditate, ușurința cu care poate trece la stadiile superioare.
-deficientul de intelect are o construcție mintală anevoioasă, fluctuantă și neterminată.
-toate aceste caracteristici sunt cu atât mai grave cu cât și gradul deficienței este mai mare si arată că modul de a acționa al debilului nu numai că nu poate ajunge la nivelul operațiilor formale, dar, în condiții de stres, în situații noi, deficientul de intelect tinde să regreseze, tinde către reacții specifice stadiilor anterioare de dezvoltare.Acestea vor genera probleme la operațiile de comparare/clasificare,trecere concret->abstract
Vâgoțki considera că, pe baza vâscozității genetice, deficientul de intelect este obligat să se înscrie în zona proximei dezvoltări;dezvoltarea subiectului respectiv este limitată și depinde de gravitatea deficienței: achizițiile pe care acesta le poate face sunt fragile,iar el va manifesta comportamente care sunt mai mult specifice stadiilor anterioare de dezvoltare
- caracterul limitat al proximei dezvoltări este valabil la deficientul de intelect, însă proxima dezvoltare este valabilă și la normal;în condițiile unor activități de grup, copilul face progrese, poate rezolva sarcini pe care, în mod normal, el nu le poate rezolva independent
V se referea la faptul că există o diferență fundamentale între zona proximei dezvoltări de la omul normal și cea de la deficientul mintal.In timp ce la copilul normal, zona proximei dezvoltări este:
- largă
- dinamicăt
- eficientă
la deficientul mintal, zona este – limitată, mai puțin eficientă si nedinamică
- deficientul mintal, atunci când întâmpină dificultăți, când nu poate rezolva singur o sarcină, el nu va solicita ajutorul, iar, atunci când i se oferă ajutorul, nu prea știe să-l folosească.Deficientul mintal nu are nevoie de un feedback,el se implică în activități în mod mechanic.
Zazzo a introdus termenul de heterocronie, care considera că debilul mintal se dezvoltă diferit de la un sector la altul dpdv psihologic.Heterocronia cea mai evidentă este între dezvoltarea psihică și cea fizică- această formă se numește heterocronie fundamentală din care derivă toate celelalte forme.
18
-există și la omul normal heterocronie normală dacă există un dezechilibru între dezvoltarea a două procese psihice;acest lucru nu este un deficit, pt că se recuperează, dezvoltarea unei funcții stimulează dezvoltarea altora
- la deficient, nu numai că nu se recuperează, dar dezvoltarea unei se poate face în detrimentul alteia
Fau a introdus conceputul de fragilitate a construcției personalității: - a pornit de la ideea că vâscozitatea genetică își pune amprenta supra întregii vieți psihice a deficientului de intellect si a dovedit faptul că, în condițiile în care cerințele depășesc posibilitățile de răspuns ale deficientului, intervine această trăsătură de specificitate, care poate fi de 2 feluri:
1.disociată:- duritate
- impulsivitate
- lipsă (aproape) totală a controlului
2.mascată:- apare la acele persoane care trăiesc într-un mediu securizant
- face posibilă disimularea anumitor trăsături
Fragilitatea și labilitatea conduitei verbale constă în neputința deficientului de
- a exprima logico-gramatical conținutul unor situații semnificative
- a se situa la nivelul unui progres continuu în ceea ce privește limbajul
- a se adapta în situațiile noi
Este posibil să se exprime normal și să apară tulburări bruște ale limbajului.Este f dependent de dispozițiile affective si factorii externi, chiar dacă aceștia sunt aparent nesemnificativi.
Curs nr.6
Deficiențele asociate (polihandicapul)
Ce înțelegem prin ea:
persistența a două sau mai multe deficiențe, asociate ale aceeași persoană și însoțite de o varietate de tulburări
19
include : -sindroamele deficienței de intelect în nr de peste 100 - surdocecitate - sindromul autist
Sindromul trisomiei 13 (Patau)
Caracteristici:
- buze despicate
- degete flexate
- degete suplimentare
- absența corpului calos
- apariția hemageoamelor (malformații ale vaselor de sânge) pe față și pe gât
- malformații ale coastelor, inimii ,organelor abdominale si sexuale
- anomalii structurale ale craniului si feței
- microftalmie : cel puțin un ochi mai mic
- anoftalmie: absența unui glob ocular
- anomalii sexuale
Frecvența - 1 la 20 000 de nașteri
Diagnosticarea:
- cam în 70% din cazuri
- holoprosencefalia: anomalie a sistemului nervos central ce afectează creierul anterior si etajul mijlociu al feței
20
Mortalitate:- doar 3% depășesc vârsta de 1 an
- 50% mor înainte de 1 an, cu precădere în prima lună de viață
Sindromul trisomiei 18 (Edwards)
Caracteristici:
- greutate mică la naștere
- talie mică
- creștere deficitară
- capul, gura, fălcile mici
- fruntea teșită
- mâinile cu pumnii strânși
- poziții anormale ale degetelor
- malformații ale coapselor, picioarelor si inimii
- retard mintal
Frecvența- 1 la 8 000 de nașteri
Mortalitate: - 90% mor în primele 6 luni
- 5% depășesc 1 an
Riscul de apariție la a doua sarcină: 1-2%
Diagnosticare:
- prenatală, în 50-60% din cazuri
21
- ecografie abdominală, la care se observă întârzieri în dezvoltare,anumite malformații;dacă se observă așa ceva, se face triplu test ,apoi o analiză cromozomială a celulelor fetale.Triplu test: se efectuează în săptămânile 15-18 ale sarcinii si vizează 3 parametri biochimici;dacă iese pozitiv, avem *posibilitate*, nu siguranță, fie tulburări ale tubului neural;triplu test are o siguranță de ~80%.
Sindromul Down
descris în 1946 triadă:- dismorfie particulară
- întârziere mintală
- aberație cromozomială
Lejeune (1959) a fost primul care a remarcat afectarea cromozomială
Caracteristici:
- capul mic
- brahicefalie
- fața rotunda si colorată în roșu
- creierul are~76% din greutatea unui creier normal si mai puține circumvoluțiuni și mai mici
- gura este mica,cu fisuri comisurale si aproape tot timpul întredeschisă
- dinți neregulat implantați,cariați si inegali
- limba lată și fisurată sau îngustă și ascuțită
- urechile sunt mici,nelobulate si asimetrice
- gâtul este scurt
- toracele lărgit la bază
- lordoză în poziție șezândă
- mâinile sunt mici și scurte, cu degete divergente
22
- picioarele sunt scurte,cu degete mici
- datorită formei ochilor- mongoloizi
- comportament: sunt lenți, apatici,se mișcă monoton,pot sta mult timp în poziție șezândă
- instabilitate psihomotorie: trecere de la docilitatela acțiuni de hetero- și autoagresivitate
- capacitate de înțelegere este redusă
- limbajul apare târziu
- desen rudimentar si inestetic
- scris: nu ajung să învețe
- vorbirea este monotonă cu voce răgușită
- gesticulația reprez principalul mod de exprimare
- memoria este deficitară,cu o întipărire de scurtă durată,iar reproducerea se realizeaza cu mare greutate si doar în prezența situațiilor concrete
- simțul ritmului este dezvoltat,le plac muzica si dansul
- afectuoși, cu nevoie de atenție, pe care le-o acordă și celor din jur
- comportamente imitative:necesitatea unor modele comportamentale bune
Cauze:nu există una exactă
Factori de luat în considerare:
tulburări hormonale infecții virale vârsta mamei:- la 20 de ani, 1 la 1 600
- la 35 de ani, 1 la 365
23
- la 40 de ani, 1 la 100
Riscul ca și cel de-al doilea copil să aibă sindromul este de 1 la 100.
Frecvența în Anglia, 1 la 1 000 ,iar mondial, 1 la 800.
Teste prenatale de identificare:
a) screening :efectuat din sângele matern, între săptămânile 14-16 ale sarcinii;rezultatele sunt coroborate cu vârsta mamei
b) ecografia abdominală în caz de suspiciune în urma screening-ului; se urmărește: pielea îngroșată pe partea posterioară a gâtului,modificări ale membrelor,diminuarea diametrului capului,diverse boli congenitale ale inimii,probleme gastrointestinale
c) testele diagnostice în caz de suspiciune după ecografie;- tipuri: amniocenteza: cu ajutorul unui ac, se extrage lichid amniotic și se examniează; se
realizeaza în săptămâna 16-17 de sarcină iar rezultatul apare în 12-20 de zile;efecte secundare, în 2% din cazuri:apare riscul de avort,sângerare,infecție
chorionic villus sampling (CVS): se introduce un tub subțire pe cale vaginală până la placentă și de acolo se extrage o mică porțiune a vilozităților coriale, aceste țesuturi fiind ale fătului și se analizează cromozomial;se realizeaza in săptămânile 9-12 ale sarcinii,iar rezultatul apare în 7-10 zile;risc de avort,sângerare,infecție,pierdere de lichid amniotic.
Identificare postnatală:
- mușchii sau/ și articulațiile mult mai slabe decât normal insa acest lucru se ameliorează în timp
- poate avea o greutate mai scăzută la naștere și poate lua mai lent în greutate
- ochii prezintă un unghi de înclinare
- pleoapele prezintă un pliu suplimentar al pielii
- partea posterioară a capului poate să fie mai plată ca la copiii normali
- majoritatea bebelușilor prezintă o singură linie care traversează palma
- afecțiuni ale pieptului și ale sinusurilor
- probleme de alimentație: pot fi lenți în coordonarea simultană a suptului,înghițitului si respirației mai ales în primele 2 săptămâni de viață
- ~ 1 din 3 suferă de afecțiuni ale cordului
24
3 tipuri
1.Trisomia 21 standard apare in 94% din cazuri;este considerata întotdeauna un accident al naturii, I se poate întâmpla oricui-la părinți, cromozomii sunt normali, dar apare unul în plus la copil.
2.Sindromul Down translocație apare la 3% din cazuri; o parte din cromozomul 21 se atașează unui cromozom din altă pereche și astfel se formează un nou cromozom;la jumătate din cazuri, acest lucru se întâmplă accidental si nu există riscul la sarcina viitoare insa la cealaltă jumătate, părinții copilului au o balanță cromozomială anormală si există riscul la sarcina viitoare.
3.Mozaicismul apare in 2-3% din cazuri;celulele din cromozomul suplimentar se amestecă cu alte cellule și rezultă că doar o parte din celule vor fi afectate, iar restul rămân normale
Oligofrenia fenilpiruvică (boala lui Fölling, fenilcetonuria)- tulburare metabolică ereditară,prima oară descrisă în 1934 de Fölling
se datorează absenței unei enzime ce transformă fenilalanina în tirozină în momentul depistării, trebuie aplicată cât mai de timpuriu o dietă cu alimente din care
se extrage fenilalanina;aplicarea acestei diete face să nu mai apară deficiența intelectuală; în lipsa aplicării dietei, va apărea deficiența- în 65% din cazuri, profundă
- în 31% din cazuri, medie
- restul, ușoară
Se evită: nucile,alunele,ouăle,carnea si peștele.Dacă totul decurge bine, dieta se poate întrerupe după câțiva ani;în absența dietei, după 3 luni, deja nu se mai dezvoltă normal
Caracteristici:
va fi iritabil întârzieri în dezvoltarea motorie, după 4 ani: trunchiul cu aplecare înainte,mișcare
grăbită a mâinilor întârziere f puternică și în dezvoltarea vorbirii, cu debut după 3-4 ani părul blond,depigmentat ochii de un albastru deschis;în multe cazuri, eczema anumite comportamente stereotype
25
pielea f sensibilă spargeri de vase de sânge
Diagnosticarea : -de timpuriu, prin analiza urinei, care va conține acid fenilpiruvic
- urina miroase a șoarece:testul Guthrie aplicat din sânge și se analizează cromozomial
Tipuri: - hiperfenilalaninemie: forma ușoară, fără dietă
- fenilcetonuria clasică:forma gravă
Idioția amaurotică are 2 forme:
1.Tay-Sachs
2.Spielmayer-Voght
frecvență mai redusă ca cea anterioară tulburare de metabolism al lipidelor caracter ereditar la 3-6 luni, apar probleme:pentru început, o anumită sensibilitate la lumină și la
zgomot,va orbi,paralizii,hiperacuzie însoțită de fobia de zgomot si amauroză adica pete roșii hemoragice pe retină
Gargoilism (maladia Hurler) se intalneste la toate categoriile de deficienți, de la formele cele mai ușoare, la cele mai grave
Caracteristici:
statură mica gât și membre scurte înfățișare în ansamblu de om bătrân craniu deformat- proeminența lobului occipital gura este mare cu buze groase si limba umflată nasul în formă de șa
26
abdomenul este proeminent din cauza splinei și ficatului, exagerat de mărite; sunt predispuși la hernii ombilicale
părul este aspru și stufos narine dinții mici trunchiul este deformat cu cifoză mișcări articulare limitate la extensia coatelor și genunchilor voce răgușită respirație zgomotoasă
Diagnostic: - analiza urinei
Hipertelorismul
Caracteristici:
plasarea laterală a ochilor, cu distanțe mari între ei-aspect animalic dezvoltare deficitară a maxilarului superior dezvoltare psihică minimă
Sindromul Turner (aplasia gonadică) întâlnit doar la femei
descris în 1938 - deficiență mintală, însoțită de o aberație cromozomială aneuploidie - număr anormal de cromozomi caracteristici- defectul sau absența unui cromozom X
Frecvența - 2,5 la 10 000 de nașteri
Nu există legătură cu vârsta părinților
Caracteristici:
fața rotunda
27
urechile sunt late,implantate în partea de jos a craniului, spre gât absența semnelor sexuale- doar 5% prezintă menstruație Toracele în formă de scut si mameloane îndepărtate malformații cardiovasculare tulburări metabolice- hiperglicemie
Sindromul pseudo-Turner numai la bărbați
Caracteristici:
aproximativ identice cu Turner păr aspru gură triunghiulară- „de pește” strabism
28
Hipotiroidismul
Are 2 forme:
1. cretinismul endemic pregnant legat de mediul de viață;se datorează insuficienței iodului în sol sau apă;împiedică producerea hormonului tiroidian și, implicit,dezvoltarea psihofizică
Caracteristici:
- metabolism redus
- imaturitate sexuală
- scunde
- greoaie
- abdomenul și craniul proeminente
- pielea uscată de culoare gălbuie,mai tot timpul, rece
- picioarele strâmbe
- pleoapele, buzele, limba umflate
- părul aspru
- mimica foarte rigidă
2. cretinismul sporadic
- tiroida rămâne nedezvoltată sau degenerează
- deficiență intelectuală mai amplă ca mai sus
Sindromul X-fragil (Martin-Bell)
29
Moștenire genetică-mama este purtătoarea genei si o va transmite cu precădere fiilor săi
Frecvență- 1 la 2 000 de nou-născuți
Caracteristici:
retard mintal între moderat și sever simptome autiste la 15-20% din cazuri boltă palatină înaltă strabism urechile mari fața prelungă slabă tonicitate musculară
Sindromul Klinefelter
Este o tulburare genetică care afectează doar sexul masculine;configurații XXY, XXXXY etc. Frecvența- 1 la 500 - 1 000 nou-născuți băieți. A fost descris acum 6 decenii-modificări morfologice cat si de dezvoltare sexuală si psihică. Ca si cauze avem prezența unui cromozom X în plus este dată de o eroare ce poate avea loc în procesul de diviziune celulară imediat după fecundare.
Simptome:
nu apar până la vârsta pubertății sau adolescenței
30
testosteronul nu mai crește în mod normal pilozitate scăzută slabă dezvoltare musculară ginecomastie- sâni la băieți o înălțime mai mare decât media bărbaților din familie membre inferioare mai lungi bazin lat testicule mai mici – impotență; infertilitate probleme în dezvoltarea limbajului si a vocabularului încetineală în gândire- probleme în rezolvarea problemelor timp mai mare de răspuns la stimuli dificultate în rezolvarea mai multor sarcini simultane emoțional- comportament rușinos, imatur; anxietate,agresivitate,probleme cu integrarea
școlară și socială,depresie,abuz de substanțe
Diagnosticare
a) înainte de naștere prin amniocenteză
b) postnatal în copilărie si pubertate prin:anamneză,examen fizic complet,spermogramă,cariotip
c)adolescență
Este importantă in diagnosticare aflarea istoricului medical al persoanei respective precum si efectuarea cariotipului (formula cromozomială)
Tratament
ginecomastia și alte malformații – chirurgical pt restul- se aplică ceea ce lipsește, testosteronul; decotestosteron injectabil;- o dată pe
lună si în doze mărite odată cu trecerea timpului
- în urma aplicării acestui tratament, ar trebui să apară imediat îmbunătățiri
- suport educațional, ajutor în instrucție
31
Sindromul arahnodactilie
- prezența acestui sindrom este dată de degetele lungi și subțiri,atât la mâini, cât și la picioare
Caracteristici:
- craniul îngust
- scolioze, cifoze
- anomalii congenitale ale inimii
- cutia toracică adâncită
- deficiența mintală poate fi remarcată încă de timpuriu,nu întotdeauna este gravă
Acroencefalosindactilia (sindromul Apert)
Caracteristici:
32
- orbitele îndepărtate,orientate oblic în jos
- nasul mare și coroiat „de papagal”
- craniul in formă de turn
- degetele mari,lărgite
- anomalii ocular:cataracta,atrofia optică,nistagmus
Sindromul Rud
Caracteristici:
- deficiența mintală este gravă
- anomalia este f evidentă, chiar din primele momente de la naștere
- pielea uscată,galben-cenușie,ihtioză : acoperire cu plăcuțe mici, care se desprind și cad
Transmis ereditar în special în cazurile de consguinitate.
Curs nr.7
Sindrom Williams
Se datorează unei microdeleții (lipsă de material genetic) pe cromozomul 7.
33
Prezinta insuficiență a genei elastinei ,proteină ce se găsește în organism și contribuie la elasticitatea organelor și a țesuturilor,găsită cu precădere în:
- pereții arterelor
- plămâni
- piele
- intestine
Insuficiența explică și caracteristicile faciale ale sindromului ,problemele de ordin fizic, medical. Cele mai multe cazuri sunt pur întâmplătoare. La a doua sarcină, riscul nu este mai mare ca prima oară. Frații și surorile unei persoane afectate nu prezintă risc crescut. La persoanele afectate, riscul e de 50%.
Frecvența:
- 1 la 7 500 de nașteri
Trăsături fizice:
- nasul cârn;
- buza superioară lungă;
- gura largă;
- buze pline;
- bărbie mica;
- mici umflături în jurul ochilor accentuate odată cu trecerea timpului;
- afecțiuni ale inimii si vaselor de sânge.
Există posibilitatea apariției unei hipercalcemii, care se rezolvă de la sine odată cu trecerea timpului. Dar posibilitatea tulburării metabolismului calciului și a vit. D, care nu se rezolvă și care persistă toată viața:
- greutate scăzută la naștere, ritm scăzut de luare în greutate;
- înălțimea sub valoarea medie.
34
Probleme de alimentație legate de:
- tonusul muscular slab;
- suptul cu dificultate;
- deglutiție dificilă;
- reflex sever de înecare care se rezolvă odată cu înaintarea în vârstă.
- colici o perioadă mai lungă de timp decât normal mai iritabili
- dificultăți de somn
- dinți mici și rar implantați
- incidență mai mare a herniilor inghinale, ombilicale.
Aproape toate persoanele prezintă hiperacuzie ameliorată odată cu înaintarea în vârstă ,laxitate articulară care devine rigiditate articulară odată cu vârsta.
Personalitate foarte plăcută extrem de politicoși. Copiii nu se tem de străini acestia preferand contactul cu persoanele adulte mai mult decât cu copiii de aceeași vârstă care sunt foarte sociabili.
Acesti prezinta retard mintal în diferite grade. La majoritate a persoanelor afectate, dezvoltare este întârziată în vorbire, mers, folosirea toaletei si au lipsă a capacității de concentrare dar tinde să se amelioreze cu vârsta.
In funcție de gravitatea retardului și înaintarea în vârstă, unele persoane pot excela în ceea ce privește vorbirea si ajung la capacități deosebite în ceea ce privește memoria de lungă durată la aptitudini sociale deosebite.
In anumite domenii, deficitele rămân serioase pe tot parcursul vieții avand mișcările motorii fine sicoordonarea spațio-vizuală.
Sindromul Angelman (păpușii fericite)
35
Nu este considerat un subtip de autism, deși multe simptome sunt caracteristice și autismului
Angelman (1965) a descris o serie de indivizi care aveau aceleași caracteristici psihice și comportamentale. La majoritatea persoanelor, lipsește o porțiune (pe linia maternă) a cromozomului 15
Simptome:
- fâlfâitul mâinilor
- vorbire absentă sau slabă calitativ
- deficit de atenție
- hiperactivitate
- probleme de somn
- probleme alimentare
- retard în dezvoltarea motorie
Comportamente bizare:
- se mușcă singuri
- se trag singuri de păr.
Persoane foarte afectuoase si sociabile dar mersul se desfășoară cu rigiditate prin mișcări corporale spasmodice.
Caracteristici faciale distincte:
Gura: larg deschisă în permanență, zâmbitoare.
Buza de sus subțire
Ochii adânci- la peste 50%, slabă pigmentare a ochilor ,părului si a pielii.
Frecvența: - 1 la 25 000
- deficiență de intelect severă, în cea mai mare parte
36
- terapii ocupaționale
Sindromul Asperger (geniilor)
Autism înalt functional. Asperger (1944) - tulburare de dezvoltare în care cel afectat are dificultăți de înțelegere ale modalităților de interacțiune social.
Multe caracteristici specifice și autismului:
- concentrare anormală asupra propriei persoane
- tulburări de comunicare
- dificultăți de concentrare
- dificultăți de interacțiune socială
- tendința spre rutină
Nivelul de inteligență este mediu sau peste medie.
Frecvența: - 3 la 1 000 de nașteri, nu se cunoaște o cauză exacta iar mulți autori consideră că este transmis pe cale genetică.
Exemple:
- Marie Curie
- Thomas Jefferson
- Mozart
- Einstein
Datorat unei configurații aparte a creierului în lobul frontal, responsabil și cu descifrarea expresiilor faciale.
Frombonne:
37
- studiu pe 4 milioane de copii
Frecvența: - 1-2 la 10 000 de nașteri
Simptome in timpul copilariei:
apar odată cu începerea grădiniței, i.e. a interacțiunii sociale
imposibilitate sau dificultate majoră de învățare a modului de desfășurare a interacțiunilor sociale
lipsă a abilităților sociale înnăscute
capacitatea de citire a limbajului trupului
fobie de schimbare a rutinei zilnice
lipsă totală de empatie
nu vor putea recunoaște nici schimbările ușoare în tonalitatea vocii
vorbire lipsită de intonații destul de dificil de înțeles
mod diferit de vorbire, formal si mult prea dezvoltat pt vârsta lor cronologică
evită să privească în ochi
Posibilitatea dezvoltării motrice întârziate in:
- folosirea tacâmurilor
- mersul pe bicicletă
- prinderea unei mingi
- scrisul de mână
Hipersensibilitate la stimuli, reacție exagerată.
Ulterior:
preocupați de unul sau mai multe lucruri, despre care vor ști foarte multe lucruri
tendință spre rezolvarea de puzzle-uri, desene sofisticate
38
matematică
arhitectură
astronomie
Nu au capacitatea de a rezona afectiv indiferent de persoana cu care intră în contact. Sunt interesați de anumite frânturi ale realității înconjurătoare si pot manifesta capacități deosebite în anumite domenii. Sunt condamnați să trăiască într-o lume fără sentimente cu posibilitatea de a învăța mecanic modalități de răspuns la sentimentele celorlalți.
Vor învăța cum să se raporteze la ceilalți pentru tot restul vieții. Acesta îi permite chiar sa relaționeze cu sexul opus întemeieze o familie. Pot să vorbească foarte mult despre un subiect care le place si isi exteriorizează ușor gândurile private.
capacitate mnezică foarte bine dezvoltată
abilități normale către avansate în folosirea limbajului
dificultăți în a-și face prieteni
manifestare imatură, mult sub vârsta biologică, dpdv comportamental, afectiv
foarte naivi, încrezători în ceilalți, contradicție între intelectul dezvoltat si credulitate
Diagnoză:
teste de personalitate
teste de evaluare a capacității de comunicare: gradul de dezvoltare a limbajului, capacitatea de înțelegere
teste de evaluare a intelectului
Examinare psihiatrică:
- reacția la anumiți stimuli, situații noi
- capacitatea de înțelegere a sentimentelor celorlalți
- relațiile copilului cu propria familie
- capacitatea de înțelegere a relațiilor altor copii cu propriile familii
39
Tratament
- urmărirea de filme, școlit de către adult acasă.
Sindromul Rett- doar la femei
- maladie destul de rară
- apariție progresivă
- Rett (1966)
- mai bine conturat în 1983
- boală degenerative, datorată mutației unei gene, Xq28, poate surveni și la băieți, dar care mor în timpul sarcinii
Simptome:
- după naștere, până la 5 luni, copilul pare normal
- între 5-48 de luni, se încetinește creșterea capului copilului
- între 5-30 de luni, se produce o pierdere a abilităților manuale grafice:
apar mișcările stereotipe ale mâinii, care seamănă cu storsul rufelor sau spălatul pe mâini.
- scade foarte mult capacitatea și interesul de explorare a mediului înconjurător
- probleme de coordonare a mersului, mișcărilor întregului trunchi
- întârziere severă în dezvoltarea limbajului
- retard mental sever sau profund
- pierdere a aptitudinilor permanent sau persistentă
40
Frecvența: - mai mică decât în autism;debutează înainte de 4 ani, de obicei în primul sau al doilea an de viață
Autismul- termen formulat de către Bleuler (1911) care prezinta o serie de dereglări secundare, de natură psihogenetică, pe care le raporteaza la o categorie definitorie de tulburări primare:
- dereglări ale asociațiilor de idei
- întreruperea fluxului ideativ
- dereglări de limbaj
- stereotipii verbale
- stări de excitație puternică ce alternează cu cele de depresie
- dereglări neurovegetative însoțite de halucinații
Acesta definește autismul ca fiind o detașare de la realitate, o predominare a vieții interioare prin modul de gândire necritic, centrat pe subiectivitate rupta de realitate
Este obiectul de studiu al mai multor științe
Sunt multe confuzii între autism și alte sindroame:
- encefalopatie infantilă
- schizofrenie infantilă
- copii fără contact
- tulburări emoționale grave
- oligofrenie
- întârziere psihică
Kanner (1943), autimsul infantile descriere incapacitatea de a adopta o poziție normală în timpul luării în brațe chiar și în perioada de sugar.
- incapacitatea de comunicare verbală
- exacerbare a memorării mecanice
41
- teamă și emoții exagerate
- incapacitatea utilizării conceptelor abstracte
- incapacitatea imaginativă în activitățile ludice
- izolarea și retragerea în sine
- atașament nemotivat față de obiectele nesemnificative
- incapacitatea de a percepe pericolul real
- comportamente ritualistice
Simptome esențiale:
- imposibilitatea profundă de a avea relații sociale
- prezența unei tulburări de limbaj caracteristice prin deviație în dezvoltarea limbajului: mutitate, ecolalie.
- rezistența la stimuli
- incapacitatea de a-și constitui deprinderi bazate pe imitație
- prezența unor comportamente ritual: tendințe obsessive, intelect
Kanner considera că autiștii au un potențial intelectual bun.
Studii ulterioare: polihandicap sever la 70-90% din cazuri
Diagnosticare: - cel mai ușor observabil între 2,5-5 ani
Lauretta Bender
diagnosticare timpurie
înainte de 3 luni: suptul leneș, mult prea mult prelungit, obositor pt mamă
după 3 luni:
42
- dispariția zâmbetului
- lipsă de înviorare la vederea mamei
- indiferență totală la stimulii verbali
- lipsă de comunicare prin gesturi sau țipete
- nu se joacă cu obiecte
- se joacă cu mâinile, pe care le privește obsesiv, cu o atenție încordată
între 7-12 luni nu mai dă semne că-și recunoaște mama
Frecvența:
10 la 10 000 de nașteri
aproximativ egală cu cea a sindromului Down
apare de 4-5 ori mai de la băieți
fetele cu autism au retard mental mai puternic-
riscul nașterii celui de-al doilea copil autist, între 3-7%
Cauză:
Disfunție fizică la nivel cerebral, cu rădăcini genetice, nu cum se credea mai de demult, cum că s-ar datora unor probleme de comportament ale unui copil care nu s-a putut adapta sau care a crescut într-un mediu neadecvat.
Diferențe față de Asperger:
IQ și limbaj mai dezvoltate în Asperger
posibilitatea de învățare a modalităților de interacțiune în Asperger
43
Teoria lumii intense (Camila Markram, Tania Rinaldi, Henry Markram): autistul nu duce o lipsă de empatie ci este hipersensibil, bombardat cu o multitudine de stimuli, cărora nu le poate face față, și se chinuie să îi blocheze. Acesta este motivul pentru care se repliază introspective.
Foarte dezvoltate sunt:
memorie
sensibilitate
atenție
Tratament:
- PECS
- ABA
- MIFNE
44