demisia lui dumitru hazliu din partea ministerului ... · negre. ne-a sosit carne de la combinatul...
TRANSCRIPT
EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEfUL CLUJANUL II. NR. 30
SIMBATA 27 IANUARIE 1990 * PAGINI 50 BANI
Demisia lui Dumitru HazliuNe-a parvenit «rină torul
text adresat Consiliului Salvării Naţionale de către Dumitru Mazilu:
Constatînd cu profundă durere şi adîncă amărăciune că metodele şi practicile staliniste se menţin, că se mai recurge la etichetări bazate pe dosarele securităţii şi pe învinuiri dictate cu pumnul In masă, că presa este încă d irijată spre distrugerea unora şi promo- varea altora,
' îm i prezint demisia d in funcţia pe care — după
cum vă am intiţi — am declarat din prima zi că nu o doresc.
S in t convins că eeî care au făcut revoluţia nu vor accepta ca ea. să fie confis-
'cată de oameni care nu i-au dat nim ic din fiinţa lor.
Răm în din toată in im a filaturi de ei.
Răm în devotat idealurilor Democraţiei. Libertăţii şi Demnităţii care au însufleţit tineretul ţării .în lup ta Împotriva tiraniei.
Jertfa lor nu o voi uita niciodată!
COMUNICAT DIN PARTEA MINISTERULUI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI
In condiţiile aplicării ho- daetice şl al ministeruluitărîrii guvernamentale privind încadrarea unităţilor de învăţămînt, întîln irea a- nunţată în presă pentru duminică, 28 ianuarie a.c., între reprezentanţii •diverselor categorii de cadre di-
răm lne, în parte, fără o- biect. Propunerile pentru o platformă comună a cadrelo r didactice vor fl remise la cabinetul ministrului.
' (Rompres)
Din partea Ministerului Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe â l României aduce la cunoştinţa cetăţenilor rom âni şi a tuturor instituţiilor interesate că actualele paşapoarte, de toate tipurile, îş i păstrează valabilitatea şi vor f i utilizate p înă la emiterea altor documente de călătorie in conformitate cu prevederile legii române şi uzanţele internaţionale în materie.
în luarea acestei hotărîri s-a pornit, în primul rind, de la necesitatea transpunerii Imediate în practică a prevederilor Decretului-Le- ge nr. 10 din 8 ianuarie 1990, prin care se garantează dreptul de a călători l i ber în străinătate, tuturor cetăţenilor români, fără
deosebire de rasă, naţionalitate, sex, lim bă, religie, convingeri politice, ocupa
ţie-In acelaşi timp, Mir.iste-
ru l Afacerilor Extern-; ad<J- ce la cunoştinţa opiniei publice că în prezent, în'ges- tiunea şi evidenţa sa, a m isiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din străinătate, se a flă un mare num ăr de paşapoarte, de toate tipurile, care, In cazul în care ar £i distruse imediat şi înlocuite cu altele noi, ar necesita cheltuirea a peste 40:000 000 lei, sumă ce ar urma să fie suportată de beneficiari.
(Rompres)
Traian Ranga: PRIMĂRIILE SĂ-ŞI EXERCITE AUTORITATEA!Un scurt dialog cu p r i
marul judeţului C lu j, Txa- ian Ranga» ne-a pus în te mă cu ceea ce putem denumi pulsul judeţului a- cutn, la o lună după Revoluţie.
— Ş-au constituit —: ne-a spus domnul primar — toate primăriile în localităţile urbane şi rurale din judeţ. Paralel s-au refăcut cele 8 . comune desfiinţate In tim pul dictaturii: , Palatca, Ploscoş, Recea Cristur, Vul- tureni etc., în unele dintre ele find aleşi' şi primarii de acum. Primarii instalaţi— cadre didactice, specia-, lişti agricoli, muncitori etc., reprezintă în marea lor majoritate voinţa obştii. Cu cîteva .excepţii", unde vor fi din nou consultaţi oamenii, locuitorii aşezărilor respective, liberi să aleagă
pe cei care l i cred mal bun i şi gospodari adevăraţi, capabili să le reprezinte interesele.
— Cum au ajuns „excepţiile" primari?
— Fie că s-au impus singuri profitînd de agitaţia d in zilele ; imediate de după Revoluţie, fie că i-au propus, în numele Frontului, grupuri restrînse ce nu reprezintă opinia şi voinţa întregii obşti sau a m arii
/majorităţi, c iuntind 'd in democraţia la care au acum dreptul oamenii.
— Cu ce probleme Se confruntă azi primăriile?
— Cu foarte multe, funcţia de primar fiind extrem de grea şi p lină de răspundere fa ţă de semeni. Asigurarea. aprovizionării cu produse alimentare este cea mai acută şi arzătoare
problemă la ordinea zilei, mai ales că resursele locale ale judeţului sînt extrem de sărace. Totuşi, am început să facem cîte ceva şi pe baza unor grafice zilnice, să scoatem oamenii din foametea în care ne-a ţinut dictatura în deceniile ei negre. Ne-a sosit carne de
■ la Combinatul din Timişoara, d in import, de .la Combinaţii! nostru ‘„Avicola1*, care, dacă va fi bine aprovizionat cu furaje şi nu va m ai avea export, poate sprijin i substanţial soluţionarea acestei probleme grele. M ă refer ia faptul că numai în două zile a- ceastă unitate a livrat 40
de tone carne şi 4 tone de
preparate de carne. încer
căm să facem o aprovizio
nare pe un criteriu raţio
nal: numărul de locuitori al fiecărei aşezări.
" — Ce poate f i considerat ,motiv de nemulţum ire pentru o primărie?- — La ora actuală npro-
, vizionarea, programul magazinelor, modul de . servire a _ populaţiei. Nu toate magazinele au program co-
. respunzător unei bune serviri a cetăţenilor, m a r ales a" aceîâra care ies mai tîr- ziu din schimburi. Le vom revizui rapid, pentru ca toată lumea să poată a jun ge ins magazine. In acelaşi scop, intenţionăm introdu-
. cerea prin casele de comenzi a produselor de ear-
: ne, pentru că încă n-a so-
' Interviu consemnat de , Virgil LAZAR
(Continuare in pag. a Ilt-a)
Să se instaureze ordinea!Aflăm pe diverso căi — scrisori, delegaţii la redacţia
noastră, telefoane alarmante — că, dacă în millte întreprinderi s-a reluat producţia, mitocănia este încă tn o- fensivă. în diverse întreprinderi, anum iţi bărbaţi şi femei — cu condamnări, cu dosare la Poliţia de moravuri, cu copii abandonaţi, beţivi notorii şi, pur şi simplu, leneşi şi leneşe — se erijează în reprezentanţi ai Frontului Salvării Naţionale, provoacă perturbări grave ale procesului de producţie, schimbă directori, ingineri, maiştri, funcţionari de la aprovizionare si desfacere, de la C.T.C.,
Personal şi Salarii — fiecare după cum îl „doare capul". Asemenea persoane compromit Frontul Salvării Naţionale. î i aducem în atenţia consiliilor judeţean, municipale şi orăşeneşti şi le rugăm să mobilizeze oamenii dc bună credinţă, să ţină în frîu manifestările degreve şi m itinguri „spontane" — de fapt, în afara legii. Rugăm comitetele din întreprinderi, pe toţi oamenii cinstiţi, să depisteze lepădăturile care murdăresc idealurile Revoluţiei şi, pe cale legală, să instaureze ordinea. Constituiţi sindicatele.
Altfel — ştiţi ce urmează? Fără conducători se va opri producţia. Fără producţie — nu pot exista salarii. Lipsa salariilor înseamnă şomaj. Ştiţi ce înseamnă şom aju l? .
Locuinţele nu le construim pentru un an sau doi... (II)In prima parte a inter
viului cu ing. loan Benţia, directorul Trustului antrepriză generală de construc- ţii-montaj, am făcut referiri la activitatea de p ină la1 ianuarie 1990. Cu ce gloduri se porneşte în. noul an?
— In noul an vrem să lucrăm mai bine sub toate aspcctele — ni se răspunde. Dar ne confruntăm cu o seamă de greutăţi. P înă la această dată nu avem for tutelar la nivel central. De aici decurg extrem de multe necazuri. Ca probleme pen-
' tru viitor,, unele de maximă urgenţă, sînt: definitivarea cît m al repede a planului fizic pe 1990 ţi jalonarea obiectivelor din planul pe 1991 pe localităţi; stabilirea sistemului organizatoric al trustului ţ i scoaterea politicii din în treprinderi; stabilirea criteriilor precise pentru schimbarea conducerilor în
vederea asigurării premiselor necesare începerii unei ac tiv ităţi. economice normale, înlăturlnd subiectivismul şi demagogia; asigurarea necesarului de resurse materiale,.de m ijloace transport specifice construcţiilor în -cadrul trustului şi nu de la terţi etc.
— Aveţi ceva de transmis proiectanţilor?
— Da. In primul rînd să încheie cartierele începute, ca, de exemplu, Cipariu, Calvaria Nord, Mănăştur Nord, Calea Bucureşti d in C lu j şi Ştefan cel Mare îa Dej; studierea asanării zonelor cu clădiri insalubre, cum sînt cele din spatele magazinului Central; rar-, tierul Intre Ape, str. Moţilor şi zonele adiacenta Să fie elaborate proiecte «are să corespundă funcţional şl din punct de vedere al confortului termic. în acest sens sc impune revederea
calculului lermotehnic la clădirile executate pînă în prezent în funcţie de condiţiile reale de temperaturi exterioare şi normale igienic la interior. Să nu se omită proiectarea de străzi, parcări, garaje, alte e- lemente ale confortului urbanistic. Credem că trebuie regînditâ centrala termică de zonă din Mănăştur, pro- . iectată pe cărbune care va produce poluarea întregulu i municipiu C luj şi care, după părerea noastră, este nerentabilă d in punct de vedere economie, avînd în vedere cantitatea masivă de cărbune care se consumă, precum şi cea de zgură rezultată, care trebuie transportată zilnic pe distanţa m in im ă de 15 km cu m ijloace auto.
A ici se Impune o paranteză. în urm ă tai aproxim ativ 15 ani — sau poate chiar mai înainte — se punea problema construirii li
nei mari centrale termice pe cărbune care să asigure practic lermoficărea C luju lu i şi a nu mai utiliza astfel gazul metan. (Nu ştim cum se putea realiza termoficarea unui oraş ca al nostru). Cu prilejul unei în tîln ir i a prim ului m inistru de pe atunci, Manea Mănescu, cu un ii specialişti din cercetare precum şi de la C.U.G. şi din alte unităţi, cineva „a Îndrăznit* să-şi spună părerea referitor la proiectata centrală. Cu argumente de netăgăduit — economice şi e- cologice — un reputat om de ştiinţă, conducător de unitate de cercetare de profil — a explicat netemeinicia deciziei de construire a centralei pe cărbuni. Se consumă m a i m u ltă energie, cu transportul cărbunelui şi a zgurii decît se obţine* — s-a concluzionat. Prim ul m inistru
Ion G O IA
{Continuare in pag. a Ill-a)
ALEGEREA am făcuf-oV Ne aşteaptă ALEGERILEAşadar, Consiliul Fron-:
tului Salvării Naţionale a decis să participe la alegeri ca formaţiune politică şi în acest sens a invitat pentru sîmbătă partidele politice la o masă rotundă la care să discute problemele electorale. Situaţia nu e numai foarte complexă, dar şi fierbinte. Este cert că ,to ţi oamenii de bună credinţă au aderat la Plat- forma-Program a Frontului, cea mai' radicală şi m ai originală din Europa în care era evidenţiat rolul pluralismului politic în viitoarea Românie, cu precizarea că F.S.N. nu va participa la alegeri. Au ur- . m at cîteva gafe, între care nu ultima ar fi instalarea unor comitete F.S.N. de întreprinderi exact în modul fostelor - comitete de partid —, în locul promisei depolitizări a întreprinderilo r şi instituţiilor ş i a l . constituirii grabnice a sindicatelor libere. Iar acum— participarea la alegeri. De acord, celelalte partide sînt încă slabe, ia r Partidul Naţional Democrat consideră, din acest , motiv, justificabilă participarea F.S.N. la alegeri. In acelaşi timp, alte trei partide — Naţional. "Ţărănesc — Creştin ş i. Democrat; Naţional Liberal; Social Democrat Român — au poziţii total opuse, în numele apărării democraţiei într-un sistem, de m ai multe partide somînd F.S.N. ş i Guvernul pe care l-a emanat să se retragă Imediat de lâ conducerea statului şi administraţiei, să se constituie, pînă la viitoarele alegeri, un guvern provizoriu format din reprezentanţii , partidelor politice active, personalităţi afirmate în lupta împotriva dictaturii comuniste în u ltim ii 45 de ani ş i . reprezentanţi ai tineretului. .
Revoluţiile îşi au ciudă-v teniile şi legitim ităţile lor, aşa cum Ie-a prezentat d-1 Ion Iliescu, pentru a justifica participarea F-S.N, la alegeri. Iată una dintre ele — unică în lume:F.S.N. are ■ o platformă-program de largă adeziune naţională, pe lingă care greu se pot strecura programele celorlalte partide, întrucît cei care au conceput-o se vădesc a fi buni cunoscători ai realităţilor politice, economice şi sociale ale ţării în aceste momente.; totodată, cu tot programul- său, F.S.N. nu are membri! Cei care s-au auto- impus — puţini au fost cu adevărat aleşi — în felurite consilii şi comitete nu sînt nici membri, n ici nu prezintă, în majoritate, garanţii serioase — nici morale, nici profesionale (unii au fost surprinşi -cu .caziere penale). Pe de altă parte; un partid. Partidul Naţional Ţărănesc — Creştin şi Democrat. — a des- .
chis larg uşa tuturor foştilor comunişti 'care se va dovedi că au fost oneşti. Dacă e aşa, acesta va î i partidul care va prelua majoritatea specialiştilor * din ţară, majoritatea „tehnocraţilor14 atîţ de necesari pentru a pune pe picioare viaţa economieo-socială a ţării. Răm îne însă de văzut cîţi dintre foştii comunişti oneşti vor dori să m ai intre în vreun partid — oricare a r fi el — ori în F.S.N. oriclt de larg de-, mocratic s-ar anunţa. A- vem bănuiala că numărul acestora nu va f i mare. Iar dacă partidele „istorice" vor adopta strategia şi tactica antebelice la condiţiile actuale, şansele lor vor scădea. , Este oare— această hotărîre ofensivă a F.S.N. — o dovadă de forţă ori de slăbiciune? Dacă e o dovadă de forţă— re fel de forţă îşi doreşte F.S.N.? In afara sistemului pluripartid? Dacă 0 slăbiciune — e vorba doar de îngrijorarea faţă de soarta conducerii ţării? Revenim la Caragiale; Noi cu dne votăm? Ş i, atenţiei, pentru ce? cu ce folos?
Ilie C A U A N
• P.S. 1. M ulţum im d-lul Mitterand pentru frumosul cadou pe care n i I-a făcut de la Budapesta cu ocazia zilei de 24 Ianuarie: N-o să-l uităm. Ş i nu uităm că' şi în Franţa se fac alegeri. Explicaţiile ambasadorului -Franţei, ca şi cele din Paris sînt cam stînjenite. Aşteptăm reacţia presei europene. 2. „Prietenii" d in afară şi d in ţară — adică tot d in a fa ră— au semănat' panica în legătură cu aşa- pretinsele detaşamente da terorişti, care de ziua fostulu i dictator vor arunca ţara în aer." S-au lip it afişe, la unele cămine elevii au plecat în oraşele şi satele ae baştină . . . Mulţum im , „prieteni", pentru grija pe care o manifestaţi faţă de liniştea noastră! N-o să vă uităm nici pe voi.
Desen dc Ovidiu M A EG 0
DUPĂ 50 DE ANI -Ieri, dis-de-dimineaţă, în Gara mare a municipiului
nostru a sosit domnul Ion Raţiu. N-a mai călcat pe păm înt românesc de 50 de a n i . . , Firesc, deci, să plecăm pe urmele domniei sale pe meleaguri turdene. De ce? Pentru că, după o scurtă şedere la Hotelul „Transilvania", suita a plecat acolo unde fam ilia Raţiu are vechi rădăcini. Un pelerinaj la „Statuia bă- trlnulu i Raţiu“, o pioasă vizită la biserica din Turda, construită de fam ilie In 1839. , /
Colegilor de la Televiziunea clujeană le-a declarat că intenţionează să revină definitiv în ţară. ,*M-ani întors acasă, aici e ţara mea" — a spus domnia sa, şi-l credem. O m ul, a cărui voce am ascultat-o la posturile străine, preşedintele U n iun ii Mondiale a Românilor Liberi, ne vorbea* de la Londra sau Paris cu o căldură care n i se strecura In in im i.
Acum, n u num ai exilaţii români sînt liberi. Acum sîntem şi noi in măsură să-l intervievăm po dl. Ion R a ţ ia <
Pe mline, decll ____Rada VIDA
ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA 2
EMINESCU— e f i g i e —
Geniu singular, înalt şi pur, cu chip de zeu îndurerat tăiat in marmura veşniciei, Eminescu rămtna cea mat tulburătoare prezenţă a spiritualităţii româneşti. Toate ce s-au scris f i se-vor scrie despre El şi creaţia Iul — date preţioase, analize ori sinteze savante, consideraţii pline de adevăr şi profunzime sau meşteşugite cuvinte imagini — nu pot şi nici nu vor putea epuiza cunoaşterea fizionomiei sale lăuntrice, împărăţia gîndurilor lui, da t'fiind că stau în el, cum singuro mărturiseşte „nemargini de glndlre". ,
Ca lumina soarelui, care,.deşi .aceeaşi, dc-am pu- tea-o. cuprinde ■ cu privirea mişciridu-se, la nesfîrşit, In jocul ei t(rieşesc„sub arcul mereu reînnoit al altor orizonturi, ne-ar da .de fiecare-dată - senzaţia, de zare nouă, tot astfel creaţia poetului, -„ursit durerii , unei. vieţi eterne" — poartă, spre lumea-lăuntrtc deschisă a sufletului nostru, adincim i. şi prospeţimi de orizonturi noi, căci, oridecîte ori încercam..să ni-o apropiem, îşi relevă, inepuizabil,\puteri de caplivare a. gindului, de înlănţuire *a sensibilităţii, de umanizare.«■ Sint. puteri ce rezidă in împrejurarea că totul în ea —• dq la natură şi om pînă la cosmos — se dimensionează şi se re-dimensionează, ’ în uimitoare viziuni spre esenţe, pentru a le surprinde ■ procesualitaiea dialectică şi ritmurile integrării lor în univers printr-un lim baj dc unică putere şi frumuseţe, care subjugă şi farmecă deopotrivă. •
Prezenţă vie nealterată de vremi, duh al Cetăţii, Eminescu stă printre noi ca gcniu-lumină şi drumul generaţiilor, cu -tot ce au. ş i .vor avea ele mai bun, în acest punct al lum ii tinde vieţuim ca popor, trece prin EL, şi nici că poate, nici că va putea fi, vreodată, conceput în afara LUI. ■
* Glieorghe NEAMŢU
In sfîrşit, ara In fată primele două numere ale revistei — „carte** AGORA editată în S.U.A., In limba română, de către intelec-. tualitatea exilului românesc; respectiv numerele 1 şi 2 din volumul I, 1987 şi mai 1988. Evident, seria nouă,' căci, se ştie, primul şi unicul ei număr apărea Sn urmă cu 42 de ani, 1947, fiind fondată de Ion Cam ion, A plecat la. noul. ei. drum avîndu-1 ' drept preşedinte d<x onoare al colegiului ' de redacţie pe ilus- - trul Eugen lonesco, iar ca ;
‘ redactor şef pe Dorin- Tu»' dorân.' ^
, Oricum, vă amintiţi, mai .. ştiam cîte ceva ‘ despre ea; mai mult pe ascuns şi pe - şoptite; mai ales prin, pos-, turile de radio „subversi— ve“; mai cu ocazia vreunei plecări prin străinătate! Altfel, şi foarte pe' scurt. Eugen lonesco o considerao apariţie „absolut nece-' - sară*1 şi, mai ales, o stare de spirit activă;1 pentru e- xilul românesc extern ş i . : , intern, pentru cu ltu ra li civilizaţia română în lume şi acasă. Acum, însă — şi cu promisiunea de a reveni asupra revistei — ne vom
0 revistă interzisă, cîndva, la noi;,AGORA”
SEPARATISM SAU / ŞI ARMONIEPrimim lă redacţie nu
meroase scrisori şi telefoa- ■ ne, 'marcate de îngrijora
rea unor români faţă de unele tendinţe ale naţionalităţii mag)iiare>din România, ca şi scrisori de explicaţii' din partea unor persoane sau grupuri din comunitatea maghiară. Majoritatea acestora sînt ’ fie prea lungi pentru a putea fi publicate — am solicitat şi repetăm şi de această . dată să ni se scrie scurt, în funcţie de posibilităţile noastre de gospodărire a spaţiului grafic fie a» bordează probleme minore, . ori insuficient argumentate, îneît nu dorim să „a- runcăm în groapa cu lei“ a opiniei publice semnatari mai stîngaei în mîriuirea condeiului. încercăm o sistematizare a problemelor. „
Educaţia' preşcolară şi şcolară în clasele mici. Şi pînă acum au existat grupe maghiare în grădiniţe şi clase în şcolile de opt sau zece clase — ca şi şcoli şi licee cu pondere maghiara. Nu este o chestiune de democraţie, ci de omenie şi bun simţ.-.Nu trebuie să fi , studiat în facultate Psihologia copilului, • Pedagogia! şi Metodica predării limbii materne sau a altei discipline pentru a înţelege că r a smulge un copil din me- f diul lingvistic familial şi a-1 supune presiunii unei limbi necunoscute este o greşeală cu consecinţe gra- ye pentru dezvoltarea lui, psihică. In cazul bilingvilor, sau al celor care au învăţat binişor o a doua limbă, impactul e mai puţin. grav. Deci, nu se, pune problema de a-i lipsi pe copiii maghiari, germani, sîrbi de •dreptul de a învăţa în lim-.. ba maternă — uneori singura pe care o cunosc pină la 6 vîistu mai înaintată. Şi în directă legă
tură cu aceasta, este firesc . ca universitatea să for
meze profesorii necesari. '
Dar în- cazul învăţămîn-■ tului de specialitate, cu în— - ceputurile sale în . gimna
ziu şi liceu, ’ respectiv în şcoala profesională, şi apoi în institutele de învăţămînt superior? O soluţie tranşantă este greu de i- maginat. Ea va trebui studiată de la specialitate la specialitate. Ca principiu,
-e' greu să ne imaginăm că se poate organiza,. de e- xemplu, o facultate de e-
■ lectronică în .limba maghiară, iar pentru fiecare absolvent al ei să se înfiinţeze o secţie dintr-o fabrică, în care să fie numai maghiari. Ori să fie obligaţi ; românii să înveţe li mija maternă a domnului inginer. Există - principiul concursului pe posturile e- xistente în spaţiul geografic al României. Un necu- noscătpr: al terminologiei româneşti va fi, în această. Situaţie, un handicapat Trecem peşte problema e- eoriomică a costului mai ridicat a l formării unui specialist în altă limbă — poporul român este generos şi n-o să se împiedice (nici măcar în cazul unei econom ii de. piaţă) de problema
, meschină ,a . costurilor. Trecem 'şi peste exemplul altor ţări, foarte dezvoltate, în care'există o unică, limbă în licee şi universităţi. Democraţia americană, dacă e şi ea ştirbă pc ici, pe
.colo, nu e din cauza englezei. Revenim la problema absolvenţilor, la problema muncii, într-o societate de un mare dinamism a l , circulaţiei , bunurilor materiale şi spiritiiale. Ne putem-imagina, preluînd
un termen din biologie, un
fel de’ nişă ecologică, adi
că ctnică, â maghiarilor din
România — lipsiţi de contacte cu iestul ţării?
Am impresia că unii — şi nici nu sînt mulţi — intelectuali , maghiari din Transilvania, nu din Bucureşti, (linii - interesaţi poate de propriile şefii de catedre) omit aceste lucruri. M i s-ar putea reproşa că am exagerat; că există, mai ales în rîndui tinerilor, maghiari care vorbesc foarte bine româneşte. Este adevărat: dar performanţa de a nu-i putea recunoaşte după accent au realfzat-o nu prin separatism, ci prin buna Convieţuire cu românii;
ÎMi s-rar putea Teproşa că am exagerat unele pericole pentru maghiari. Este adevărat. Exagerarea este o stratagemă a retoricii, a artei conVingerii. Dar nu cumva, în condiţiile fireşti ale căutării de a se recupera ' drepturi pierdute ale naţionalităţii maghiare, nu cumva unii intelectuali maghiari au trecut într-o exaltare în care exagerează mai m ult decît mine?! Un lucru este cert; atunci cînd maghiarii din. Transilvania au pierdut unele drepturi, le-au pierdut , o- dată . cu tragedia ' culturală a întregului popor român — şi nu din cauza acestuia. Dacă avem ceva de cucerit.şi de clădit — o putem face împreună. Dar nu se va realiza • nim ic durabil dacă . un ii. o vor lua cea şi alţii hăis! Experienţa din prim ii ani postbelici ar. trebui. s ă , dea de gîndit tuturor. Iar ideea — nici ea- nouă — pe care ara auzit-o şoptită, aceea a unei ElveT ţii transilvane, este o uto- * pie. Ilie CAJ.TAN
t f
mărgini la a invoca doar cîteva opinii de o-acuitate indiscutabilă despre dictatură7 şi democraţie, apâr- ţinînd tinor mari personalităţi ale lumii contemporane (extrasele , sînt luate
■ din. gloselo- . lui Dorin Tu- rloran — „Farmecul discret al democraţiei.v.“). - . * . Gl.eorghe S. SUCIU
NOKMAN SITUMWAY,membru al Congresului Statelor Unite:
- „Drumul democraţiei , nu este uşor, n ic i, scurt,, şi nu este asigurat .de ţinerea: u- nor alegeri. Partea cea mai importantă o reprezintă ceea ce se petrece -între alegeri". ■. - ;. -.... .,
G IO R G K SI1UI.TZ, se-, cretar de stat american. „
„Avem nevoie să simţim că democraţia şi libertatea nu sînt predestinate doar unui grup restrîns de societufi, speciale, dar că ele pot să fie la îndemîna
oamenilor din lumea întreagă/, efi pot exista în culturi diferite. Şi pot!“.
. XAVIKR ZA VAI. A, director al programului de.
■.'tipărituri.' „Libro L ib ie“, America centrală:,
i „Una este să accepţi că f oricine are dreptuj, să in-' 'fluenţeze deciziile publice,' şi alta e să fii pregătit să' ' pierzi; (! .,) lips ite dr \ n - j tuţiîe.democraţiei, o\pt 11- enţele'' noasti e demon .tiu e
; au “fost asemenea eladiri- . lor lipsite de.,'fundaţie*.- "
~ ARMANDO V A] L \I>A- j RES, poetj Cuba:!
. , „Modelele ..'comuniste-. ..sînt cele mai,, ferme, complet, etanşe, .dintre toate dictaturile. L ibera , circulaţie a ideilor şi oamenilor slăbesc
: aceste regimuri",
■ ALV IN GUT IIR I ' Con -i federaţia Unităţii sindicale : din Nicaragua: ■ -
. „Ştim,; acum, că .muncâ- liberă .înseamnă, libertatea
: 'de oi’ganizare şi libertatea contractelor colective; l ibertatea de mişcare şi l i bertatea religioasă; . liber- > tatea de exprimare şi li» bertatea de-a te informa**.
DORIN TUDORAN, redactor şef al revistei „A- GORA":
„Democraţia are nevoie de o infrastructură cit de cît închegată: un puternic.
, sector, particular independent cu instituţiile sale “ mai ales "sindicatc şi aso^ ciaţii cît mai variate: de partide ' politice stabile, credincioase proceselor democratice; asigurarea unui dialog real. între diversele sectoare ale societăţii, diar log din .care să poată lua naştere^ soluţii pentru pror blemele naţionale; de «.'puternică,.'educaţie civică
. parte a cu ltu r ii..
,. „Democraţia nu se tin- jeşte, se cucereşţc., Demo-j Graţia se pierde .şi sc-'recîş- tigă. Democraţia se uită si se reînvaţă. G îndul că a fost âobîndită pentru totdea;
, una n-a 'dus decît ia pierderea ei.' Iluzia că ăi destulă democraţie, îneît poţi să şi exporţi, a ruinat democraţii dintre cele . mai puternice". .
Semnificaţiile deosebite ale unei expoziţii/ Marţi, la oia 17,. în sala. mare de pe strada 6 Martie din Cluj, va avea loc vernisajul unei expoziţii cu semnificaţii deosebite, în primul rînd, trebuie precizat că expoziţia cuprinde un mare număr de lucrări (pictură, grafică, sculptură, artă decorativă), care urmează să' fie vînctute publicului, banii încasaţi fiind destinaţi fondului „L ibertatea". Dat fiind fa p tu l. că se doreşte ca, în măsura posibilităţilor, toate lucrările s ă1 fie vindute, «preţul fixat pentru fiecare lucrare de către comisia de evaluare va fi redus cu 50 la sută. In aceeaşi ordine de idei, trebuie spus că se iau măsurile necesare pentru ca eventualii cumpărători din afjira C lu ju lui să poa-
1 0 . . . ŞI AGRICULTURA
‘.Pămîntul României,' sub -conducerea mea, a devenit mănesqu, iar oamenii au cules XÎoto cu bobu, fără ca eu să-i dăscălescu; am trimis la export ■ orice' găinuşă, ’ pană .cu pană, că pentru astea primeam verdeţ să avem în curticeanu. Am făcut totu pentru ca ciobanu să ' aibă viaţa lina fără pacoste. Oamenii au suportat p ină le-a crescut bărbulescu, că nu a- veau ce pune in fazeliaş, zic unii, dar cine-i oprea că le-am dat şi susana cu gîdea? Să le fi v’ăzut mocuţa, să-l fi văzut cum -ziceau, „ iu la i", cînd de sfintu] Ştefan le-am dat andrei! Că şi indicam să nu se arunce copilul odată cu găleata cu 7-Oe fiindcă olteanu rămlne- t<jt oltean, indiferent de : ce . se petreseu.
i Cu ..asta va : doresc .pacepa bunii! . Pentru, conformitate:
. ' Cornel UDDEA
tă intra cît. mai repede. în posesia lucrărilor. Cei^din, C lu j's în t rugaţi însă să a- mîne preluarea operelor cumpărate p înă la închiderea .expoziţiei, deci, după două săptămîni, pentru 'cn această manifestare artistică să-şi păstreze caracterul.. Mai trebuie menţionat că lucrările expuse' şi oferite spre vînzare au fost astfel selecţionate. îneît să se armonizeze cu interioarele viitorilor ' posesori ai acestora. Şi că la vernisaj, un grup de interpreţi de Iţi Conservatorul „G. Dima", alcătuit din Grigore, Pop, Dumitru Rus, Alexandru Melac şi Li viu Moga, va prezenta un concert cu-
, prinzînd lucrări de I. S. Bach, V. Herman şi C. Bel- lind.
Expoziţia cu vînzare de pe str. 6 Martie este prima rfetivitaţe mai importantă a comitetului Frontului Salvării Naţionale al plas- ticienilor clujeni', care îşi propune, în continuare, organizarea lirici - expoziţii
comemorative a tînărului erou. Lucian Mâtiş (prima .şi ultima retrospectivă . ă acestuia),, bineînţeles, îţi colaborare cu familia artistului-, ca şi '.alte expoziţii , de grup, în intenţia dc ş rc- vitaliza spaţiile d e . expunere de care se dispune:, am intita sală mare şi sala'.; mică, ambele de pe str. G, Martie (în ultima urmînd să fie vindute numai Iu-; crări de artă plastică), precum şi sala mică din-Piaţa Libertăţii. Pe agenda de lucru a comitetuluNroai figurează stabilirea propunerilor care să fie incluse - în noul statut al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi a noilor membri ’ titulari ai Uniunii. Totodată, Comitetul Frontului Salvării 'Naţionale ţine să precizeze că zvonurile privind o eventuală separare a . plasticienilor maghiari sînt false, dovadă concretă fiind faptul că din acest comitet fac parte atit plas-
' (icieni români, cit şi maghiari, iar la amintita expoziţie participă cu lucrări artişti plastici români şi maghiari. -
V. c h io r k a n u .
TINERETUL CREŞELOR Şl GRĂDINIŢELORA N U N Ţ A .. -y
Se înfiinţează PARTIDUL B E B E, categoria I şi II,'d in judeţul Cluj: Doritorii de afiliere să-se adreseze în scris la revista „Portocala liberă**. în partidul B E B E nu se admit cei ce au deţinut pe oliţă funcţii politice sau administrative, au fost ţinuţi în braţe de educatoare sau şi-au murdărit obrazul cu eiocolată.- Pentru recunoaşterea oportuniştilor se procedează ast7
fel: se ia o banană şi se aşează în faţa lor. Dacă o. reeu-N nosc şi ştiu. cum se mănîncă, sînt nişte „foşti**. Bananele se pot cumpăra- de r» oricare librărie prin simpla adresa- ■ re: „Vă rog frumos să-mi daţi ilustrate din Africa". •
Programul electoral va fi afişat imediat după alegeri.
COMITETUL DE IN IŢIATIVA
Pentru conformitate: Ioan IIERINEANU '
Concerte „EROICA”. încă din anul 1802, Bcethoven .intenţiona sâ scrie o
simfonie a-Revoluţiei. Simfonia a Ili-a „liroica“, îşi are geneza în ceea ce „a reprezentat, o.vreme, pentru omenirea însetată de libertate, tipul eroului ayîntaţ în fruntea mulţimilor*4. Dor cînd Napoleon se proclama împărat, Bcethoven, furios a rupt dedicaţia şi a strigat: „Nu e, prin urmare, decît un om obişnuit. De acum el va călca In picioare toate drepturile umane şi m i va mai trăi dc- cît pentru ambiţiile lu i . . . Va deveni tiran**.
Prezentată In primă audiţie Sn anul 1(105, ,,Eroica" beethoveniană avea să fie simfonia avîntijlui pentru libertate. Bcethoven este, deci, şi astăzi actual. Interpretarea dată de orchestra simfonică a Filarmonici, dirijată de E m il Simon, a reflectat parcă .suflul-eroic al .timpului nostru descătuşat. Să credem/.apoi, că.partea a- doiia a Simfoniei, „Marşul funebru", poartă In spaţiul timpului ,<le totdeauna expresia Jertfei. Dar, cită;: lum ină proclamă. «allegro molto" din finalul simfoniei. Asemenea,un.ui;.yer- «ict testamentar, .Beethoven ne spune şi a s t^ i prin conţinutul simfoniei ^ '„ S ă fie lumină!** E. D.
Un solist de ta lie in tern aţion a lăUn muzician, a l . cărui instru
ment este specific cîntării în orchestră, dar care ca solist a obţi; nut 7 premii internaţionale şi 5 republicane la concursuri de o exigenţă europeană, dacă nu mai' mult, este 'un instrumentist, de excepţie. Este vorba de contrabasis-' tul Dorin Marc din Orchestra Sim- ' fonică a Filarmonicii clujene. I’re-' zent ca solist, alături de doi aşi a i , muzicii , instrumentale — . Ştefan - Rulia (vioară), şi Mariii ' Cazacii
, (violoncel), dar şi de excelentul ' clarinetist idujean' L i viii Gocan," .confrabâsistul.Dorin M arc:a ititer-' pretat, -într-un " contert '" dedicat -muncii lu i Botesini, patru partituri extrem de dificile: Duo corfcerta'nt penti-u K’ioldncel,' contrab,^ ' or-' chestră.i Grari duetto peritrii elări- net, contrabas şi orchestră, Con
certul nr. 2 în si minor pentru contrabas şi Gran duo concertant pentru vioară, contrabas şi orchestră. A dirijat Daisuke Soga (Japo ftia). .
Dorin Marc, cu o tehnică instrumentală. de performanţă, cu un rafinament muzical care-i relevă capacităţi artistice şi intelectuale deosebite, este cu certitudine un so- list de talie internaţională. De fapt, aplauzele obţinute pe marile scene din străinătate, aprecierile unanime ale cronicarilor muzicali îi confirmă valoarea, de acum competitivă. Dorin Marc este un nume de artist român care sc va înscrie în continuare pc afişele celor mai exigenţe concerte. . . .. „
Em iliu DRAGKA Desen dc Ion OJ.AHHJ
PAGINA 3 ADEVĂRUL' = .IN. LIBERTATE
cil mm m mai bine în ultima parte a lumi. Cum era de aşteptat, aprovizionarea populaţiei Clnjtriui preocupă aclualcle organe de condaccre. Sarcina redresării aii- - mentare este, probabil, cea mai grea. Şi ■ cea m ai ingrată, totodată. Cum stăm în această lună cil hrana populaţiei? Cîteva răspunsuri ni Ie-a dat colonelul MiHai Po- 'pescu, vicepreşedinte a! Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale.. — în această-lună continuă - să se, desfacă reglementat (pe porţie) doar zahărul, uleiul; brînzeturile. şi untul, !n lim ita cantităţilor stabilite. Există ' stocuri pentru .;
-toate, mai puţin pentru ulei, produs la care Panificaţia nu a reuşit să îmbutelieze cantităţile stabilite.' A fost luată o m ăsură. . clară: lucrul în două "şi trei schimburi. '• — Cum-stăm cu laptele? ’ - : — La lapte şi lactate proaspete nu-s-a.
'•realizat graficul stabilit. I.Â.S. M ihai V iteazul. a livrat- exclusiv la Turda. 'Ince- \ pind eu 20 ianuarie această întreprindere ne livrează 3.000 1 lapte şii 400 1 sm întînă.,
— Cu pîinca nu. cred sâ fie probleme. . Ouă sînt? '
— Era planificată desfacerea a cinci mi- lioane. de oua. Se vor desface şase, mili-.. . oano. . . ■
— Ce cantităţi de carne se pun în vîn- , .zare? - . • . . . . . .. — La carne de pasăre avem 300 tone,
-din care s-a,u, comercializat. 150 de tona. Ceje 135 tone carne de porc şi.v ită, pro- ;
venite din resursele interne, au intrat în alimentaţia publică şi consumurile colective. Am mai prim it o repartiţie de carne de 63 tone de la EONTIM. Vom mai aduce 420 de tone, aţa Inc it vom depăşi, pe lună, 600 tone. Din acest total au fosţ vîndute 254 tone. In decada a II-a a lu nii, deci, situaţia aprovizionării cu carne se va ameliora, urm înd să se comerciali-? Zeze peste 400 tone carne. în luna februarie, pentru' a asigura o desfacere, echitab ilă a cărnii, vom , recurge la desfacerea reglementată. , . .. ;
— Care 'este situaţia Ia preparate din carne? i ■ ’ -
:— Aici, din resursele jude ţu lu i, avem asigurate. 550 de .tone, '. iar CONŢIM rie-a promis 300' tone., Nu ne-a. livrat ' decît 32 de' tone. -Pe întreagă lună, ..însă, avem a-. •ţigurote 700 tone, d|n, care :400 .vor. fi. des-, făcute în. aiUI-a deca^ă-a lunii. i , v ..... ,
— Cartofi sînt?- > ■. ^ -j.— Dă, în cantităţi- suficienţe. Problema
cea mare este c§ . I X J 1. nu are capacitate de sortare, iorţa, sa de .niuijcă; fiind .insuficientă. — < . t . . . . ;: -’i . f f ' J ; , ..■ t o ..
, în zilele următoare^ vom întreprinde rai- duri-anchetă pdntru a afla cum şi ,1a cine se desfac-produsele .alimentare. ;• * .
. , ; -.Convorbire consemnată dc M. SÂNGEORZAN
Ce mănîncă gherienii?-Scrisori/ Telefoane de a-
meninţare şi-delegaţi. Toţi din Gherla. Şi, mai toţi, au . dorinţa de a-„termina‘‘ un ziarist. ' Cum că omul s-a deplasat în primele zrle ale revoluţiei la Alimentara nr.1 din localitatea amintită, a constatat că ceva-ceva s-a îmbunătăţit (sigur, nu In punctele esenţiale) şi, asta îi e meseria, a scris,
„€e program are domnu’ acela. . .? “, s-a întrebat la telefon, „să-l linşăm. Că la „Ghenţiu (numele ş i . . . prenumele magazinului cu pricina n.n.) nu găsim nimic". Şi alt apel: „îl invităm pe ziarist să' facă aprovizionarea aşa cum şi-a dorit (ce credeţi? nici mai m ult nici mai puţin) Revoluţia11.
N-am cum, dragii mei, să vă satisfac dorinţele. Nu-s
reprezentantul cooperaţiei nici. cu I.C .R .A .; n-am nimic. Şi, încă o vreme, nici aceştia nu vor--plitea atirna cîrnaţul pe toate cîrîigele. Se poate face însă altceva. Mă puteţi, mînca pe mine. Sper s ă . nu dezamăgesc populaţia care va apucă
. ceva d in” mine.- Specialiştii, vor ţine seama că am 74 kg, cu oase, zgîrci,- globule albe şi roşii. La
-care, cel puţin la ultimul cîntar, s-au adăugat şi o-
' chelarii.' . :. ’.,;.Aşadar, după- ce voi fi un
mort frumos, rugaţi Morga să mă' trim ită l a ; ; Gherla (riii părăsesc ' oraşul ' natal nici 'de frică!), mă spălaţi, m ă îmbăiaţi, alegeţi carnea de- pe ciolane (cu .grijă efi-s băiat sensibil) şi p’oririă ştiţi dumneavoastră: tocat
mărunt, .tratat, piper, sare boia ş.a.m.d, ? Iese un ... salam . . :! Mai' mare dragul. E drept, cam puţin dar de unde nu-i n i c i . gherienii nu pot cere mai mult. ;
,/ -.- , ■ ■. - - . Radu V IDA
■ P.S. Am şi eu o ultimă dorinţă: oasele, oasele să le expediaţi la ,;Protan“, că e
- nevoie de făinuri proteice şi medicul; curant mi-a spus că am . chiar peste plan. Oamenii de acolo vor scoate un produs nou (în premieră mondială, că din om, şi încă ziarist linşat, nu s-a mai- auzit),' produs nou cu. care vor hrăni - cirezi întregi de animale şi, uite aşa, peste ani şi ani, gherienii vor putea mînca pe săturate. D in şeptelul propriu, vreau să zic. De care,- deocamdată, nu - le
■ pasă. -- . ;. .01 Poftă bună! . v .
Atenţie la neatenţie!In ziua de 6 ianuarie 1990, ora 1,40, un
puternic incendiu a izbucnit ' la hotelul „Potaissa“ din Turda. Rec'epţionera de serviciu şi-a exercitat foarte bine obligaţiile, a alarmat, compania de pompieri Turda şi dispeceratul I.G.C.L. Turda, după ce a trezit şi evacuat cele 46 de persoane cazate în noaptea respectivă în hotel, aşa că nu. s-au înregistrat victime* umane.■Compania de pompieri Turda, cu patru
maşini de luptăvşi o autoscara, împreună cu un pluton de m ilitari în termen de la
-*>-Unitate m ilitară a M.Ap.N., au acţionat pentru localizarea şi lichidarea incendiului, precum şi pentru evacuarea bunurilor din -. clădire pînă la aproximativ, ora 5,30, în condiţii dificile, generate de gerul puternic, fum dens şi suprafaţa, deosebit de alunecoasă ă , învelitorii din tablă a .acoperişului.
Din cercetările întreprinse ulterior s-a reţinut că nu s-a respectat orarul de funcţionare. a sobelor de teracotă.-alimentate. cu gaz metan, iar coşul de evacuare a fumului, supraîncălzit, a aprins elementele combustibile din componenţa planşeului,
de unde focul s-a propagat în pod afectînd 50 mp planşeu şi 40Q mp acoperiş. •
Proporţiile incendiului se explică prin observarea cu întîrziere;a focului — de către un trecător — . atunci cînd se manifesta deja la nivelul acoperişului.
în anul 1989 şi anii anteriori s-au' mo.i înregistrat evenimente . asemănătoare îh podurile Facultăţii; de geografie-biologie, Seminarului, teologic, ortodox, Secţiei de hematologie a. Spitalului oncologic, hotelu lu i „Melody“ etc., dar, observate la timp, au fost stinse operativ, fără a provoca pagube deosebite. 1 _ '
De aici se poate trage o concluzie certă şi anume necesitatea organizării unei observaţii mai riguroase. De fapt, se impune respectarea normelor de protecţie îm- poti-iva incendiilor; pentru a preveni generarea unor asemenea evenimente.. . .Coşurile d e ‘evacuarea fumului-şi gazelor. de ardere trebuie,verificate, ca să nu aibă f isuri; sau goluri,, să fie izolate termic “faţă
,de elementele combustibile ale acoperişulu i ş l . beneficiarii să .respecte, _orarul .de funcţionare a'sobelor, realizînd în acest fel şi, o economisire a gazului metan; atît
• de necesar în aceste izile.; ; GRUPUL DE POM PIERI
A L JUDEŢULUI CLUJ
PRIMĂRIILE SĂ-ŞI EXERCITE A U TO R ITA TEA !(Urmare din pag. I)
sit, din păeate, tim pul şi cumpărăm cît dorim odată.
— Am văzut la „Central" cum s-au desfăcut găinile şi puii: - unii au cumpărat cîte 4—D bucăţi, chiar mai mult: alţii au rămas cu buzele .umflate, cum se spune.
- — Absolut greşit şi, cred, cctăţenil înţeleg şi trebuie să înţeleagă acest lucru: să ajungă toţi la ceea ce. se vinde, ; pentru că oricum situaţia sc va îmbunătăţi, sperăm, cu eforturile; tuturor factorilor implicaţi. ;
— Ce chestiuni , ridică noii primari vizavi de
•munca lor? C .....— Foarte iţiulto, mai a-
lcs -cei din mediul rurăl; Nici noi, nici altcineva' nu
i le va mai da 'ind icaţii cum : să-şi. gospodărească locali-
tatea, cconomia în terito- ' riul lor. Acesta va fi marele examen al primarilor şi al locuitorilor fiecărei a- şezări într-o democraţie a- devărată ca cea cucerită cu
; utile a jertfe. Primăriile să-şi exercite dt; acum autoritatea. De aici numeros-. scle întrebări: Ce ce întîm-
‘ plă cu terenurile trecute în ■ proprietatea- statului, ale celor ce nu s-au înscris fn C.A.P.? Ce se întîm p lă cu
• semănăturile, dc' toamnă a ', colo unde se desfiinţează ; GLA>P.-ul7 P o t'f i refăcute ̂păşunile satelor prin tre- ‘ cerca în acest mod de folosinţă '( f tcrenuHlor luate dih circuitul 'arabilu lu i?. Se se
'*în tîm p lă '" cu 'şantierele de ■ îmbunătăţiri funciare de*:
masate? Şi altele la care trebuie să' găsim răspun-
' suri judicioase grabnic.— Dar primăria judeţea
nă ce mai are airzător pe agenda de-lucru? - , '•
— Soluţionarea în cel m ult 2 săptămîni a încadră-
- rii în muncă a circa 5.000 de '• oameni ce au solicitat acest ' lucru; Eforturile şe fac cu. : sprijinul fiecărei unităţi e- ‘ conomice şi instituţie socială, astfel Incit sînt sigur căo. să ducem misiunea res-
; pectivă la bun sfîrşit. Toa- ’ tă lumea de bine doreşte î — şi este minunat' acest
lucru —- să muncească în- ; ţr-un mod cît mai util pen- ; tru" ea ”$i' ţară. E singurul
mod de a o ridica din ma- rasmul în. care a împins-o
’ cinica ţ i cruda dictatură ceauşistă...
Legiune proaspete şi de calitate— Aşa este, ne confirmă
ing. loan Hirceagă, directorul întreprinderii ; pentru producerea legumelor din Cîmpia Turiii. - P ină anul trecut, potrivit „preţioaselor indicaţii", 80 la ‘ sută din tomatele,' castraveţii; salata şi gulioarele obţinute - aici, luau drumul exportului. - •>. începînd . din acest- an, toate legumele^vor. rămîne- pentru : consumul intern. Primele:' cantităţi, de .trufan-.- dale- realizate "---pînă-.'acum.-- ău fost- livrate-prin I.L.F. şi C.L.F. la C luj, Turda, Dej şi Gherla: - Este- vorba -de 342:930 bucăţi salată - verde şi de 85.470 legături de puii oaie. ; Acesta ' este" doar
' începutul. ■5 Pe care sîntem - liotă-; rîţx să-l".dezvoltăm,- susţinea interlocutorul nostru, pentru a asigura, într-ade-J Văr, locuitorilor judeţului nostru,' cantităţi - îndestulătoare de legume proaspete $i de calitate.. *; — în ce fel? ",! — Pentru . acest ' an; ne-am propus sâ obţinem3.800 t legume - de seră, 800 t legume din cîmp şi: circa/8 milioane fire de diverse sortimente • de - răsaduri: P înă în prezent,-pe o parte din parcelele d in ; scre e- liberate de! salată şi guîi- oare âm început , plantatul tomatelor. D in cele 8 ha prevăzute, am plantat 3 ha,
- Pregătim 5 ha pentru, semănatul castraveţilor şî; în-
ordinea priorităţilor, vom continua cu pregătirea celor 3 ha din serele reci pentru plantatul verzei. ■• în ceea ce priveşte răsa-
. durile, din păcate,.-pînă la această - dată, -foştii, noştrii
r beneficiari (I.A.S.-urile .• C.Â.P.-urile şi gospodăriile
populaţiei) încă n-au lansat- n ici’ o. comandă'pentru ne-,
cesaruL. de - răsaduri din primăvară.. Timpul- tace şi
~ trece! ^Aminte, deci!; ' In a ltă ordine de idei, ne p re o c u p ăm .d e .• creşterea,
: rentabilităţiic :* / activităţii• noastre/ începînd din acest
an, vom’ consolida bâza ma-; terială a întreprinderii prin realizarea ;a încă -12 ha sere
- tunel de pe .care: vom pvo-- duce, anual, în medie Ia hn,
peste^lCO -t «leguine1 şi: prin' înfiinţarea ■ -unei secţii de
conserve. de’ legume, care să valorifice, -anual,---500/t şi;, totodată, i să aplatizeze' consumul de v îrf al legumelor în stare proaspătă.1- ■1 Totodată, ; faţa de anul trecut, am sporit.suprafaţa
• destinată producerii florilor : de la un^ ha la două.- Deja- am livrat "12.200 bucăţi fre-• zii; 18.000" bucăţi garoafe; şi
187 bucăţi ghivece. în perioada imediat următoare,
’ vom spori şi.m ai mult.pro* ducţiă de flori pentru a satisface cererile mereu cre&-, cîiuîe. , ... „ . . ■ -
■j — Greutăţi?; ....... '.1 -Vf' Nu> ne. ocolesc. - A ■ rămas şi rămîne pentru noi,
ca o mare problemă, căldura. Combinatul metalurgic ne livrează şi acum G.cal, la 170 lei. - Scumpă. . Deşi - pe total ne încadrăm îh „cote“ (încă n-au dispărut!), noi trebuie să asigurăm în
- sere, mai ales în lunile geroase, cel p u ţin '14 grade S.
- Deci, în funcţie 'de temperatura .exterioara ar’ trebui să ne fie livrată .căldura şi
- nu d u p ă . rigurozitatea' unor „cote" - stabilite - arbitrai1. Dorim să scurtăm drum ul legumelor de la furnizor lâ
: consumator. Vom.-înlătura : astfel' stocările-ce - se nial . fac In depozitele T.Tj.F.-ului
şi ale >G.L.Fi-ului, C stocări care conduc la deprecieri şi ‘
- la pierderea , prospeţimii• legumelor. •' Pentru ‘ aceastaavem nevoie de magazine proprii.- Cele-; două magazine din Turcia, două în C înv pia Turaii'şi numai.unul Iii C luj sînt - cu -totul insuficiente! - •
Dumbrăvenii ■ şi Codlea au -asigurate spaţii, comerciale pentru .desfacerea flo rilor. ' Noi nu, ideşl ana s<> , lic ita t D in acest motiv, în multe cazuri, .pentru a: evi-
- ta deprecierea, florilor, sîntem nevoiţi să le vindem prin magazinele . . . D um brăvenilor şi Codlei. Halal de aşa rentabilitate! ; ,
Pentru înlăturarea acestor animozităţi, factorii in vestiţi - cu responsabilităţi fn acest sens, au cuvîntul.*
/ Ion CORDOŞ
locuinţele nii le construim pentru un an sau doi.., (II)(Urmare din pag. !) i
i-a spus omului de ştiinţă: ■JSe-’vede-, că nu ai înţeles politica energetică a partidului". Scurt. - , Să revenim l a : constructori. în continuare se fac propuneri . privind studierea amplasării şî proiectării unei staţii la nivelul tehnicii mondiale, de ardere a gunoaielor menajere, de-
finitivarea legării canalizării cartierului Mănăştur -în sisteme de,, canalizare a ■ .municipiului -Cluj p în ă . lâ Staţia "de. epurare, regula-'; .rizarea în întregime a Canalului Morii.' 1 ’
Da, trebuie făcut ceva cu acest canal care ’ traversează oraşul- nostru. Curăţat, îndiguit, umplut cu apă, poate da un farmec deosebit. C lujului. - Şi dacă
sîntem- la accst-capitol, sugerăm să ne gîndim şi la -rîul Someş.-Albia şi malur rile arată deplorabil, în el se aruncă te m iri ce. inclu- şiv anvelope de tractor,, se deversează, ape; uzate- netrecute prin * insta laţii: ,de epurare. Sigur, aceste- probleme privesc în mare .mă-. sură.,pe edilii municipiu--. lui. Dar şi pe fiecare dintre noi, , v
Olanda pentrrCfiij: QN SPITAL COMPLET ECHIPAT• La primăria municipiului C luj se află de acum.macheta unui spital ultramodern, oferit ca ajutor locuitorilor de aici de că-
-tre Societatea de binefacere AKTIEPLAN din Olanda, ai căre i reprezentariţi au fost recent oaspeţii oraşului. Spitalul, cu caracter-judeţean, va avea,-după cum ne-a declarat primarul municipiului,, domnul A l, Şcrban, 500 "de paturi şi va dispune de .toate secţiile necesare unei asistenţe medicale, complete, şi de înaltă ţinută ştiinţi
-fieă; chirurgie,, interne, obstetrică-gineco- logie ş.a., precum, şi de un bloc_ radiologie - •
(înzestrat cu aparate şi instalaţii din u ltimele fam ilii aflate în fabricaţie pe p la n ,,
; mondial, în general computerizate, i ' De- asemerea, -alături de; corpurile spiţa- lu lu i propriu-zis, se prevede' şi înălţarea
'u n u i hotel ,unde. vor. găsi găzduire membrii fam iliilor care vin în vizită, hotel ce
va avea la parter numeroase unităţi de servicii şi. prestaţii, inclusiv unele cu caracter- alimentar. A tît spitalul, cît şi hotelul, vor dispune de "instalaţii de aer condiţionat, inclusiv^ pentru locurile de agrement, o uzină de purificare a apei, pentru care, într-0 a doua fază de realizare, se. are în vedere un lac de alimentare cu circuit închis prin reciclare., După cum ne-a declarat ing. Gabriela Pâiş, şefa, secţiei de sistematizare a primăriei municipiului, în prezent-se întreprind studii febrile pentru
■ găsirea unu î amplasament potrivit de circa 5 hectare- pe -care se va amplasa încă din -acest an viitorul spital clujean. în
orice caz, acest amplasament,va fi undeva
în -zona colinară ă oraşuluir apărat .de po-
luarea fonică şi de altă natură a mediului
înconjurător. (V, LAZAR) ,
i ' B IS liR ICA ROMAN’A U- NIXA- (GRECO-CATOLI-CA) îşi informează pe. a-
- ceastă cale preoţii' şi erc- ‘ dineibşii! din toate Diece-
zcle din ţară că pot lua legătura cu reprezentanţii autorizaţi ai conducerii B isericii, in toate problemele care ii interesează, la a-
1 dresa: Cluj," str.'Moţilor nr.' 26, sediul (vechi şi actual) al Episcopiei unite de Cluj-Gherla, telefon 1-24-0.1,
: între" orele 8—14 şi 6-49-56,; între orele 18—22.' * ‘
Totodată, anunţăm - că, ' la începutul l u i ' februarie,
va apare revista ‘ V IAŢA , CREŞTINA, publicaţie bi-- lunară (deocamdată) a B i
sericii greco-catolice, cu- prinzind ştiri, şi materiale
. <Je orientare ’ ecleziastică despre viaţa Bisericii. Revista poatd fi procurată de
; la sediul Episcopiei dc C luj -Gherla şi prin reţeaua actual ăd c- D i f u?.are h' Presei.
Pr. Tcrţuliait LANGAVicar-general al Episcopiei
: grecO-patollce de CJuJ- -: Gherla
Un:semnai de alarma:' AVORTURILE!Intre alte binefaccri ale revoluţiei se numără şl abro
garea inum anului decret caro intcrzicea întreruperea cursului sarcinii. Dar simpla abolir’o a unei legi nu e suficientă, nu în'scanmă. c ă . problema o rezolvată. Ea trebuie urmată nt apărat, de un set dc. măsuri complexe şi do o educaţie sanitară superioară. CSci s-ă trecut acum în altă extremă, foarte periculoasă şi gravă: numărul întreruperilor este loarto mare. Noi, medicii din clinicilc ginecologice Ie facem cu greu faţă, ncglijîiidu-ne celelalte meniri: asistenţa la naşteri, intervenţii chirurgicale, activitatea curativă la patul bolnavelor. Iată dc ce considerăm luarea grabnică dc măsuri pentru a importa sau fabrica anticoncepţionale şau dispozitive intrauterine de anticonccpţie. Este apoi necesară o prevenire, o profilaxie a sarcinii pe care o poate realiza fiecare femeie. Chiuretajul implică şi q serie de riscuri pe care le enumerăm: infecţia,.sterilitatea, leziuni şi apariţia unor can- cere. Avortul trebuie să răniină u ltim a modalitate dc intervenţie. Noi îl socotim ca un eşec în profesie. Dacă în 1989 am avut 1.069 de avorturi provocate şi 500 autorizate. în perioada I — Î5 ianuarie a.c., în clinica noastră, s-au efectuat aproape 3001, E o problemă vitală dc Sănătate pe care forurile medicale şi dc ocrotire a sănătăţii trebuie să le trateze cU sporită grijă. ■
' ■ Clinica Ginecologic I
N- Episcopia Rom ână Unită (Greco-Catblică)-de C lu j- Gherla anunţă, că, dum inică, 28 ianuarie 1990, ora 10.‘în Piaţa Libertăţii, Va oficia o 's lu jbă religioasă întru cinstirea eroilor Revoluţiei1 d in : 22 Decembrie 1989. ., . Pr. 7’ertuliah LANGA, vicar general al Episcopiei
Române Unite (Grcco-Catolică) de C lu j-G herla
PAGINA 4 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE
~mica
v Cu ocazia împlinirii a 60 de ani şl a pensionarii, dorim soţului şl tatălui nostru drag IOAN STUPARU. din Some- şenl. m ultă s&nâtate şl un călduros „La mulţi «ni*. Soţia Aurelia, fiica Dana ţ i ginerele Vasile. (1061)
17 TFH
■ * Vlnd Dacia 1310, cu 23.008 knu, str. Rakoczi 124. Telefon l-SS-C». (124$)
• V lnd cabanS din lemn, vldeocasetofon Sharp, pompă dc apă manuală, dulap pentru haine cu 2 uşi şi masâ (pentru pretenţioşi). Telefon #-î*-ei. (1*72) .
0 De vînzare casâ familiala cu trei camere, confort Şl garaj. In cartierul Gruia. Accept schimb cu două camere. Te-
. leton 3-64-16. (ISIS)# Vind urgent, eventual cu
preluare rate, garsonieră. Z ilnic dupâ ora 18, telefon 3-71-18. (1693)0 Vlnd casă fam ilială pa
atr. Paris nr. 119. Telefon ' S-87-H. (1587)
' • Vlnd convenabil maşină ne tricotat „Dopleta 3B2“, nouă, cu două paturi, fire P.N .A .! Telefon S-40-12. (1877)
# Vînd apartament 4 camere sau schimb cu casă. Telefon 1-36-37, orele 18—21.(2011),+ Vlnd apartament S came
re,. cartierul Pata. Informaţii- telefon 5-73-00, Intre orele 17
—20. (1*50)0 Vind apartament două ca- '
mere, cu Îmbunătăţiri, informaţii telefon 7-63-52. (1980)
0 Vlnd garsonieră confort mărit, zona Pata. Telefon4-13-Î5, după ora 18. (2012)
' # Vind scroafă Bostantâ. In formaţii Intre orele l î —1*. Mănăştur, str. Mogoşoaia nr.1, ap. ÎS, bloc J 1, familia Rusu. (2013), • Vlnd garsonieră confort' mărit, zona Pata. Telefon4-03-93, după masâ. (2037)
0 V lnd: videorecorder, ;TV Cromatic, casete, Dacia 1S00. Informaţii telefon 3-55-52.(2046) -
• Vlnd icoane pe sticlă. Telefon 3-37-59. (2116)
# V ind convertor • satelit, pentru pretenţioşi. Telefon7-4J-00, după ora 17. (2098)
0 Vlnd apartament cu două camere, confort, ln cartierul Gheorghenl. Telefon 4-48-55. (2086)
• Vînd urgent, la preţ convenabil, videorecorder „National* G so. HQ. str.* Cuza ' Vodă nr. 18—20, etaj v . ap.10. (2113)
, • Vind apartament t came- ~ Te plus garaj, cartierul Zo rilor. Telefon 2-03-54, Intre o- rele 8—10 şl 18—20. (2078)
# Vlnd apartament cu preluare de rate, la preţ convenabil, î camere,- Telefon '7-78-55, Intre orele 16—20.(2106)
♦ Cumpăr pendulă, ceas buzunar, busolă cu altlmetru vechi. Telefon 7-24-90. (2090)
i i i :
• Pierdut femelă şl mascul, 'rasă ciobănesc german. Masculul are *gardâ tip lanţ cu ochiurile alungite, are urechea dreaptă Intr-o parte cu clca-
. trice ln Interiorul urechii. A-' nunţaţl adresa str. Azuga *, ap. î. Recompensă. (2171)
• Pierdut In decembrie ctl- 'ne Doberman, negru, urecheadreaptă defectă. Cartierul Gheorghenl.. Găsitorului re*
. compensa. Eventual cumpăr . Doberman fără Pedigree. Te- . le îon 3-41-41. (2047) . .
+ Caut sâ Închiriez apartament cu două camere sau garsonieră nemobilate. Telefon:
' S-Bî-2*, orele 18—21. (2196)♦ Dau ln chirie o cameră
. cu acces la dependinţe lncasă (vilă) central la două fele şl dau In chirie o cameră dintr-un apartament In cartierul Clparlu unul băiat sau doi. Telefon ' 4-60-81. (1574)
SCHIMB DE LOCUINŢA• Schjmb apartament * ca
mere, dependinţe, ultracentral, Deva cu sim ilar C luj. In formaţii telefon 856/1-70-82. (Î0M)
0 Azi,' 27 ianuarie 1990, se Împlinesc 6 săptăm îni de la dureroasa ş l , trista pierdere a Iubitului nostru sot, ‘ată, socru şl bunic VICTOR POP, fost salariat al Consiliului popular Ju- (ean Cluj. Va răm îne veşnic In amintirea noastră. Mulţum im şi cu această
ocazie celor ce au fost a- lături de noi tn clipele de grea lncercarc. Soţia, f iica, ginerele şl nepoţii. (2178)
A S-au scurs 10 sâptâ- m inl de la trecerea In nefiinţă a dragului nostru
cumnat şl unchi NICU MOŞ. Nu-1 vom uita nlclo dală. Familia Mircea Stan, Ortenzla cu copiii. (2049)
0 Sint alături de colega mea Maria Crişan In m area durere la pierderea mamei dragi. Colega Ma- rinela şl soţul. (2169)
• Cu Inima zdrobită de durere anunţăm plecarea fulgerătoare dintre no i t
dragei noastre A N IC A . PAL, In virstă de Si ani, sotle, m am ă ş l1 bunică devotată, pe care am iubit-o mal m ult declt -am ştiut să-l arătim . Cel care ne împărtăşesc durerea pot s-o Însoţească pe u ltim ul drum dum inic i, 28 Ianuarie, ora 13, de la capela cim itirului Mănăştur. In vccl nemlngllatl — Ghlţâ, Radu, Rodica, Nora şl Călin. (2134) .
• A plecat dintre noi, In25 Ianuarie a.c., după Împlinirea a 93 de ani, scumpa noastră m am ă AURICA dr. ŞERB AN. Ne vom ruga pentru ea. Nestinsă aducere aminte. Inmormlnta- rea ln 59 Ianuarie a.c., o- ra 12, la cim itirul Central. Familia. (2130)
0 O moarte fulgerătoare I-a răpit dintre no i pe Iubitul nostru soţ, tată, socru şl bunic VASILE RUS (HlRBOI), la 65 de ani, pensionar C J .R . Înm ormântarea; va avea loe lun i,29 Ianuarie 1990, ln comuna Feleacu, nr. 480, la ora 13,30. Soţia Maria, fiicele Mioara şl. Lenuţa, ginerii Bebe şl Nicu şi nepoţii Roxăna, Camelia, Bebe m ic şi Gicută. (3211)
• Al plecat dintre noi. Nu te vom uita niciodată
dragul nostru bunic DUMITRU VAIDA. Dorm i In pace. Nepoatele Sanda, Lucia şi Mariana. (1613)
• Un ultim omagiu fostului nostru coleg de birou GlRBOVAN GHEORGHE.
Colegii de birou de la I.L.F. C luj. (2009) _ _ _ _ _ _
0 Un u ltim omagiu celei care a fost M ARIA
MARIAN din localitatea Pădurenl, comuna Chinte- n l. Sincere condoleanţe fa m iliei Marian Cornel. Fam ilia Vasile Mocan. (2119)
>• Vom păstra o frum oasă amintire celui care a
fost un bun coleg GlRBOVAN GHEORGHE.
Colegii de Ia I.L .F .' C lu j. (2009'A) ____
© Un ultim şl pios omagiu celei care a fost
SIMONA STĂNESCU. Condoleanţe fam iliei îndurerate. Fam ilia Ioan Sabău din Bucureşti. (2031) '
• Sincere condoleanţe doamnei Negru la pierderea fiului drag RADUCU. Ana Badlu. (2007) -
• Sincere condoleanţe finu lu i nostru Ioan Roşea la pierderea tatălui său drag. Familia Tat. (200C)
0 Sintem ' alături de naşii noştri Ioan Roşea şl Glna ln marea durere pricinuită de moartea părintelui drag. Familia Tompa. (2005)
. • Profunda noastră compasiune colegului
Alexandru Oros la trecerea tn eternitate a tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Corul F ilarm onicii de Stat. (2001)
• Sintem alături de doamna dr. Doina
Stănescu In durerea pricinu ită de trecerea ln neri- lnţă a fiicei sale SIMONA. Sinccre condoleanţe. Compartimentul adm inistrativ a l Spitalului C.F.B. C lu j. (2022)
• împărtăşim ■ durerea familiei ing. Stei lan
Nedelcu şl Lidla pricinuită de moartea mamei dragi. Fam iliile Simlonca şl Ilea Pop. (2016)
• Ne alăturăm m arii dureri prin care trece colega noastră, profesoara} Uţa Bojan, la pierderea tatălui drag. Transmitem sincere condoleanţe. Colegii de la Şcoala nr. 29. (2029)
0 Sintem alături de colegul nostru Aurel
Moldovan ln marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag.' Colegii d in atelierele didactice ale Facultăţii de chimie. (2021)
• Sintem alături de fam ilia col. dr.. (r.) Ştefan Stăncscu ln aceste clipe grele pricinuite de pierde
rea scumpei tor fiice, SIMONA. Familia farmacist col. Nlca Laurian. (2118)
I Un ultim omagiu celu i care a fost colegul nos
tru, ee. NICOLAE ŞERBAN, din Turda. S incere condoleanţe familiei greu Încercate, Colegii de la „Avicola* C luj. (2161)
49 Sintem alături de cumnatul nostru Marian
Cornel ln marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Fam ilia Ioan Cimpean. (2096)
0 Adine recunoscători, mulţum im celor care au fost alături de noi ln clipele grele ale despărţirii
de draga noastră M IŢI LUCA (n. ŞUTEU). Fam ilia. (2164) ____
SIMONEI STĂNESCU,i i vom păstra mereu o caldă amintire. Colegele din grupa 9 M .G .: Corina, Marta, Smaranda. (2092)
Sintem a lă tu ri dc Eugen Kovacs la marea durere pricinuită de decesul mamei dragi. Colegii de la atelierul mecanic .Farmec^. (207S/A)
0 Sintem alături de naşul nostru Marian Cornel in marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. F in ii Vasile şl M ariana. (2096/A)
• îm părtăşim durerea colegei noastre Floarea
Feurdean ln aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui. Colegii d in Centrul de librării. (2080)________________ - -
9 Sintem alături de fam ilia dr. Stănescu tn m area durere . cauzată de pierderea fiicei lor dragi, SIMONA, ln condiţii tragice, la tlnăra virstă cind Începeau Împlinirile. Fam iliile Nlcolae Staiicu, A- lexandru Budu, Ioan Vlad. ( 2110) ______________-
• SIMONA, răm ii . in sufletul .şl memoria noastră aşa cum .te-am cunoscut. Colegii de liceu, promoţia 1983. (2091)
• Clubul „U“ şl suporterii slnt alături de fam ilia Şerban, d in Turda, la pierderea celui care a fost un suflet .dăruit sportului şi culorilor clubului. (8083)
0 împărtăşim . durerea colegei noastre Maria pop in aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui. Colegii din Centrul de librării. (20S0/A)
# Sintem alături de Szabo Arpad Ia marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Colegii de la atelierul mecanic, „Farmec*. (2675) __________
• Mulţum im rudelor, prietenilor şl cunoştinţelor care au fost alături de noi la marea pierdere a celui care a fost IULIU TRIF. Fam ilia îndoliată. (2157)
• împărtăşim durerea colegului nostru Mircea
Galoş, In aceste momente grele pricinuite de m oartea mamei. Colegii d in Centrul de librării. (2080)
0 Pios şl dureros omagiu la un an şl respectiv3 an i de la trista despăr
ţire de scumpii noştri GRIGORE ULEICAN fl GLIGORB ULEICAN. M am a, fratll, surorile şl nepoţii. (1121) ________ '
• Se Impllncsc şase >ăp- t&mlnl de la trecerea In eternitate a dragului nostru IOSIF CIUPE. N u II vom uita niciodată. Fratele f l cumnata. (1595)
0 pios omagiu memoriei dragului nostru ” soţ, tată,
socru, şl bunic GUEORGnE PETRAŞ, la ani de la dureroasa despărţire. Nu II vom uita ni clodată. Soţia şl copiii. (1208)
• Azi, 27 ianuarie, se Împlinesc « săptăm îni de lacrimi f l durere de cind ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostru sot, tată, socru şl bunle
ILIE SANDOR. In veci na- mingltaţl — soţia Maria, « i i Grigore, Sandu, Nelu şl Pavel cu familiile.(1*97)
0 Pios şi îndurerat o- magiu memoriei distinsulu i prof. unlv.-dr. NERV A PAINA, la doi an i de la treccrea ln nefiinţă. Fratele Octavian, nepoţii N lcolae şi Gheorghe cu fam iliile. (1839)
0 Lacrim i fierbinţi şl* dor nestins ln sufletele noastre la Împlinirea celor 6 săptămtnl de ta trecerea ln eternitate a celui care a fost bucuria şi lu m ina vieţii noastre, conf. dr. ing. TRAIAN DANUL GLIGOR. Comemorarea va avea loc la Catedrala Ortodoxă Rom ână In 31 Ianuarie, ora 14. M ulţum im tuturor celor care ne-au • împărtăşit disperarea. Fam ilia . (1854)
• ln 28 Ianuarie se Împlineşte un an de cind ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră sotle, m am ă, soacră şi bu nică ANA HULDUŞAN.
Nu te vom uita niciodată. Soţul Sim ion, Lucica şl Marioara : cu fam iliile. (1866)
• Azi, cind, se Împlinesc . săptăm în i de la deces, 11 pllngem cu aceeaşi durere pe dragul nostru soţ, tată
şl bunic VASILE SOMEŞFALEAN. Fam ilia
în d u r a t ă . (2070) , '
J Copleşiţi de tristeţe ne despărţim de iub itu l nos
tru coleg profesor DUMITRU BĂLAN trecut fulgerător in nefiinţă. Condoleanţe fam iliei Îndurerate. Colectivul Şcolii nr.
-15. (2223)
• A u trecut şase săptă- m in i de cind florile durerii, udate de lacrimile mele, au răsărit pe m orm intu l iub itu lu i meu soţ
VASILE ŞANDOR (VOSICA). Veşnic va fi
Ia fel de viu tn sufletul meu nemingilat. II voi pllnge mereu. Soţia Rave- cuţa. (1881)
• Mereu prezentă tn gindurile şl Inim ile noastre, am intim Împlinirea a 6 luni de la trista despărţire de scumpa noastră soţie şi m am ă VERONICA URS. N im ic nu va putea şterge imaginea el de ne- inlocuit din sufletele noastre triste, comemorarea ln28 ianuarie 1990, la Biserica Bunavestire din str. Dr. Petru Groza. Soţul Dorel şi fiu l Florin. (2151)
0 A zi se Împlineşte un an de cînd scumpul nos
tru soţ, tată şi ginere GORE UILECAN, a plecat dintre noi. Fie-t ţărina u ; şoară. (Maia, Doru şl fam. Radu. (2025)
• Ca in im llo zdrobite de durere ne despărţim de cel care a fost fiu , soţ, tată, ginere şl socru. Iub i
tul nostru DUMITRU BALAN, tn virstă de 50 ani, decedat In data de 25 ianuarie, intr-tm tragic accident. Inmormintarea are loc lun i, 29 Ianuarie ' 1990, ora 11 la cim itirul Central. Fam ilia îndurerată.' (2248)
0 Sinccre condoleanţe colegei noastre lu liana
Bălan In marca durere pe care o încearcă la trecerea In nefiinţă • soţului el. Colegii de serviciu. (22*4)
0 Sintem alături de fam ilia Bălan ln marea p ierdere suferită prin decesul
celui, care • fost DUMITRU BALAN. Sincere condoleanţe. Fam lll* Em il TUI cea. <2251)
Redacţia! Clnj, « r . Napoca nr. ts. Telefon 1-61-16! telefoane Interioarei secretariat — î î î t Becţla culturala — i i i f l »»: probleme sociale «I economice - 227, 228. 22»; administraţia — tU} tipografie — U3,m. Mic» publicitate w primeşte «linte, Intre orei* 10—16, a nua l la administraţie, strada Napoca or. l t , parter.
Teatrul National — ÎM BLÂNZIREA SCORPIEI, ora 18.
Teatrul Maghiar de Stat— INTR-UN PARC. PE O BANCA, ora 14,30,
Teatrul de păpuşi prezintă duminică, ora 10: HANSEL Ş l GRETEL (secţia română); ora 12: FATA BABEI, FATA MOŞNEAGULUI (secţia maghiară).
• DULCEA PASARE A , TINEREŢII-(8.30; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20) — Republica • TRANDAFIRUL
GALBEN (9; 11; 13; 15; U, 19) — Victoria • NEA M A RIN M ILIARDAR (11. 13; 15; 17) • DESENE A.‘ NIMATE (10) • PASARl- LE (9; 11,30; 14; 16,30; »— Dacia • SUNETUL Ma Z IC I!, seriile I şi II (9; n 15; 18) • DESENE ANIMA^ TE (10) • MISTERELE BUCUREŞTILOR (12; U 16; 18,30) — Mărăşti < SUCCES, CHARLIE (9; 11 13; 15; 17; 19) — Muncii», resc • ROCHIA ALBA DE DANTELA (9; 11; 13; 15 17; 19) — Arta • OfUGA- RE FATA IUBEŞTE UN BA IAT (orele 9 ; 11; 13' 15: 17; 19) — 23 August « VERONICA (8,30) «GOL®. SUL DIN RHODOS. seniltI şl I I (10; 13; 16; 19) - Timpuri no} • TRANSPORT SECRET (11; 13: 15;
CINEVA ACOLO SUS MA
IUBEŞTE <17; 19) — Steaua roşie.
. a p e l
Toţi micii meseriaşi din judeţul C luj sînt rugaţi să vini miercuri, 31 ianuarie 1990, ora 10, In sala de şedinţă dis str. Moţilor nr. 18. pentru a hotărî de comun acord (a problema impozitelor, rezolvarea materialelor şi unele probleme organizatorice.
Toadcr DUMITRU
A N U N Ţ
Inginerii şi subinginerii constructori din rază judeţului C luj sînt invitaţi să trim ită delegaţi din partea unităţilor In care funcţionează la şedinţa de marţi, 30 ianuarie 1998, la Institutul politehnic C luj, str. Gheorghe Bariţiu nr. % Amfiteatrul A II, ora 12,30, în vederea constituirii grupulu i de constructori al judeţului C luj. Delegaţii sînt rugaţi şă comunice numărul de constructori pe care îi reprezintă. -
In legătură cu anunţul de vineri, 26‘ ianuarie 1990, îl rubrica „BREVIAR CETĂŢENESC", dorim să informăn iubitorii sportului clujean, sportivii, cadrele de specialitate, activul obştesc, cluburile şi asociaţiile sportive, care sînt sau aU fost în activitate şi au slujit cii sinceritate şi puritate nobilele idei ale acestei activităţi, câ prin conţinutul său, anunţul şi autorii lui, caută să producă, derută, să destabilească activitatea sportivă şi instituţiile sale.
Iri sensul adevărului, redăm mai jos conţinutul telexulu i transmis Consiliului judeţean pentru ' educaţie fizici şi sport din partea M inisterului Sporturilor în data de 4 ianuarie 1990.
Anexăm textul telexului Ministerului Sporturilor.Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport Cluj
' •
Conform decretului Consiliului Frontului Salvării Naţionale a fost înfiinţat Ministerul sporturilor.
P înă la aprobarea decretului de organizare şi funcţionare a Ministerului sporturilor, consiliile pentru educaţie fizică şi sport îşi vor desfăşura în continuare activitatea In actuala structură, în strînsă conlucrare cu comitetele de sprijin ale Frontului Salvării Naţionale organizate în cadrul acestora.
Veţi lua măsuri pentru desfăşurarea normală a întregii activităţi Ia nivelul judeţului, localităţilor şi unităţilor sportive. >
• Dragă AUREL MERCA azi, 26 ianuarie 1990, nu-fl m ai pot spune „La mulţi an i!* decit „Să-ţi fie ţarina uşoară!*, precum -a fost sufletul tău nobil şi bun la tlnăra virstă de 34 ani, să m ai ştii AUREL câ din sîngele tău fierbinte pc care l-ai vărsat ln ziua de 21 decembrie 1989 a înflorit In InimUe noastre un trandafir pe care nu-1 vom lăsa niciodată să se ofilească, udindu-1 mereu cu lacrimile mele şl ale fiicelor tale pe care le-al Iubit şi ele te vor dori mereu. Sofia Ana şl fiicele Florina şl Adriana. Tie-ţl ţărina uşoară! (2137)
O întreaga noastră compasiune ramlllcl Bălan tn accsfe momente grele la despărţirea de cel care a fost DUMITRU BALAN.
Sincere condoleanţe. Fam ilia Gheorghe Zamfir. (2250)
• Au trecut şase s&ptă- m in i de lacrim i şl durere de cind scumpul meu frate VASILE ŞANDOB rn-a părăsit pentru totdeauna. Dragă frate, te pling şi te vom purta tn In im ă toată v ia ţa .. Sora Aurica, cum natul Nelu, nepoţii A lin f l Dănut, cuscrii Maria f l Ioan, d in Nădăşet. <1895)
O Aducem un pios omagiu distinsului şi. iubitulu i nostru diriginte profesor DUMITRU BALAN.
Elevii fostei clase a VlII-a E, de la Şcoala nr. 15. (2222)
• Un ultim omagiu ce- lu i ce a fost DUMITRU BALAN şl condoleanţe fa m ilie i Îndurerate. II vom păstra o veşnică amintire. Echipa de handbal „U niversitatea* C.U.G. (2249)
• La 26 Ianuarie am aprlnJ cea de-a - 5-a lum inare pe morm intu l celui mal drag soţ, tată, socru şt bunic BALAZS ALEXANDRU SANYl. Nimic, niciodată, nu va stinge amintirea lu i d in Inim ile noastre. Soţia Lenuţa. fiu l cu familis. (1890)
♦ Sintem alături de familia dr.Stănescu la greaua Încercare prin care trece, prin pierderea fiicei lor, dragi SIMONA fosta noastră sportivă de p w formanţă. Sincere condoleanţe- Profesorii de la C.S.S.A. Cluj- (2002)
, • Azi, 27 ianuarie, se împlinesc fl săptăm îni de lacrim i şl durere de cind ne-a pi- răslt scumpa noastră mainJ. MARIA MAN. fl 16 an i de cind ne-a părăsit scump»' nostru tată VASILE MAS. d in ' satul Tâuşenl. MormÎntâi lor va a udat de lacrim i presărat cu flori. F iu l fi fiicele. (2117)
Tiparul executai la întreprinderea «oUtraficS Cluj. T irajul 74.355 «0.100