dementa frontotemporala sau boala pick
TRANSCRIPT
Dementa frontotemporala sau boala Pick
Generalitati
Sus
Dementa frontotemporala sau degenerarea lombara frontotemporala este un termen generic pentru un grup de
tulburari diverse, mai putin intalnite, care afecteaza in primul rand lobii frontali si temporali ai creierului - zone
asociate cu manifestarea personalitatii, comportament si limbaj.
In cazul dementei frontotemporale sunt atrofiate portiuni din acesti lobi. Simptomele variaza in functie de partea
afectata a creierului. Unele persoane cu dementa frontotemporala pot suferi schimbari dramatice ale personalitatii
si pot avea dificultati de socializare, pot fi impulsivi sau pot manifesta tulburari emotionale, in timp ce altii isi pot
pierde capacitatea de a folosi si intelege limbajul.
Dementa frontotemporala este adesea diagnosticata gresit, fiind confundata cu diverse tulburari psihice sau chiar
ca boala Alzheimer. Totusi dementa frontotemporala tinde sa apara la persoanele mai tinere fata de cele care
sufera de boala Alzheimer (care este intalnita mai ales la oamenii cu varste intre 40-70 de ani).
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Simptome
3. Modificari comportamentale
4. Tulburari motrice
5. Cauze
6. Teste si diagnostic
7. Tratament si medicamente
8. Stil de viata si remedii la domiciliu
9. Diferentele dintre dementele frontotemporale si alte tipuri de demente
Simptome
Sus
Identificarea cu precizie a bolilor care se incadreaza in categoria dementelor frontotemporale prezinta o
provocare deosebita pentru oamenii de stiinta. Semnele si simptomele pot varia foarte mult de la un individ la
altul. Cercetatorii au identificat mai multe grupuri de simptome care au tendinta sa apara simultan si care se
manifesta in subgrupe dominante la multe dintre persoanele cu aceste tulburari.
La o persoana poate fi intalnit mai multe tipuri de simptome. Semnele si simptomele dementei frontetemporale
sunt progresive, cu trecerea timpului, in cele din urma bolnavul necesitand ingrijire permanenta.
Modificari comportamentale
Sus
Cele mai frecvente simptome ale dementei frontotemporale implica modificari extreme in comportament si
personalitate. Acestea includ:
- pierderea capacitatii de empatie si a altor competente interpersonale
- lipsa de hotarare si inhibitie
- apatie
- comportament compulsiv, repetitiv
- un declin al igienei personale
- schimbari in obiceiurile alimentare, in mod special, supraalimentare
- tulburari de gandire sau schimbari de comportament
- probleme de limbaj si vorbire.
Unele subtipuri de dementa frontotemporala sunt marcate de deprecierea sau pierderea capacitatii de exprimare
si de dificultati de limbaj. De exemplu, afazia primara progresiva este caracterizata de o amplificarea dificultatilor
de a folosi si a intelege limba scrisa si vorbita.
Persoanele cu un alt subtip, dementa semantica, vorbesc corect din punct de vedere gramatical dar conversatia
nu are relevanta sau pot intampina probleme in a-si aminti denumirea unor obiecte comune.
Tulburari motrice
Sus
Suptipurile mai rare de dementa frontotemporala sunt caracterizate prin dificultati motrice, similare cu cele
intalnite in cazul bolii Parkinson sau screloza laterala amiotrofica (sau boala Lou Gehrig).
Simptomele si semnele pot include:
- tremur
- rigiditate
- spasme musculare
- coordonare slaba
- dificultati de inghitire
- slabiciune musculara.
Cauze
Sus
Se considera ca subtipurile specifice de dementa frontotemporala sunt cauzate diverse mutatii genetice. Mai mult
de jumatate dintre persoanele care dezvolta dementa frontotemporala nu au un istoric familial de dementa. In
unele cazuri de dementa frontotemporala in partile afectate ale creierului se gasesc celule Pick care contin o
forma anormala de proteine.
Teste si diagnostic
Sus
Nu exista un singur test care sa diagnosticheze dementa frontotemporala, astfel incat medicii incearca sa
identifice boala prin excluderea altor cauze posibile.
- Analize de sange - Sunt realizate pentru a se stabili daca simptomele sunt cauzate de alte conditii cum ar fi boli
hepatice sau renale.
- Teste neuropsihologice - Au rolul de a evalua capacitatea de a rationa a unei persoana si de a testa abilitatile
de memorie. Acest tip de testare poate implica mai multe ore si este util pentru a se face diferenta intre diferite
tipuri de dementa.
- Scanarea creierului - Prin vizualizarea unor imagini ale creierului medicii pot identifica prezenta eventualelor
anomalii (cheaguri, sangerari sau tumori) care ar putea fi cauza unora dintre semne si simptome.
- Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) - Tehnica este nedureroasa si foloseste undele radio si un camp
magnetic puternic pentru a se produce imagini detaliate ale creierului. Intreaga procedura poate dura chiar si mai
mult de o ora.
- Tomografia computerizata- Aceasta investigatie implica utilizarea de raze X si analizarea unor imagini ale
creierului, care pot fi vizualizate pe un monitor. Testul este nedureros si dureaza aproximativ 20 de minute.
- Tomografia cu emisie de pozitroni - scanarea PET foloseste o doza redusa de material radioactiv care este
injectat intr-o vena pentru a putea fi vizualizat metabolismul creierului, proces necesar pentru identificarea unor
anomalii.
Tratament si medicamente
Sus
Nu exista vreun leac pentru tratarea dementei frontotemporale si nici o modalitate eficienta de tratament pentru
incetinirea progresiei acesteia. Tratamentul se bazeaza pe gestionarea simptomelor.
Medicatia poate include:
- antidepresive - unele tipuri de antidepresive cum ar fi trazodona pot reduce problemele de comportament
asociate cu dementa frontotemporala. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei pot fi eficienti in unele cazuri.
- antipsihotice - desi medicamentele antipsihotice sunt folosite pentru combaterea problemelor de comportament
declansate de dementa frontotemporala, reactiile adverse ale acestora implica un risc crescut de mortalitate la
persoanele in varsta.
Terapia este o modalitate de tratament pentru persoanele care se confrunta cu dificultati de limbaj (logopedie) cu
ajutorul careia acestea pot invata strategii alternative de comunicare.
Stil de viata si remedii la domiciliu
Sus
In unele cazuri, persoanele care au grija de bolnavi pot contribui la diminuarea problemelor, prin influentarea
modului in care bolnavii interactioneaza cu alti oameni. Exemplele includ:
- evitarea evenimentelor sau activitatilor care pot declansa comportamente indezirabile ale bolnavilor
- anticiparea nevoilor si atenuarea acestora cu promptitudine
- mentinerea unei atmosfere calme.
Diferentele dintre dementele frontotemporale si alte tipuri de demente
Sus
Dementele frontotemporale difera considerabil, sub mai multe aspecte de alte forme de dementa, in special de
boala Alzheimer. Acestea se caracterizeaza prin atrofia cerebrala in zona lobilor frontali si anterior temporali ai
creierului, in timp ce boala Alzheimer afecteaza hipocampul posterior temporal si zonele parietale.
Pacientii cu Alzheimer experimenteaza pierderi majore de memorie, in timp ce pacientii cu demente
frontotemporale prezinta tulburari de memorie, dar raman orientati in spatiu si timp si isi amintesc informatii legate
de prezent si trecut. Bolnavii care sufera de dementa frontotemporala chiar si in stadiile tardive ale bolii isi
pastreaza orientarea vizuala si spatiala si isi pot localiza pozitia cu precizie.
Deficitul intelectual este principala diferenta de pacientii cu Alzheimer. Rezultatele testelor de inteligenta sunt
normale la cei cu dementa frontotemporala pana cand boala se afla intr-un stadiu avansat. Speranta de viata este
ceva destul de scazuta in cazul dementelor frontotemporale grave.