despre vizita de studiu la universitatea gloucestershire ... · standardizare a mediului academic...
TRANSCRIPT
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
În perioada 28.02.2016 – 05.03.2016 am vizitat Universitatea din Gloucestershire, situată în oraşul
Cheltenham – instituţie de învăţămînt superior acreditată, care ocupă loc în TOP 10 universităţi ale
Regatului Unit, fiind şi partener Erasmus+ în programul PBL – Program Based Learning, pe care îl
implementează cu succes în formarea specialiştilor din diferite domenii cu profil real, umanist, ingineresc.
În cadrul vizitei au fost gradual analizate mai multe nivele organizaţionale şi instituţionale, prin
prisma cărora se poate contura o percepţie complexă a mecanismelor ce stau la baza învăţămîntului
superior britanic în general, dar şi a învăţămîntului în cadrul universităţii din Gloucestershire.
S-au elucidat trei nivele de bază:
1. Nivelul instituţional, care se intersectează cu mecanismele naţionale de reglementare şi
standardizare a mediului academic britanic.
2. Nivelul programelor de studii, care descrie detaliat cum este organizată curicula de studii la fiecare
disciplină.
3. Nivelul mediului ambiant, prin prisma căruia s-au analizat spaţiile de studii, relaxare şi utilitare,
care influenţează şi facilitează procesul de studii în sine.
La nivel instituţional, am identificat trei repere de bază, care în viziunea mea ar merita atenţie şi
pot servi în calitate de model pentru racordarea sistemului de studiu naţional din Republica Moldova la
standardele europene. Acestea sunt:
1. Sistemul naţional de acreditare a cadrelor didactice (HEA), dar şi sistemul intern ca alternativă.
2. Sistemul naţional de control al calităţii (organizaţie recunoscută la nivel naţional).
3. Relativa autonomie a şcolilor în cadrul universităţii.
La nivel de program de studii am elucidat următoarele aspecte – cheie, pe care le consider
importante şi motivante pentru persoanele care accesează sistemul de învăţămînt superior şi îşi doresc
obţinerea unei calificări cît mai relevante pentru mediul de afaceri şi piaţa muncii din secolul XXI:
1. Program de studii de 3 ani (bacalaureat) + 1 an (masterat) axat strict pe materiile relevante pentru
specialitatea studiată.
2. Posibilitatea alegerii specializării în cadrul aceluiaşi domeniu.
3. Organizarea procesului de studii în modul în care să simuleaze cît mai bine mediul real.
La nivel de mediu ambiant, deşi am fost plăcut surprinsă şi impresionată de amplasarea instituţiei
şi dotarea acesteia cu clădiri/spaţii, tehnică, materiale didactice şi multe alte facilităţi auxiliare, voi
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
evidenţia trei aspecte generale:
1. Spaţii recreaţionale bine amenajate (inclusiv facilităţi pentru persoanele religioase).
2. Spaţii utilitare dotate (bucătărie, cantină, spălătorie), inclusiv „student help zone”.
3. Accesibilitate pentru persoanele cu dezabilităţi (uşi automatizate, rampe de acces, persoane –
ajutor din mediul academic).
La fiecare nivel voi reflecta mai elaborat asupra unui singur aspect. Astfel, la nivel instituțional,
am selectat autonomia relativă a şcolilor (subdiviziuni organizaţionale ale universităţii) – aspect pe care
îl consider atît o provocare, cît şi o oportunitate deosebită pentru fluidizarea procesului de studii,
eliberîndu-l de „schelele” rigide pe care le impune sistemul nostru naţional actual, care abia încearcă să
implementeze de facto autonomia universităţilor, descentralizînd procesele de luare de decizie, mai ales în
ce priveşte programele de studii la diferite specialităţi. Astfel, în cadrul acestei autonomii, fiecare şcoală
(în termenii noştri echivalentul ar fi – facultate) îşi poate constitui, revizui şi redacta programele de studii
relativ independent de restul corpului universitar. Desigur, există o linie fină între ceea ce înseamnă
revizuire a unei discipline sau adăugarea/eliminarea alteia şi modificarea profundă a cursului (= program
de studii la o specialitate), care cere aprobare la nivel de universitate şi chiar recunoaştere în cadrul
sistemului de control al calităţii naţional. Pentru a nu depăşi anumite limite, cadrele academice se mai
ghidează şi de regula bunului simţ. Totuşi, această oportunitate de revizuire şi redactare frecventă a
conţinutului materiilor de studii este piatra de răscruce care impulsionează formarea specialiştilor
solicitaţi pe piaţa muncii, cerinţele căreia se schimbă foarte dinamic în era informaţională.
La nivel de program de studii, unul dintre aspectele – cheie este modul în care acesta se transferă
de pe hîrtie în abilităţi şi competenţe pe care le obţin studenţii la finele procesului educaţional. Procesul
de studii este organizat în baza paradigmei pedagogice PBL – Problem Based Learning – paradigmă care
transformă calitativ învăţămîntul superior, formînd studentul ca şi analist, capabil să identifice şi
soluţioneze problemele, în locul studentului clasic, capabil doar să reproducă materia predată (în modul
cel mai trivial chiar dictată/”citită”) de către instructor (lector/conferenţiar/profesor), dar şi pe aceea
parţial, în timpul examenului. Învăţămîntul în care studenţii sunt coordonaţi pentru a lucra în grup
produce cadre capabile să comunice pentru a identifica cunoştinţe şi a le aplica ulterior pentru a oferi
soluţii – produs. Deci, nu mai avem în vizor o maşină-copiator ci o persoană integră, cu anumite
competenţe. La fel, fiind implicat într-un grup de lucru, studentul învaţă ce înseamnă responsabilitate, dar
şi îşi găseşte nişa într-un colectiv, într-un proces destul de natural, inclusiv bazat şi pe particularităţile sale
psihologice. În caz extrem de conflict, grupul este oricum moderat de tutore, ceea ce este însă destul de
rar aplicat. Per total, modalitatea de a învăţa cu alţii şi de la alţii nu înseamnă altceva decît specialist
pregătit pentru a fi angajat în mediul real, care solicită anume persoane capabile să se implice,
responsabile şi sociabile.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
La nivel de mediu ambiant, am fost plăcut surprinsă de spaţiile auxiliare bine amenajate, care
facilitează şi ele procesul de studii, prin economisirea timpului altfel pierdut în trafic sau în aşteptarea
finalizării unor procese mai puţin relevante pentru învăţămînt. Universitatea din Gloucestershire este
dotată cu o cantină plăcută ca aspect şi funcţională, în care pot servi masa atît studenţi, cît şi cadre
didactice. În holul principal al blocului Elwes este situat şi un lobby-bar cu canapele comfortabile pentru
a servi o cafea şi a mai trece cu privirea prin notiţe de studii în pauză (de ce nu?). În apropiere de cantină
avem şi o bucătărie cu tot setul de aparatură şi mobilier necesare, o spălătorie cu mai multe maşini de
spălat, dar şi o încăpere mai specială – camera de rugăciuni – un spaţiu pe care îl consider importat pentru
oferirea comfortului spiritual studenţilor din oricare confesie. Deşi poate părea bizar, dar anume acest mic
aspect ar fi şi el destul de atractiv pentru studenţii de peste hotare, care decid în favoarea sau defavoarea
unei ţări cînd aleg unde să-şi obţină studiile superioare.
Interesantă este şi zona de ajutor pentru studenţi „help zone”, accesibilă chiar din holul principal al
instituţiei. Această subdiviziune auxiliară facilitează atît procesul de studii în sine, oferind consiliere
studenţilor pe probleme de genul „Ce mă fac cînd nu reuşesc să susţin proiectul la timp?”, cît şi pe
probleme financiare (acordarea unui credit pentru studii de către o bancă), dar şi psiho-emoţionale
(susţinerea studenţilor apatici, depresivi).
Deşi merită descrise multe aspecte şi ataşate multe fotografii pentru a demonstra cît mai bine cele
văzute, mă rezum la cele expuse anterior şi concluzionez că ar trebui să implementăm cît mai rapid
paradigma PBL şi la noi în ţară, pentru a oferi atît specialişti de calitate economiei naţionale, cît şi pentru
a atrage cît mai mulţi tineri din străinătate în sistemul de învăţămînt superior din Republica Moldova,
precum o face cu succes de decenii şi poate chiar mai mult Marea Britanie.
Balan Mihaela, UTM
10.03.2016
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
Subsemnatul, Beșliu Victor, conf.univ.dr, șef catedră Automatica și Tehnologii Informaționale,
FCIM, în perioada 28.02.2016 – 05.03.2016 în cadrul Proiectului “Introducing Problem BasedLearning in
Moldova: TowardEnhancingStudents’ CompetitivenessandEmployability”, în componența echipei UTM
am vizitat Universitatea Gloucestershire(campusulCheltenham), instituţie partener Erasmus+ în
Proiectulsusnumit.
În cadrul vizitei am cunoștință cu momentele organizatorice şi instituţionale generale, dar și
modalitatea în care Universitatea organizează activitățile didactice, educaționale și de cercetare folosind
metoda învățământului bazat pe probleme. Au fost exemplificate următoarele nivele:
• programelor de studii, fiind descrise detaliat modalitățile de organizare a curriculum-ului pe
programe (specialități) de studiu;
• baza tehnico-materială, inclusiv spaţiile de studii, de odihnă și organizare a vieții studențești;
• instituţional, cu referință la mecanismele naţionale de reglementare şi standardizare a mediului
academic britanic.
Referitor la nivelul instituţional consider că merită atenție deosebită și o implementare constructivă
a realizărilor gazdelor noastre în sfera acreditării cadrelor didactice (HEA). Relevant mi s-a părut și
modalitatea de organizare a Sistemului de control al calităţii, iar autonomia şcolilor în cadrul universităţii,
după o analiză atentă, luând în considerație realitățile RM, ar merita evident implementarea în cadrul
UTM.
Referitor la programele destudiu m-a interesat în mod special curriculum-ul la specialitatea IT. M-
am convins încă o dată, că programele sunt strict axate pe disciplinele relevante pentru specialitatea
studiată. Există specialzări înguste care, coroborate cu practici de (relativ) lungă durată, au ca scop nu
doar pregătirea fundamentală a specialistului, dar și garantarea diminuării teremenului de adaptare a
absolventului în mediul real industrial.
Baza tehnico-materială, dar și amplasarea Universității, nu puteau să nu impresioneze.Dotarea cu
săli de studiu, laboratoare, săli de lectură,tehnică specializată, materiale didactice etc., alături de spațiile
dintre blocuri, care parcă ar fi dintr-o altă realitate, cantina, „student help zone”, nu pot trezi altceva decât
o invidie albă și un exemplu bun de urmat. În acest sens mobilitatea studenților noștri, dar și a cadrelor
didactice, poate contribui substanțial la schimbarea atitudinii față de „sărăcia noastră”: să păstrăm ceea ce
avem, iar prin aceasta să contribuim la dezvoltarea bazei materiale a UTM.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Pe exemplul autonomiei școlilor, care intră în componența Universității Gloucestershire, ar fi
posibil și în cadrul UTM de încercat de extins lista elementelor de autonomie la nivelul facultăților. De
coborât la nivel de facultate anumite activități decizionale suplimentare, poate inclusiv și unele decizii
financiare.
Merită atenție ideea „student help zone”. Poate în acest caz vor fi excluse anumite situații, care
știrbesc din imaginea UTM.
Referitor la modul de organizare a procesului de studiu este importantă abordarea de a avea în
centrul atenției studentul și echipelele de studenți (învățământ centrat pe studenți, care lucrează în
colectiv) cu focusarea pe competențe de specialitate (metodice, sociale, personale, comunicative,
emoţionale etc). Sustenabilitatea este asigurată de modalitatea în care sunt soluţionate probleme în situaţii
reale la nivel profesional - de la analiza situației și enunțul problemei până la soluționarea problemei cu
individualizarea, la necesitate, prin promovarea talentelor şi a intereselor individuale.
Beșliu Victor
ATI, FCIM UTM
24.03.2016
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
În perioada 28februarie – 5 martie 2016 am efectuat o vizită de studiu în oraşul Cheltenham din
Marea Britanie la Universitatea din Gloucestershire, în componenţa echipeide implementare a proiectului
„Introducing Problem BasedLearning in Moldova: TowardEnhancingStudents’ Competitiveness and
Employability” finanțat în cadrul programului european Erasmus +.
Pe parcursul acestei vizite am avut diverse întîlniri cu reprezentanți ai staff-ului academic și
administrativ din cadrul Universității din Gloucestershire, am făcut cunoştinţă cu infrastructura
campusului universitar, am asistat la diverse activităţi de predare-învăţare, în cadrul cărora am urmărit
modalitatea de utilizare a metodelor interactive de predare şi de aplicare a metodologiilor inovatoare în
procesul de studiu.
Din punct de vedere al structurii instituţionale, Universitatea din Gloucestershire are trei facultăţi:
Facultatea de Ştiinţe Aplicate, Facultatea de Business, Educație și Studii Profesionale și Facultatea de
Media, Artă și Tehnologie. Fiecare facultate este responsabilă pentru anumite domenii, oferind cursuri
universitare și postuniversitare,promovînd activităţi de cercetare în domeniile conexe. Facultățile sunt
responsabile deelaborarea și aplicarea programelorde învăţămînt, de conducerea activităților de cercetare
și comerciale ale universității în domeniile lor. Studenții beneficiază de această îmbinare a activităților de
învăţare, cercetare și parteneriate cu organizațiile externe, ceea ce asigurăfaptul că programele de
învăţămînt sunt relevante și actualizate.
Prima întîlnire cu personalul academic al Universității din Gloucestershire a avut loc în cadrul
Şcolii de Business, unde am avut o întrevedere cu Dr. Colin Simpson, Dr. Jim Keane şi Dr. Kenny Lynch.
Aceştia ne-au familiarizat cu conceptul de „învăţare activă” (active learning) şi modalitatea de
implementare a acestei strategii în procesul educaţional al Universităţii. Astfel, Dr. Colin Simpson ne-a
prezentat avantajele sistemului educaţional bazat pe învăţare activă în raport cu sistemul tradiţionalist de
învăţare, dintre care principalele ar fi:
- Învăţare activă versus strategii pedagogice centrate pe profesor;
- Construirea sau formarea cunoştinţelor versus transmiterea de cunoştinţe;
- Învăţare prin colaborare versus învăţare individuală;
- Întrebări bune versus găsire de răspunsuri;
- Negociere versus tranzacţie;
- Proces sau practică versus rezultat ş.a.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
De asemenea, Dr. Colin Simpson a oferit explicaţii asupra etapelor procesului de lucru în grup.
Astfel, acesta a evidenţiat:
- Etapa planificării lucrului în echipă, care include: selectarea membrilor echipei, repartizarea
sarcinilor;
- Etapa monitorizării, care cuprinde: coordonarea contribuţiilor individuale, discuţii, dezbateri şi
negocieri, pregătirea şi suportul reciproc;
- Etapa evaluării lucrului în grup, care presupune evaluarea contribuţiei fiecărui membru al echipei,
finalizarea sarcinilor stabilite.
În cadrul Universității din Gloucestershireactivează departamentul Servicii pentru Studenţi
(Helpzone), care oferă studenţilor o gamă largă de servicii, informații și sprijin în procesul acomodării la
universitate şi îi ajută pe toţi să profite la maxim de experiența de student. Astfel, Luisa Jessup, care
activează în cadrul Helpzone, ne-a relatat despre spectrul de servicii şi asistenţă pe care departamentul le
oferă studenţilor, dintre care putem aminti:
- oferirea unui tutore personal pentru a beneficia de sfaturi academice pe tot parcursul studiilor;
- oferirea sprijinului în găsirea unui loc de trai, în interiorul sau în afara campusului;
- sprijin în aplicarea pentru finanțare, plata taxelor şi aplicarea pentru burse;
- oferirea consilieriipersoanelor cu handicap, consiliere de îngrijire a copiilor;
- furnizarea informațiilor cu privire la serviciile universitare, cum ar fi sportul, muzica, religia și
Uniunea Studenților ş.a.
O altă experienţă valoroasă am dobîndit-o în cadrul orei de simulare a strategiilor de business,
susţinută de CliveKerridge, profesor de Strategie în cadrul organizațiilor, şi Dr. Jim Keane. Astfel,
împreună cu studenţii am format grupuri a cîte 5 persoane, iar profesorul CliveKerridge a repartizat
materialele necesare pentru realizarea sarcinii axate pe strategia de construcție și susținere a companiei
WRSX. Esenţa activităţii consta în selectarea chestiunilor pentru ordinea de zi a adunării Consiliului de
administraţie a companiei WRSX, argumentarea acestor chestiuni şi formularea proiectelor de decizie
privind eficientizarea activităţii economice a companiei. Este foarte relevant faptul că în urma deciziilor
selectate de fiecare echipă, profesorul a afişat pe tabla interactivă cum s-a schimbat randamentul
activităţii companiei. Deci, criteriul de apreciere nu era justeţea răspunsului oferit de echipe, ci faptul cum
s-au răsfrîns deciziile manageriale luate de fiecare echipă asupra eficienţei economice, măsurată în
creşterea sau descreşterea cotaţiei acţiunilor companiei. În cadrul acestei activităţi mi-am dezvoltat
abilităţile de lucru în echipă, repartizarea corectă a sarcinilor de lucru, coordonarea eforturilor comune,
coloborarea în luarea deciziilor în echipă. Cu siguranţă, competenţele şi abilităţile obţinute vor putea fi
eficient aplicate şi implementate în activitatea mea didactică.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Mai apoi, împreună cu Dr. Colin Simpson, am avut o discuţie constructivă axată pe aplicarea
strategiilor pedagogice bazate pe simulări, învăţarea bazată pe problemă (Problem-BasedLearning) şi
învățarea bazată pe cercetare (EnquiryBasedLearning).
În cadrul altei întruniri, Dr. Malcolm Maclean, decan asociat în cadrul departamentului Calitate şi
Standarde, ne-a făcut o prezentare interesantă pe tema „Menţinerea calităţii şi standardelor în
învăţămîntul superior din Regatul Unit: cazul Universității din Gloucestershire”. Astfel, am avut
oportunitatea să fim familiarizaţi cu Cadrul Calificărilor în învăţămîntul superior al Marii Britanii, Cadrul
de Credite care asigură proiectarea programelor de studiu în corespundere cu calificările din învăţămîntul
superior. Un accent deosebit Dr. Malcolm Maclean l-a pus pe Cadrul de Asigurare a Calităţii în
Universitatea din Gloucestershire, relatîndu-ne despre procesul de elaborare, validare şi revizuire a
programelor de studiu, precum şi despre monitorizarea şi evaluarea cursurilor.
Sharon Harvey, Director Academic în cadrul Şcolii de Business şi Şcolii de Drept, ne-a
familiarizat cu specificul instruirii studenţilor în domeniul dreptului. Astfel, Şcoala de Drept a
Universității din Gloucestershire oferă oportunitatea pentru studenţi de a cunoaşte principiile
fundamentale ale legilor din Anglia și Țara Galilor și ale Uniunii Europene. Pe măsura
progreselorînregistrate, studenţii au o listă interesantă de opțiuni de studiu potrivite cu interesele și
opțiunile lor de carieră, cum ar fi:dreptul comercial, dreptul medical, drepturile omului și dreptul familiei.
Studenţii au oportunitatea să-şi dezvolte abilitățile cheie în domeniul practicii juridice, cum ar fi modul în
care să susțină eficient un caz în instanța de judecată, cum să intervieveze clienții și cum să negocieze
acorduri juridice. De asemenea, studenţii au posibilitatea de a lua parte la procese simulate, precum și la
intervievarea clienților și concursuri de pledoarii.Sharon Harvey a subliniat că Şcoala de Drept a
Universității din Gloucestershire contribuie la formarea la studenţi a abilităţilor de analiză critică și
sintetizarea informațiilor,gândirea abstractă,evaluarea argumentelor concurente și de luare a deciziilor
motivate în rezolvarea problemelor. Toate aceste abilități sunt esențiale pentru domeniul dreptului. În
acelaşi timp, ele sunt, de asemenea, abilități de viață și sunt foarte căutate de către alte profesii în cazul în
care studenţii decid să-şi aleagă o cale diferită de domeniul dreptului.
O altă experienţă interesantă am avut-o în cadrul întîlnirii cu dl. Simon Dove, Directorul Oficiului
de plasament în cîmpul muncii a studenţilor. Acesta ne-a relatat despre relaţiile strînse pe care le întreţine
Universitatea cu potenţialii angajatori şi mediul de afaceri, modalităţile de stimulare a angajabilităţii
studenţilor, implicarea angajatorilor în procesul de plasare a studenţilor în cîmpul muncii, proiectele pe
care le derulează Universitatea în vederea stimulării inserţiei studenţilor în activitatea practică. Ţin să
menţionez că experienţa şi bunele practici ale Universității din Gloucestershire în domeniul plasamentului
studenţilor în cîmpul muncii vor putea servi drept exemplu pentru universităţile din Republica Moldova
în vederea implicării mai active în procesul de inserţie profesională a studenţilor moldoveni.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
O impresie de neuitat mi-a lăsat participarea în cadrul seminarului interactiv cu staff-ul academic,
condus de Dr. Jim Keane şi Rob Whitehouse. Seminarul a fost consacrat problemei utilizării tehnologiilor
informaţionale în procesul de predare. Astfel, Dr. Jim Keane ne-a prezentat principalele tehnologii
informaţionale utilizate în procesul didactic în cadrul Universității din Gloucestershire, cum ar fi:
Podcasts-Quicktype, Adobe Connect, Audacity, Go-Pro, Kahoot; iar dl Rob Whitehouse ne-a demonstrat
în practică cum se aplică tehnologia Adobe Connect şi Kahoot.În urma prezentărilor făcute de
profesoriiUniversității din Gloucestershire, am realizat că aceste tehnologii didactice inovatoare ar putea
fi cu succes implementate şi în universităţile din Republica Moldova.
În final, ţin să menţionez că vizita de studiu în cadrul Universității din Gloucestershire a constituit
o oportunitate inedită de a face cunoştinţă cu un sistem educaţional progresiv, de a întîlni oameni cu
viziuni inovatoare, de a asimila experienţa şi bunele practici în activitatea de predare-învăţare-evaluare,
de a cunoaşte metode noi de abordare şi organizare a procesului didactic, precum şi de implementare a
strategiilor educaţionalenoi: învăţarea bazată pe problemă şi învățarea bazată pe cercetare.
Efectuarea acestei vizite de studiu a fost posibilă graţie coordonatorului proiectului dlui Romeo
Țurcan, coordonatorului național al proiectului dnei Larisa Bugaian şi conducătorului echipei dnei
Daniela Pojar, cărora le aduc sincere mulţumiri pentru organizarea impecabilă a vizitei.
Sergiu Boca
lector superior la Catedra de drept, Facultatea de Drept și Științe Sociale, Universitatea de Stat
„Alecu Russo” din Bălţi
11.03.2016
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
Vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire a avut loc în perioada 29 februarie – 4 martie
2016. Universitatea este una clasică, care include 10 facultăți (școli). Scopul vizitei a fost de a vedea și
studia metode de predare centrate pe student, metode de predare bazate pe probleme. În acest sens, vizita
a fost utilă, ne-a permis să asistăm la unele ore cu studenții, unde profesorii utilizau metodele numite, ba
chiar și să participăm activ în vederea soluționării anumitor probleme evidențiate.
Identificarea domeniilor considerate relevante:
1. Nivelul universității/facultății/departamentului
1.1. Preocuparea la nivel de Conducere cu referire la metodele moderne de predare. Mă refer la
procurarea și întreținerea de către universitate a diferitor softuri, programe, ce permit efectuarea
diverselor simulări, studii de caz cu studenții.
1.2. Acordarea unei atenții deosebite menținerii (nu asigurării(!), ea există) calității.Calitatea studiilor
este confirmată de către Agenția de Asigurare a Calității (QAA). Fiecare Universitate o dată la 5 ani trece
procedura de acreditare. Raportul de evaluare este făcut public; Ca documente este elaborat Codul
Calității, se elaborează Cartea Verde (rezultatele discuțiilor), Cartea albă. Inițial acreditarea se făcea la
nivel de program de studiu, iar din 2002 s-a trecut la un nivel mai înalt și se acreditează Universitatea.
1.3. Au impresionat serviciile pentru studenți. Zona de ghidare a studenților este un loc, unde aceștia
pot obține consultații în domeniul care interesează.
2. Nivelul programului de studiu
2.1. În universitatea vizitată fiecare facultate (școală) oferă studii la mai multe programe de licență și
masterat. Tot Universitatea eliberează diplomele. Mai puțin birocratică ca în Moldova este introducerea
unui program nou de studii. Inițiatorul este de fapt, Departamentul, în cadrul căruia se formează un
comitet de program, care argumentează, apoi elaborează curricula programului. Un rol aparte se atribuie
asociațiilor profesionale, avizul cărora este obligatoriu. Există documente la nivel de Universitate care
reflectă regulile generale și specificul de elaborare și aprobare a programelor de studii. Responsabilitatea
finală pentru aprobarea programelor revine Universității, care eliberează și diplomele respective.
2.2. Stagiile de practică sunt parte componentă a programului de studii. Există posibilitatea la unele
programe de a întrerupe studiile pentru un an, a merge la un stagiu cu durata de un an întreg, unde, mai
des, studentul este angajat full time , obține competențele necesare în acest sens. După expirarea acestui
an, studentul prelungește activitatea de instruire până la obținerea diplomei.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
2.3. Impresionează gradul de utilizare a platformei MOODLE. Aici pot fi găsite toate materialele
necesare pentru decurgerea eficientă a procesului didactic. În fiecare an se actualizează programele de
studiu, sarcinile pentru studenți. Toată informația poate fi găsită pe platforma menționată. Stagiul de
practică implică careva activități, care toate sunt descrise pe MOODLE. Este utilizat forumul, chat-ul.
3. Mediul fizic pentru studenții/suportul pentru studenții dezavantajați
3.1. Universitatea are trei campusuri în centrul orașului Cheltenham și Gloucester. Acestea sunt situate
în apropiere de stația de autobuz. Clădirile sunt bine amenajate, există trecere dintro clădire în alta. Sălile
de studii sunt asigurate cu cele necesare pentru ca procesul să decurgă după ultimele tendințe ale științei,
inclusiv celei pedagogice. În ultimiișaseani s-ainvestitmai mult de £16milioaneîn clădiri noiși facilitățiîn
toatecampusurile.
3.2. În campus există facilitățile necesare pentru ca studenții să se simtă confortabil: bibliotecă,
cantină, WI-FI, zona de ajutorare etc.
3.3. Studenții cu dezabilități pot liber pătrunde în blocurile de studii, acestea având acces pentru
studenții cu posibilități limitate de deplasare. În săli ușile sunt largi, astfel încât aceștia pot intra fără
probleme.
II. Reflecții asupra unei probleme de la fiecare nivel
2.1. În fiecare campus este creată câte o zonă de Ghidare a studenților. Este important acest spațiu
pentru studenții nou veniți, pentru studenții internaționali, care au nevoie de facilitarea perioadei de
adaptare. Serviciile pe care le oferă sunt diverse și diversificate: cum să obțină granturi și burse, cum să
facă față problemelor cotidiene. De asemenea pot obține consultări în ghidarea în carieră, activitățile de
voluntariat în care se pot implica, cum să-și gestioneze eficient timpul, cum să se pregătească de lecții,
cum să facă prezentările pentru a avea o reușită mai bună. Studenții sunt sprijinițipentru a-și dezvoltaun
planpersonal de carieră, iar universitateaoferăsuportcudestinații de plasare, stagii, voluntariat, consiliere
șiateliere delucru șide dezvoltarea carierei. Serviciul decarierăeste disponibil și pentruabsolvenți,
oferindoportunități de networking, sfaturi decarierășide muncăsauoportunități de voluntariat. Angajații
implicați în ajutorarea studenților activează în următoarele direcții:
• Asigurarea bunăstării studenților (asigurarea medicală, probleme mentale în diferite perioade ale
vieții ș.a.);
• Dezvoltarea activismului studenților (dezvoltarea competențelor în vederea angajării, de
voluntariat, abilități de învățare);
• Viața studenților (îi ghidează cum să-și aranjeze viața, resurse financiare, cazare, credință etc.).
Consider, că astfel de servicii ar fi foarte utile și pentru studenții din Republica Moldova. Numărul
de persoane, care activează în acest spațiu nu este atât de mare, cheltuielile financiare – nesemnificative,
iar utilitatea pentru studenți este enormă.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
2.2. Lucrul în echipăeste capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee comună, capacitatea
de a direcționa realizările individuale spre obiectivele organizaționale. Este sursa ce le permite oamenilor
obișnuiți să atingă rezultate neobișnuite.Pentru ca lucrul în echipă a studenților să fie cu adevărat eficient
este necesară implicarea întro măsură destul de mare a profesorilor. Aceștia au mai multe activități pe
care trebuie să le realizeze:
- Planificarea activității (alegerea membrilor echipei, divizarea sarcinilor etc.)
- Monitorizarea (coordonarea contribuției individuale a fiecărui student, discuții, dezvoltare sau
negociere etc.
- Evaluarea. Profesorul apreciază implicarea fiecărui student în executarea sarcinii, efectuează
evaluarea individuală a fiecărui student în corespundere cu implicarea, realizarea sarcinilor și în
corespundere cu rezultatele învățării achiziționate.
În ASEM la unele discipline se utilizează lucrul în echipă pentru elaborarea diferitor lucrări, cum
ar fi: referate, proiecte de an. Principala diferență cu ceea ce am văzut în universitatea vizitată este că
această activitate la noi poartă un caracter unic, fără a avea o continuitate pentru mai multe discipline. În
afară de aceasta, problemele sau situațiile care sunt puse în sarcină de a fi soluționate nu vin din mediul
real, sunt, mai des ipotetice.
2.3. Serviciile oferite de universitate asigură condiții egale pentru a face studii pentru toți studenții
indiferent de careva probleme pe care le pot avea. Astfel, Serviciul de invaliditate, dislexie și suport de
învățare oferă sprijin confidențial pentru studenții cu dezabilități, dificultăți de învățare și afecțiuni
medicale. Ajutorul pe care îl oferă Universitatea constă în: vizitede consilierela universitate, înainte de a
trimite cererea de aplicare privind diagnosticarea dificultăților de învățare specifice, cum ar fidislexie,
dispraxie, consilierea studenților cu handicap. De asemenea consilierii pentru persoanele cu handicap pot
consilia cu privire la tipurile de sprijin disponibile pentru a ajuta la gestionarea studiilor. Acest lucru
poate include extensii pe sarcini scrise, timp suplimentar pentru examene și/sau furnizarea beneficiarilor
de note, comunicatori, tutoriabilități de studiu și mentori. Sălile universității sunt accesibile pentru studii
de către persoanele cu handicap în toate campusurile. Aceste săli sunt mai mari decât celelalte săli, există
săli cu facilități de baie mai accesibile, pentru a se potrivi nivelului de nevoie necesar. Unii elevi cu
dezabilități pot avea, de asemenea, dreptul la un permis de parcare accesibil. Există zone de parcare
accesibile în fiecare campus.
Cotelnic Ala, ASEM
11.03.2016
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
În perioada 29 februarie-05 martie a.c., am efectuat o vizită de lucrula Universitatea
Gloucestershire din Marea Britanie, în cadrul echipei proiectului “Introducing Problem Based Learning
in Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”, finanțat în cadrul
programului European Erasmus +.
Pe parcursul acestei vizite am avut diverse întîlniri cu reprezentanți ai personalului academic,
managerial și administrativ din cadrul Universității din Gloucestershire, care ne-au prezentat metodologii
și metode de predare inovatoare - Active Learning.
Metodologia de predare Active Learning este o metodă inovatoare, a cărei principiu este învățarea
centrată pe student. În cadrul acestui proces studenții sunt antrenați în diverse activități, care promovează
analiza, sinteză și evaluarea informațiilor obținute în clasă. Activitățile sunt desfășurate sub formă de
umbrelă și constau în principal din:
• Simulări;
• Proiecte de grup;
• Formularea unei probleme;
• Proiecte investigaționale;
• Studii de caz.
În general în cadrul procesului de învățare activă este esențială activitatea în echipă (grup). În ceea
ce privește formularea problemei, aceasta trebuie să fie una foarte reflectivă, cu un conținut complex.
Studenții trebuie puși în fața unor situații cu multe necunoscute, iar faptul cum aceștia vor utiliza
cunoștințele pe care le posedă este mai important decît rezultatul pe care îl vor obține. Referitor la
finalitățile de învățare există o balanță între orientarea acestora atît spre conținuturi, cîtși spre proces.
Activitățile în grup sunt realizate în mai multe etape, cu participarea cadrului didactic. Prima etapă
este planificarea, care se desfășoară în următoarele faze: selectarea membrilor grupului și distribuirea
sarcinilor. A doua etapă reprezintă activitatea de monitorizare a activității în grup, realizîndu-se în
următoarele faze: coordonarea contribuțiilor individuale; discuții, dezbateri și negocieri, ultima fază fiind
dedicată pregătirii propriu-zise a raportului. Etapa a treia este etapa dedicată evaluării, realizată în două
faze: evaluarea de la egal la egal și îndeplinirea sarcinilor.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
O practică interesantă a fost prezentarea simulărilor în cadrul modulului de la disciplina marketing
și strategii comerciale. Pentru ca simularea să fie una de succes este necesar de a se focusa pe următoarele
aspecte:
• Dinamica grupului reprezintă o importanță deosebită;
• Explicarea în cadrul seminarelor care este calea necesară de parcurs pentru a ajunge la anumite
decizii;
• Provocarea de a gîndi despre cum se ajunge la o anumită decizie;
• Nu există un răspuns univoc corect, ci sunt importante rațiunile cum s- a ajuns la acest răspuns;
• Simulațiile sunt mai structurate decît studiile de caz;
• Abordarea modulară a predării.
Referitor la abordarea modulară a predării menționăm că cadrele didactice sunt divizate în Lider
de predare a modulului și tutori. Tutorii sunt de 3 tipuri: tutore personal ( care supervizează un grup
format din 10-15 studenți); tutore superior/senior tutor – reprezintă managerul operațional al tutorelui
personal și are în sarcină obligație de a repartiza studenții fiecărui tutore personal; tutorele de modul care
se ocupă cu partea organizațională a modulelor. Unele module sunt obligatorii, iar altele nu. La cele
obligatorii participă aproximativ 200 studenți. Tutorele de modul are o echipă de profesori de module și
este responsabil de organizarea predării (repartizarea studenților, repartizarea disciplinelor, repartizarea în
grupe etc.).
Angajarea pentru business(businessengagement) este motto-ul Universităţii din Gloucestershire,
adică toţi muncesc pentru a forma potenţiali angajaţi, pregătiţi pentru provocările pieţii muncii, în acest
sens acordîndu-se o atenție sporită realizării practicii de specialitate. Durata acesteea este de 12 luni, care
sunt obligatorii, iar scopul acesteea este integrarea studiilor teoretice cu aspectul practic al activităților.
Există și practici de scurtă durată (incorporată în module). Finalitățile stagiilor de practică se regăsesc în
planurile de studii: dacă vrem să avem finalități de învățare trebuie să dăm dovadă de judecăți și abordări
profesionale a predării. În cadrul Universității din Gloucestershire există un departament specializat,
responsabil de realizarea stagiilor de practică. Rolul acestei structuri se manifestă nu doar în evaluarea
studenților, ci și în ghidarea acestora referitor la ce abilități posedă și care ar fi posibilitățile de realizare a
stagiului. În general, stagierea reprezintă o posibilitate pentru angajatori de a recruta resurse umane
competente din rîndul studenților. După finalizarea stagiului de practică studenții sunt evaluați în aza unui
portofoliu prezentat de către sudent. Scopul prezentării acestuia este următorul:
• Reflectă calitățile personale înainte de inițierea stagierii;
• Să completeze 2-3 acord de studii (learningagreements), care vor di o reflecție asupra ceea ce s-a
făcut;
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
• Abordarea bazată pe abilități;
• Susținere deplină din partea departamentului respectiv.
Referitor la programul de studii a disciplinelor juridice au fost evidențiate următoarele aspecte:
• Durata studiilor este de 3 ani;
• Predarea sub formă de prelegeri și seminare, seminarele avînd o abordare practică, bazîndu-se pe
probleme și studii de caz (de ex. intervievarea clienților, negocierea, întocmirea unor documente simple
etc.);
• Evaluarea studenților se realizează cu participarea reprezentanților asociațiilor profesionale;
• Ciclul II nu este obligatoriu, dar pentru o angajare în calitate de avocat, procuror este nevoie de
stagieri suplimentare;
• Nu se predau aspectele procedurale ale dreptului (nici procedura civilă, nici procedura penală);
• Predarea unor discipline care contribuie la dezvoltarea abilităților practice, precum Legal
MethodSkills și LawyerSkills;
• Raportul între predarea clasică și lucrul individual este de aproximativ de 30 la 70;
• Predarea are loc într-un mod care să pregătească studenții pentru angajări viitoare și să le dezvolte
o analiză critică și capacități de luare a deciziilor;
La fel, în Universitatea din Gloucestershiresînt bine dezvoltate serviciile pentru studenți. Angajații
implicați în ajutorarea studenților activează în următoarele direcții:
• Asigurarea bunăstării studenților (asigurarea medicală, probleme mentale în diferite perioade ale
vieții ș.a.);
• Dezvoltarea activismului studenților (dezvoltarea competențelor în vederea angajării, de
voluntariat, abilități de învățare);
• Viața studenților (îi ghidează cum să-și aranjeze viața, resurse financiare, cazare, credință etc.).
Consider experiența obținută pe parcursul vizitei în Regatul Unit, benefică și care va ajuta la
utilizarea unor metode moderne în procesul de predare. Experiența Regatului Unit în domeniul
învățămîntului superior este una dintre cele mai avansate în domeniu de la care merită doare să
învățăm.Drept bune practici pot fi considerate experiența universitarilor englezi în utilizarea pe scară
largă a tehnologiilor informaționale în procesul de predare.
Daniela Pojar
Lector universitar la Catedra de Drept, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
10.03.2016
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
În perioada 28 Februarie 2016 şi 5 Martie 2016 am avut ocazia să vizitez Universitatea
Gloucestershire din Cheltenham, Marea Britanie. Pe parcursul zilelor petrecute la instituţia dată am avut
posibilitatea să asist la ore, să discut cu angajaţii universităţii din diferite departamente, precum şi cu
studenţii aflaţi atât la ciclul I, licenţă, cât şi la ciclul II, masterat. A fost o experienţă interesantă şi utilă
din punct de vedere profesional, didactic şi academic.
În urma vizitei date am putut observa asemănările şi deosebirile dintre sistemele de învăţământ din
Republica Moldova şi Marea Britanie; universitatea unde activez – Academia de Studii Economice din
Moldova şi cea pe care am vizitat-o – Universitatea Gloucestershire; departamentul căruia îi aparţin –
Catedra Management, Facultatea Business şi Administrarea Afacerilor şi analogul din Gloucestershire.
În continuare aş vrea să menţionez câteva elemente ale sistemului educaţional din Marea Britanie,
susţinut de administraţia din Gloucestershire:
1. Instruirea şi monitorizarea performanţelor cadrelor didactice în primii ani de activitate.
Universitatea Gloucestershire oferă asistenţă şi ajutor tinerilor profesori prin cursuri de dezvoltare a
abilităţilor lor didactice şi încurajează crearea unui portofoliu personal în care ei ar putea înregistra
succesele, rezervele, punctele forte, punctele slabe şi planurile lor de viitor.
2. Asistarea reciprocă la ore a profesorilor. În Gloucestershire, profesorii obişnuiesc să asiste
regulat la orele petrecute de colegii lor. În urma observărilor făcute, profesorii oferă sprijin prin sfaturi şi
critici constructive. În acelaşi timp, această practică este folosită de tinerii profesori pentru a învăţa de la
colegii lor mai experimentaţi, cât şi de colegi din diferite departamente care vor sa facă schimb de practici
şi metode de predare.
3. Folosirea tehnologiilor informaţionale în procesul didactic. Profesorii din Gloucestershire sunt
încurajaţi să folosească tehnologii performante, potrivite disciplinei şi activităţii pe care o desfăşoară, în
procesul de predare. Aceste practici moderne facilitează asimilarea informaţiei de către studenţi, cât şi
modalitatea de evaluare a studenţilor de către profesori.
La nivel de facultate sau specialitate, am putut identifica câteva metode care s-au dovedit a fi de
succes în Gloucestershire, Marea Britanie şi pot prezenta interes pentru Academia de Studii Economice
din Moldova:
1. Folosirea metodelor interactive şi axate pe activităţi practice în procesul de evaluare a
cunoştinţelor studenţilor. În Gloucestershire este pe larg folosit lucrul în echipă atât pe parcursul orelor
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
(la prelegeri sau seminare), cât şi ca formă de elaborare a unor proiecte sau sarcini specifice, simulări,
studii de caz. Este recunoscut cât de eficient este lucrul în grup, iar profesorii din Gloucestershire nu ezită
să fructifice această metodă de predare şi evaluare a cunoştinţelor.
2. Aplicarea în practică, în sectorul real a teoriilor învăţate la ore. Universitatea Gloucestershire
dezvoltă relaţii de durată şi bazate pe încredere cu întreprinderi şi organizaţii publice. Acestea sunt
solicitate să ofere situaţii problemă reale, iar studenţii sunt invitaţi să dezvolte soluţii pentru problemele
date. O astfel de ancorare în sectorul real îi ajută pe studenţi să înţeleagă mai bine materia pe care o
studiază, cât şi specificul pieţii în care urmează sa activeze după absolvire.
3. Oferirea posibilităţii de a face practică pe o perioadă îndelungată de timp (12 luni). Această
alternativă este opţională, studenţii pot alege în favoarea unui stagiu îndelungat sau în favoarea unui ciclu
de studiu mai restrâns. Beneficiile practicii sunt incontestabile, pornind de la experienţa profesională
obţinută şi finalizând cu limbajul şi prezenţa formată în urma stagiului. Departamentul de plasare a
studenţilor la practică menţionează toate aceste avantaje, dar libertatea de a alege rămâne la discreţia
studenţilor.
Este evident că toate aceste posibilităţi şi oportunităţi oferite de Universitatea Gloucestershire pot
avea loc doar în prezenţa unei infrastructuri bine dezvoltate. Existenţa unor structuri şi dotări speciale
creează un mediu care încurajează performanţa şi succesul. Câteva dintre aceste dotări ar fi:
1. Zonă de ajutor oferit studenţilor (Helpzone). Aceasta este o structură internă a universităţii care
are scopul de a ajuta studenţii să soluţioneze dificultăţile pe care le întâmpină. Problemele studenţilor
variază în complexitate: acestea ar putea viza asigurarea medicală, asistenţă psihologică sau chiar
traininguri în elaborarea proiectelor la diverse discipline. Structura dată s-a dovedit a fi foarte utilă şi
solicitată şi a crescut în popularitate din momentul înfiinţării.
2. Existenţa dotărilor pentru studenţi. În categoria dotărilor se poate include cantina, cu tipuri
variate de mâncare; un spaţiu privat dedicat rugăciunilor, amenajat în aşa fel încât să fie potrivit
majorităţii religiilor; zone destinate lucrului în grup, pe care studenţii le pot rezerva din timp şi de care se
pot bucura în procesul de studii; dotări tehnice în toate cabinetele destinate predării etc.
3. Designul campusului. Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez despre importanţa climatului din
universitate asupra dispoziţiei generale şi dorinţei de a învăţa a studenţilor. Combinarea cu bun gust a
clădirilor vechi cu designul modern a celor noi reprezintă atitudinea ce se vrea încurajată la studenţi – şi
anume dezvoltarea durabilă. Sunt folosite culori vii în design şi se încurajează acceptarea diversităţii,
toleranţa şi includerea tuturor în procesul de învăţământ, indiferent de înfăţişare, disabilităţi, vârstă,
gender, religie, etnie, etc.
În continuare as vrea să evidenţiez câteva aspecte importante la cele trei nivele menţionate mai
sus. La nivel de universitate consider deosebit de importantă aplicarea metodelor şi tehnologiilor
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
informaţionale în procesul de predare şi evaluare a cunoştinţelor studenţilor. Tehnologiile informaţionale
oferă beneficii de economisire a timpului petrecut pentru explicarea sarcinilor, precum şi pentru oferirea
feedback-ului în urma analizei proiectelor sau reuşitelor studenţilor. În universitatea Gloucestershire se
folosesc diverse astfel de tehnologii ca: platforma Moodle, Adobe Connect, Audacitz, Kahoot, GoPro,
Microsoft Publisher, Podcast, Quicktype etc. Aceste practici utile cu siguranţă pot fi implementate şi în
cadrul instituţiilor din Republica Moldova, mai mult, unele dintre ele sunt disponibile, dar nu întru totul
valorificate. În acelaşi timp trebuie de ţinut cont de eventuale dificultăţi ce pot apărea în procesul de
implementare a acestor tehnologii. Problema centrală, din punctul meu de vedere, ar fi rezistenţa din
partea cadrelor didactice. Deseori, profesorii sunt reticenţi în a modifica metodele lor de predare,
rămânând în zona lor de confort şi poate simţindu-se ameninţaţi de schimbări. Consider aceste limite uşor
de depăşit prin intermediul unor instruire accesibile ce îi vor ajuta pe profesori să deprindă noile practici
şi să sesizeze avantajele obţinute. Cu siguranţă, din momentul în care profesorii vor aplica unele dintre
aceste metode, vor fi surprinşi de beneficiile obţinute prin optimizarea activităţilor, reducerea timpului şi
a efortului şi dezvoltarea personală obţinută prin îmbunătăţirea abilităţilor tehnice. Desigur, introducerea
tehnologiilor performante implică considerabile investiţii iniţiale: financiare, umane, de timp. Unele soft-
uri sunt oferite însă gratis, iar multe se află deja în posesia universităţilor, doar că nu au fost folosite la
întregul potenţial. Adaptarea studenţilor la noile metode de predare şi evaluare ar putea prezenta de
asemenea o dificultate, dar este demonstrat că studenţii sunt în general mult mai receptivi, intuitivi şi
capabili să asimileze informaţii prin intermediul tehnologiilor informaţionale decât s-a estimat anterior.
O practică utilă pe care sperăm să o putem prelua şi aplica în procesul de predare la Academia de
Studii Economice din Moldova este axarea pe lucrul în grup. Profesorii din Gloucestershire sunt ferm
convinşi că abilităţile de a lucra în grup sunt absolut necesare oricărei profesii, de aceea încurajează
formarea grupurilor şi evaluează cunoştinţele în baza rezultatelor echipei. Există multe dovezi ale
superiorităţii succesului obţinut în grup comparativ cu cel obţinut în mod individual – efectul de sinergie
este indiscutabil. Echipele pot fi create atât în mod deliberat, când membrii aleg componenţa grupului,
aleatoriu – fără vreo strategie anume, sau de către profesor, în baza diverselor teorii. S-a demonstrat că
grupurile diverse din punct de vedere etnic, gender, a rezultatelor precedente sunt mai puternice şi au o
eficienţă sporită comparativ cu cele create din simpatie sau prietenie. Aceasta este o lecţie importantă care
trebuie să fie învăţată de studenţi cât mai devreme posibil – în orice profesie e nevoie de lucrat cu alţi
oameni, nu întotdeauna aceşti oameni vor fi compatibili în viziuni sau se vor place, dar este important de
găsit căi de comunicare şi de a dezvolta competenţe interpersonale pentru a realiza obiectivele propuse.
Lucrul în grup nu este doar o sarcină care îi va ajuta pe studenţi să dezvolte abilităţi sociale, scopul
lucrului în echipă este să realizeze un proiect sau studiu practic asupra unei probleme.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Un aspect mai puţin palpabil, însă foarte potrivit schimbărilor propuse mai sus este climatul
universitar. În special în procesul unor schimbări sistemice apare confuzie, nesiguranţă şi rezistenţă, de
aceea este deosebit de important de creat o „zonă de ajutor” pentru studenţi şi profesori. Această
structură destinată exclusiv oferirii de sprijin ar fi o dotare necesară şi utilă, pentru că ar oferi răspunsuri
la întrebări generale şi specifice. Deseori studenţii se confruntă cu probleme banale care apar din
neatenţie, care însă nefiind clarificate pot influenţa negativ performanţa lor. Un loc specializat în a
răspunde la aceste întrebări ar minimiza efectele negative ale derutării iniţiale în perioada de aclimatizare
la viaţa de student. Nu toate întrebările sunt însă banale şi simpliste, unii studenţi ar putea avea dificultăţi
în a accesa organe oficiale de stat (în cazul studenţilor din străinătate) sau alt gen de întrebări la care un
profesor sau curator nu poate răspunde. Poate apărea necesitatea de a consulta un specialist în probleme
psihologice sau etice, în asemenea situaţii decanatul, catedra sau profesorul nu sunt competenţi în a
furniza ajutor. Iată de ce, o structură specializată este indispensabilă în procesul de restructurare sistemică
a unei instituţii.
În procesul de globalizare şi ştergere a barierelor dintre ţări şi culturi este nevoie de a reforma un
sistem tradiţional, accesibil doar celor care au crescut într-o societate anumită. Schimbările la nivel de
sistem, instituţie, cursuri şi mentalitate sunt urgente şi necesare pentru a crea o formă competitivă şi
provocatoare de învăţământ superior.
Natalia Ţîmbaliuc,
lector universitar, Catedra „Management”, BAA, ASEM
11.03.2016
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
În cadrul acestei vizite de studiu am participat la diverse întâlniri cu reprezentanți ai Facultății de
Business, Facultății de Drept și Facultății de Tehnologii Informaționale. Prezentările la care am participat
și orele de curs la care am asistat au avut drept scop familiarizarea delegației din RM cu procesul de
studiu de la această universitatea, precum și prezentarea unor metode interactive de predare orientate spre
o învățarea activă și o implicare mai intensă a studenților în procesul de predare-învățare.
Astfel, în baza observațiilor și discuțiilor avute la Universitatea din Gloucestershire, aș vrea să
evidențiez următoarele aspecte (lecții învățate):
1. Aspecte privind administrarea procesului educațional:
a) Existența unui serviciu la nivel de universitate care are competența de a asista, ajuta, ghida
studenții pe tot parcursul aflării lor la studii facilitează procesul educațional.
Model Marea Britanie: Un serviciu numit convențional „Help Zone” are competența de a răspunde la
toate întrebările studenților (indiferent de conținutul acestora). În mod prioritar serviciul facilitează
înțelegerea de către studenți a proceselor/regulilor conținute în regulamentele universitare, precum și ajută
studenții străini să înțeleagă mai ușor contextul național și universitar din Marea Britanie.
b) Crearea și administrarea unor programe/stagii de practică eficiente contribuie semnificativ la
asigurarea angajării ulterioare a absolvenților.
Model Marea Britanie: Stagiul de practică se desfășoară în cadrul organizațiilor/instituțiilor de
profil, iar perioada acestuia se stabilește în funcție de specificul facultății/specialității. Rolul
administrației universității/facultății este foarte important la identificarea locului de desfășurare a stagiului
de practică, precum și la menținerea relațiilor cu potențialii angajatori ai viitorilor absolvenți. Astfel,
existența unei unități/diviziuni separate care are competența de a organiza stagiul și a asista/ghida
studenții pe tot parcursul acestuia este o condiție obligatorie. Mai mult ca atât, multe dintre organizațiile-
gazdă dispun de o schemă bine organizată pentru stagiile de practică pe care le oferă. Stagiul de practică
nu se suprapune cu orele de curs, iar studenții urmează să întocmească un plan individual care include: (1)
scopul stagiului de practică; (2) lecțiile învățate; și (3) evaluarea proprie a perioadei de stagiu.
Universitatea are obligația de a determina, după 6 luni de la absolvire, rata de angajare a absolvenților.
c) Evaluarea metodologiei de predare a cadrelor didacticeși încurajarea acestora să reflecteze asupra
modului de predare a cursurilor favorizează dezvoltarea unui proces educațional interactiv.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Model Marea Britanie: Cadrele didactice trebuie să se gândească atent la modul și metodele de
predare pe care le folosesc, iar aprecierea acestor metode este foarte importantă la evaluarea anuală a
performanțelor profesorilor. Evaluarea poate avea loc prin diferite metode: (1) autoevaluare – fiecare
profesor urmează să reflecteze asupra modului său de predare prin scrierea unui raport anual; (2) evaluare
colegială - profesorii pot invita colegi care să asiste la cursurile/seminare predate pentru a aprecia
eforturile de predare; de obicei, profesorul va ruga profesorul-observator să atragă atenția la anumite
aspecte ce țin de modul de organizare și predare folosit, iar profesorul-observator va discuta aceste
aspecte cu colegul după finisarea observațiilor; (3) managerul departamentului petrece anual discuții
individuale cu profesorii cu privire la metodele de predare folosite; (4) chestionare de evaluare
completate de studenți. Profesorii seniori trebuie să demonstreze cum modul lor de predare a influențat
tendințele în domeniul metodologiei de predare-învățare. De asemenea, cadrele didactice sunt instruiți
cum să-și organizeze cursurile și cum să folosească eficient vocea în timpul predării.
2. Aspecte privind elaborarea programelor de studiu:
a) La elaborarea programelor de studiu este important de a pune accentul pe competențe, abilitățile
practice de care va avea nevoie studentul în activitatea sa ulterioară. Astfel, cursurile nu sunt orientate
spre familiarizarea studenților doar cu teoria existentă, dar conțin elemente care sunt focusate pe învățarea
unor abilități necesare pentru activitatea profesională.
Model Marea Britanie: La Facultatea de Drept există un curs care se referă la abilitățile unui jurist
și care include: negocierea, intervievarea clientului, scrierea documentelor, etc.
b) Programele universitare conțin un volum de lucru individual semnificativ. Acest fapt ajută
studenții să se organizeze mai bine și îi responsabilizează. De asemenea, prin intermediul lucrului
individual studenții își îmbunătățescabilitățile de cercetare, lucru în grup și învață cum să soluționeze o
problemă sau învață cum să interacționeze cu clienți reale.
c) Revizuirea periodică a programelor de studiu și a cursurilor predate asigură actualizarea și
monitorizarea eficientă a acestora.
3. Aspecte privind organizarea și asigurarea procesului educațional:
a) Încurajarea unui model de învățarea activă ajută implicarea mai activă a studenților în procesul
educațional și facilitează îmbunătățirea atât a cunoștințelor, cât și a abilităților.
Model Marea Britanie: Învățarea activă este asigurată prin următoarele instrumente: simularea,
învățarea problematizată (PBL), studii de caz, proiecte de cercetare/investigare. Lucrul în grup este una
dintre metodele cele mai des folosite pentru realizarea lucrului individual al studenților. Acesta implică
câteva etape: (1) planificarea (alegerea membrilor și repartizarea sarcinilor); (2) monitorizarea
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
(coordonarea lucrului fiecărui membru din echipă, dezbaterea problemelor etc.) (3) evaluarea (scrierea
unor eseuri prin care studenții reflectează asupra întregului proces de lucru în grup).
În cazul simulării unui proces de judecată studenții sunt apreciați în baza unui eseu prin care
descriu modul de pregătire pentru proces și toate acțiunile întreprinse și argumentele invocate. De
asemenea, sunt predate cursuri care învață studenții cum să facă corect o cercetare și care sunt cele mai
importante metode/instrumente de colectare a informației, datelor pentru realizarea unei cercetări.
b) Dotarea tehnică a instituției facilitează procesul de învățare activă, iar profesorii sunt încurajați să
folosească tot mai mult tehnologiile informaționale în procesul de predare-învățare.
Model Marea Britanie:Simulările folosite la Facultatea de Business (în mare parte fiind
electronice) sunt procurate de către Universitate (nu sunt create de către cadrele didactice). De asemenea,
platforma moodle este unul din instrumentele de bază care facilitează procesul de predare.
c) Profesorii sunt încurajați și interesați să efectueze cercetări în domeniul metodologiei de predare,
fapt care sporește competitivitateauniversității, eficientizează învățarea activă și face instituția de
învățământ mai atractivă pentru studenți.
Model Marea Britanie:A se vedea cercetările profesorilor britanici în acest domeniu. Scopul
acestor cercetări este de a împărtăși modele de cele mai bune practici în domeniul predării-învățării,
modele care pot fi utilizate și preluate de profesori de la diferite universități și specialități. Aceste modele
ajută profesorii să aplice eficient metodele de învățare activă.
Aspectele menționate mai sus sunt importante pentru a asigura un mediu favorabil unui proces
educațional care are la bază învățarea activă sau învățarea problematizată. Aceste aspecte ar putea
contribui la schimbarea abordărilor tradiționale pe care le întâlnim în universitățile din RM. Schimbarea
atitudinii cadrelor didactice față de procesul educațional, precum și implicarea mai activă a universităților
în construirea carierei profesionale a absolvenților va favoriza introducerea unei învățări active și în
universitățile din RM.
Mihaela Vidaicu, USM
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
În cadrul proiectului “Introducing Problem Based Learning in Moldova: Toward Enhancing
Students”, în perioada 28 februarie – 5 martie 2016 am efectuat o vizită de studio și colectarea datelor
pentru realizarea scopului și obiectivelor acestui proiect la Universitatea din Gloucestershire, Marea
Britanie.
În cadrul acestei vizite au fost abordate următoarele subiecte, conform agendei:
- familiarizarea cu metodele teoretico-didactice de instruire activă, (simularea, elaborarea
proiectelor în grup, proiectul de investigare, etc.), metodologia ghidării și monitorizării, evaluării
rezultatelor lucrului în grup;
- analiza fișelor disciplinelor care conțin informația privind orele repartizate pe temele cursului,
capacitățiile de învațare (formare), metodologia evaluarii, instrucțiunilor privind criteriile de evaluare
pentru fiecare nivel de cunoștințe, calculate în procentaj;
- analiza modului de efectuare a asistenței consultative a studențiilor;
- vizualizarea particularității lor și divizarea activităților din cadrul lucrului în grup a studenților cu
aplicarea IT tehnologiilor. Am avut oportunitatea să conversăm cu profesorul și să dezbatem diverse
dificultați, care apar în procesul de aplicarea acestei metode;
- susținerea discursurilor privind dezvoltarea și recunoașterea oportunităților academice;
- analiza activității Departamentului de ocupare aforței de muncă pentru studenți;
- familiarizarea cu noi metode de predare, inclusiv cu folosirea inovațiilor în domeniul
tehnologiilor informaționale.
În conclizie, avînd în vedere rezultatele acestei vizite, pot contura unele idei novatoare, care
permit de a crea o atmosferă de lucru cu studenții mult mai creativă și apropiată de cerințele pieții de
muncă.
- Universitatea monitorizează activ conjunctura pieței, starea de spirit a angajatorilor, promovează
intensiv noi module (disciplini) și specializări. În cadrul Universității este fondat Departamentul de
ocupare a forței de muncă pentru studenți, care instituie și menține relații strînse cu angajatorii în scopul
organizării stagiilor practice sau/și angajarea ulterioară la muncă. Mai mult, este promovată o colaborare
activă în scopul achiziționării conceptelor de proiecte și probleme practice, utilizate și aplicate în procesul
de instruire;
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
- În cadrul Uiniversității există, de asemenea și Departamentul de asistență consultativă a
studențiilor, care oferă suport centralizat și consultanță studenților în chestiuni de ordin administrativ;
- Profesorii, în procesul de instruire, au posibilitatea tehnică de a aplica noi metode de predare cu
folosirea inovațiilor în domeniul tehnologiilor informaționale. (Podcasts-Quicttype, Adobe-Connect,
Audacity, Go Pro, Kahoot);
- Profesorii au posibilitate de a fi apreciați prin intermediul unui sistem de motivații, sistemede
burse la nivel național și nivel universitar;
- Periodic, sînt organizate ședințe pentru corpul didactic în scopul efectuării schimbului de
experiență;
- Politica Universității oferă posibilitatea studenților de a conștientiza (simți) viitoare profesie pînă
la obținerea diplomei, prin intermediul unui stagiu anual (organizat și desfășurat la anul 3 de studii), la un
angajator real, suportat financiar de Universitate. Multiple programe prevăd, în schimbul stagiului practic,
un studiu anual peste hotare, în scopul obținerii și acumulării cunoștințelorla nivel internațional și
dezvoltării cu succes a diverselor forme de colaborare;
- Fișa disciplinei conține clar stipulate capacitățiile de formare (cinciniveluri), metodologia
evaluarii, instrucți iprivind criteriile de evaluare pentru fiecare nivel de cunoștințe, calculate în procentaj;
- Fișa fiecărei disciplini conține metodologia de apreciere (evaluare a cunoștințelor) și îndeplinirii
sarcinii în grupe;
- Studenții cu grad de invaliditate fac studii în instituții de învățămînt obișnuite. Universitatea este
înzestrată cu rampe speciale pentru studenții care se deplasează cu scaune rulante pe teriroriul campusului
și în interiorul blocurilor de studii. În bibliotecă pot fi oferite materiale, publicate cu imprimarea
literilorBraiile sau/și prelegeri înregistrate pe purtători electronici.
De asemenea, în cele ce urmează, formulez următoarele idei, care în opinia autorului sînt
motivante și pot fi preluate în scopul îmbunătățirii procesului de studii la Facultatea de Drept în
cadrul USM.
- Dotarea tehnică excelentă a tuturor aulelor (sălilor de instruire). Existența unei rețele Internet
unice pentru studenți și profesori, care permite cadrelor didactice să diversifice medotele de instruire,
utilizînd și capacitățile Moodle, precum și alte programe tehnice de predare (Podcasts-Quicttype, Adobe-
Connect, Audacity, Go Pro, Kahoot). Consider, că în mod prioritar, finanțarea urmează a fi redistribuită în
scopul înzestrării, echipării tehnice a aulelor de studii și căutării de fonduri pentru procurarea
echipamentului tehnicnecesar. În caz contrar există riscuri, ca blocurile de studii, chiar și revovate, nu vor
fi antrenate în procesul de instruire din lipsă de audienți, avînd în vedere noua generație de studenți;
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
- Ar fi oportun de organizat, în cadrul Departamentului, ședințe pentru corpul didactic, în scopul
efectuării schimbului de experiență privind aplicarea noilor metode și programe tehnice performante de
instruire (predare). Este notabil, că în cadrul acestor ședințe să fie creată oportunitatea aprecierii externe,
(inclusiv și a sarcinii didactice), a muncii profesorului, precum și a metodelor de instruire, practicate de
către acesta. Realizarea acestei idei poate fi compromisă din motivul lipsei unui sistem de motivare a
corpului didactic.
- Consider oportun ca fișafiecării disciplinei să conține clar stipulate capacitățiile de formare (cinci
niveluri), metodologia evaluarii, instrucții privind criteriile de evaluare pentru fiecare nivel de cunoștințe,
calculate în procentaj. La fel e necesar că fișa fiecărei discipline să conține metodologia de apreciere
(evaluare a cunoștințelor) și îndeplinirii sarcinii în grupe. Cerințele clare vor permite de a crea și stimula
la studenți o gîndire emancipată și imparțială, oferindu-le, în același timp, cunoștințe necesare și abilități
metodologice.
Natalia Zamfir, USM
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
În perioada 28.02.2016 – 05.03.2016 am realizat o vizită de studiu şi schimb de experienţă la
Universitatea din Gloucestershire, Cheltenham, în cadrul proiectului PBLMD, care promovează o
metodologie de învăţare centrată pe student şi ghidare de către profesori sau supraveghetori, în care
studenţii sunt participanţi activi în soluţionarea şi găsirea problemelor de cercetare pe cont propriu,
coordonat de Universitatea din Aalborg cu sprijinul Uniunii Europene.
Universitatea din Gloucestershire este divizată în trei campusuri amplasate în Cheltenham şi
Gloucester, şi este compusă din trei facultăţi/departamente: - Facultatea de Ştiinţe Aplicate; Facultatea
de Business, Educaţie şi Studii Profesionale şi Facultatea de Media, Artă şi Tehnologie.
Pe parcursul vizitei de studiu au fost realizate mai multe categorii de întâlniri şi activităţi, conform
programului determinat anticipat, care mi-a permis să cunosc, să analizez anumite aspecte ale modului de
organizare, planificare, coordonare a instituţiei, procesului de studiu, precum şi a metodologiei şi
metodelor de predare – învăţare ce sunt utilizate în cadrul Universităţii din Gloucestershire. Acest fapt,
mi-a creat posibilitatea să evidenţiez următoarele concluzii:
a) La nivel de universitate, facultate, departament
1) Existenţa dotărilor necesare pentru derularea eficientă şi optimă a procesului de studiu.
2) Existenţa relaţiilor reale de colaborare cu sectorul real de activitate din societate.
3) Caracterul multinaţional al universităţii, din punct de vedere al structuri studenţilor.
b) La nivel de program de studiu
1) Caracterul interdisciplinar al proiectelor şi studiilor de caz precum şi ponderea lor relativ mare
în programul de studiu.
2) Durata practicii de specializare (anul 3 de studii) şi posibilitatea de efectuare a ei peste hotare.
3) Internaţionalizarea procesului de studiu.
c) La nivel de dotări fizice şi susţinere a studenţilor defavorizaţi
1) Prezenţa în cadrul universităţii a unui departament (Helpzone) de susţinere şi ghidare a
studenţilor pe diverse probleme legate de procesul de studii şi viaţa de zi cu zi.
2) Prezenţa dotărilor necesare pentru accesul la procesul de studii şi a categoriilor de studenţi
defavorizaţi (invalizi etc.).
3) Existenţa spaţiilor comune, publice de odihnă, refacere, relaxare atât pentru studenţi cât şi
pentru personalul didactic.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Motivarea importanţei concluziilor sus numite şi a posibilităţii de implementare în cadrul
USC „B.P.Hasdeu”
a) Existenţa dotărilor necesare pentru derularea eficientă şi optimă a procesului de studiu: este
practic una dintre condiţiile cheie pentru derularea calitativă a procesului de studii, deoarece baza tehnico-
materială adecvată şi compatibilă cu procesul de studii creează accesul direct la informaţii, la diverse
posibilităţi de calcul şi analiză, evaluare a diverşilor indicatori socio-economici precum şi oferă
posibilitatea implementării metodologiei PBL în cadrul universităţii din Gloucestershire.
USC „B.P.Hasdeu ” dispune la moment de o bază tehnico-materială pentru derularea procesului de
studiu (Laboratoare informaţionale de specialitate cu acces la internet etc.), dar care nu sunt suficiente
pentru implementarea proiectului PBLMD. Situaţia dată cred că se va remedia în timp pe parcursul
implementării proiectului în USC „B.P.Hasdeu”.
b) Caracterul interdisciplinar al proiectelor şi studiilor de caz precum şi ponderea lor relativ mare în
programul de studiu: caracterul practic al procesului de învăţare este mult mai eficient decât caracterul
teoretic, deoarece studentul învaţă mult mai rapid atunci când vede efectiv modul de aplicare a problemei,
formulei, definiţiei teoretice în practică.
Conform programului de studiu, pentru specialităţile cu profil economic din cadrul USC
„B.P.Hasdeu ”, sunt prevăzute anumite activităţi practice (proiect economic, practica de producţie,
practica de licenţă) dar au un caracter limitat, fragmentat şi mai mult teoretic, deoarece lipseşte
conlucrarea cu sectorul real de activitate (agenţii economici) şi se creează anumite probleme în colectarea
datelor necesare pentru studiu şi analiză.
Practica Universităţii din Gloucestershire, ne deschide o nouă viziune asupra proiectelor şi studiilor
de caz şi anume:
1) Creşterea ponderii lor în programul de studii.
2) Caracterul interdisciplinar al proiectului.
3) Lucrul în grup al studenţilor pentru realizarea proiectelor.
4) Conlucrarea permanentă cu agenţii economici din societate.
Direcţiile respective creează o serie de avantaje în procesul de învăţare a studentului:
1) Crearea deprinderilor practice de aplicare a teoriei în soluţionarea diverselor probleme,
deoarece o mare parte din programul de studiu este dedicat lucrului individual, proiectelor, studiilor de
caz.
2) Obţinerea unor rezultate finale cumulative ale proiectului deoarece participă studenţi din
diverse specialităţi.
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
3) Crearea abilităţilor de lucru în echipă, creşterea responsabilităţii realizării sarcinilor individuale
în scopul atingerii unui rezultat cât mai bun al grupului etc.
4) Dezvoltarea deprinderilor individuale de a identifica problema de cercetare şi găsirea soluţiilor
necesare.
5) Crearea deprinderilor de a căuta, cerceta individual informaţii adăugătoare necesare soluţionării
problemei cercetate.
Marea parte a lucrurilor analizate sunt posibile de implementat şi la USC „B.P.Hasdeu”, în acest
scop se cere de modificat structura planurilor de studii, modificarea viziunii cadrelor didactice referitor la
esenţa şi structura studiilor de caz şi nu în ultimul rând dezvoltarea relaţiilor cu agenţii economici.
Gîrneţ Slavic
lector sup. univ.
Catedra EMAS, USC „B.P.Hasdeu”
11.03.2016
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
Raport de experiență
despre vizita de studiu la Universitatea Gloucestershire, Cheltenham AAU în perioada
29 Februarie - 5 Martie 2016 în cadrul proiectului „PBLMD: Introducing Problem Based Learning in
Moldova: Toward Enhancing Students’ Competitiveness and Employability”
Vizita de studiu şi schimb de experienţă a fost realizată la Universitatea din Gloucestershire,
Cheltenham, în cadrul proiectului PBLMD. Această vizită are la bază două scopuri:
- Analiza programelor de studii;
- Preluarea metodelor de predare/evaluare.
Deoarece, în urma acestei vizite de studiu trebuie să fie elaborat un raport de benchmarking
instituţional şi al programelor de studii, am acordat mai mare atenţie procesului de organizare a studiilor
în această universitate şi programelor de studii ce au tangenţă cu specialităţile de la Universitatea de la
care venim (Universitatea B.P.Hasdeu din Cahul).
Aș vrea să menționez, că învăţămîntul superior în Marea Britanie este descentralizat.
Universitpţile au autonomie în vederea alegerii programelor de studii şi elaborării planurilor de
învăţămînt, care sunt coordonate cu comosia externă pentru a nu se abate de la prevederile naţionale de
dezvoltare.
Programele de studii sunt aprobate pentru 5 ani şi validate de către parteneri de la întreprinderi.
Programul este structurat pe 4 ani de studii, dintre care anul 3 este prevăzut pentru practică la
întreprindere. În decursul acestor 4 ani studentul trebuie să aibă o stagiere într-o altă ţară (ţara este
selectată de către student, dar cheltuielile suportate de Universitate).
În această universitate sistemul de predare este organizat modular. Raportul dintre contact direct şi
lucrul individual este 1/3. Sistemul de credite transferabile diferă, aici sunt 120 de credite pe an (60:60),
examenele au loc la finele anului de studii, iar la finele semestrului au loc evaluările.
Aspectele pozitive ale studiului efectuat, care ar putea fi preluate şi puse în aplicare la instituţia
noastră:
- Pregătirea şi motivarea studenţilor pentru a lucra în grupuri;
- Dotarea sălilor de studii şi a celor de pregărire individuală a studenţilor cu echipament tehnic şi
programe. De către studenţi şi profesori sunt folosite programele „MOODLE” şi „ADOBE Connect”,
jocurile de simulare, care stau la baza predării şi sunt prevăzute şi modalităţi de evaluare a studenţilor pe
parcursul realizării jocului;
- Modalitatea de elaborare a proiectelor: alegerea temei şi a întreprinderii, caracterul
interdesciplinar al proiectelor şi ghidarea acestor proiecte de 1- sau mai mulţi profesori (fiecare ghidează
partea din discipla sa);
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk
- Aș dori să preluăm experiența în modul de a stabili relații de colaborare cu antreprenorii,
încadrarea reprezentanților de la întreprinderi în procesul de elaborare a programelor de studii, a temelor
pentru cercetare și în procesul de evaluare a studenților;
- Infrastructura universității atît pentru studenți, cît și pentru profesori(dotarea cu echipamente,
existenţa unui departament (Helpzone) de susţinere şi ghidare a studenţilor pe diverse probleme legate de
procesul de studii, cazare, instruire suplimentară, prezenţa dotărilor necesare pentru studenţi cu
dezabilităţi).
Consider că avem multe de învăţat în modul de a organiza studiile, de a organiza condiţii pentru
studenţi pentru a învăţa eficient şi în modul de a organiza condiţii bune de lucru pentru profesori.
În general, consider această vizită bine organizată cu un program prestabilit din timp, interesantă
și foarte utilă pentru a învăța multe lucruri bune, care nu total, dar cel puțin, parțial v-or fi implementate
în Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul.
Roșca-Sadurschi Liudmila
Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul
12.03.2016
PBLMD project web: www.pblmd.aau.dk