depresia din punct de vedere neurochimic

8/18/2019 Depresia din punct de vedere neurochimic

1/7

Universitatea din Pite ti, Facultatea de tiin e Socio-ș Ș țUmane,

Master psihologie clinicăANUL I

Neuropsihologie Clinicaepresia aspecte neuro!iologice

Masterand Leu Andrei Alexandru

2016


2/7

epresia din punct de vedere neurochimic

Această tulburare emo ională după ultimele studii arată o prevalen ă la nivelț țglobal de peste 20%, iar rata suicidelor a crescut cu 200% în ultimii 10 ani. Se considerăca depresia este cel mai des întalnită boala cu care se confruntă psihologii în ultima

perioadă i afectează aproimativ ! milioane de oameni din America de nord.ș"epresia apare cu precădere încep#nd cu perioada adolescentină i eistă criteriișclinice clare prin care se deosebe te de o simplă stare tristă sau chiar de stările de triste eș țapărute în urma pierderii cuiva drag.

$ersoanele afectate de depresie clinică se simt triste i fără speran ă săptăm#ni deș ța r#ndul. "e cele mai multe ori, acestea î i pierd interesul pentru lucrurile care înainte leșfăceau plăcere i au probleme cu somnul i alimenta ia. &otodată, le vine greu sa depunăș ș țefortul de a găsi solu ii la problemele pe care le au, iar uneori nu se pot concentrațsuficient nici măcar pentru a face lucruri simple sau plăcute. 'neori, persoaneledeprimate se g#ndesc la sinucidere sau la faptul că lear fi mai bine dacă nu ar mai eista.

(ără tratament, episoadele depresive se pot prelungi la săptăm#ni, luni sau ani.

"epresia ma)oră, incluz#nd tulburarea bipolară la nivel afectiv, apare cel mai des la v#rstaadolescentină i efectele sale duc mai t#rziu la mortalitate.ș*n literatura de specialitate depresia este definit+ ca fiind o maladie mental+

caracterizat+ printro modificare profund+ a st+rii timice, a dispozi-iei, în sensul triste-ii,al suferin-ei morale i încetinirii psihomotorii/ . Aceast+ stare de dispozi-ie poate fideterminat+ de diverse cauze at#t biologice, c#t i psihologice, cele mai frecvente fiindtulbur+ri la nivelul neurotransmi-+torilor, travaliul doliului, lipsa afec-iunii în copil+rie,eecul profesional, via-a de cuplu nesatisfăc+toare sau lipsa unei rela-ii de cuplu, absen-aunui suport social, tulbur+ri depresive sau alcoolism în familie, lipsa stimei de sine pe o perioad+ lung+ de timp, etc.

*n "S34 se găsesc criteriile de diagnostic ale depresiei dintre care enumerăm

A. 5inci sau mai multe dintre următoarele simptome au fost prezente în cursulaceleiai perioade de 2 săptăm#ni, i reprezintă o modificare de lanivelul anterior defunc-ionare6 cel pu-in unul dintre simptome este, fie 1dispozi-ie depresivă, fie 2 pierderea interesului sau plăcerii

1 dispozi-ie depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi,indicatăfie prin relatare personală de e., se simte trist sau inutil, oriobserva-ie făcută de al-ii dee., pare înlăcrimat. 7otă 8a copii i adolescen-i, dispozi-ia poate fi iritabilă6

2 diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproapetoateactivită-ile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi dupăcum este indicat, fie prin relatare personală, fie prin observa-ii făcute de al-ii6

9 pierdere semnificativă în greutate, dei nu -ine dietă, ori luare îngreutate de

e., o modificare de mai mult de 4% din greutatea corpului întro lună ori scădere saueretere a apetitului aproape în fiecare zi.7otă 8a copii, se ia în considera-ieincapacitatea de a atinge plusurile ponderale epectate6

9 insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi6: agita-ie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi observabilă decătre

al-ii, nu numai senza-iile subiective de nelinite sau de lentoare64 fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi6


3/7

; sentimente de inutilitate sau de culpă ecesivă ori inadecvată care poatefidelirantă aproape în fiecare zi nu numai autorepro sau culpabilizare în legătură cufaptul de a fi suferind6

! diminuarea capacită-ii de a g#ndi sau de a se concentra ori indecizieaproape înfiecare zi fie prin relatare personală, fie observată de al-ii6

istă elemente ale sistemelor enzimatice i ale receptorilor comuneîntre neuroni i plachete. *n acest contet se remarcă scăderea semnificativă a receptorilor 9?4?& la pacien-ii depresivi, proces reversibil în urma unui tratamentului. Această

modificare apare indiferent de tipul antidepresivului put#nd fi considerată un marBer al bolii. A fost demonstrată scăderea răspunsului agregant la 4?& in vitro, aceastămodificare fiind reversibilă după instalarea remisiunii. Sa constatat i o cretere anumărului de receptori 4?&2a, fenomen ce sugerează eisten-a unei posibile deficien-e lanivelul proteinei C sau a sistemului inositol fosfat. Apare o scădere a epresiei situsuluide legare a imipraminei, anomalie ce persistă după tratament, eist#nd propunerea de acorela probabilitatea răspunsului la tratament cu numărul situsurilor de legare pentruimipramină. 'n contra argument important a fost eviden-ierea faptului că legarea 9? paroetinei, un ligand mai specific, nu este modificată.

Serotonina 4?& este cel mai important neurotransmitator6 face parte dincategoria aminelor biogene, fiind o indolamina6 formeaza calea indolaminergicatransmisia serotoninergica.

n creier, serotonina, activeaza D receptori 4?& 16 4?& 26 4?& 96 4?& :6 4?& 46 4?& ;6 4?& D

=iosinteza serotoninei>ste biosintetizata in neuronii serotonergici din sistemul nervos central S75 si

in tractul gastrointestinal, de catre celulele enterochromaffine.


4/7

3elatonina, denumita stiintific de nomenclatorul '$A5 si 7acet@l4metho@tr@ptamina, este supranumita si Ehormonul somnuluiE, disfunctia acestuineurohormon fiind principala cauza a insomniei de adormire.

$rincipalii metaboliti ai serotoninei sunt

acidul 4hidroiindolacetic 4?A, melatonina 4metoitriptamina siderivati 7metilati si 7formilati.

nactivare si degradareSerotonina este inactivata prin recaptare via S>F& serotonin transporter,

proteina care se EleagaE de serotonina transportando din spatiul sinaptic in neuronii presinaptici. Acest transport o inactiveaza si o recicleaza pentru reutilizare. "egradareaenzimatica este realizata de monoaminooidaza A 3AGA.

(unctiile serotoninei4?& este foarte importanta pentru actiunea sa

antidepresiva, aniolitica, antipanica, antibulimica, antifobica, antiobsesionala, anticompulsiva, cat si pentru perceptia durerii, controlul agresivitatii, apetitului,

emotiilor, inducerea calmului, somnului, trezirii, si nu in ultimul rand, este foarteimportanta pentru functia cognitiva inalta.

"epresia i sistemul dopaminergic

"opamina a fost identificata în anul 1


5/7

n creier, dopamina, activeaza 4 receptori " 16 " 26 " 96 " :6 " 4 sivariantele lor " 2A6 " 2S6 " 286 " 9 " 2=6 " 9S6 " 986 " : " 256 ":.0..." :.10.

=iosinteza dopaminei

"opamina este biosintetizata in organismul uman de catre tesutul nervos simedulosuprarenala.

8fenilalanina phen@lalanina este hidroilata in 8tirozina t@rosine viafenilalaninhidroilaza. 8tirozina este hidroilata in 8"G$A 9,:dih@dro@8 phen@lalanine via tirozinhidroilaza.

n final 8"G$A se transforma prin decarboilare in dopamina via aromatic8aminoaciddecarboilaza denumita frecvent si dopa decarboilaza.

n unii neuroni, dopamina, este mai departe transformata in norepinefrina 7>noradrenalina 7A prin hidroilare via dopamin betahidroilaza.

7orepinefrina 7>, este transformata prin metilare meth@lation via

phen@letanolamina 7metiltransferaza $73&, in epinefrina, adica adrenalina.nactivare si degradare"opamina este inactivata prin recaptare via dopamine transporter, denumit si "A&

dopamine active transporter, proteina membranara care se EleagaE de dopaminatransportando din spatiul sinaptic in neuronii presinaptici. Apoi este degradata enzimativde catre 5G3& catecholGmetiltransferaza si monoaminooidaza A si = 3AG A si3AG =. "opamina care nu este degradata, este reimpachetata pentru reutilizare.

(unctiile dopaminei"A are multe functii si roluri, printre care si

reglare umorala functie antidepresiva, timostabilizare comportamentala,motivare si recompensa etc.6 functie cognitiva rol foarte important in memorizare, atentie, concentrare si

invatare6 functie neuroendocrina inhibarea productiei de prolactina $F8, din acest

motiv, dopamina, mai este supranumita in literatura de specialitate si $rolactininhibitingfactor $&, prolactininhibiting hormone $= sau prolactostatin etc.

Antidepresivele chimice din clasa SSF, S7F, S7"F, au ca mecanism defunctionare inhibarea recaptarii serotoninei, dopaminei si a noradrenalinei prin inhibarea proteinei "A&, S>F& si 7>& 7>& reprezinta norepinephrine transporter, permitandastfel EscaldareaE sinaptica indelungata cu acesti neurotransmitatori.

"in pacate, reactiile adverse sunt pe masura gravitatii inhibarii acestui proces biologic foarte important

S75 nervozitate, insomnie, letargie, fatigabilitate, euforie, halucinatii, ideatiesuicidara, anietate etc.6

5H hipotensiune posturala, aritmie, vasodilatatie etc.6C erostomie, dispepsie, constipatie, anoreie, flatulenta etc.6


6/7

C' poliurie, amenoree, dismenoree, impotenta, anorgasmie, e)aculare anormalaetc.6

Noradrenalina, sau norepinefrina, este o catecolamină, care )oacă multiple rolurica hormon adrenergic i neurotransmi ător a sistemului nervos simpatic.ș ț

Noradrenalina este mediatorul termina iilor nervoase vegetative postganglionareț

simpatice prezente la nivelul tuturor efectorilor vegetativi periferici mu chi netezi,șglande. 8a nivel central, cel mai bogat în noradrenalină este locus ceruleus, care trimite prelungiri noradrenalinice at#t descedente spre centrii vegetativi din bulb, coloanalaterală, c#t i ascendente spre hipotalamus, cerebel, sistemul limbic i neocorte.ș șAceasta mai poate fi localizată în cantită i mari i în nucleul caudal ventrolateral.ț ș 7oradrenalina este responsabilă de asemenea pentru neurotransmiterea adrenergică.

N"#$PIN$F#INA 7> sau N"#A#$NALINA 7A are un rol foarteimportant in tratarea depresiei si a A"?" attentiondeficitIh@peractivit@ disorder.

n unii neuroni, dopamina, este mai departe transformata in norepinefrina 7>noradrenalina 7A prin hidroilare via dopamin betahidroilaza.

7orepinefrina 7>, este transformata prin metilare meth@lation via

phen@letanolamina 7metiltransferaza $73&, in epinefrina, adica A"F>7A87A."G$A37A "A formeaza alaturi de norepinefrina 7> noradrenalina 7Asi epinefrina adrenalina, calea catecolaminergica.

A7&">$F>SH>8> chimice din clasa SSF, S7F, S7"F, au ca mecanism defunctionare inhibarea recaptarii serotoninei, dopaminei si a noradrenalinei prin inhibarea proteinei "A&, S>F& si 7>& 7>& reprezinta norepinephrine transporter, permitandastfel EscaldareaE sinaptica indelungata cu acesti neurotransmitatori.

Studiile timpurii au arătat că anumite medicamente care cresc nivelele sinapticede serotonină i noradrenalină, au efect antidepresiv. $ornind de la această descoperirea aparut ipoteza că nivelele scăzute de serotonină i noradrenalină pot duce la apari-iadepresiei. 'lterior sau descoperit alte medicamente antidepresive care creteau at#t

nivelele de serotonină i noradrenalină c#t i pe cele de dopamină, cu mult mai pu-ineefecte adverse dec#t cele ini-iale. &otui, nivelul scăzut al monoaminelor nu a pututeplica in totalitate apari-ia simptomelor depresive.

"epresia este o boala serioasa , care poate afecta putearea de munca, viatafamiliala, si sociala. "e aceea, nu trebuie so ignoram, sau sa o ascundem. >ste importantsa stim care sunt simptomele, cauzele, si ce posibilitati avem pentru prevenirea si tratareadepresiei. Simptome ale depresiei (iecare dintre noi, a fost la un moment dat, deprimat,trist, sau abatut. "epresia e o reactie fireasca, umana, asociata cu o pierdere, cuzbuciumul vietii cotidiene si a problemelor, sau cu o viata sentimentala agitata. 'neoriinsa senzatia de tristete persista, devina intensa, si ne afecteaza continuarea normala aactivitatilor.


7/7

%i!liogra&ie '

() Mihai umitru *heorghe +( ,.Actualitati in psihiatria !iologica.,$ditura Intact)

/) Asocia0ia Psihiatrilor Li!eri din #om1nia +/223 ,4Manual de iagnostic5i Statistică a 6ul!urărilor Mentale7 , SM I8 - 6# /222

3) Nicoleta #ă!an-Motounu +/2(9 , 4incolo de depresie-a!ordarepsihoterapeutică e:perien0ială uni&icatoare7, %ucure5ti, $ditura Sper)

depresia din punct de vedere neurochimic

Documents