Destrămarea Destrămarea sistemului colonial sistemului colonial

mondialmondial1.1. Premisele Premisele şi factorii destrămării SCM.şi factorii destrămării SCM.2.2. Etapele decolonizării.Etapele decolonizării.3.3. Crearea “lumii a treia”. Căile de dezvoltare Crearea “lumii a treia”. Căile de dezvoltare

a “lumii a treia”;a “lumii a treia”;4.4. Neocolonialismul – noua formă de Neocolonialismul – noua formă de

dependenţă.dependenţă.

Decolonizare

• Procesul de destrămare şi lichidare a sistemului colonial mondial

Decolonizarea Asiei

• procesul de creştere treptată a mişcărilor de independenţă pe continentul asiatic, care a condus în cele din urmă la retragerea puterilor străine din regiune şi crearea statelor naţionale.

• O serie de evenimente au fost catalizatori pentru aceasta schimbare, cel mai important – Al Doilea Război Mondial.

• Primul stat care şi-aobţinut independenţa a fost Filipine în 1945,

• ultimul - Macao în 1999.

Puterile coloniale şi posesiunile lordupă încheirea ostilităţilor. 1945

• Regatul Unit: Hong Kong, India britanică (1947), Birmania, Israel (1948), Malaya britanică (1957), Ceylon (1948), Sabah (1963), Sarawak (1963) şi Singapore (1964).

•  Franţa: India franceza(1954) şi Indochina (Vietnam (1945), Cambodgia (1953) şi Laos).

• Portugalia: Goa, Macao şi Timorul de Est.• SUA: * Coreea şi Filipine.•  Olanda: Indiile de Est.• URSS: Coreea *.•  Australia: Papua Noua Guinee.

Posesiunile coloniale în anul 1945

Colonii şi semicolonii în anul 1914

Factorii destrămării SCMFactorii destrămării SCM

InterniInterni- Maturizarea politică şi naţională a popoarelor din colonii şi Maturizarea politică şi naţională a popoarelor din colonii şi

capacitatea lor de a organiza lupta anticolonială şi naţională;capacitatea lor de a organiza lupta anticolonială şi naţională;- Dezvoltarea economică şi socială a popoarelor din colonii în timpul Dezvoltarea economică şi socială a popoarelor din colonii în timpul

celui de-al II-lea RM a condus la creşeterea gradului de celui de-al II-lea RM a condus la creşeterea gradului de profesionalism a liderilor naţionali şi a MEN;profesionalism a liderilor naţionali şi a MEN;ExterniExterni

- Crearea celor două blocuri antagoniste, care încercau să-şi Crearea celor două blocuri antagoniste, care încercau să-şi consolideze influenţa în lume după al II-lea RM din contul consolideze influenţa în lume după al II-lea RM din contul continentului afro-asiatic;continentului afro-asiatic;

- O nouă etapă în dezvoltarea forţelor de producţie a redus rolul O nouă etapă în dezvoltarea forţelor de producţie a redus rolul coloniilor în procesul de producţie al metropolelor. Astfel sistemul coloniilor în procesul de producţie al metropolelor. Astfel sistemul colonial în forma lui clasică nu se mai justifica din punct de vedere colonial în forma lui clasică nu se mai justifica din punct de vedere economic şi a devenit falimentar; economic şi a devenit falimentar;

Etapele destrămării sistemului Etapele destrămării sistemului colonial mondialcolonial mondial

1945 -19601945 -1960Tendinţele etapei:Tendinţele etapei:- Consolidarea independenţei fostelor Consolidarea independenţei fostelor

semicolonii;semicolonii;- Eliberarea fostelor colonii europene de Eliberarea fostelor colonii europene de

sub dominaţia japoneză;sub dominaţia japoneză;- Crearea statelor naţionale în Asia;Crearea statelor naţionale în Asia;

Cca Cca 1,2 miliarde de oameni1,2 miliarde de oameni s-au eliberat de sub dominaţia s-au eliberat de sub dominaţia colonială;colonială; Pe harta lumii aPe harta lumii auu apărut apărut mai mult de mai mult de 15 state suverane15 state suverane, în care , în care locuiau cca 4/5 din totalul populaţiei coloniilor;locuiau cca 4/5 din totalul populaţiei coloniilor;Au obţinut independenţă: Au obţinut independenţă:

FilipineleFilipinele – 1945 – 1945 cea mai mare colonie britanică – cea mai mare colonie britanică – India şi PakistanIndia şi Pakistan (1947) (1947) CeylonCeylon (1948), (1948), Siria şi LibanSiria şi Liban (1943, retragerea trupelor franceze- 1946), (1943, retragerea trupelor franceze- 1946), Vietnamul (Vietnamul (în rezultatul războiului pu independenţă 1945 - 1954 ) în rezultatul războiului pu independenţă 1945 - 1954 ) IndoneziaIndonezia – 1949 – 1949 MalaeziaMalaezia - 1957 - 1957 LibiaLibia – 1951 (de sub dominaţia Italiei) – 1951 (de sub dominaţia Italiei) Tunisia şi MarocculTunisia şi Maroccul– 1956 (de sub dominaţia Franţei şi Spaniei);– 1956 (de sub dominaţia Franţei şi Spaniei);

CoreeaCoreea a fost eliberată de sub dominaţia japoneză şi pe teritoriul a fost eliberată de sub dominaţia japoneză şi pe teritoriul peninsulei au fost create RPDC şi RCpeninsulei au fost create RPDC şi RCRăzboiul civil din Războiul civil din ChinaChina s-a sfârşit cu victoria comuniştilor şi crearea s-a sfârşit cu victoria comuniştilor şi crearea RPC.RPC.

ChinaChina

1945 – a încetat ocupaţia japneză a Chinei;1945 – a încetat ocupaţia japneză a Chinei;China rămânea împărţită între comuniştii şi naţionaliştii China rămânea împărţită între comuniştii şi naţionaliştii chinezi;chinezi;Aliaţii au optat p/u crearea unui guvern de coaliţie şi au Aliaţii au optat p/u crearea unui guvern de coaliţie şi au organizat o întâlnire a lui Mao cu Chiang Kaishek (1945), organizat o întâlnire a lui Mao cu Chiang Kaishek (1945), dar intenţia a eşuat;dar intenţia a eşuat;1946 – reluarea războiului civil dintre PCC şi 1946 – reluarea războiului civil dintre PCC şi Guomindang;Guomindang;1949 – victoria comuniştilor chinezi;1949 – victoria comuniştilor chinezi;1 octombrie 1949 – Proclamarea Republicii Populare 1 octombrie 1949 – Proclamarea Republicii Populare Chineze şi instaurarea regimului comunist în China; Chineze şi instaurarea regimului comunist în China;

Cauzele victoriei comuniştilor chineziCauzele victoriei comuniştilor chinezi

Reducerea sprijinului popular pe care îl avusese GMD;Reducerea sprijinului popular pe care îl avusese GMD;Lipsa de disciplină şi oboseala armatei GMD;Lipsa de disciplină şi oboseala armatei GMD;Corupţia administraţiei GMD şi sciziunea GMD, crearea unor fracţiuni care Corupţia administraţiei GMD şi sciziunea GMD, crearea unor fracţiuni care se opuneau lui C. Kaishek;se opuneau lui C. Kaishek;Constrângerile aplicate tot mai des soldaţilor şi populaţiei civile din zonele Constrângerile aplicate tot mai des soldaţilor şi populaţiei civile din zonele care se aflau sub administrarea lui Chiang Kaishek (confiscarea care se aflau sub administrarea lui Chiang Kaishek (confiscarea proprietăţilor, exproprierea banilor, recrutarea cu forţa a civililor, etc.);proprietăţilor, exproprierea banilor, recrutarea cu forţa a civililor, etc.);Dependenţa de ajutorul străin;Dependenţa de ajutorul străin;

Morala superioară a comuniştilor chinezi: “lupta pentru a cuceri inimile Morala superioară a comuniştilor chinezi: “lupta pentru a cuceri inimile oamenilor”, mai ales în timpul războiului cu Japonia a consolidat poporul oamenilor”, mai ales în timpul războiului cu Japonia a consolidat poporul împotriva intervenţiei străine + politica PCC în “zonele eliberate”; PCC a împotriva intervenţiei străine + politica PCC în “zonele eliberate”; PCC a câştigat încrederea poporuluicâştigat încrederea poporului

Strategia comuniştilor chinezi – “Atunci când inamicul înaintează, noi ne Strategia comuniştilor chinezi – “Atunci când inamicul înaintează, noi ne retragem. Când duşmanul încearcă să fugă, îl hărţuim. Când se retrage, îl retragem. Când duşmanul încearcă să fugă, îl hărţuim. Când se retrage, îl urmărim. Când e obosit, îl atacăm.”;urmărim. Când e obosit, îl atacăm.”;

Ajutorul economico-financiar şi militar acordat de URSS;Ajutorul economico-financiar şi militar acordat de URSS;

FilipineleFilipinele

ocupatocupatee între  între 19421942 și  și 19451945 de trupele japoneze  de trupele japoneze La La 4 4 iulieiulie  19461946, se proclamă republică , se proclamă republică independentă independentă

Libia Libia 1945 – ocupată de trupele franceze şi britanice 1945 – ocupată de trupele franceze şi britanice şi împărţită în zone de ocupaţie;şi împărţită în zone de ocupaţie;1949 – ONU se pronunţă în favoarea 1949 – ONU se pronunţă în favoarea independenţei Libiei;independenţei Libiei;24 decembrie 1951 – proclamarea 24 decembrie 1951 – proclamarea independenţei Libiei,independenţei Libiei,

Vietnam, Laos Vietnam, Laos şi Cambogiaşi Cambogia

2 septembrie 1945 – 2 septembrie 1945 – comuniştii vietnamezi comuniştii vietnamezi exploatând vacuumul de exploatând vacuumul de putere care se crease după putere care se crease după plecarea japonezilor au plecarea japonezilor au proclamat independenţa proclamat independenţa Vietnamului;Vietnamului;1945-1954 – Războiul de 1945-1954 – Războiul de independenţă al independenţă al Vietnamului;Vietnamului;1954 – Conferinţa de la 1954 – Conferinţa de la Geneva şi recunoaşterea Geneva şi recunoaşterea independenţei Vietnamului, independenţei Vietnamului, Laosului şi CambogieiLaosului şi Cambogiei

India BritanicăIndia Britanică

După al II-lea RM, MB a intentat După al II-lea RM, MB a intentat procedura de acordare a independenţei procedura de acordare a independenţei celei mai mari colonii ale sale;celei mai mari colonii ale sale;Pe teritoriul Indiei Britanice s-au format la Pe teritoriul Indiei Britanice s-au format la 15 august 1947 două state independente:15 august 1947 două state independente:

IndiaIndia – stat federal cu capitala la Delhi; – stat federal cu capitala la Delhi;PakistanulPakistanul, alcătuit din 2 provincii – , alcătuit din 2 provincii –

Pakistanul Oriental şi Pakistanul Pakistanul Oriental şi Pakistanul Occidental cu capitala la IslamabadOccidental cu capitala la Islamabad

Etapa a II-a a decolonizăriiEtapa a II-a a decolonizării

1960 – 1975 etapa hotărâtoare a destrămării sistemului colonial 1960 – 1975 etapa hotărâtoare a destrămării sistemului colonial mondial;mondial;Centrul decolonizării devine continentul african;Centrul decolonizării devine continentul african;Anul 1960 – decretat de ONU “anul Africii” – 17 ţări din Africa au Anul 1960 – decretat de ONU “anul Africii” – 17 ţări din Africa au obţinut independenţa;obţinut independenţa;1960 1960 – ONU adoptă – ONU adoptă rezoluţia rezoluţia nr. nr. 15141514 - - "Declaraţia cu privire la "Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale" acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale" ;; 1961 1961 – ONU a creat – ONU a creat Comitetul Special pentru decolonizare cu Comitetul Special pentru decolonizare cu scopul monitorizării scopul monitorizării punerii în aplicare a punerii în aplicare a DeclaraţiDeclaraţieiei cu privire la cu privire la decolonizare.decolonizare.În anii ’60 au obţinut independenţă 44 foste posesiuni coloniale din În anii ’60 au obţinut independenţă 44 foste posesiuni coloniale din Africa şi Asia;Africa şi Asia;1971 – independenţa Bahreinului (MB), Oman şi Emiratele Unite 1971 – independenţa Bahreinului (MB), Oman şi Emiratele Unite ArabeArabe1975 – lichidarea coloniilor portugheze (Mozambic, Angola) a 1975 – lichidarea coloniilor portugheze (Mozambic, Angola) a semnificat destrămarea sistemului colonial în Africa şi crearea semnificat destrămarea sistemului colonial în Africa şi crearea “Lumii a treia”“Lumii a treia”

Résolution 1514Résolution 1514. . Assemblée générale des Nations uniesAssemblée générale des Nations unies 19601960

1514 (XV) Sur l'octroi de l'indépendance aux pays et peuples coloniaux1514 (XV) Sur l'octroi de l'indépendance aux pays et peuples coloniaux14 décembre 196014 décembre 1960

L'Assemblée générale, Consciente de ce que les peuples du monde se sont, dans la Charte des Nations Unies, L'Assemblée générale, Consciente de ce que les peuples du monde se sont, dans la Charte des Nations Unies, déclarer résolus à proclamer à nouveau leur foi dans les droits fondamentaux de l'homme, dans la dignité et la déclarer résolus à proclamer à nouveau leur foi dans les droits fondamentaux de l'homme, dans la dignité et la valeur de la personne humaine, dans l'égalité de droits des hommes et des femmes, ainsi que des nations, grandes valeur de la personne humaine, dans l'égalité de droits des hommes et des femmes, ainsi que des nations, grandes et petites, et à favoriser le progrès social et instaurer de meilleures conditions de vie dans une liberté plus grande,et petites, et à favoriser le progrès social et instaurer de meilleures conditions de vie dans une liberté plus grande,Consciente de la nécessité de créer des conditions de stabilité et de bien-être et des relations pacifiques et amicales Consciente de la nécessité de créer des conditions de stabilité et de bien-être et des relations pacifiques et amicales fondées sur le respect des principes de l'égalité de droits et de la libre détermination de tous les peuples, et fondées sur le respect des principes de l'égalité de droits et de la libre détermination de tous les peuples, et d'assurer le respect universel et effectif des droits de l'homme et des libertés fondamentales pour tous sans d'assurer le respect universel et effectif des droits de l'homme et des libertés fondamentales pour tous sans distinction de race, de sexe, de langue ou de religion,distinction de race, de sexe, de langue ou de religion,Reconnaissant le désir passionné de liberté de tous les peuples dépendants et le rôle décisif de ces peuples dans Reconnaissant le désir passionné de liberté de tous les peuples dépendants et le rôle décisif de ces peuples dans leur accession à l'indépendance,leur accession à l'indépendance,Consciente des conflits croissants qu'entraîne le fait de refuser la liberté à ces peuples ou d'y faire obstacle, qui Consciente des conflits croissants qu'entraîne le fait de refuser la liberté à ces peuples ou d'y faire obstacle, qui constituent une grave menace à la paix mondiale,constituent une grave menace à la paix mondiale,Considérant le rôle important de l'Organisation des Nations Unies comme moyen d'aider le mouvement vers Considérant le rôle important de l'Organisation des Nations Unies comme moyen d'aider le mouvement vers l'indépendance dans les territoires sous tutelle et les territoires non autonomes,l'indépendance dans les territoires sous tutelle et les territoires non autonomes,Reconnaissant que les peuples du monde souhaitent ardemment la fin du colonialisme dans toutes ses Reconnaissant que les peuples du monde souhaitent ardemment la fin du colonialisme dans toutes ses manifestations,manifestations,Convaincue que le maintien du colonialisme empêche le développement de la coopération économique Convaincue que le maintien du colonialisme empêche le développement de la coopération économique internationale, entrave le développement social, culturel et économique des peuples dépendants et va à l'encontre internationale, entrave le développement social, culturel et économique des peuples dépendants et va à l'encontre de l'idéal de paix universelle des Nations Unies,de l'idéal de paix universelle des Nations Unies,Affirmant que les peuples peuvent, pour leurs propres fins, disposer librement de leurs richesses et ressources Affirmant que les peuples peuvent, pour leurs propres fins, disposer librement de leurs richesses et ressources naturelles sans préjudice des obligations qui découleraient de la coopération économique internationale, fondée sur naturelles sans préjudice des obligations qui découleraient de la coopération économique internationale, fondée sur le principe de l'avantage mutuel, et du droit international,le principe de l'avantage mutuel, et du droit international,Persuadée que le processus de libération est irrésistible et irréversible et que, pour éviter de graves crises, il faut Persuadée que le processus de libération est irrésistible et irréversible et que, pour éviter de graves crises, il faut mettre fin au colonialisme et à toutes les pratiques de ségrégation et de discrimination dont il s'accompagne,mettre fin au colonialisme et à toutes les pratiques de ségrégation et de discrimination dont il s'accompagne,Se félicitant de ce qu'un grand nombre de territoires dépendants ont accédé à la liberté et à l'indépendance au cours Se félicitant de ce qu'un grand nombre de territoires dépendants ont accédé à la liberté et à l'indépendance au cours de ces dernières années, et reconnaissant les tendances toujours plus fortes vers la liberté qui se manifestent dans de ces dernières années, et reconnaissant les tendances toujours plus fortes vers la liberté qui se manifestent dans les territoires qui n'ont pas encore accédé à l'indépendance,les territoires qui n'ont pas encore accédé à l'indépendance,Convaincue que tous les peuples ont un droit inaliénable à la pleine liberté, à l'exercice de leur souveraineté et à Convaincue que tous les peuples ont un droit inaliénable à la pleine liberté, à l'exercice de leur souveraineté et à l'intégrité de leur territoire national,l'intégrité de leur territoire national,Proclame solennellement la nécessité de mettre rapidement et inconditionnellement fin au colonialisme sous toutes Proclame solennellement la nécessité de mettre rapidement et inconditionnellement fin au colonialisme sous toutes ses formes et dans toutes ses manifestations ;ses formes et dans toutes ses manifestations ;

Et à cette fin, Déclare ce qui suit :Et à cette fin, Déclare ce qui suit :1. La sujétion des peuples à une subjugation, à une domination et à une exploitation 1. La sujétion des peuples à une subjugation, à une domination et à une exploitation étrangères constitue un déni des droits fondamentaux de l'homme, est contraire à la étrangères constitue un déni des droits fondamentaux de l'homme, est contraire à la Charte des Nations Unies et compromet la cause de la paix et de la coopération Charte des Nations Unies et compromet la cause de la paix et de la coopération mondiales.mondiales.2. Tous les peuples ont le droit à la libre détermination ; en vertu de ce droit, ils 2. Tous les peuples ont le droit à la libre détermination ; en vertu de ce droit, ils déterminent librement leur statut politique et poursuivent librement leur déterminent librement leur statut politique et poursuivent librement leur développement économique, social et culturel.développement économique, social et culturel.3. Le manque de préparation dans les domaines politique, économique ou social ou 3. Le manque de préparation dans les domaines politique, économique ou social ou dans celui de l'enseignement ne doit jamais être pris comme prétexte pour retarder dans celui de l'enseignement ne doit jamais être pris comme prétexte pour retarder l'indépendance.l'indépendance.4. Il sera mis fin à toute action armée et à toutes mesures de répression, de quelque 4. Il sera mis fin à toute action armée et à toutes mesures de répression, de quelque sorte qu'elles soient, dirigées contre les peuples dépendants, pour permettre à ces sorte qu'elles soient, dirigées contre les peuples dépendants, pour permettre à ces peuples d'exercer pacifiquement et librement leur droit à l'indépendance complète, et peuples d'exercer pacifiquement et librement leur droit à l'indépendance complète, et l'intégrité de leur territoire national sera respecté.l'intégrité de leur territoire national sera respecté.5. Des mesures immédiates seront prises, dans les territoires sous tutelle, les 5. Des mesures immédiates seront prises, dans les territoires sous tutelle, les territoires non autonomes et tous autres territoires qui n'ont pas encore accédé à territoires non autonomes et tous autres territoires qui n'ont pas encore accédé à l'indépendance, pour transférer tous pouvoirs aux peuples de ces territoires, sans l'indépendance, pour transférer tous pouvoirs aux peuples de ces territoires, sans aucune condition ni réserve, conformément à leur volonté et à leurs voeux librement aucune condition ni réserve, conformément à leur volonté et à leurs voeux librement exprimés, sans aucune distinction de race, de croyance ou de couleur, afin de leur exprimés, sans aucune distinction de race, de croyance ou de couleur, afin de leur permettre de jouir d'une indépendance et d'une liberté complètes. permettre de jouir d'une indépendance et d'une liberté complètes. 6. Toute tentative visant à détruire partiellement ou totalement l'unité nationale et 6. Toute tentative visant à détruire partiellement ou totalement l'unité nationale et l'intégrité territoriale d'un pays est incompatible avec les buts et les principes de la l'intégrité territoriale d'un pays est incompatible avec les buts et les principes de la Charte des Nations Unies. Charte des Nations Unies. 7. Tous les Etats doivent observer fidèlement et strictement les dispositions de la 7. Tous les Etats doivent observer fidèlement et strictement les dispositions de la Charte des Nations Unies, de la Déclaration universelle des droits de l'homme et de Charte des Nations Unies, de la Déclaration universelle des droits de l'homme et de la précédente Déclaration sur la base de l'égalité, de la non-ingérence dans les la précédente Déclaration sur la base de l'égalité, de la non-ingérence dans les affaires intérieures des Etats et du respect des droits souverains et de l'intégrité affaires intérieures des Etats et du respect des droits souverains et de l'intégrité territoriale de tous les peuples.territoriale de tous les peuples.

Ţările Africane care au obţinut Ţările Africane care au obţinut independenţa în 1960independenţa în 1960

1.1. CAMERUN (Germ., Fr, MB)CAMERUN (Germ., Fr, MB)2.2. TOGO (Gm, Fr.)TOGO (Gm, Fr.)3.3. MALI (Fr.)MALI (Fr.)4.4. SENEGAL (Fr.)SENEGAL (Fr.)5.5. MADAGASCAR (Fr.)MADAGASCAR (Fr.)6.6. REPUBLICA DEMOCRATĂ CONGO (Bg)REPUBLICA DEMOCRATĂ CONGO (Bg)7.7. SOMALIA (MB,IT)SOMALIA (MB,IT)8.8. BENIN (Fr.)BENIN (Fr.)9.9. NIGERIA (Fr.)NIGERIA (Fr.)10.10. BURKINA FASO (Fr.)BURKINA FASO (Fr.)11.11. COTE DCOTE D‘‘IVOIAREIVOIARE (Fr.) (Fr.)12.12. CIAD (Fr.)CIAD (Fr.)13.13. REPUBLICA CENTRAL AFRICANĂ (Fr.)REPUBLICA CENTRAL AFRICANĂ (Fr.)14.14. CONGO (Fr.) CONGO (Fr.) 15.15. GABON (Fr.)GABON (Fr.)16.16. NIGERIA (MB)NIGERIA (MB)17.17. MAURITANIAMAURITANIA (Fr.)(Fr.)

Etapa a III-a a decolonizăriiEtapa a III-a a decolonizării

Mijlocul anilor ’70 – 1991 – apariţia unor noi state Mijlocul anilor ’70 – 1991 – apariţia unor noi state independente în Africa (Djibuti, Zimbabwe, Eritreea) independente în Africa (Djibuti, Zimbabwe, Eritreea) dezvoltarea postcolonială a fostelor colonii afro-asiatice;dezvoltarea postcolonială a fostelor colonii afro-asiatice;Transformarea noilor state independente într-o forţă Transformarea noilor state independente într-o forţă independentă pe arena internaţională;independentă pe arena internaţională;Alegerea căilor de dezvoltare a ţărilor lumii a treia;Alegerea căilor de dezvoltare a ţărilor lumii a treia;Crearea sistemului neocolonialismului;Crearea sistemului neocolonialismului;Destrămarea URSS (1991) şi decolonizarea fostului Destrămarea URSS (1991) şi decolonizarea fostului Imperiu Sovietic, crearea statelor independente – Imperiu Sovietic, crearea statelor independente – Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kirghâzstan, Kazahstan, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kirghâzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan.Uzbekistan, Turkmenistan.

Etapa a IV-a a decolonizăriiEtapa a IV-a a decolonizării

1991 – prezent1991 – prezent

19971997  - - suveranitatea engleză asupra suveranitatea engleză asupra Hong Hong Kongului Kongului a fost transferată a fost transferată RPC;RPC;

1999 - 1999 - Guvernul portughez a transferat Guvernul portughez a transferat Republicii Populare Chineze suveranitatea Republicii Populare Chineze suveranitatea asupra regiuniasupra regiuniii    MacaoMacao

2002 – Timorul de Est şi-a proclamat 2002 – Timorul de Est şi-a proclamat independenţa independenţa

““Lumea a treia”Lumea a treia” ( ţările în curs de ( ţările în curs de dezvoltare)dezvoltare)

-- termentermen politicpolitic, formulat în perioada “războiului , formulat în perioada “războiului rece”, care desemnează cu aproximație țările în rece”, care desemnează cu aproximație țările în curs de dezvoltare, nealiniate nici țărilor lumii curs de dezvoltare, nealiniate nici țărilor lumii occidentale (sau „occidentale (sau „lumea întâi”,lumea întâi”, formată din țările formată din țările dezvoltate, democratice și capitaliste, care dezvoltate, democratice și capitaliste, care formau blocul statelor NATO) și nici formau blocul statelor NATO) și nici lumii a lumii a douadoua (țările socialiste și comuniste care au  (țările socialiste și comuniste care au gravitat în jurul fostei Uniunii Sovietice).gravitat în jurul fostei Uniunii Sovietice).

Etimologia termenului “lumea a treia”

• a fost folosit pentru prima dată de către antropologul şi economistul francez Alfred Sauvy, într-un articol publicat în revista franceză L'Observateur, la 14 august 1952, pentru a distinge ţările care nu făceau parte nici din blocul vestic (SUA și aliaţii) şi nici din blocul estic (URSS şi aliaţii săi).

• A fost inspirat din noţiunea starea a treia, stare socială în Franţa, care, înainte şi în timpul Revoluţiei Franceze s-a opus primelor două stări. Sauvy scria "Ca şi Starea a treia, Lumea a Treia nu este nimic, dar vrea să fie ceva."

• Utilizarea frecventă a termenului “ţări în curs de dezvoltare” a consolidat solidaritatea între naţiunile din aşa-numita “Lume a Treia” de a se uni împotriva interferenţelor din partea celor două blocuri.

• A intrat în limbajul comun în 1955, la Conferinţa de la Bandung-Indonezia (la care au participat liderii din 29 de ţări din Asia şi Africa) cu un sens deviat de la sensul iniţial, referindu-se la statele subdezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare.

• Mao Zedong, preşedintele PCC la întâlnirea din 22 februarie 1974 cu preşedintele Republicii Zambia Kenneth Kaunda a spus:. "Cred că Statele Unite şi Uniunea Sovietică constituie „lumea întâi”, Japonia, Europa, Australia, Canada, este “lumea a doua”. Noi suntem lumea a treia."

• a oferit o modalitate de a categorisi în linii mari naţiunile Pământului în trei grupe în funcţie de contradicţiile sociale, politice şi economice, până la destrămarea URSS.

• A continuat să fie folosit în limbajul cotidian pentru a descrie cele mai sărace ţări din lume.

CARACTERISTICILE“lumii a treia”

economii distorsionate şi dependente în mare măsură de ţările înalt dezvoltate; economiile ţărilor subdezvoltate au fost adaptate, de cele mai dese ori la necesităţile ţărilor industrializate ;

slab industrializate şi tehnologizate; structuri sociale tradiţional rurale; o rată ridicată a creşterii populaţiei; sărăcie extinsă.

• În anii ’80, economistul Peter Bauer, a oferit o altă definiţie pentru “Lumea a treia” – a susţinut că atribuirea unor ţări la categoria lumii a treia are un caracter arbitrar şi nu se bazează pe nişte criterii economice sau politice stabile. Diversitatea mare de ţări, care au fost considerate a fi parte a Lumii a Treia, de la Indonezia până la Afganistan, economiile cărora variază considerabil de la starea primitivă, la unele, până economii avansate la altele, şi care din punct de vedere politic variau de la ţări nealiniate, la ţări de orientare prosovietică sau prooccidentală. Unica caracteristică pe care Bauer a găsit-o comună pentru toate statele din Lumea a treia era “ că solicită şi primesc ajutor de la statele Occidentale "

• În anul 2010 preşedintele Băncii Mondiale Robert Zoellick consideră că conceptul de "Lumea a treia" este unul depăşit, care nu se mai aplica în actualul context economic mondial. Potrivit lui Zoellick, statele emergente au în prezent un rol major în dezvoltarea economică globală, iar ţările bogate nu-şi mai pot impune voinţa asupra acestora.

Neocolonialism• termen folosit pentru a descrie relaţiile dintre

ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare “Lumea a treia”, după decolonizarea lor.

• o formă a dependenţei indirecte a fostelor colonii de fostele lor metropole sau alte state dezvoltate;

• o formă a imperialismului economic modern: naţiunile puternice se comportă ca şi forţe coloniale ale imperialismului, acest comportament este asociat cu colonialismul în lumea post-colonială.

Premisele NC • În rezultatul destrămării SCM fostele colonii au obţinut independenţa

politică, fapt care nu garanta şi suveranitatea deplină a tinerelor state independente, or

- Subdezvoltarea economică a majorităţii lor;- Specializarea îngustă a economiilor;- Lipsa sau slaba dezvoltare a capitalului naţional;- Tradiţionalismul şi conservatorismul structurilor sociale;- Absenţa practicii politice, a liderilor/elitei politice care ar fi putut asigura

funcţionarea unui stat independent;- Lipsa unei armate pentru apărarea independenţei;- Conflictele politice, confesionale şi etnice- Elita intelectuală slab dezvoltată şi lipsa unui sistem naţional de educare

a intelectualităţii şi specialiştilor de înaltă calificare;- Legăturile seculare dintre metropole şi colonii, etc - Interesele economice şi politice ale fostelor metropole în Asia şi Africa

(mai ales în contextul “războiului rece”)

au asigurat păstrarea dependenţei fostelor colonii de fostelelor metropole, dar într-o formă indirectă.

Originile termenului NEOCOLONIALISM• a fost dezvoltat de marxişti şi este utilizat în general de stânga. Poate fi

considerat armă ideologică din arsenalul “războiului rece”.În prezent retorica NC este folosită de unii promotori ai teoriei conspiratiei, care susţin ideea stabilirii unui guvern mondial, indiferent de opinile politice ale statelor.

• Iniţial, a fost utilizat, în special cu referire la Africa, la scurt timp după procesul de decolonizare care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial.

• După obţinerea independenţei, unii lideri naţionali şi grupuri de opoziţie au afirmat că ţările lor sunt supuse unor noi forme de colonialism, impuse de fostele puteri coloniale şi alte tari dezvoltate.

• Kwame Nkrumah, - liderul noului stat independent Ghana (1957), a fost unul dintre figurile notabile care a utilizat termenul.

• O definiţie clasică a NC este dată în lucrarea lui “Neocolonialismul - ultima etapă a Imperialismului” (1965) – “NC, ca şi colonialismul , este o încercare de a exporta conflictele sociale din ţările capitaliste. Rezultatul NC este că capitalul străin este utilizat pentru exploatarea, mai degrabă decât pentru dezvoltarea acelor părţi ale lumii mai puţin dezvoltate. În perioada neocolonială mai degrabă cresc investiţiile decât scade diferenţa între ţările bogate şi cele sărace ale lumii. "

Izvor: Kwame Nkrumah Neo-Colonialism, the Last Stage of imperialism. - http://www.marxists.org/

Adepţii NC, au elaborat termenul NC paternalist care implică convingerea puterilor neocoloniale că subiecţii lor coloniali beneficiază de dominaţia asupra lor.

Criticii NC, argumentând că NC are un caracter exploatator şi rasist, susţin că acest lucru este doar o justificare pentru a păstra hegemonia politică şi exploatarea economică a coloniilor din trecut, şi că justificările sunt reformularea modernă a conceptelor misiunii civilizatoare din secolul al XIX-lea.

Pârghiile neocoloniale

sunt subtile si variate. Ele funcţionează în mai multe domenii

economic, politic, religios, ideologic şi cultural.

Pârgiile economice Exportul de capital – metoda principală de obţinere a profitului: “Industrializarea parţială”: ex. statele dezvoltate construiesc în fostele colonii

întreprinderi cu ciclu incomplet de producţie, ceea ce permite de a păstra asemenea ţări ca şi pieţe de desfacere;

Acordarea împrumuturilor/creditelor pentru dezvoltare- Africa Neagră creditase împrumuturi de 31,6 mlrd $ în 1975;- În 2000 – 370 mlrd $. Ţările Africii plătesc în fiecare an (doar dobânzile la

credite) la FMI şi Banca Mondială de cinci ori mai mult decât "primeşte sub formă de împrumuturi de asistenţă pentru dezvoltare”;

Încheierea tratatelor economice inegale – ex. 1958 - Tratatele Franţei lui Charles de Gaulle cu unele state din Africa în schimbul asigurării stabilităţii valutare şi investiţiilor franceze, statele Africane foste colonii franceze se obligau să plaseze cele mai profitabile comenzi de stat unor firme franeze. Firma “Bouygues” câteva decenii a câştigat toate tenderurile în Cote d’Ivoire. Cel mai semnificativ exemplu este cel al companiei petroliere Elf, care ar fi "făcut" politica statului francez în Gabon, Camerun, Nigeria şi Congo - Brazzaville şi Angola, şi chiar a fost responsabil pentru izbucnirea sau continuarea războaielor civile din aceste trei ţări.

Monopolizarea anumitor sfere ale economiei : companiile Bouygues (utilitati), Bolloré (transport, logistica), care deţineau o poziţie de hegemon în anumite state din Africa şi se implicau în politica internă susţinând liderii lor care le-au asigurat poziţiile .

După un proces de decolonizare a Congo belgian, Belgia a continuat să controleze, prin intermediul Société Générale de Belgique, cca 70% din economia congoleze. Partea cea mai contestată a fost în provincia Katanga unde Uniunea Minièră du Haut Katanga, parte a Société, a avut controlul asupra resurse minerale bogate ale provinciei. Controlul Corporaţiilor Transnaţionale asupra pieţei şi comerţului mondial; dictarea preţurilor la mărfurile/produsele vândute/cumpărate de ţările “lumii a treia” şi a condiţiilor de producţie; ex. preţurile la petrol până la 1973; sau la cafea, bumbac şi alte materii prime cumpărate de statele dezvoltate de la fostele colonii şi invers controlul asupra preţurilor la mărfurile vândute de ţările industriale în fostele colonii.Conservarea intenţionată a structurii specializate a economiilor ţărilor în curs de dezvoltare;ţările producătoare de petrol, bumbac, cafea, cupru etc.Transferul “producţiilor neecologice” , sau care consumă o resurse mari de forţă de muncă, îngroparea deşeurilor toxice, mai ales în Africa: în Europa conservarea 1 tonă de deşeuri =1000 $,în SUA=2000$, în Africa – de la 40/50$ la 3,5$ în unele ţări,

Pârghiile politice

Aveau scopul să conserveze dominaţia economică a fostelor metropole:

Susţinerea regimurilor politice sau liderilor convenabili şi; aplicarea dublelor standarde – fiind state democratice, în majoritatea lor, statele dezvoltate nu întotdeauna au susţinut democratizarea statelor din Africa sau Asia, dând preferinţă regimurilor dictatoriale/autoritare şi dictatori: ex. Idi Amin – dictatorul din Uganda a fost susţinut de Marea Britanie,iar între 1971-1979 de URSS; Franţa a susţinut deschis regimul lui Bocasse în RCenral Africană 1976-1979, etc.

Suportul diplomatic la nivel internaţional (mai ales URSS); Statele puternice intervin în afacerile politice ale ţărilor din “lumea a

treia” în numele păcii, democraţiei, drepturilor omului. Extinderea ONG-urilor umanitare care decurg din dreptul de intervenţie umanitară, recunoscut de ONU este perceput uneori de către teoreticienii conspiraţiei ca o strategie a ţărilor occidentale pentru a extinde influenţa lor şi a-şi impune ideile lor în întreaga lume

crearea reţelelor politice –cea mai importantă dintre ele este reţeaua Foccart

Reţeaua Foccart

Jacques Foccart - Monsieur Afrique - omul celmai important după de Gaulle în Republica a V-a

– responsabil pentru relaţiile cu Africa (1960-1997), a activat pentru a configura "prieteni" printre liderii africani prin toate mijloacele mai ales celeneortodoxe – lovituri de stat, corupţie, şantaj, intervenţie militară;

A numit Africa “câmpul devânătoare al Franţei“ Mişcările democratice dincolo de sfera de influenţă a

statului francez au fost sistematic combătute prin mijloace economice, diplomatice şi militare, inclusiv încurajarea de războaie, asasinate şi fraudă electorală.

Pârghiile militare Lipsa armatelor naţionale şi a tehnicii militare, a cadrelor militare

naţionale au determinat intervenţia statelor dezvoltate:- Încheierea unor acorduri de cooperare militară, care permit permit unor

ţări să-şi păstreze un rol dominant, intervenţii în cazul unor ameninţări externe sau interne. Bazele militare franceze constituie, prin urmare, pilonii francezie din Africa, în ţări precum Senegal, Gabon, Ciad şi Coasta de Fildeş.

- Intervenţia armată, atât sub drapelul ONU, cât şi individual,oferind guvernelor mercernari: 1958 Franţa s-a obligat să-şi deplaseze armata în Africa Franceză oricând pentru susţinerea regimurilor politice “legale”; URSS – în Egipt şi ţările arabe; SUA – Coreea de Sud; intervenţia britanică în Sierra Leone 2002;

- Vânzarea de arme şi asigurarea cu tehnică şi armament militar. Ex, în 1971 Franţa a oferit lui Mobutu Sese Seku arme în timpul războiului civil din Zair; preşedintele Angolei José Eduardo dos Santos în 1994 a primit de la Franţa şi Rusia arme în sumă de 790 millioane $,

- Serviciul Secret - un element important al NC

Pârghiile ideologice

Propagarea ideologiilor oficiale ale statelor dezvoltate;

Subvenţionarea creării partidelor politice, organizaţiilor obşteşti;

Angajarea în organisme internaţionale; etc

Pârghiile culturale

Crearea “mentalităţii coloniale” - prin mijloace culturale, cum ar fi mass-media, limbă, religie şi educaţie, în cele din urmă pentru motive economice.

Mentalitatea colonială - accesul la putere şi succesul este posibil prin asocierea la o filieră străină;prin cunoaşterea unei limbi străine, a culturii şi obiceiurilor străine (gesturi, îmbrăcăminte, comportament, relaţii)

Mecanisme:- importul sau perpetuarea moravurilor sau elementelor culturale

din fostele state coloniale sau dezvoltate: sistemul educaţional, şcoală, limbă, modul de viaţă, literatura, filmul, arta etc.

- Acordarea unor burse de studii în centrele universitare ale fostelor metropole, reprezentanţilor fostelor colonii pentru crearea chiar şi a unor relaţii personale, etc

- Un exemplu clasic - FRANCOFONIA

Organizaţia Internaţională a Francofoniei este definită de unii critici ai ei, drept agenţie

de conservare a influenţei neocoloniale franceze, în special în Africa.

Scriitoarea algeriană Kateb Yacine scria în 1966 că: Francofonia este o masină politică neocolonială, care perpetuează doar alienarea noastră, dar faptul că eu folosesc limba franceză nu înseamnă că sunt un agent al unei puteri străine, eu scriu în limba franceză pentru a spune francezilor că eu nu sunt francez.

Françafrique sau “reţeaua Foccart”

• Exemplul clasic utilizat pentru a defini NC modern • Termen inventat de François-Xavier Verschave ca titlu al

criticilor sale faţă de politica franceză în Africa.• Defineşte relaţia strânsă continuă între Franţa şi unii lideri ai

fostelor colonii africane. • a fost folosit prima dată de preşedintele Côte d'Ivoire Félix

Houphouët-Boigny, într-un sens pozitiv, pentru a se referi la relaţiile bune dintre Franţa şi Africa, dar a fost împrumutat ulterior de criticii relaţiei dezechilibrate.

• Jacques Foccart, care din 1960 a fost şef de personal pentru probleme africane al preşedintelui Charles de Gaulle (1958-1969) şi apoi Georges Pompidou (1969-1974), se pretinde a fi exponentul de frunte al Françafrique.

• Françafrique implică deturnare de fonduri, sprijinul dictatorilor, asasinate care nu sunt dezvăluite publicului francez. Franţa a susţinut şi genocidul în Rwanda. Acest sistem permite accesul direct al companiilor franceze la resursele din Africa

Membri

• Togo, Congo-Brazzaville, République démocratique du Congo, Rwanda, Sénégal, Côte d’Ivoire, Cameroun, Tchad, Comores, Gabon, Burkina Faso, Madagascar, Bénin,Tunisie, Maroc, Guinée, Niger, Djibouti, Mali, Centrafrique, Mauritanie, Guinée Conakry, Algérie

Motivaţii• Asigurarea poziţiei privilegiate a statului francez la nivel

internaţional, datorită unei "sfere de influenţă" în Africa Francofonă pentru a asigura un număr semnificativ de voturi la ONU.

• accesul privilegiat la materiile prime strategice, foarte numeroase în regiune.

• Corupţia şi deturnarea fondurilor publice în beneficiul unor intermediari: politicieni francezi şi africani, principalele partide politice franceze, etc.

• Rolul statului francez în timpul “Războiului Rece” de subcontractor al SUA în Africa.

• Apărarea Francofoniei, cuplată cu o dorinţă de a contracara hegemonia tot mai mare a lumii anglo-saxone.

• Continuarea " mare politici arabe " a statului francez.• Corporatism şi interese reciproce în cadrul reţelelor de apărare.

Căile de dezvoltare a “lumii a treia”;Căile de dezvoltare a “lumii a treia”;

A map of countries (using present-day borders) that have constitutionally declared themselves to be "socialist", under any definition of the term, at some point in their history. They are color-coded for the duration of their claims to be socialist:

ROŞU -   MAI MULT DE 60 ANIORANJ -  ÎNTRE 50 ŞI 60 ANIGALBEN-VERZIU - ÎNTRE 40 ŞI 50 ANIVERDE - ÎNTRE 30 ŞI 40 ANIALBASTRU - ÎNTRE 20 ŞI 30 ANINEGRU - ÎNTRE 10 ŞI 20 ANIVIORIU - MAI PUŢIN DE 10 ANI