definitia constitutiei

7/29/2019 Definitia Constitutiei

1/15

Definitia Constitutiei[14]

n istoria omenirii, ncepnd cu secolul al XVIII-lea, s-a impus CONSTITUIAca lege fundamentala a unui stat. Constitutia reflecta, n primul rnd, noua conceptiedespre guvernare care a dus la prabusirea absolutismului monarhic, conceptiepotrivit careia suveranitatea apartine natiunii, iar reprezentantii acesteia o pot

exercita numai n conformitate cu un sistem strict de reguli, si n special curespectarea libertatii individuale.

n secolul al XVIII conceptul de "Constitutie" a fost nteles ntr-o viziune larga,ce excede acceptiunea juridica si anume, ca o realitate politica si statala ce seidentifica cu societatea respectiva. Aceasta pentru ca, n constitutie sunt consacrate,ca manifestare suprema a vointei nationale, principiile fundamentale ale ntregii vietieconomice, politice, sociale si juridice, principii derivate din valorile fundamentale pecare statul trebuie sa le apere si sa le promoveze. Iata de ce, adoptarea constitutiei adevenit un important eveniment politic, social si juridic n viata statelor moderne.Rezulta ca, notiunea de Constitutie se refera la un fenomen complex, cu fatetefilozofice, sociologice, politice si juridice, fenomen care a fostdenumit constitutionalism.

Cuvntul "constitutie" provine din limba latina, att de lasubstantivul constitutio, ct si de la verbulconstituo,ere, care au mai multesemnificatii, n speta nsemnnd "a orndui", "a aseza cu temei". n antichitatearomana, constitutio, sub aspect tehnico-juridic desemna fie o lege (constitutiileimperiale), fie un complex de legi care reglementau diferite domenii de organizare siactivitate a statului, denumite si legi fundamentale.

Cu timpul, ncepe sa fie preferata expresia "constitutie" pentru a desemnalegile de organizare a statului, ca legi fundamentale, aparnd la un moment dat,ideea unei singure legi fundamentale. Aceasta idee se desavrseste n secolul alXVIII-lea (secolul luminilor), cnd lupta mpotriva absolutismului monarhic facenecesara adoptarea uneiCarte fundamentale care sa fixeze drepturile cetatenilor si"regulile jocului" referitoare la putere. Aceasta va fi Constitutia, care definind regulilefundamentale de functionare a statului si garantnd drepturile fundamentale alecetatenilor, apare ca o "bariera" n calea arbitrariului puterii.

Subliniem faptul ca ntotdeauna o constitutie va avea o ncarcatura politicadictata de prezenta si echilibrul unor forte politice, precum si de fluctuatia raporturilor

dintre ele.[15]

Conceptia juridica actuala asupra constitutiei se poate exprima n douasensuri diferite: n sens material si n sens formal.

n sens material,(dupa obiectul, materia reglementarii) constitutia esteansamblul normelorfundamentalecare

a) reglementeaza relatiile sociale privind constituirea, competenta sifunctionarea organelor de stat;

b) consfinteste, mai mult sau mai putin explicit,principiile sistemului social;
http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn14http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn15http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn15http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn14


2/15

c) consacra si garanteaza drepturile cetatenilor, mai mult sau mai putin detaliat,n functie de realitatile existente n diferitele tari n momentul adoptariiconstitutiei, precum si obligatiile fundamentale ale cetatenilor.

Fcaem precizarea ca, urmnd structurile moderne, Constitutia Romniei,enunta materiile ce privesc drepturile si libertatile naintea altor problematici,

fundamentnd prin aceasta nsemnatatea omului - cetatean si alegator - pe al caruiconsimtamnt se ntemeiaza nsasi legitimitatea autoritatilor politice si a ntreguluiesafodaj al puterilor statului[16]

n sens formal, constitutia este ansamblul reglementarilor, indiferent deobiect:

a) elaborate n scris;

b) de un organ anume constituit (adunarea constituanta);

c) potrivit unei proceduri specifice, de o exigenta deosebita.Aceste elemente de ordin formal confera constitutiei stabilitatea si forta

juridica suprema.

Utilizarea unilaterala a acestor criterii, conduce la definitii unilaterale, care nuexprima suficient de corect fenomenul. Astfel, singur, criteriul formal excludeposibilitatea existentei unor norme constitutionale sau chiar a unor constitutiinescrise, ceea ce contravine realitatii. La rndul sau, criteriul material, aplicat pur sisimplu, nu asigurasuprematia constitutiei asupra legii ordinare.

n concluzie, cumulnd cele doua criterii, definimconstitutia,n sensulcontemporan al termenului, ca fiind actul juridic normativ suprem, exprimat deregula n forma scrisa, care cuprinde normele ce reglementeaza relatiilesociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii, actadoptat, de obicei, printr-o procedura specifica menita sa-i confere fortajuridica suprema. Precizam ca, n ansamblul normelor constitutionale, un locimportant l ocupa normele ce consfintesc, explicit sau implicit, principiilefundamentale ale sistemului social si normele care definesc si garanteazadrepturile si stabilesc ndatoririle fundamentale ale cetatenilor.

4.3. Formele Constitutiei[17]Constitutiile cuprind reglementari care se pot prezenta sub doua forme ce nu

se exclud reciproc, si anume:

- norme cutumiare, alcatuind mpreuna o constitutie cutumiara;

- norme codificate ntr-un document oficial si solemn, formnd constitutiascrisa[18].

A. Constitutia cutumiara. Este constitutia nescrisa care se impune prin

uzante, obiceiuri, precedente cu privire la constituirea, competenta si functionareaorganelor puterii, inclusiv sub aspectul raporturilor dintre aceste organe, precum sidintre ele si cetateni.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn16http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn17http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn18http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn18http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn16http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn17http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn18


3/15

n literatura de specialitate exista un curent formalist exclusivist care neagaatt "cutuma constitutionala" ct si "constitutia cutumiara".[19] Realitatea istoricaimpune nsa un alt adevar. Pna n sec.XVIII, cnd s-a cristalizat conceptul deconstitutie si s-a impus elaborarea ei n forma scrisa, organizarea politica a diferitelorstate s-a realizat mai mult prin cutume. Este adevarat ca acum modelul constitutieicutumiare apartine unei perioade apuse, dar norma constitutionala cutumiara

continua sa coexiste cu cea scrisa, ndeplinind o functie completiva. Cu alte cuvinte,relatia dintre dreptul scris si dreptul cutumiar nu este una de oponenta, ci decompletare. Cel mai bun exemplu, n acest sens, l constituie dreptul constitutionalcutumiar englez.

Pentru a fi n prezenta unei norme constitutionale cutumiare, trebuiendeplinite cteva conditii:

a) repetarea constanta, ceea ce nseamna multiplicarea identica a acelorasiatitudini, avnd acelasi sens, cnd sunt ntrunite aceleasi conditii (repetitio);

b) durata; repetarea aceleeasi atitudini trebuie sa se ntinda pe o perioada detimp relativ ndelungata. Ex. pentru formarea regimului parlamentar englez a trebuitsa treaca un secol si jumatare.

c) claritatea ; aceasta impune ca atitudinile, faptele sa nu fie susceptibile demai multe interpretari sau de echivocuri;

d) consensul; din punct de vedere subiectiv, atitudinea respectiva trebuie safie perceputa ca legala, conforma cu o norma juridica, att de catre autoritati, ct si decatre corpul social (opinio necessitatis).

Constitutia cutumiara este o constitutie flexibila, n continua miscare deadaptare la cerintele vietii sociale, dar, uneori, si greu de determinat si de aceeaincomoda. n fapt, este greu de pastrat, perioade ndelungate, sensul originar alcutumei si este greu, de asemenea, de stabilit cnd anume o cutuma a cazut ndesuetudine sau cnd s-a format o noua cutuma.

n legatura cu normele constitutionale cutumiare, exista doua reguli cuvaloare de principii:

1) Cutuma nu poate modifica sau abroga o norma constitutionala scrisa,

pentru ca daca am admite o asemenea situatie am ajunge la un rezultat absurd:regula constitutionala cutumiara se poate forma prin violarea repetata a constitutieiscrise;

2) Cutuma completeaza constitutia scrisa si sprijina interpretarea acesteia, cuconditia ca rolul completiv si interpretativ sa se manifeste la modul exigent siconsecvent (altminteri s-ar ajunge la denaturarea constitutiei scrise)

B. Constitutia scrisa . Aceasta este forma moderna de constitutie si sipropune sa substituie unor fapte disparate, uneori fara o coerenta evidenta, o ordinejuridica clara, sistematica, rationala si, declarat, voluntara.

Originile notiunii moderne de constitutie, ce semnifica o manifestare de vointasub forma de act scris, oficial, sistematic, solemn, relativ rigid, clar si precis, adoptat
http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn19http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn19


4/15

de regula, cu respectarea unui ritual legislativ distinct, se afla n miscareaconstitutionalista aparuta n Franta secolului XVIII, cu toate ca prima constitutiescrisa a fost Constitutia statului Virginia din 1776. n contextul starii de spirit aRevolutiei franceze a aparut evidenta necesitatea nlocuirii cutumelor vagi si incerte,generatoare de abuz, prin constitutia scrisa, vazuta ca instrument eficient deprotectie n fata puterii, dar si ca un important mijloc de educatie morala si politica,

prin intermediul caruia individul este ridicat la rangul de cetatean.

Constitutiile "nescrise" reflecta traditii bogate si o experienta dintre cele mainotabile, n special de ordin parlamentar si a organelor justitiei, dar ele nu pot sasuplineasca existenta unui corp de reguli precise, reunite ntr-un sigur documentsistematic si integrator, de natura sa ofere prezentarea structurii politice a tarii nansamblul sau, a drepturilor cetatenesti, a modalitatilor si practicilor prin care senfaptuiesc rapoturile dintre puterile statului[20].

n concluzie,

- constitutia cutumiara are o flexibilitate care i permite continua adaptare larealitate, nsa, uneori, este greu de determinat, ceea ce faciliteaza abuzul;

- constitutia scrisa are incontestabilul avantaj al preciziei si coerentei, si estemai eficace dect cea cutumiaradaca respecta doua conditii esentiale: de a exprimacu adevarat vointa suprema a natiunii si de a fi perceputa ca atare; de a urmadinamica sociala. n caz contrar, constitutia scrisa devine o fictiune sau unanacronism.

4.4. Suprematia Constitutiei

Principiul suprematiei constitutiei este una dintre cuceririrle cele maiimportante ale dreptului constituional modern[21]. n virtutea pozitiei sale din vrfulpiramidei actelor juridice Constitutia exercita o influenta hotartoare asupra elaborariisi fundamentarii ntregului sistem legislativ.

Constitutia revizuita consacra expres principiul suprematiei n art. 1 alin. 5[22],genernd n acest fel supralegalitatea constitutionala, astfel nct legea exprimavointa generala numai cu respectarea normei constitutionale.n sens larg si

constitutia este o lege, dar nu o lege oarecare.

Alegnd drept criterii: obiectul de reglementare,procedura de adoptare,modificare sau abrogare, precum siforta juridica, vom clasifica legile n treicategorii[23]:

1. legi constitutionale[24],

2. legi organice;

3. legi ordinare.
http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn20http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn21http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn21http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn22http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn23http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn23http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn24http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn24http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn20http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn21http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn22http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn23http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn24


5/15

Precizam ca, aceasta clasificare este proprie sistemului de drept romano-german, caracteristic Europei continentale. n sistemul de drept anglo-saxon, legileau aceeasi forta juridica, chiar daca sunt de importanta diferita.

1)Legile constitutionale.

a) Din punct de vedere al obiectului de reglementare, legile constitutionale serefera la instituirea, organizarea si exercitarea puterii. Altfel spus, ele cuprind regulileprivind guvernarea (determinarea autoritatilor nvestite cu puterea publica si amodului lor de desemnare sau constituire, repartizarea si, implicit, delimitareacompetentelor ntre aceste autoritati, stabilirea formelor si mecanismelor de adoptarea deciziilor).

Sub acest aspect, constitutia nu fixeaza doar cadrul si procedura impuseguvernantilor, ci determina si "breviarul" problemelor care fac obiectul guvernarii,adica specifica "materia" guvernarii. Pentru a limita puterea guvernantilor, constitutiasau legea constitutionala consfiinteste, implicit sau explicit, principiile vietii sociale din

tara respectiva si cuprinde reglementarea, de principiu sau detaliata, a drepturilor,libertatilor si ndatoririlor fundamentale ale cetatenilor. Toate acestea reprezintaexpresia culturii, a sistemului de valori, n ultima instanta, pe care se sprijina sistemulpolitic si juridic al statului respectiv. Celelalte legi, chiar daca reglementeazaasemenea aspecte, detaliaza doar prescriptiile constitutionale si se subordoneaza cutotul acestora.

b) Din punct de vedere formal, legea constitutionla este supusa, de regula,altor rigori de adoptare sau modificare dect legile ordinare. Ea urmeaza o proceduraspeciala proprie. Acesta este criteriul distinctiv cel mai usor de sesizat.

c) Din punct de vedere al fortei juridice, legea constitutionala este superioaratuturor celorlalte legi, ceea ce atrage stricta aliniere a ntregului edificiu normativ laceea ce stabileste legea constitutionala.

2)Legile organice Acestea sunt o categorie intermediara ntre legileconstitutionale si cele ordinare.

De regula, ele au ca obiect de reglementare domeniile expres prevazute deConstitutie (de ex. sistemul electoral, organizarea justitiei, organizarea administratieipublice). Textul Constitutiei precizeaza tipurile de legi pe care le poate adopta

Parlamentul Romniei n art. 72. Sunt enumerate mai multe relatii sociale a carorreglementare trebuie facuta prin lege organica. Acesta nu epuizeaza nsa domeniulrezervat legii organice.

Printr-o interpretare sistematica a articolelor Constitutiei se pot identificasi alte domeniin care legea organica este cea care trebuie sa intervina. Pentruidentificarea acestora Constitutia utilizeaza doua procedee :

1. cel direct, de nominalizare n alt textdect cel al art. 72 a relatiilor sociale a carorreglementare se realizeaza prin lege organica, de ex art. 5 alin. 1 relativ la cetatenie ;

2.interpretare sistematica a mai multor dispozitii constitutionale - art. 44 alin. 1 relativla dreptul de proprietate raportat la art. 72 alin 3 lit. k, regimul juridic al proprietatii simostenirii.


6/15

Prin nsumarea acestor procedee Constitutia stabileste un domeniu rezervatlegii organice destul de vast chiar daca limitat doar la materiile expres enumerate nart. 72 alin. 3, precum si la alte articlole n care se prevede expres ca domeniulrespectiv este reglementat prin lege organica.[25]

Procedura lor de adoptare difera de cea a legilor ordinare, fiind mai

pretentioasa, fara a se situa, nsa, la nivelul de exigenta al procedurii de adoptare alegilor constitutionale. Legea organica are o forta juridica inferioara constitutiei, darsuperioara legii ordinare.

3)Legile ordinare Sunt toate celelalte legi adoptate de puterea legiuitoare, nbaza prerogativelor sale deliberative obisnuite.

Analiznd cele de mai nainte rezulta urmatoarele:

a) criteriul material (continutul reglementarii) se repercuteaza asupra procedurii deadoptare a legilor, adica asupracriteriului formal. Relatiile sociale considerate

importante de adunarea constituanta trebuie reglementate la nivel primar printr-oprocedura speciala, mai dificila dect cea utilizata pentru reglementarea primara arelatiilor sociala apreciate de aceeasi adunare constituanta drept mai putinimportante pentru societatea constituita n stat.

b) criteriul clasificarii este n consecinta unul exclusiv subiectiv, care depinde devointa adunarii constituante la un moment dat si care poate fi schimbat de putereaconstituanta derivata.[26]

Referitor la forta juridica a actelor normative n Romnia (Constitutie, legiorganice, legi ordinare, ordonante ale guvernului, hotarri ale guvernului, acte aleadministratiei publice centrale si locale), facem urmatoarea observatie:pe masurace scade sfera destinatarilor, scade proportional si forta juridica.

Att literatura de specialitate[27]ct si opinia publica percep suprematiaconstitutiei ca o axioma sacra si intangibila. Suprematia constitutiei nseamna caaceasta se afla n vrful piramidei actelor normative, pozitie detinuta, din urmatoareleconsiderente:

- legitimeaza puterea;

- confera autoritate guvernantilor si fixeaza cadrul n care acestia o potexercita ;

- determina functiile si atributiile ce revin autoritatilor publice;

- dirijeaza, la modul esential, raporturile dintre autoritatile publice, precum sidintre acestea si cetateni, consacrnd drepturile si ndatoririle fundamentale;

- indica sensul, scopul activitatii statale, adica valorile sociale (ideologice,politice, economice) pe care statul se ntemeiaza si pe care le serveste;

- reprezinta fundamentul si garantia esentiala a ordinii de drept;
http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn25http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn26http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn27http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn27http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn25http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn26http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn27


7/15

- este, n ultima instanta, reperul decisiv pentru aprecierea validitatii tuturoractelor si faptelor juridice.

Elaborarea si adoptarea Constitutiei[28]

n legatura cu elaborarea si adoptarea constitutiei prima problema care se

pune este de a sti cine esteputerea constituanta sau n alti termeni, de a stabili careeste organul ndrituit sa elaboreze si sa adopte constitutia . Practica statelordemonstreaza ca aceasta putere se poate prezenta n doua moduri: Putereconstituanta originarasi putere constituanta instituita sau derivata.

A. Puterea constituanta originara

Puterea constituanta originara este o putere primara, care creaza o nouaordine de drept, ca expresie a unei noi conceptii filosofice si politice. Ea este formade manifestare a puterii constituante atunci:

- cnd apare un stat nou

- cnd se produce o revolutie care nlatura sistemul existent pentru a-l nlocuicu altul nou.

Constituirea si manifestarea unei asemenea puteri implica rezolvarea adouaprobleme de o complexitate practica deosebita: prima - determinarea titularuluiputerii constituante originare, si a doua - legitimitatea operei sale constitutionale.

I. n legatura cu prima problema, doctrina apreciaza ca titularul puterii

constituante originare este conducerea grupului care a creat statul sau care anfaptuit revolutia , avnd ca obiectiv , printre altele , instituirea unei noi ordini politico-juridice.

II. Legitimitatea operei constitutionale, adica atitudinea corpului social dea recunoaste si accepta constitutia elaborata de cei ce si-au asumat putereaconstituanta originara, este determinata de nsusi faptul istoric savrsit. Cu altecuvinte, n aceasta situatie, se transforma un fapt istoric ntr-o noua ordine de drept.

B. Puterea constitutanta instituita sau derivata

Este acea putere constituanta a carei organizare si functionare sunt stabiliteprintr-o constitutie preexistenta. O astfel de putere nu va avea posibilitatea de aadopta o noua constitutie, ci numai de a o revizui pe cea existenta. Ea este deci oputere conditionata prin reguli constitutionale prestabilite, att cu privire laorganizarea si functionarea ei, ct si cu privire la prerogative.

Analiza elaborarii si adoptarii constitutiei se axeaza pe trei elementeprincipale:

a) cine are initiativa elaborarii constitutiei ?

b) cine este puterea constituanta, autoritatea competenta sa o elaboreze sisa o adopte ?


8/15

c) care modul de adoptare ?

Folosind aceste elemente drept criterii de clasificare, vom identifica treiprocedee de elaborare si adoptare a constitutiei:

1) Procedeul monocratic;

2) Procedeul democratic;

3) Procedeele mixte.

Procedeul monocraticconduce la asa-numita constitutie acordata sau Cartaconcedata. Aceasta este o constitutie acordata de monarh, ca stapn absolut,supusilor sai. n acest caz initiativa si puterea constituanta apartin regelui. Doctrinaapreciaza ca acesta este cel mai rudimentar procedeu de adoptare a constitutiei sica apartine istoriei. Ex. Constitutia franceza acordata de Ludovic al XVIII-lea, n1814.

Procedeul democraticconduce la asa-numita constitutie conventie. n acestcaz, initiativa apartine fortelor politice care ntruchipeaza, la momentul respectiv,ideea de drept si de justitie si este opera unei adunari reprezentative specialconstituite, denumita conventie sau adunare constituanta. Denumirea "conventie"exprima acordul intervenit ntre membrii societatii, pentru a-si desemna reprezentantiicare sa elaboreze si sa adopte constitutia.

n acest caz, avem de-a face cu o adunare reprezentativa suprema, ntructea stabileste competentele puterilor statului, inclusiv ale parlamentului. Constitutiaconventie este o inventie americana. ncepnd cu prima constitutie scrisa din 1776(Constitutia statului Virginia), constitutiile statelor federate americane, precum siConstitutia Statelor Unite ale Americii au fost operele conventiilor.

Constitutia-conventie a cunoscut perfectionari succesive, de la aparitia ei sipna n prezent. Astfel, observndu-se la un moment dat ca daca Adunareaconstituanta poate hotar suveran, ea poate intra n dezacord cu cei care au ales-o,s-a adus corectivul referendumului. Aceasta nseamna ca, dupa adoptarea ei decatre conventie, cu majoritate calificata, constitutia este supusa ratificarii populare.De regula, constitutia intra n vigoare pe data referendumului, evident daca rezultatulacestuia este favorabil, fara a mai fi necesara promulgarea de catre seful statului.

Exemplu de astfel de constitutie: Constitutia romna din 1991, revizuita n 2003.n ceea ce priveste procedeele mixte se disting doua categorii:

1) combinatia monocratie - democratia directa;

2) combinatia monocratie - democratie reprezentativa.

1) n primul caz se obtin asa-numiteleconstitutii Statut sau plebiscitare. Initiativa acestor constitutii apartine monarhului,puterea constituanta, de asemenea, nsa cu amendamentul acceptarii de catre

popor prin plebiscit. Puterea monarhului se manifesta si prin faptul ca intrarea nvigoare se face prin sanctiune regala. Exista doua diferente esentiale ntrereferendum si plebiscit, desi, n materie adoptarii constitutiei, ambele reprezinta o


9/15

modalitate de consultare a cetatenilor. n cadrul plebiscitului nsa, spre deosebire dereferendum, nu se poate vorbi de o vointa a reala a ntregii natiunii, deoarece pe de oparte poporul, este reprezentat printr-un corp electoral restrns, iar pe de alta parteacest corp electoral este controlat de monarh, fiind practic pus n situatia de aaccepta vointa acestuia. Exemplu : Constitutia dictaturii regale din Romnia, supusaplebiscitului din 24 februarie 1938.

2) Combinatia monocratie - democratie reprezentativa a produs asa-numiteleconstitutii pact. Constitutia pacteste rezultatul unui acord dintre rege si parlament,considerat ca reprezentant al poporului. De regula, clauzele acestui pact, careexprima o diminuare a puterii regale n favoarea parlamentului, au fost impusemonarhului dupa anumite miscari revendicative sau cu ocazia ocuparii unui tronvacant. Exemple : Constitutia Frantei din 1830, cnd Louis Phillippe d'Orleans estechemat pe tronul vacant, iar acesta accepta Charta propusa de Parlament ;Constitutia Romniei din 1866.

4.6. Modificarea Constitutiei[29]

Fiind un rezultat al evolutiei istorice, constitutia nu se poate situa n afaraistoriei, transformarile istorice determinnd, n mod necesar, transformari aleconstitutiei. n acelasi timp, ntruct reprezinta o reforma profunda, constitutia arenevoie de timp pentru a-si produce efectele, de unde necesitatea stabilitatii ei.

O parte dintre constitutionalisti, si puterile constituante au manifestatpreocupari deosebite pentru a asigura constitutiei o ct mai mare stabilitate n timp.

S-a manifestat nsa si conceptia opusa, care apreciaza capacitatea constitutiei de ase adapta la schimbari, ca o necesitatea fireasca. Rezultatul a fost aparitia unorconstitutii bazate pe conceptii de stabilitate diferite. S-a ajuns astfel, la clasificareaconstitutiilor, dupa criteriul stabilitatii, n : suple (flexibile) si rigide.

Initial, s-a considerat ca supletea este caracteristica numai constitutiilorcutumiare, constitutiile scrise fiind rigide prin definitie.

Fenomenul constitutional a aratat nsa ca singura, forma de exprimare nupoate caracteriza pe deplin flexibilitatea constitutiei si atunci s-a recurs la odepartajare bazata pe 3 considerente:

- cine poate avea initiativa revizuirii constitutiei;

- cine are dreptul sa o modifice;

- care este procedura de revizuire.

S-a convenit ca, daca o constitutie se modifica n acelasi mod ca si legileordinare, atunci ea este supla, iar daca revizuirea se face printr-un procedeu special,diferit, n sensul de mai exigent, dect pentru legile ordinare, atunci constitutiaeste rigida.


10/15

O constitutie rigida este cea care se modifica printr-o procedura maiexigenta dect procedura prin care se modifica legile obisnuite dintr-un sistem dedrept dat - si nu o constitutie care se modifica mai greu.

O constitutie supla este cea care se modifica prin aceleasi proceduri ca silegile obisnuite din respectivul sistem de drept.

Ambele prezinta avantaje si inconveniente. Constitutiile rigide subliniazavaloarea si autoritatea Constitutiei promovnd un sistem de valori n cadrul caruia oschimbare constitutionala trebuie efectuata ntotdeauna n anumite forme. Aceastaare o deosebita importanta n planul valorilor politice, dar cere timp si desfasurareamai multor operatiuni la mai multe nivele. Sistemul constitutiilor flexibile faciliteazarevizuirea, dar punnd pe picior de egalitate constitutiile cu legile ordinare - dilueazasemnificatia constitutiei, a valorii sale de lege fundamentala.

Procedeele de rigidizare utilizate n textul constitutiilor sunt de doua feluri:

A. Interdictii:

I) dispozitii care interzic la modul absolut, pentru totdeauna, modificareaanumitor prevederi ale constitutiei. O asemenea ncercare de rigidizare a fostcriticata n doctrina considerndu-se ca valoarea unor astfel de prevederi este nula,caciputerea constituanta de astazi nu are nici o putere limitativa asupra puteriiconstituante de mine.Exemple : Constitutia franceza din 1884 stipula ca formarepublicana de guvernamnt nu poate face obiectul revizuirii. Aceeasi prevedere oregasim si n Constitutia Romna din 1991.

II) dispozitii care interzic modificarea constitutiei pentru o anumita perioadade timp prestabilita. Exemplu : Constitutia franceza de la 1791 interzicea oricepropunere de modificare pe timpul primelor doua legislaturi - ceea ce nsemna 4 ani;Constitutia americana de la 1787 prevedea ca nici o modificare nu putea fi adusa peo perioada de 21 de ani.

III) dispozitii care interzic modificarea constitutiei n anumite situatii.Exemplu : Constitutia franceza din 1946 a stabilit ca nici o procedura de revizuire nupoate fi folosita n caz de ocupatie a tarii de catre forte straine.

B. Dispozitii care stabilesc procedura speciala de modificare a constitutiei,

avnd n vedere reglementarea initiativei si a competentei de modificare aconstitutiei. Exemplu : Constitutia franceza din 1958 (n vigoare si n prezent)prevede la art.89 ca initiativa revizuirii apartine Presedintelui Republicii, lapropunerea primului ministru, precum si membrilor parlamentului. Propunerea sauproiectul de revizuire trebuie votat n termeni identici, cu majoritate simpla, att deAdunarea Nationala ct si de Senat.

Pentru a vedea relativitatea eficientei practice a procedeelor de rigidizare,atunci cnd constitutia nu este corelata cu realitatea sociala, vom prezenta exemplulConstitutiei franceze din 1791. Aceasta prevedea o procedura de revizuire extrem decomplicata care necesita, n cel mai bun caz, 10 ani. n realitate, aceasta constitutie

a durat 10 luni si jumatare. Continund exemplificarea, aratam ca, n ciudaprocedeelor complicate de rigidizare utilizate, istoria constitutionala a Frantei aconsemnat, n perioada 1791-1944, un numar de 15 constitutii, perioade lipsite de


11/15

constitutie si o constitutie care nu a fost aplicata niciodata (cea din 1793). n acestrastimp, Franta a cunoscut nu numai o varietate, dar si o alternanta de regimuripolitice: monarhie, regimuri dictatoriale, republica.

Din cele prezentate, reiese ca, rigidizarea formala nu conduce, easingura, la stabilitate. Esentiale ramn receptarea Constitutiei de catre societate si

stabilitatea sociala.

n functie de realitatile tarii, constitutia va trebui sa cuprinda reglementariprivind initiativa, competenta si procedura de revizuire suficient de exigente, pentru aconferi constitutiei suprematia asupra legii ordinare si stabilitatea necesara pentruinducerea reformei, dar care, n acelasi timp, sa faca posibila modificarea constitutiein situatiile n care se manifesta schimbari importante sub aspect economic siideologic, cu o amploare semnificativa, sub aspect social.

Constitutia romna interzice revizuireape durata starii de asediu, a starii deurgenta sau n timp de razboi, printr-o astfel de prevedere constituanta urmarind ca

revizuirea constitutiei sa se poata face n conditii de calm poilitc n tara, cuexcluderea posibilitatii amestecului sau a inteventiei straine.

n fine Constitutia Romniei stabileste unele domenii n care nici o initiativa derevizuire nu poate fi acceptata. Astfel, potrivit art. 152 nu pot forma obiectul revizuiriicaracterul national, independent unitar si indivizibil al statului, forma republicana deguvernamnt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limbaoficiala. Nu pot sa fie primite nici initiativele care urmaresc suprimarea drepturilor silibertatilor politice sau a garantiilor lor.Unul din elementele ce nu pot forma obiectulrevizuirii si anume caracterul suveran ( independent) al statului va ridica uneledificultati n procesul de integrare n Uniunea Europeana, deoarece o astfel deintegrare presupune renuntarea (transferul) la anumite prerogative ale statului nfavoarea structurilor de la nivelul Uniunii.

Suspendarea si abrogarea Constitutiei[30]

Istoria omenirii a demonstrat aparitia, n viata statelor, a unor perioade decriza grava, adica de disfunctie, de perturbare importanta a functionarii sistemuluisocial. n aceste situatii, statul trebuie sa faca fata unor dificultati exceptionale.Pentru a le surmonta, se impune sacrificarea libertatii, caracteristica starii denormalitate, sub imperiul necesitatii.

Mai precis, daca n conditii normale cerintele vietii sociale pot fi si trebuiesolutionate cu respectarea tuturor drepturilor constitutionale ale cetatenilor, nsituatiile de criza grava a sistemului social, cnd se pune problema salvarii de lacolaps, guvernarea trebuie sa poata lua cu eficacitate maxima si n timp util masurileadecvate, ceea ce presupune ngradirea libertatilor cetatenesti. Rezulta ca, pentrusurmontarea situatiilor de criza grava este nevoie de o ordine publica ce secaracterizeaza prin reducerea drepturilor constitutionale si prin concentrarea puterii.

Evident, acest mod de guvernare nedemocratic trebuie sa fie acceptat decorpul social. Acesta trebuie sa fie animat de vointa de a mentine regimul statal

existent cu pretul unor sacrificii, si de convingerea ca, acest regim poate fi salvatdoar prin utilizarea temporara a unei puteri de comanda.


12/15

Iata, deci, n ce termeni se pune problema suspendariiconstitutiei. Suspendarea constitutiei semnifica ncetarea, pe o perioada detimp determinata, a efectelor tuturor sau doar a unora dintre prevederileconstitutionale.Indiferent de faptul ca unele constitutii permit, altele interzicposibilitatea suspendarii, iar o alta categorie nu contin prevederi de acest gen,practica a demonstrat ca n anumite perioade de criza, n fapt, suspendarea se

produce. Constitutiile se suspenda prin proclamarea starii de urgenta, de necesitate,de asediu sau de razboi, ori prin lovituri de stat sau revolutii. Precizam ca, nu toatesuspendarile de constitutii corespund realmente necesitatii salvarii nationale. Istoriacunoaste destule cazuri cnd suspendarea s-a produs doar ca urmare a luptelorpentru acapararea puterii.

n ceea ce priveste abrogarea constitutiei, aceasta semnificancetarea definitiva a efectelor unei constitutii si se produce prin aparitia unei noiconstitutii.

4.8. Controlul constitutionalitatii legilor

4.8.1. Notiunea de control al constitutionalitatii legilor[31]

Pentru ca suprematia constitutiei sa devina realitate, nu este suficient sa fieproclamata, ea trebuie si garantata. Astfel a aparut necesitatea controluluiconstitutionalitatii legilor, adica a verificarii conformitatii lor cu constitutia, dupa oprocedura bine definita, si a sanctionarii eventualelor abateri.

S-a pus nsa problema: cine sa exercite acest control? O prima posibilitate arfi ca acest control sa fie exercitat chiar de Parlament. Dar n acest fel se ajungela confuziunea judecatorului cu partea, ceea ce, n principiu, exclude, de fapt,controlul. O alta posibilitate ar fi exercitarea controlului de un organ exteriorParlamentului. Dar, teoretic, este greu de admis, ntruct da impresia ca acest organs-ar situa deasupra Parlamentului. Care au fost si sunt, totusi, solutiile practice?

Modalitatile controlului de constitutionalitate a legilor sunt: absenta oricaruicontrol; controlul exercitat de opinia publica; controlul prin referendum; controlulexercitat de un organ politic; controlul jurisdictional si controlul printr-un organ unic,special si specializat.

4.8.2. Modalitatile controlului de constitutionalitate alegilor[32]

Absenta oricarui control. Se bazeaza pe ideea ca institutionalizareacontrolului constitutionalitatii legilor contravine principiului suprematiei reprezentanteinationale. n acest caz functioneaza prezumtia ca reprezentanta nationala secaracterizeaza printr-o responsabilitate care o determina sa se autolimiteze larespectarea constitutiei. Aceasta solutie se aplica n Belgia, Olanda, Israel, NouaZeelanda.

Argumentarea absentei controlului are n vedere considerente politice sijuridice, dintre care mentionam:
http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn31http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn32http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn31http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn32


13/15

- legea este expresia vointei generale, vointa generala este suverana, iarputerea suverana este prin definitie puterea care nu se supune nici unui control;

- ntruct numai parlamentul reprezinta natiunea, el raspunde exclusiv n fatapoporului pentru activitatea sa si nici un alt organ nu poate avea un titlu legitimpentru a infirma vointa reprezentantei nationale;

- cu prilejul adoptarii legilor, parlamentul realizeaza implicit si controlulconformitatii lor cu constitutia, acest control prealabil si preventiv, facnd de prisosun eventual control posterior si sanctionator;

- nimeni nu se poate considera mai competent dect nsusi organul legiuitorpentru a aprecia ce este sau nu constitutional.

Controlul prin opinia publica.A fost proclamat de Adunarea constituantafranceza din 1791, spunndu-se ca atunci cnd guvernamntul violeaza drepturilepoporului, insurectia este pentru popor nu numai un drept, ci si o ndatorire. Rezulta,

de aici, ca revolta, insurectia devine sanctiunea neconstitutionalitatii actelor deguvernare. Acest procedeu a fost calificat ca primitiv, n afara exigentelor pe care leimplica o constitutie scrisa, ntruct, sanctiunea neconstitutionalitatii ar putea fi maiarbitrara dect delictul de neconstitutionalitate.

Controlul prin referendum. Apare ca forma de control cea mai democratica.Ea se practica n unele state ca modalitate de asociere a poporului la procesullegislativ. Dar cteva inconveniente serioase nu pot fi ignorate:

- consultarea poporului prin referendum se face, mai ales, n considerareaunor semnificatii si implicatii politice, or neconstitutionalitatea, n sens strict, este oproblema de specialitate juridica, si ca atare, este greu de acceptat ca solutiarezultata din referendum va fi indubitabil pertinenta si corecta, mai ales atunci cndse pun probleme complexe care nu pot fi turnate n tiparul DA sau NU;

- organizarea referendum-ului este laborioasa si costisitoare, devenind practicimposibila atunci cnd se invoca frecvent situatii de neconstitutionalitate;

Controlul exercitat printr-un organ politic. Acest sistem a fost propus siexperimentat, cu rezultate discutabile, n Franta. El are la baza urmatoarele idei:

- desi prin obiectul sau, controlul constitutionalitatii legilor este de natura juridica, el viznd asigurareaconformitatii legilor cu constitutia, are totusi si valente de control politic, urmrind asigurarea suprematiei si intangibilitatiiasezamntului politic si juridic fundamental al statului;

- daca legea este expresia manifestarii de vointa a unei adunarireprezentative, atunci controlul conformitatii legii cu constitutia trebuie sa apartinalogic, moral si politic, tot unui corp reprezentativ.

Controlul exercitat printr-un organ politic ramne, nsa, discutabilsub anumiteaspecte, dintre care mentionam:

- instituirea unei autoritati politice, n afara parlamentului, cu drept de control

asupra lui, vine n contradictie cu rolul reprezentativ al parlamentului;


14/15

- controlul constitutionalitatii legilor cuprinde, n esenta sa, o importantacomponenta juridica, astfel nct el nu poate fi fondat si desfasurat din perspectivaunor premise exclusiv politice.

Controlul printr-un organ jurisdictional. Este considerat, de o mare parte adoctrinei mai eficace dect controlul politic si mai potrivit cu natura lucrurilor, din

urmatoarele considerente:

- problema conformitatii unei legi cu constitutia este o problema prinexcelenta juridica, si anume de a stabili daca organul legiuitor, exercitndu-siprerogativele sale legislative a actionat sau nu n limitele competentei constitutionale,or aceasta operatiune o pot face cel mai bine, datorita statutului lor, magistratii;

- procedura jurisdictionala, chiar daca s-ar abate de la regulile dreptuluicomun, confera prin sine nsasi garantii suficiente pentru solutii echitabile(independenta judecatorilor, si deci impartialitatea lor, contradictorialitatea, obligatiamotivarii solutiei).

Controlul jurisdictional poate functiona n doua sisteme:

- concentrat, atunci cnd competenta acestuia apartine numai instantei supreme

- difuz, atunci cnd competenta, n acest domeniu, revine tuturor instantelorjudecatore# 12512i814m 1;ti, indiferent de gradul lor.

Primul sistem confera o mai mare autoritate actului de control si poate viza olege n ansamblu. Al doilea sistem se limiteaza la un litigiu prezent si actual,precum si la textul de care depinde judecarea cauzei, iar deciziile adoptate n cadrulsau se bucura numai de o autoritate relativa, producnd efecte inter partes, care potfi extinse, cel mult, prin modalitatea precedentului judiciar.

Cu toate avantajele lui, acest tip de control nu este scutit de observatii critice:

- adesea, judecatorii sunt obligati sau tentati sa alunece de la apreciereajuridica a operei legislative, la aprecierea ei politica;

- procedeul judiciar poate deveni o arma a puterii executive, pentru reglareaunor diferende cu puterea legiuitoare sau un instrument al puterii judecatore#12512i814m 1;ti n raporturile ei, uneori tensionate, cu celelalte doua puteri;

- organele judecatore# 12512i814m 1;ti devin, vrnd-nevrnd, o ramura aputerii legislative sau, ceea ce este si mai grav, pot deveni o veritabila putere deguvernare, o autoritate deasupra tuturor celorlalte;

- puterea judecatoreasca, alcatuita din persoane care se bucura deinamovibilitate si independenta, poate fi nu numai impartiala, ci si discretionara;

- decizia judecatoreasca, chiar gresita fiind, odata intrata n puterea lucruluijudecat, nu poate fi retractata, ea putnd astfel crea si ntretine o situatie de confuzie

juridica.


15/15

Controlul printr-un organ unic, special si specializat.A aparut ntre anii1920-1930 n Cehoslovacia si Austria, raspndindu-se dupa al doilea razboi mondialaproape n toata Europa. Promotorul acestui sistem, care a devenit modeluleuropean, a fost Hans Kelsen. Controlul printr-un organ unic, special si specializatprezinta, cel putin, urmatoarele avantaje:

- degreveaza jurisdictiile de drept comun de competenta de a verifica, nlitigiile dintre particulari, constitutionalitatea legilor, eliminndu-se astfel din domeniulconstitutionalitatii practica judiciara contradictorie ;

- confirmarea conformitatii legii cu constitutia, sau dimpotriva, infirmareaacesteia este opozabila tuturor, producnd deci un efect mult mai puternic dectautoritatea lucrului judecat a unei decizii judiciare, care n principiu produce efectedoar ntre parti;

- cadrul strict n care se realizeaza verificarea constitutionalitatii legii reduceconsiderabil insecuritatea juridica.

n concluzie, comparnd diferitele sisteme, cu avantajele si dezavantajele lor,rezulta ca, daca necesitatea controlul constitutionalitatii legilor apare perfectjustificata, modalitatile lui de exercitare ramn imperfecte si discutabile. Aceastanu mpiedica, nsa, utilizarea lor n practica, fiecare stat adoptnd modalitatea pecare o considera adecvata.

4.9. Controlul constitutionalitatii legilor n Romnia

Prin continutul si pozitia sa constitutia comanda ntregului drept. Controlul

constitutionalitatii legilor este o garantie necesara a traducerii n concret a principiilorsi normelorconstitutionale.

Constitutia Romniei ncredinteaza controlul constitutionalitatii legilor uneiautoritati publice denumite Curtea Constitutionala. Aceasta institutie si gasestereglementarea n art.142-147 din Constitutie, precum si n Legea nr.47/1992 privindorganizarea si functionarea Curtii Constitutionale republicata[33]. Dispozitii privindcompetenta Curtii Constitutionale se mai gasesc si n alte legi, ca de exemplu Legeanr. 124/2000 privind structura personalului Curtii Constitutionale[34] sau Legeanr.370/2004 privind alegerea Presedintelui Romniei. O dispozitie nou introdusadupa revizuire[35] ncredinteaza Curtii Constitutionale rolul de garant al suprematiei

Constitutiei, ceea ce pune n evidenta o data n plus, pozitia supraordonata aConstitutiei n cadrul ierarhiei sistemului juridic
http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn33http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn34http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn35http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn33http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn34http://www.scritube.com/stiinta/drept/DREPTUL-CONSTITUTIONAL-SI-TEOR1851281413.php#_ftn35

definitia constitutiei

Documents