Deficienţa mintalăDeficienţa mintală

O definiţie?O definiţie?

• termenul de deficienţă mintală nu se referă la o • termenul de deficienţă mintală nu se referă la o entitate, la un tablou clinic unitar şi deci nu îi corespunde o unitate structural funcţională corespunde o unitate structural-funcţională, biologică sau psihologică.

Asociaţia Americană a DeficienţeiMintale (A.A.D.M.) 1973• Aceasta ţine cont de trei criterii: • Aceasta ţine cont de trei criterii: ▫ funcţionarea intelectuală semnificativ inferioară

mediei mediei, ▫ deficitul comportamentului adaptativ şi▫ manifestarea deficienţei în cursul perioadei de manifestarea deficienţei în cursul perioadei de

dezvoltare. 1 < 70 IQ1. < 70 IQ

2. Comportament3 DSM IV3. DSM-IV

În sfârşit o definiţieÎn sfârşit o definiţie• că deficienţa mintală este o insuficienţă globală şi o că deficienţa mintală este o insuficienţă globală şi o

funcţionare intelectuală semnificativ inferioarămediei, care se manifestă printr-o stagnare, î i i li ă d hi i i î d l încetinire sau o lipsă de achiziţie în dezvoltare, determinate de factori etiologici, biologici şi/sau de mediu care acţionează din momentul concepţieimediu, care acţionează din momentul concepţieipână la încheierea maturizării şi care au consecinţenefavorabile asupra comportamentului adaptativ. Prognosticul variază cu gradul deficitului, importanţa tulburărilor asociate, calitateaintervenţiei şi exigenţele mediului intervenţiei şi exigenţele mediului.

Clasificarea deficienţelor mintaleClasificarea deficienţelor mintale

• Aspectele biologice ale deficienţei mintale• Aspectele biologice ale deficienţei mintale▫ dereglări funcţionale sau organice ale sistemului

nervos central (SNC) până la 3-4 aninervos central (SNC) până la 3 4 ani

• Este nevoie de un diagnostic diferenţiat• Este nevoie de un diagnostic diferenţiat

Aspectele psihologice ale deficienţei mintale• Aspectele psihologice ale deficienţei mintale▫ Criteriul psihologic şi criteriul psihometric

• deficienţa mintală nu constă în tulburarea • deficienţa mintală nu constă în tulburarea dezvoltării unei singure funcţii, ci ea este mai degrabă o unitate de deficienţe în care deficitul degrabă o unitate de deficienţe în care deficitul intelectual ocupă locul central. Astfel, prezenţa permanentă a unei serii de tulburări senzoriale permanentă a unei serii de tulburări senzoriale, de limbaj, de activitate, alături de deficitul intelectual se consideră a fi simptome cu o mare intelectual se consideră a fi simptome cu o mare valoare diagnostică a deficienţei mintale.

• Aspectele de ordin social ale deficienţei mintale• Aspectele de ordin social ale deficienţei mintale▫ deficienţa mintală este şi o problemă de adaptare

la cerinţele şcolare şi apoi la exigenţele vieţii la cerinţele şcolare şi apoi la exigenţele vieţii sociale deoarece, în general, nivelul inteligenţei se evaluează după criterii sociale, diferite de la copil p , pla adult, de la o perioadă istorică la alta.

Clasificarea deficienţelor mintaleClasificarea deficienţelor mintale1. Intelect de limită1. Intelect de limită▫ Q.I.: 70-85

2. Deficienţă mintală uşoarăţ ş▫ Q.I.: 50-55-70

3. Deficienţă mintală moderată3 ţ▫ Q.I.:35-50-55

4. Deficienţă mintală severă▫ Q.I.: 25-35

5. Deficienţă mintală profundă▫ Q.I.: 0-25

1 Intelect de limită1. Intelect de limităVârsta preşcolară 0-5 Vârsta şcolară 6-21ani Adulţip şMaturare şi dezvoltare

şEducaţie şi învăţământ

ţCompetenţă socialăşi profesională

Dezvoltare psihomotorie Existenţa unei inteligenţe Posibilitatea practicăriiDezvoltare psihomotorieaparent normală

Existenţa unei inteligenţe net inferioare mediei.Posibilitatea existenţei

Posibilitatea practicării unor meserii simple. Înperioadele dificile

i ă î dunordeficienţe parţiale care nupermit urmarea învăţăm.

necesită îndrumare.

demasă. Necesitatea unuiajutor educativ adecvat.j

2 Deficienţă mintală uşoară2. Deficienţă mintală uşoarăVârsta preşcolară 0-5 Vârsta şcolară 6-21ani AdulţiVârsta preşcolară 0 5Maturare şi dezvoltare

Vârsta şcolară 6 21aniEducaţie şi învăţământ

AdulţiCompetenţă socialăşi profesională

Este dificilă distingerea de Capacitatea achiziţionării În urma unei educaţiiEste dificilă distingerea decopilul normal înainte devârsta şcolară. Retard uşorî d lt i

Capacitatea achiziţionăriide cunoştinţe şcolare carenu depăşesc însă nivelul

l d l VI

În urma unei educaţiispeciale se poate formao competenţă socială şi

f i lă b ăîn dezvoltarea senzorio-motorie şi a limbajului.Dezvoltare bună a contac-

celor de clasa a VI-a. profesională bună. În condiţii de stres, estenecesară asistenţă,

telor sociale. îndrumare.

3 Deficienţă mintală moderată3. Deficienţă mintală moderată

Vârsta preşcolară 0-5 Vârsta şcolară 6-21ani Adulţip şMaturare şi dezvoltare

şEducaţie şi învăţământ

ţCompetenţă socialăşi profesională

Dezvoltare motorie relativ Incapacitatea achiziţionării Capacitatea executăriiDezvoltare motorie relativsatisfăcătoare. Posibilăcomunicarea prin limbaj.Autonomie satisfăcătoare

Incapacitatea achiziţionăriiunui număr suficient decunoştinţe şcolare (în micămăsură lectură scris

Capacitatea executăriiunei munci calificateîn general în atelierprotejat Incapacitate deAutonomie satisfăcătoare.

Necesitatea acordării uneiasistenţe moderate.

măsură – lectură, scris, calcul, în general în adolescenţă).

protejat. Incapacitate dea duce o viaţă indep.

4 Deficienţă mintală severă4. Deficienţă mintală severă

Vârsta preşcolară 0-5Maturare şi dezvoltare

Vârsta şcolară 6-21aniEducaţie şi învăţământ

AdulţiCompetenţă socialăşi profesionalăş p o es o a ă

Slabă dezvoltare motorie.Limbaj minim, posibilităţi

d d i

Posibilitatea comunicăriiprin limbaj, educării în

d hi iţi ă ii

Posibilitatea câştigăriiunei autonomii parţialeî t di t j treduse de comunicare.

Imposibilitatea achiziţieiindependenţei personale.

vederea achiziţionării obişnuinţelor elementare de igienă.

într-un mediu protejatNecesită supraveghereconstantă.

5 Deficienţă mintală profundă5. Deficienţă mintală profundă

Vârsta preşcolară 0 5 Vârsta şcolară 6 21ani AdulţiVârsta preşcolară 0-5Maturare şi dezvoltare

Vârsta şcolară 6-21aniEducaţie şi învăţământ

AdulţiCompetenţă socialăşi profesională

R d f dă E i i D l li b j l iRetardare profundă.Capacitate foarte slabă defuncţionare în domeniul

Existenţa unei oarecaredezvoltări motorii. Imposibilitatea achiziţiei

Dezvoltarea limbajuluieste nulă sau precară.Necesită îngrijire

senzorio-motor. Nevoiade îngrijire permanentă

autonomiei personale. permanentă.

Pseudodeficienţa mintalăPseudodeficienţa mintală

• se referă la acele categorii de copii cu întârziere • se referă la acele categorii de copii cu întârziere în dezvoltarea psihică, cu blocaje emoţionale, cu carenţe educative care sunt determinate în carenţe educative, care sunt determinate în general de factori de origine externă şi al căror randament şcolar şi rezultate la unele teste randament şcolar şi rezultate la unele teste psihologice sunt similare cu cele ale deficientului mintalmintal.

Care este diferenţa?Care este diferenţa?

• Deosebirea majoră dintre pseudodeficienţi • Deosebirea majoră dintre pseudodeficienţi mintali şi deficienţi mintali constă în faptul că primii pot recupera deficitul intelectual dacă primii pot recupera deficitul intelectual dacă intervenţia este promptă, sistematică şi de durată pe când la deficienţii mintali deficitul durată, pe când la deficienţii mintali deficitul intelectual se consideră a fi ireversibil.

Caracteristicile pseudodeficienţeimintale• aceasta apare chiar de la intrarea în grădiniţă, aceasta apare chiar de la intrarea în grădiniţă,

întrucât copilul prezintă deficienţe de limbaj, deficienţe perceptive, spirit de observaţie redus, difi l ă i d â di I bili ă il ii dificultăţi de gândire. Inabilităţile acestor copii se amplifică pe măsură ce sarcinile şcolare devin mai complexe şi fac apel la procese intelectuale de nivelcomplexe şi fac apel la procese intelectuale de nivelsuperior.

• Performanţele şcolare ale acestor copii suntţ ş pinfluenţate şi de factori cognitivi, motivaţionali şiemoţionali, specifici mediului, în general

f bil î t ăi nefavorabil, în care trăiesc.

Forme de manifestareForme de manifestare

• 1 Debilităţile achiziţionate îşi au originea în • 1. Debilităţile achiziţionate îşi au originea în sfera afectivităţii ca urmare a unor situaţii conflictuale a căror intervenţie precoce conflictuale a căror intervenţie precoce determină la un moment dat modificări comportamentale La aceste modificări cerinţele comportamentale. La aceste modificări, cerinţele şcolii se adaugă ca o sursă de suprasolicitare, determinând apariţia inhibiţiei şi a determinând apariţia inhibiţiei şi a negativismului.

• În acest context, rezultatele şcolare sunt slabe, În acest context, rezultatele şcolare sunt slabe, asemănătoare cu cele ale deficientului mintaluşor, deşi avem de a face cu potenţialităţiş ş p ţ ţnormale. Tot în această categorie sunt incluse şiîntârzierile în dezvoltare determinate de carenţe

f i fi l d liafective care pot fi reale, cauzate de lipsaîngrijirilor materne sau relative, cauzate de exigenţele nefireşti ale familiei sau de neglijareaexigenţele nefireşti ale familiei sau de neglijareacopilului, aspecte care tulbură procesul normal de dezvoltarede dezvoltare.

• 2 Copiii care provin din medii subculturale sau • 2. Copiii care provin din medii subculturale sau din medii cu nivel socio-economic scăzutprezintă dificultăţi de vorbire de abstractizare prezintă dificultăţi de vorbire, de abstractizare, un vocabular sărac şi imprecis. Aceste aspecte sunt o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de sunt o consecinţă a condiţiilor nefavorabile de mediu care nu oferă posibilităţile normale de dezvoltare ceea ce determină şi o motivaţie slab dezvoltare, ceea ce determină şi o motivaţie slab dezvoltată pentru şcoală.

• 3. Copiii cu astenie funcţională generală3. Copiii cu astenie funcţională generalădobândită nu prezintă vreo atingere organică a sistemului nervos central sau a glandelorgendocrine, scăderea capacităţii funcţionaleintelectuale se datorează unor îmbolnăviri

di i ii i d i ă di li irepetate din primii ani de viaţă din cauza lipseide îngrijire. La aceşti copii se manifestă o scădere permanentă a capacităţii funcţionalescădere permanentă a capacităţii funcţionaleintelectuale, mai ales în condiţiile unui efortintelectual prelungitintelectual prelungit.

• 4 În categoria pseudodeficienţei mintale pot fi • 4. În categoria pseudodeficienţei mintale pot fi cuprinse cazurile marginale, limitrofe deficenţei mintale care prin performanţele lor nu mintale, care prin performanţele lor nu dovedesc o deficienţă mintală certă, prezentând doar un grad uşor de întârziere în dezvoltare o doar un grad uşor de întârziere în dezvoltare, o diminuare generală a performanţelor în special în sfera limbajului şi a comportamentului în sfera limbajului şi a comportamentului adaptativ.

• 5 Pot fi incluşi aici şi copiii instabili din punct • 5. Pot fi incluşi aici şi copiii instabili din punct de vedere psihomotor la care atenţia nu poate fi concentrată pe o perioadă mai lungă de timp concentrată pe o perioadă mai lungă de timp, aspect ce determină obţinerea unor performanţe diferite de la un moment la altul sau a unor diferite de la un moment la altul sau a unor rezultate dispersate la examinarea cu testele de inteligenţă sau de dezvoltareinteligenţă sau de dezvoltare.

• 6 În categoria pseudodeficienţei mintale pot fi • 6. În categoria pseudodeficienţei mintale pot fi incluşi şi unii copii epileptici, la care capacitatea de lucru este diminuată în perioadele dinaintea de lucru este diminuată în perioadele dinaintea şi de după crizele epileptice.

În concluzieÎn concluzie...

• pseudodeficienţa mintală apare în acele cazuri în • pseudodeficienţa mintală apare în acele cazuri în care acţiunea unor factori nefavorabili dezvoltării normale intervine precoce şi durează dezvoltării normale intervine precoce şi durează o perioadă îndelungată. Acţiunea influenţelor multiple negative determină o strcturare multiple negative determină o strcturare intelectuală, afectivă şi un comportament adaptativ în discordanţă cu cerinţele şcolare şi adaptativ în discordanţă cu cerinţele şcolare şi sociale.

EtiologieEtiologie

• Factorii ereditari-genetici• Factorii ereditari genetici• Factori exogeni (non-genetici)▫ Factorii prenatali▫ Factorii prenatali▫ Factorii perinatali▫ Factorii postnatali▫ Factorii postnatali

• Factorii psihogeni (psihosociali)

SindroameSindroame

• SINDROMUL DOWN• SINDROMUL DOWN

SINDROMUL KLINEFELTER • SINDROMUL KLINEFELTER

• SINDROMUL TURNER