delta dunării

5
  Delta Dunării Ca să înţelegi o părticică din ceea ce înseamnă complexitatea Deltei Dunării, nu este de ajuns să citeşti aceste rânduri, ci  trebuie să vizitezi acest vast şi complex mediu natural, să te plimbi cu barca pe canale şi lacuri, să asculţi freamătul stufului şi zgomotele naturii şi abia atunci îţi vei da seamă cât de bogaţi suntem cu un asemenea loc mirific supranumit Raiul păsărilor şi a peştilor. Un loc pe care trebuie să-l păstrăm şi pentru generaţiile următoare măcar aşa cum este el acum. 

Upload: mihai-asofie

Post on 06-Oct-2015

7 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Delta Dunării

TRANSCRIPT

  • Delta Dunrii

    Ca s nelegi o prticic din ceea ce nseamn complexitatea Deltei Dunrii, nu este de ajuns s citeti aceste rnduri, ci trebuie s vizitezi acest vast i complex mediu natural, s te plimbi cu barca pe canale i lacuri, s asculi freamtul stufului i zgomotele naturii i abia atunci i vei da seam ct de bogai suntem cu un asemenea loc mirific supranumit Raiul psrilor i a petilor. Un loc pe care trebuie s-l pstrm i pentru generaiile urmtoare mcar aa cum este el acum.

  • Un inut exotic, unde dac ai ocazia poi vedea peste 1830 de specii de copaci i plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de molute, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de psri i 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice i monumente ale naturii. i s nu uitm c n apele sale triesc 133 de specii de peti, ce constituie o surs important de hran pentru psri i mamifere acvatice precum i o important resurs tiinific i economic.

    Aici vei avea ocazia s ntlneti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflect n medii de viaa multiple: vegetaia plutitoare submers, vegetaia riveran ce se formeaz pe mrginea inundabil a blilor i lacurilor, vegetaia de pajiti a grindurilor marine, vegetaia zonelor de srturi i a zonelor cu ap temporar.

  • Vei vedea un inut ce reprezint cel mai important loc de popas pentru psrile migratoare ce cltoresc ntre regiunea tropical i cea arctic, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecnd pe aici. Multe dintre aceste psri cu siguran te vor nsoi de-a lungul plimbrilor tale cu barca. n afar de speciile migratoare, aici cuibresc i un mare numr de specii rare, ca oaspei de var, dup cum altele, oaspei de iarn, clocesc n nordul Europei i vin s-i petreac iarna n Delt.

    Aici ai ce vizita, Delta Dunrii fiind pe locul doi n Europ ca ntindere, dup delta fluviului Volga, avnd aproximativ 4180 Km2 , iar dac lum n considerare i complexul lagunar Razim - Sinoie i limanul Dunrii, aceast suprafa se extinde la aproximativ 5500 Km2. Delt Dunrii aparine ntr-un procent de 82% Romniei, restul fiind localizat pe teritoriul Ucrainei.

  • Suprafa Deltei Dunrii se mparte n 3 tipuri de zone: 20 arii strict protejate, ce nsumeaz o suprafa de 506 Km2, zone tampon cu o suprafa de 2233 Km2 i zonele economice cu o suprafa total de 3060 Km2. Suprafeele cu vegetaie fix ocup 43%, pdurile (att cele naturale ct i cele plantate) ocup aproximativ 4%, terenurile agricole ocup 11,5% ,iar suprafeele cu pajiti ocup aproximativ 6%. Lacurile din Delta Dunrii, n prezent reduse la un numr de 479, datorit amenajrilor din anii precedeni, ocup un procent de 7,8% din suprafaa Deltei.

    Din punct de vedere geografic, Delta Dunrii este cea mai umed zon a Europei, cea mai joas i mai nou regiune de cmpie, unde domin preponderent suprafeele cu nlime mic n raport cu nivelul 0 al Mrii Negre, cele mai mari nlimi fiind pe grindurile marine n Letea de 13 m i n Caraorman de 8 m. Fa de nivelul 0 la Mrii Negre, un procent de sub 21% se afl la cota negativ, restul de 79% situndu-se pete nivelul mrii. Altitudinea medie a Deltei Dunrii este de 0.52 m.

    Dunrea ajuns la Patlageanca (la vest de Tulcea) se bifurc n dou brae, Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte n Braul Sulina (direcia vest-est) i Braul Sfntu Gheorghe (direcia NV-SE).

  • Lungimea braelor Dunrii: braul Chilia 120 km, braul Sfntu Gheorghe 70 km i braul Sulin 64 km.

    Adncimile apelor din Delta Dunrii: 39 m pe braul Chilia, 34 m pe braul Tulcea, 26 m pe braul Sfntu Gheorghe i 18 m pe braul Sulina. Cea mai mare adncime din Delta Dunrii, excluznd braele Dunrii, se afl n lacul Belciug, de 7 m, n restul lacurilor adncimile nedepind 3 m (lacul Rzim).

    Ca localizare, coordonatele geografice sunt ntre 44 grade 47'25" i 45 grade 37'30" latidudine nordic i ntre 28 grade 44'25" i 29 grade 46'00" longitudine estic, fiind limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord formeaz grania cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr.

    Aceast este n linii mari o descriere general a Deltei Dunrii, AICI vei gsi detalii ct mai complete.

    Aa dar, v invitm s vizitai i s protejai Delta Dunrii.