Investeşte în oameni!Proiect cofinanțat din: Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare” Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarearesurselor umane și ocuparea forței de muncă” ID: POSDRU/141/5.2/G/134422

Dezvoltarea Resurselor UMane în mediul ruraldin judeţul Satu Mare - DRUM spre ocupare

ÎNDRUMAR DE PREGĂTIRE A PARCURSULUIPROFESIONAL

CUPRINS

Sa spunem NU “muncii la negru” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 02Sa ma angajez sau să-mi deschid propria afacere? Am calităţile necesare? . . 03PARTEA 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 04

Cap .1 Autocunoașterea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 04Cap .1 .1 Evaluarea personalităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 05Cap .1 .2 Evaluarea aptitudinilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13Cap .1 .3 Evaluarea intereselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Cap .2 Căutarea unui loc de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Cap .2 .1 Identificarea unui loc de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Cap .2 .2 Tehnici și metode de căutare a unui loc de muncă . . . . . . . . . . . . . . .17

PARTEA 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Cap .3 Instrumente necesare pentru căutarea unui loc de muncă . . . . . . . . . . 18

Cap .3 .1 Curriculum vitae . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Cap .3 .2 Scrisoare de intenţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Cap .3 .3 Prezentarea la un interviu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Cap .4 Sfaturi pentru asigurarea succesului în angajare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Cap .5 Ce este antreprenoriatul ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Cap .5 .1 De la ideea de afaceri la decizia de a demara afacerea . . . . . . . . . . . 23Cap .5 .2 Cum îmi finanţez afacerea? De unde iau bani? . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Cap .5 .3 Care este cea mai potrivită forma legală de inregistrare a afacerii

pentru mine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Cap .5 .4 Cum îmi promovez afacerea? Cum gasesc clienţii? . . . . . . . . . . . . . 27Cap .5 .5 Există riscuri pentru afacerea mea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Cap .5 .6 Este necesar să îmi îmbunătăţesc calităţile de comunicare și

negociere pentru succesul afacerii mele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Cap .5 .7 Câteva sfaturi privind contabilitatea afacerii mele . . . . . . . . . . . . . . 29Cap .5 .8 Trebuie să-mi plătesc taxele și impozitele? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Cap .6 Un plan de afaceri simplu – condiţie a succesului afacerii mele . . . . . 30

Să spunem NU “muncii la negru”

Ce este „munca la negru”?

Expresia uzitată pentru munca făra forme legale este muncă “la negru” și reprezintă o activitate profitabilă desfășurată în afara cadrului legal reglementat. Ea nu este evidenţiată scriptic, fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social, lucratorul fiind la discreţia celui în folosul căruia prestează munca.

Câteva din dezavantajele muncii “la negru”

Angajatul NU beneficiază de:• salariul minim pe economie, sporuri salariale determinate de vechime, condiţii de muncă;• diurnă pentru deplasare și detașare și indemnizaţia de transport;• prestaţii și asistenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacităţii de

muncă • indemnizaţia pentru concediu pre și post natal precum și pentru creșterea copilului sau

îngrijire de pâna la 2 ani sau ingrijirea copilului bolnav. • pensie de limită de vârstă, anticipată, anticipată parţial, de invaliditate sau de urmaș;• asistenţă medicală gratuita, medicamentaţie gratuită sau compensată; • drepturile protective privind securitatea și sănătatea în muncă, de echipament de

lucru și protecţie și alimentaţie antidot la care ar avea dreptul în funcţie de specificul activităţii;

• șomaj și indemnizaţie de sprijin;• concediul legal de odihnă plătit și alte concedii legal reglementate pentru evenimente

deosebite (căsătorii, deces, nasterea unui copil în familie), pentru studii etc.;• asigurare pentru riscuri previzibile și imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele

de toate felurile, bolile, maternitatea, bătrâneţea, decesul;• indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau

profesionale, de accidente de muncă sau în afara muncii• nu se acordă ajutorul de deces;• nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconversie profesională • nu i se plătesc tichete de masă, este limitat dreptul la creditare bancară, etc.

În consecinţă, muncind în afara cadrului legal angajatul suportă de unul singur toate riscurile și consecinţele negative ale acestei opţiuni pe piaţa muncii .

02

Să mă angajez sau să-mi deschid propria afacere? Am calităţile necesare?

Cine este întreprinzătorul?

Întreprinzătorul este persoana care dorește să acţioneze în mod independent, să își împlinească propriile vise, să își dorească iîn permanenţă mai mult, să demonstreze că este în stare să fie propriul stăpan și șef.Întreprinzătorul este persoana care identifică oportunitatea unei afaceri, iși asumă responsabilitatea iniţierii și riscurile conducerii acesteia, obţine și gestionează resursele necesare pentru începerea și funcţionarea afacerii.

Câteva din calităţile și abilităţile unui bun întreprinzător:

• spirit independent, inovator, organizatoric• rezistenţă la stress, putere de muncă, încredere în sine• echilibrul mental, planificarea logică a acţiunilor• asumarea responsabilităţii și a riscului• dorinţa de a reuși, de a câștiga bani• pregătire specifică solidă• curaj, entuziasm, calităţi de lider, abilităţi de comunicare, pasiune, perseverenţă,

insistenţă• capacitatea de a învăţa din greșeli, iniţiativă, adaptabilitate la schimbare• capacitate de a lucra în echipă.

03

PARTEA 1

Cap .1 Autocunoașterea

Procesul de autocunoaştere presupune autoevaluarea personalităţii, a atitudinii faţă de carieră, precum şi a aptitudinilor .O autoevaluare greşită a posibilităţilor reale vă poate pune pe un făgaş greşit în căutarea unui loc de muncă, încă de la început. Prin urmare, autoevaluarea este o primă orientare în vederea planificării carierei, ceea ce conduce apoi, pas cu pas, la atingerea ŢELULUI FINAL!

Ce te defineşte?

• Îţi cunoşti dorinţele? • Îţi cunoşti nevoile? • Îţi cunoşti plăcerile? • Îţi cunoşti punctele tari?

Autoevaluarea, din punct de vedere al alegerii unei cariere, presupune parcurgerea următorilor paşi:

• Ştiu/cunosc posibilităţile mele reale de a ajunge să fac ceea ce-mi place, obţinând maximum de avantaje materiale.

• Pot vorbi cel puţin 10 minute despre ceea ce ştiu să fac, despre studiile mele, despre experienţa de lucru sau cea de voluntariat (dacă există), despre caracteristicile personale în raport cu locul de muncă pe care îl doresc.

• Pot explica de ce mă interesează locul de muncă pentru care m-am prezentat la interviu. • Sunt gata, întotdeauna, să discut despre ceea ce am realizat până acum cu persoanele

care m-ar putea angaja.

Pe de altă parte, evaluarea, de orice fel, are câteva beneficii esenţiale:

• cunoaşterea punctelor tari şi a limitelor; • recunoaşterea vulnerabilităţilor; • identificarea scalei de valori personale; • discutarea rolului pe care-l au valorile după care ne conducem viaţa; • identificarea intereselor ; • identificarea potenţialului de dezvoltare; • oferirea posibilităţii descoperirii aptitudinilor native, dincolo de profesia aleasă.

Află cât mai repede cine eşti, ce nu poţi, dar mai ales, CE POŢI !

04

Cap .1 .1 Evaluarea personalităţii

Pentru a ne descoperi tipul de personalitate au fost realizate 16 structuri tipologice care se constituie din combinarea a două tipuri de atitudini – EI - (extraversie-introversie) şi trei modalităţi de raportare la realitate:

• SN - cum percepi informaţia: intuitiv sau senzorial, cum iei decizii• TF - prin gândire logică sau prin afectivitate, şi cum te orientezi faţă de lumea exterioară• JP - prin raţiune sau prin percepţie. Cele patru dimensiuni sunt descrise succint în

tabelul de mai jos:

E - acţionează, apoi gândesc I - gândesc, apoi acţionează, ascultă în detrimentul vorbirii

S - Senzaţie: ce este? - detalii, realităţi în organizaţie; - literali.

N - Intuiţie- ce poate fi? - implicaţii şi deducţii, subtilităţi, tipare; - posibilităţi în organizaţie, metafore.

T - gândire; decizii obiective, raţionale; - motivaţi de dorinţa de reusită.

F - sentiment; decizii subiective, empatici; motivaţi de dorinţa de a fi apreciaţi.

J - judecători; organizaţi, orientaţi spre produs, timpul e o resursă finită.

P - perceptivi; spontani, amână luarea deciziilor, orientaţi spre proces.

Din îmbinarea acestor dimensiuni rezultă 16 structuri de personalitate cărora le corespund diferite profile ocupaţionale:

ENFJ Extravertit Intuitiv Afectiv Judecător

Puncte tari Puncte slabe• iubitori de oameni; idealişti, dedicaţi

oamenilor şi cauzelor pe care le respectă;

• se simt conectaţi la toate lucrurile; • energici, entuziaşti, perseverenţi şi

conştiincioşi; • diplomaţi, promovează armonia;• iau decizii mai degrabă pe baza a ceea

ce simt despre o situaţie.

• se implică excesiv în problemele altora, pot fi uşor dezamăgiţi sau deziluzionaţi;

• nu-şi cunosc limitele, pot fi orbi la fapte obiective, în folosul păstrării unor relaţii;

• uşor de jignit, putând ajunge la reacţii iraţionale.

Profesiuni adecvate: sănătate: practician terapii alternative, dietician; comunicare: specialist în relaţii cu publicul, artist, organizator de activităţi recreative, lucrător în publicitate; consiliere: psiholog, consilier orientare profesională, psihopedagog, profesor.

05

INFJ Introvertit Intuitiv Afectiv Judecător

Puncte tari Puncte slabe• trăiesc într-o lume a ideilor; • principii ferme şi integritate; • loiali, dedicaţi şi idealişti; • caută să impună acceptarea ideilor lor;• se încred în deciziile lor; • sunt motivaţi de o viziune interioară ; • excelenţi conducători; • unidirecţionali în focalizarea atenţiei; • au un grup restrâns de prieteni vechi.

• pot fi absorbiţi de idee, lipsiţi de spirit practic;

• dedicaţi principiilor personale, se pot opune modificării unei decizii ;

• pot fi surzi la obiecţiile altora; • exagerează cu reglemetările; • perfecţioniști; • au dificultăţi în rezolvarea conflictelor

din cadrul relaţiilor.

Profesiuni adecvate: activităţi creative: actor, poet, designer, grafician; învăţământ/consiliere: educator, consilier carieră, asistent social;

ENFP Extravertit Intuitiv Afectiv Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe• plini de entuziasm şi de idei noi; • sunt interesaţi de posibilităţi, păstrează

deschise cât mai multe opţiuni; • curioşi, preferă să înţeleagă decât să

judece; • apreciază mai mult decât orice

inspiraţia, fiind inventatori ingenioşi; • lucrează bine în echipă şi se simt

stimulaţi de prezenţa altora; • tratează oamenii cu simpatie şi căldură.

• au dificultăţi în a se concentra asupra unui singur lucru, în selecţionarea celei mai bune alternative;

• la un proiect partea amuzantă este rezolvarea problemei iniţiale, apoi îşi pierd interesul;

• nu au capacitatea de a gestiona timpul; • nu culeg toate informaţiile de care au

nevoie, fiind tentaţi să-şi folosească imaginaţia pentru a improviza;

• dezorganizaţi, riscă să rămână mereu la stadiul de „idee sclipitoare”.

Profesiuni adecvate: creaţie: ziarist, prezentator ştiri, decorator; marketing/planificare: lucrător publicitate; afaceri/antreprenoriat: consultant, manager resurse umane, vânzări, specialist programe instruire angajaţi

06

INFP Introvertit Intuitiv Afectiv Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe• apreciază armonia interioară; • sunt motivaţi de credinţa într-un ideal; • au perspectivă pe termen lung; • au standarde interioare înalte; • la exterior se arată reci, rezervaţi, în

realitate sunt sensibili şi empatici, preferând comunicarea scrisă; sunt prietenoşi, dar evită socializarea superficială.

• ilogici, pot foarte uşor migra în misticism;

• îşi urmăresc idealul cu rigiditate şi rigoare logică, în detrimentul trecerii la acţiune;

• pot ajunge la autoacuzare, la autoperceperea ca incompetenţi;

• le lipseşte asertivitatea, fiindu-le greu să refuze.

Profesiuni adecvate: creaţie: scriitor, artist, editor, redactor artistic; sănătate:, medic, fizioterapeut; învătământ/consiliere: psiholog, asistent social, educator, consilier programe educaţionale

ENTJ Extravertit Intuitiv Gânditor Judecător

Puncte tari Puncte slabe• conducători şi factori de decizie, sunt

fericiţi să-i dirijeze pe alţii • excelenţi planificatori • logici şi analitici• apreciază doar adevărul şi sunt convinşi

doar de argumente logice; • lucrează cu plăcere în probleme

teoretice complexe • lideri înnăscuţi, fiind buni organizatori; • competitivi, impulsionează şi pe cei pe

care-i conduc

• iau uneori decizii în pripă, fără să mai verifice datele încă o dată;

• pot fi duri, obtuzi, nerăbdători şi insensibili faţă de sentimentele oamenilor;

• pot critica automat altă idee decât a lor;

• nu acceptă sfaturile altora.

Profesiuni adecvate: afaceri: manager de personal, de vânzări, marketing, consultant logistic, instructor tehnic; finanţe: economist, consilier bancar; consultanţă/instruire: specialist programe de perfecţionare a angajaţilor, consultant educaţie; alte profesii: avocat, judecător, profesor de ştiinţe/ştiinţe sociale.

07

INTJ Introvertit Intuitiv Gânditor Judecător

Puncte tari Puncte slabe• perfecţionişti, au încredere în propriile

idei originale, logici, critici; • exigenţi cu ei înşişi şi cu alţii, sceptici în

faţa opoziţiei; • se conformează regulior doar dacă le

consideră utile; • lucrează uşor cu concepte complexe; • gânditori, strategici, pot distinge uşor

punctele tari şi slabe ale oricărei situaţii • dacă ideea le aparţine, vor investi

concentrare, energie şi ambiţie

• pot cere prea mult de la sine şi de la alţii;

• desconsideră valorile altora; • autoritari, nu obişnuiesc să încurajeze

pe alţii să le combată părerile; • orientaţi spre viitor, pot scăpa unele

realităţi ale clipei prezente; • lucrează singuri, nu sunt jucători de

echipă, încăpăţânaţi şi autoritari.

Profesiuni adecvate: creaţie/inovaţie: scriitor, designer, artist, redactor; tehnic: cercetător, inginer, programator calculatoare, lucrător în sisteme de informaţii; educaţie/sănătate: matematician, psiholog

ENTP Extravertit Intuitiv Gânditor Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe• atenţi la toate, iubesc provocările; • entuziaşti, ingenioşi şi vorbăreţi; • centraţi pe autodezvoltare; • întreprinzători înnăscuţi; fascinaţi de

ideile noi; • deţin excelente capacităţi analitice; • buni gânditori şi strategici; • testează limitele celor din jur şi

consideră că majoritatea regulilor sunt create pentru a fi ocolite;

• caută să-i înţeleagă pe ceilalţi, evită încadrarea în tipare.

• ignoră uneori modalităţile clasice de a face lucrurile, dispreţuind rutina;

• le lipsește deliberarea şi, odată ce problemele majore au fost depăşite, se năpustesc la următoarea provocare;

• pot fi insensibili şi lipsiţi de tact, nesinceri;

• nepăsători faţă de planurile şi proiectele altora, capricioşi;

• pot părea aroganţi.

Profesiuni adecvate: planificare/dezvoltare: dezvoltare sisteme de personal, analist calculatoare, consultant logistică; antreprenoriat afaceri: antreprenor, proprietar restaurant, bar; marketing: planificator marketing

08

ESTJ Extravertit Senzorial Gânditor Judecător

Puncte tari Puncte slabe• excelează în realizarea practică a

proiectelor; • responsabili, conştiincioşi, tradiţionali; • deciziile sunt adesea bazate pe

experienţa anterioară; • realişti, practici şi prozaici, cu greu pot

fi convinşi de altceva decât logica;

• dictatoriali, impunând altora propriile norme;

• nu sunt interesaţi de impactul deciziilor lor asupra altora;

• rigizi în gândire, pot pierde oportunităţi oferite de creativitate.

Profesiuni adecvate: vânzări/servicii: agent de asigurări, agent de vânzări, ofiţer, lucrător în firme de pază, lucrător în poliţie; management: administrator, supraveghetor, analist, manager logistică, aprovizionare; tehnic/fizic: inginer, mecanic, analist informatician, tehnician medical, inspector finanţe, avocat, medic , farmacist, consilier juridic.

ISTJ Introvertit Senzorial Gânditor Judecător

Puncte tari Puncte slabe• atleţi serioşi, responsabili ai societăţii; • practici şi realişti, prozaici şi meticuloşi; • teribil de precişi şi metodici, cu mare

putere de concentrare; • au idei de neclintit, bine elaborate şi

sunt greu de distras; • sistematici şi organizaţi, precauţi şi

tradiţionali.

• au tendinţa de a se pierde în detaliile unui proiect;

• rigizi, refuză alte puncte de vedere; • au dificultăţi în înţelegerea

nevoilor altora, nu-şi exteriorizează sentimentele;

• impun altora propriile păreri şi se aşteaptă ca toţi să fie logici.

Profesiuni adecvate: vânzări/servicii: agent vânzări, poliţist; finanţe: inspector de impozite, analist credite; afaceri: agent de asigurări, manager logistică; tehnic/medical: programator informatician, electrician, mecanic, agronom, tehnician laborator.

09

ESFJ Extravertit Senzorial Afectiv Judecător

Puncte tari Puncte slabe• sunt motivaţi să ajute pe alţii în mod

practic; • responsabili, prietenoşi şi înţelegători; • doritori să placă, sunt vorbăreţi şi

amabili; • au nevoie să fie apreciaţi, fiind foarte

sensibili la critică; • organizaţi, atenţi la fapte şi detalii; • au un puternic simţ al datoriei • se implică în momentele festive.

• preferă să evite conflictele; • acordă prea mare importanţă opiniilor

persoanelor la care ţin; • le vine greu să spună nu; • iau lucrurile foarte personal, fiindu-le

greu să facă sau să accepte critici; • deliberarea este scăzută şi nu

obişnuiesc să caute variante alternative.

Profesiuni adecvate: servicii sociale/consultanţă: consilier profesional, consilier pentru programe antidrog, lucrător social , consultant legislaţie; educaţie/sănătate: lucrător asistenţă socială, asistent medical, fizioterapeut, veterinar, învăţător, profesor, psihopedagog, baby-sitter; afaceri/vânzări: relaţii publice, agent de vânzări, recepţioner, consultant, agent de asigurări, animator.

ISFJ Introvertit Senzorial Afectiv Judecător

Puncte tari Puncte slabe• loiali, devotaţi plini de compasiune şi

receptivi faţă de sentimentele altora; • realişti, cu picioarele pe pământ,

preferă persoanele liniştite; • le place ca lucrurile să fie prezentate

clar şi explicit; • meticuloşi şi sistematici în îndeplinirea

sarcinilor; • le place să ajute în mod practic; • tăcuţi şi modeşti; • protectori devotaţi ai prietenilor; • respectă obligaţiile.

• trăiesc total clipa prezentă, percepând mai greu posibilele consecinţe ale unei acţiuni;

• pot obosi cu usurinţă, pentru că fac totul singuri;

• au nevoie de un timp mai îndelungat pentru aprofundarea problemelor tehnice, fiind excesiv planificaţi.

Profesiuni adecvate: afaceri/servicii: administrator, secretar, funcţionar, operator calcul, contabil; activităţi creative: decorator interioare, actor, muzician, artist plastic; social/sănătate: asistent medical, asistent social, educator, bibliotecar, consilier şcolar, psihopedagog, medic veterinar, medic

10

ESTP Extravertit Senzorial Gânditor Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe• extrem de realişti, curioşi şi fini

observatori; • acceptă lucrurile aşa cum sunt, fiind -

lipsiţi de prejudecăţi şi toleranţi; • buni practicieni; • găsesc repede soluţii logice şi fireşti,

fără să cheltuiască prea multă energie; • buni negociatori; • pragmatici, iau decizii bazate pe logică; • populari şi relaxaţi în majoritatea

situaţiilor mondene.

• nu planifică lucrurile, sunt haotici; acceptă multe solicitări, se pot trezi supraaglomeraţi;

• pot fi lipsiţi de tact şi pot ignora sentimentele altora;

• pot fi percepuţi ca vulgari; • au tendinţa de a sări la următoarea

urgenţă de îndată ce au detensionat o situaţie.

Profesiuni adecvate: comerţ/afaceri: antreprenor, lucrător în comerţ, broker; sport/divertisment: sportiv, antrenor, instructor, dansator, barman, reporter, impresar; servicii/finanţe: poliţist, pilot, pompier, agent asigurări

ISTP Introvertit Senzorial Gânditor Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe• direcţi, oneşti şi pragmatici, preferând

acţiunea în detrimentul conversaţiei; • foarte buni în perceperea proporţiilor,

buni mecanici, bună dexteritate manuală;

• tind să ia decizii logice; • buni observatori, au respect pentru

fapte; • tăcuţi şi rezervaţi, pot părea reci; • răspund la provocări imediat; • le plac obiceiurile sportive şi viaţa în

aer liber.

• taciturni, au dificultăţi în a partaja informaţii şi sentimente;

• manifestă dorinţa de a beneficia de timp liber, reducând efortul în orice proiect;

• neglijenţi, nehotărâţi; • se plictisesc uşor.

Profesiuni adecvate: sănătate: tehnician dentar, farmacist; tehnic: mecanic, electrician, constructor, electronist, depanator calculatoare, tâmplar, artizan; vânzări/servicii: pilot, pompier; afaceri/servicii: ecomonist, consilier juridic, agent aprovizionare, analist de titluri financiare.

11

ESFP Extravertit Senzorial Afectiv Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe• plini de vervă, le plac surprizele; • adaptabili şi relaxaţi, prietenoşi; • entuziaşti şi cooperanţi, se ocupă de

mai multe lucruri simultan; • observatori realişti, nu se încred în

explicaţii teoretice; • au memoria amanuntelor şi capacitatea

de a aborda practic persoane şi evenimente;

• plini de tact, le place să ajute.

• responsabilităţile sunt adesea neglijate;

• au dificultăţi cu autodisciplina; • nu au un viitor organizat, nu au planuri

alternative; • iau decizii fără să analizeze consecinţele

logice; • vad laturile pozitive ale prietenilor.

Profesiuni adecvate: educaţie/servicii sociale: îngrijirea copiiilor, educator, lucrător social, psihopedagog; sănătate: asistent, fizioterapeut, medic, veterinar; divertisment/servicii: agent de turism, fotograf, muzician, chelner, secretar.

ISFP Introvertit Senzorial Afectiv Perceptiv

Puncte tari Puncte slabe• blânzi, sensibili, se exprimă prin acţiuni

şi nu prin cuvinte; • modeşti şi rezervaţi; • răbdători şi flexibili; • lipsiţi de spirit dominator; • acceptă cu nonșalanţă comportamentul

altora; • buni planificatori pe termen scurt,

executanţi de încredere.

• se straduiesc excesiv să îndeplinească dorinţele altora;

• nu au perspectivă; • vulnerabili la critici; • pot abandona totul pentru o activitate

frivolă.

Profesiuni adecvate: vânzări/servicii: cosmetician, agent de turism, lucrător social, secretar juridic, dactilograf; arte/meşteşuguri: artist plastic, decorator de interioare, bijutier, tâmplar, sculptor, tapiţer, bucătar, artizan; sănătate: infirmier, asistent medical; tehnic: operator calculator

12

Cap .1 .2 Evaluarea aptitudinilor

Dintre aptitudinile necesare practicării unei meserii, am luat spre exemplificare, poate pe cea mai generală dintre acestea, şi anume inteligenţa.

Se identifică opt tipuri de inteligenţă din perspectiva profesiilor:

Inteligenţa vizual-spaţială – capacitatea de a gândi în imagini, de a-şi reprezenta în imagini informaţiile. Persoanele învaţă folosind imagini, efectuând reprezentări grafice, preferă să deseneze, să construiască, să modeleze, să efectueze schiţe, scheme. Domeniile de performanţă sunt proiectarea, arhitectura, artele plastice.

Inteligenţa corporal-kinestezică implică utilizarea cu eficienţă a mişcărilor corporale. Persoanele învaţă prin implicare directă, manevrare de obiecte, activităţi practice, mişcare. Domenii de performanţă: sport, dans, activităţi practice.

Inteligenţa umanistă se referă la capacitatea de a lucra cu ceilalţi oameni, de a-i înţelege, de a le intui scopurile, motivele, intenţiile. Persoanele se implică în activităţi comune, sunt buni organizatori, au talent în privinţa comunicării şi negocierii, preferă interacţiunea, colaborarea, relaţiile sociale. Profesii care solicită acest tip de inteligenţă: profesor, avocat, psiholog, asistent social, jurnalist etc.

Inteligenţa introvert-filosofică reprezintă capacitatea de a-şi analiza propriile emoţii, gânduri, scopuri. Persoanele de acest gen au un puternic simţ al identităţii, sunt încrezători în forţele proprii, preferă să lucreze singure şi să-şi aleagă activităţile. Domenii de performanţă: cercetare, literatură, filozofie, muncă ştiinţifică.

Inteligenţa verbal-lingvistică implică uşurinţă în exprimarea şi perceperea nuanţelor limbajului verbal. Persoanele preferă discuţiile, dezbaterile, să citească, să scrie, să povestească. Domenii de performanţă: jurnalism, literatură, psihologie, justiţie etc.

Inteligenţa muzical-ritmică - înseamnă: a gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime, a fi sensibil la ton, la intensitatea, înălţimea şi timbrul sunetului, abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implică ascultare activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii. Este specifică cântăreţilor, muzicienilor, dansatorilor.

Inteligenţa logico-matematică presupune capacitatea de a elabora raţionamente, de a recunoaşte şi folosi scheme şi relaţii abstracte. Persoanele de acest tip preferă numerele, structurile, formulele, tehnologia, conceptele matematice, abstractizările, raţionamentele şi devin, de obicei, contabili, matematicieni, chimişti, fizicieni.

Inteligenţa naturalistă – se referă la capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul clasificărilor şi reprezentărilor din mediul înconjurător. Acestor persoane le place să alcătuiască proiecte la ştiinţe naturale, cum ar fi observarea păsărilor, alcătuirea insectarelor, îngrijirea copacilor sau a animalelor. Ei preferă ecologia, zoologia, botanica, medicina veterinară. 13

Cap .1 .3 Evaluarea intereselor

Oamenii manifestă interese şi preferinţe diferite pentru lucrul cu oameni sau obiecte, cu idei sau fapte, în funcţie de tipul lor de personalitate.

Majoritatea oamenilor pot prezenta unul din urmatoarele 6 tipuri de personalitate:

a) Tipul realist (motor) - R - este caracterizat prin: • activităţi care presupun manipularea obiectelor, instrumentelor, maşinilor; • aptitudini manuale, mecanice sau tehnice; • organizare motorie bună, ingeniozitate tehnică şi spirit practic; • sarcinile care necesită calităţi intelectuale, artistice sau sociale (nu sunt potriviţi ca

lideri); • masculinitate, nesociabilitate şi stabilitate emoţională; • activităţile în aer liber; • dificultăţi în a-şi exprima sentimentele; • plăcerea de a construi şi a repara. Posibile profesii: constructor, tâmplar, tehnician dentar, bijutier, electrician, instalator, fermier, pompier, etc.

b) Tipul intelectual (investigativ) - I - caracterizat prin: • tendinţa de a rezolva sarcini abstracte, de a înţelege şi organiza lumea; • abilităţi matematice şi ştiinţifice; fire analitică şi curioasă, preferă să lucreze singur

pentru rezolvarea de probleme; • preferinţe spre activităţi care implică cercetare, investigare sub diverse forme şi în

domenii diferite (fizic, biologic, social, cultural); • reacţie faţă de mediu folosind inteligenţa, manipulând idei, cuvinte şi simboluri; • fire nesociabilă, masculină, insistentă şi introvertită; • tendinţa spre sarcinile ştiinţifice, teoretice şi activităţi creatoare cum ar fi sculptura,

pictura, muzica; • preferinţa de a lucra într-un mediu academic sau ştiinţific; • neagrearea regulilor şi a lucrului în echipă; originalitate şi creativitate. Posibile profesii: informatician, biolog, chimist, fizician, informatician, inginer de sistem, economist, geograf, geolog, farmacist, psiholog.

c) Tipul artistic (estetic) - A - este caracterizat de: • imaginaţie, creativitate; • atracţie spre activităţi mai puţin structurate, care presupun o rezolvare creativă; • abilităţi artistice, independenţă, originalitate, expresivitate artistică; • relaţionarea indirectă prin auto-exprimare artistică; • face faţă mediului folosind forme şi produse ale artei; • impresii subiective, este nesociabil, feminin, supus, sensibil, impulsiv şi introspectiv. Posibile profesii: actor, designer în publicitate, de modă, de interioare, arhitect, profesor de teatru, jurnalist, fotograf, grafician, editor.

14

d) Tipul social (de susţinere) - S - este interesat de activităţi care implică: • relaţionare interpersonală; • informare, pregătire, dezvoltare, grijă pentru alte persoane; • deprinderi verbale, sociale, este cooperant, generos, ascultă şi înţelege pe semeni; • se consideră o persoană sociabilă, veselă, cu simţul răspunderii. Posibile profesii: profesor, antrenor, psiholog, asistent medical, medic, poliţist, coafor, asistent social, logoped.

e) Tipul întreprinzător (persuasiv) - E : • preferă să lucreze în echipă, mai ales cu scopul de a conduce, dirija, de a ocupa locul

de lider; • evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o muncă foarte dificilă, preferându-

le pe acelea care îi pun în valoare abilităţile persuasive, de relaţionare interpersonală; • are spirit de aventură, este dominant, impulsiv, persuasiv, vorbăreţ, extravertit,

încrezător; • preferă ocupaţii din domeniul vânzărilor şi al managementului, unde poate să-i domine

pe alţii. • are nevoie de putere şi de recunoaşterea calităţilor de către cei din jur. Posibile profesii: manager, publicitate, vânzător de automobile, agent de asigurări, jurnalist, avocat, procuror, agent de turism, relaţii cu publicul.

f) Tipul convenţional (conformist) – C: • preferă activităţile care solicită manipularea ordonată, sistematizată a datelor,

informaţiilor, într-un cadru bine organizat şi definit; • are abilităţi de secretariat şi matematice; este atent la detalii; • alege rolurile de subordonat, are nevoie de aprobarea celor din jur; • creează o impresie bună deoarece este ordonat, sociabil, corect, dar este lipsit de

originalitate; • preferă ocupaţii de funcţionari cu activităţi stabile şi bine definite în domeniul afacerilor; • acordă o importanţă deosebită chestiunilor economice şi se consideră masculin,

dominant, rigid şi stabil; • are mai mult calităţi matematice decât verbale. Posibile profesii: contabil, asistent administrativ, casier, operator calculator, analist financiar, secretară, bibliotecar, operator telefonie.

15

Cap .2 Căutarea unui loc de muncă

Cap .2 .1 Identificarea unui loc de muncă

Din punctul de vedere al celui care caută o slujbă, locurile de muncă se pot clasifica în:

• cunoscute publicului larg (de exemplu, cele anunţate în presă) pentru care există concurenţă;

• cunoscute doar la nivelul firmelor, companiilor respective şi pentru care, practic, nu există o concurenţă reală.

Se poate face prin:

• apelarea la o agenţie de ocupare a forţei de muncă; • consultarea familiei, prietenilor, foştilor colegi de şcoală şi profesori, rudelor, vecinilor

şi cunoştinţelor; • consultarea cu regularitate a ziarelor care publică anunţuri cu oferte de locuri de muncă; • identificarea altor anunţuri cu oferte de locuri de muncă afişate la intrarea în anumite

instituţii; • realizarea unui anunţ într-o publicaţie specializată; • participarea la târgurile de job-uri organizate periodic de agenţiile de ocupare a forţei

de muncă; • solicitarea unei audienţe la o anumită firmă; • consultarea site-urilor specializate şi înscrierea într-o bază de date specializată în acest

sens.

În vederea desfăşurării cu succes a acestei etape de identificare a unui loc de muncă, cei interesaţi ar trebui să:

• stabilească un orar săptămânal, care să faciliteaze organizarea activităţilor; • încerce să obţină informaţii despre natura activităţilor firmei/ organizaţiei căreia

urmează să se adreseze, despre importanţa acesteia, produsele pe care le oferă etc; • relaţioneze cu cât mai multe persoane, pentru a mări şansele de a găsi un loc de muncă; • consulte anunţurile cu oferte de serviciu (rubrica de mică publicitate), site-uri de job-uri

(reţeaua Internet), agenţiile de ocupare şi recrutare, târgurile de joburi; • contacteze direct angajatorul (firma, organizaţia); • redacteze CV-ul şi să-l trimită posibililor angajatori sau să-l înscrie în baze de date

specializate.

16

Cap .2 .2 Tehnici si metode de căutare a unui loc de muncă

Există mai multe strategii de căutare a unui loc de muncă :

• căutarea oarbă a locurilor de muncă - se caută anunţuri cu oferte de locuri de muncă în ziare, reviste, anunţuri stradale, internet, relaţii oferite de prieteni, cunoştinţe etc.

• căutarea focalizată - când persoana este conştientă de propriile aptitudini şi interese; deci caută ceva în funcţie de profesia pentru care este calificat;

• strategia pescuitului care presupune aşteptarea locului de muncă cel mai potrivit.

Pentru şomeri, o altă variantă este apelarea şi la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă - A.J.O.F.M. - sau alte agenţii judeţene/regionale de plasare a forţei de muncă.

De asemenea, internetul este o resursă foarte bună de căutare a unui loc de muncă, prin site-urile diferitelor companii etc. Este mai bine să nu vă bazaţi doar pe internet ca să găsiţi un loc de muncă, ci să utilizaţi eficient toate mijloacele avute la dispoziţie în acest sens.

Recomandările din lista următoare vă pot ajuta să nu cădeţi în capcană:

• Nu acceptaţi oferte de muncă de la persoanele fizice, chiar dacă acestea sunt cunoştinţe; ofertele pot ascunde „amănunte” asupra cărora trebuie să cereţi explicaţii.

• Nu acceptaţi ofertele de genul „plătesc eu cheltuielile pentru tine şi tu îmi vei da banii mai târziu”. Sunt riscante! Nimeni nu are dreptul să vă forţeze să munciţi pe gratis!

• Munca „la negru” înseamnă că renunţaţi la drepturile voastre legale: de a fi plătiţi conform muncii pe care o prestaţi, la concediul medical şi de odihnă, la asigurările sociale etc.

Nu uitaţi: Culegeţi informaţii atât despre reputaţia firmei la care doriţi să apelaţi, cât şi despre succesul pe care îl are în plasarea indivizilor.

Fiţi atenţi atunci când semnaţi un contract cu astfel de firme şi la clauzele privind comisionul cerut.

17

Cap .3 Instrumente necesare pentru căutarea unui loc de muncă

Cap .3 .1 Curriculum vitae

Realizarea unui Curriculum Vitae, a unei scrisori de intenţie şi prezentarea la interviu sunt strâns legate de informaţiile deja cunoscute despre o anumită ocupaţie.

Adesea, când o persoană caută un loc de muncă, se întâlneşte cu termenul de „Curriculum Vitae” (CV). Ştim cu toţii că angajatorii vor cea mai potrivită persoană pentru un post . Din acest punct de vedere, scopul unui bun CV este să fie atât de convingător pentru potenţialul angajator, încât să determine şi invitaţia la interviu. CV-ul trebuie să prezinte credibilitate şi să fie interesant. Atunci când ne propunem să realizăm CV-ul trebuie să ne definim principalele obiective în carieră, să avem în vedere deprinderile şi experienţele profesionale pe care dorim să le accentuăm.

Recomandări generale de alcătuire, redactare a unui CV Înainte de a începe redactarea, amintiţi-vă de modul cum vă prezentaţi CV-ul: • Prezentaţi-vă calificările, aptitudinile şi competenţele în mod clar şi logic; • Acordaţi atenţie sporită fiecărui detaliu relevant, atât ca fond, cât şi ca formă!

CV-ul ar fi bine: să se întindă pe aproximativ 2-3 pagini; să nu conţină greşeli gramaticale sau de exprimare; să conţină un text clar şi uşor de urmărit. Paragrafele să nu fie prea lungi (greu de urmărit); informaţia să fie aşezată într-o ordine logică; să includă neapărat datele generale, de tip: nume, adresă, telefonul şi adresa de e-mail, precizate încă de la început; să nu conţină repetiţii deranjante, ar fi de dorit să fie folosite verbe care indică acţiunea, precum „a dezvolta”, „a conduce” pentru a sublinia realizările tale şi nu propoziţii declarative precum „am participat”, „am asistat la”, iar pe cât se poate, să fie evitate construcţiile pasive, precum „eram responsabil cu …”18

PARTEA 2

Cap .3 .2 Scrisoare de intenţie

La angajare, dosarul trebuie să conţină, alături de CV şi referinţe (pe o foaie separată), o SCRISOARE DE INTENŢIE prin care să îi comunicaţi angajatorului cine sunteţi şi de ce îi trimiteţi C.V.-ul.

Structura scrisorii de intenţie/prezentare: Dreapta sus: Numele și adresa candidatului Stânga jos: Data Prima linie: Numele persoanei care se ocupă de interviuA doua linie: Numele companiei A treia linie: Adresa companiei Textul: Încă din paragraful introductiv scrisoarea trebuie să stimuleze interesul angajatorului şi să-l determine să citeasca CV-ul ataşat ei. Tocmai de aceea este necesar ca stilul abordat să fie concis, clar, pertinent. Nu trebuie să depaşească o pagină, 3 - 4 paragrafe scurte şi concise fiind suficiente.

În primul paragraf se va preciza postul vizat şi sursa de la care a fost obţinută informaţia. În următorul paragraf se va descrie pe scurt experienţa profesională, domeniile de expertiză, nivelul de competenţă atins. Acest paragraf trebuie să trimită cititorul la consultatea CV-ului. Mai departe (într-un alt paragraf) se va realiza o sumarizare a calităţilor personale, a deprinderilor, abilităţilor. În paragraful de încheiere se solicită într-un mod politicos acordarea unui interviu de angajare. Se precizează unde şi cum poate fi contactat candidatul, respectiv se mulţumeşte angajatorului pentru şansa acordarii unui interviu.

Sugestii pentru redactarea unei scrisori de prezentare:

• să nu depăşească o pagină; paragrafele vor trebui să se limiteze la 4-5 propoziţii, iar acestea trebuie să fie scurte;

• tehnoredactaţi scrisoarea pe calculator; folosiţi hârtie de calitate; • verificaţi ortografia şi punctuaţia; • cereţi unui prieten să citească scrisoarea ca să vă dea sugestii sau să vă corecteze

greşelile; prezentaţi motivul solicitării şi postul sau domeniul pe care le vizaţi. • precizaţi inclusiv cum aţi aflat despre acest job; explicaţi ce anume v-a trezit interesul

faţă de respectivul job şi respectiva companie; precizaţi când sunteţi disponibil (zile, între ce ore etc.).

19

Cap .3 .3 Prezentarea la un interviu

După ce aţi parcurs etapa de preselecţie pe baza CV-ului şi a Scrisorii de intenţie/ prezentare, urmeză INTERVIUL.

Structura unui interviu include: • introducere: se stabileşte contactul vizual cu intervievatorul, se exprimă un zâmbet

cald, se adoptă o postură adecvată. Se recomandă să vă îmbrăcaţi curat şi cu gust, în mod adecvat situaţiei, să ajungeţi cu câteva minute mai devreme, să aduceţi copii ale CV-ului, să aveţi hârtie de scris, pix;

• întrebările preliminare: de obicei angajatorul începe discuţia; chiar este bine să vă pregătiţi câteva fraze / formule de început, de genul ,,Înţeleg că acest post implică …’’;

• întrebările centrale: vizează deprinderile şi cunoştinţele necesare ocupării postului.

În continuare, sunt prezentate câteva întrebări tipice utilizate în cadrul unui interviu:• De ce doriţi să fiţi angajat la noi? • De ce doriţi să prestaţi meseria de ...? • Ce ştiţi despre meseria de ...? • Aţi mai lucrat într-o meserie ca aceasta sau una înrudită cu ea? • Cum aţi aflat despre intenţia noastră de a angaja un om pe postul de ...? • Ştiţi să faceţi lucrul X? • Ce experienţă de muncă aveţi în domeniul Y? • Ce calităţi personale vă fac să credeţi că aţi fi potrivit pentru acest loc de muncă? • Sunteţi capabil să lucraţi în condiţii de stres? • De ce v-aţi părăsit/aţi renunţat la ultimul loc de muncă? • Ce planuri aveţi pentru viitor? Sunteţi capabil să vă perfecţionaţi continuu în meseria Z?

Dar ce se întâmplă dacă interviul eşuează?Sunt multe moduri prin care un interviu poate să eşueze. Fie că ajungeţi prea târziu, fie că aveţi emoţii prea mari şi nu vă puteţi concentra. Toate acestea, din păcate, au impact negativ asupra interviului, iar situaţia nu e din start roză… Nu intraţi în panică! Mai puteţi salva interviul.

Salvarea unui interviuPrimul pas: Faceţi o pauză, inspiraţi şi...zâmbiţi. Limbajul corpului are un rol principal într-un interviu. Zâmbiţi, pentru că vă veţi simţi mult mai confortabil ... O persoană care zâmbeşte pare o persoană optimistă.

20

Dar să vedem ce tehnici putem folosi pentru a salva situaţia: • Puneţiîntrebăriinterviatorului. Dacă simţiţi că pur şi simplu nu reuşiţi să daţi răspunsuri

corecte, încearcaţi să schimbaţi tactica şi puneţi câteva întrebări care au sens în contextul respectiv, ca de exemplu: Ce fel de mediu de lucru există în companie? ; Cum arată o zi de lucru obişnuită aici...?

• Luaţi pulsul situaţiei. Dacă interlocutorul pare plictisit sau rămâne rece la ceea ce spuneţi, opriţi-vă! Sinceritatea poate să impresioneze, iar francheţea îl va convinge că sunteţi o persoană care are ceva de spus. În cazul în care aţi înţeles greşit întrebarea sau aceasta nu a fost formulată destul de clar, nu vă chinuiţi – pur şi simplu, cereţi clarificări.

Dacă simţiţi că aţi făcut tot ce aţi putut, dar nu l-aţi încălzit pe angajator atunci, demn, mergeţi mai departe, nu este un capăt de ţară! Sunt o grămadă de motive pentru indispoziţia acestuia, ... marea majoritate fără legătură cu situaţia de faţă. Nu vă pierdeţi speranţa şi nu lăsaţi deznădejdea să vă doboare.

Amintiţi-vă: Există un loc de muncă, undeva, special pentru fiecare dintre noi!

În concluzie, tot ce trebuie să faceţi este să vă amintiţi câteva „reguli” simple:

• Pregătiţi-vă pentru interviu cu ceva timp înainte; • Nu mestecaţi gumă şi nu fumaţi în timpul interviului; • Îmbrăcaţi-vă clasic, decent, cu un aspect îngrijit; • Nu vă priviţi ceasul; • Priviţi intervievatorii în ochi, fără exagerări; • Fiţi atenţi pentru a nu fi nevoie să vi se repete; • Nu întrebaţi despre avantaje, chiar din primele momente ale interviului; • Nu încercaţi să vă impresionaţi intervievatorul etalându-vă personalitatea; • Nu pomeniţi de probleme personale; • Închideţi telefonul mobil; • Nu vă jucaţi cu nimic în timpul interviului (diverse obiecte personale); • Niciodată nu criticaţi pe nimeni, în special un alt angajator; • Nu ezitaţi la plecare. Un bun rămas prea lung poate fi jenant.

21

Cap .4 Sfaturi pentru asigurarea succesului în angajare

CE NE TREBUIE PENTRU A AVEA SUCCES?

• Ambiţie • Informare • Demnitate • Diplomaţie • Răbdare • Promptitudine • Curaj • Relaţii

5 LUCRURI DESPRE CARIERĂ

• Evitaţi bârfele la job • Puneţi-vă munca în valoare • Recunoaşteţi atunci când aţi greşit • Socializaţi cu grijă cu colegii în afara jobului • Nu subestimaţi lucrurile mărunte

NU UITAŢI, individulestepropriulsăumanagerşitrebuiesă-şiconducăpropriapersoanăcapeoafacererentabilă.

22

SUCCES

Cap .5 Ce este antreprenoriatul ?

Cap .5 .1 De la ideea de afaceri la decizia de a demara afacerea

Începerea unei afaceri presupune, într-o primă fază, existenţa unei idei care să răspundă unei nevoi a pieţei/clienţilor. La inceput de drum ar fi bine să ne punem trei întrebări esenţiale:

• Este ideea de afaceri clară?• Este ideea profitabilă?• Este fezabilă transformarea oportunităţii într-o afacere de succes?

Toţi oamenii au idei. Întreprinzătorii ar trebui să aibă însp idei PROFITABILE și PRACTICE!

Unul din primii pași pe care trebuie să îl facă un întreprinzător este de a găsi răspuns la întrebarea:Găsesc o idee de afaceri și apoi îmi fac o firmă pentru a pune în aplicare aceasta idee, sau îmi fac mai întâi o firma și apoi găsesc o idee de afaceri?Răspunsul la această întrebare este legat de evaluarea personală pe care trebuie să și-o facă în prealabil fiecare întreprinzător.Se apreciază in multe cazuri că stabilirea ideii de afaceri este prioritară, firma reprezentând un instrument pentru transpunerea ei în realitate.“Am o idee de afaceri viabilă?” Aceasta este de asemenea o întrebare de la care ar trebui să se pornească în încercarea de a gasi răspunsuri, înainte de start.Ce înseamnă o „idee viabilă”? În primul rând, o idee care vine în întâmpinarea cerinţelor pieţei, a clienţilor, fiind capabilă să facă faţă mediului concurenţial. O idee care poate fi aplicată în practică, fiind profitabilă pe termen lung. Ideea de afaceri constituie fundamentul unei afaceri de succes.Întreprinzătorul trebuie să fie permanent atent la noi idei de afaceri și la identificarea lor. El poate folosi diverse surse de inspiraţie: experienţe anterioare de muncă, pasiuni sau experienţa personală, mediul economico-social în care activează, căutări sistematice din surse diverse.

Verifică realismul proiectului tău!

• Crezi că ai găsit cea mai potrivită idee de afaceri! • Cum afli dacă e viabilă sau nu?• După ce ai tras concluziile de rigoare în urma cercetării prealabile și ai formulat

câteva idei care „par să meargă”, evaluezi și analizezi oportunităţile și riscurile pe care le prezintă fiecare în contextul mediului concurenţial, ţinând cont de factorii politici, legislativi, economici, culturali.

• Fiecare idee de afaceri este o combinaţie de puncte tari și puncte slabe. Condiţia de bază însă, este ca acestea să fie identificate corect și apoi puse în balanţă, ţinând cont de oportunităţile pe care le oferă mediul extern, dar și de ameninţări.

23

Intrebări pe care ar trebui să ţi le pui înainte de lansarea în afaceri

• Cine sunt clienţii tăi? • Ce nevoi au clienţii tăi?• Cum își rezolvă clienţii nemulţumirile în prezent?• Cum sunt afectaţi clienţii de neajunsurile celorlalţi întreprinzători de pe piaţă?• Care este soluţia ta (idei de afaceri, produse, servicii, combinaţia lor)?• Cum vor profita clienţii de produsele tale și cum vei cuantifica aceste beneficii?• Cum vei face bani din afacerea ta?• Cat de mare este piaţa ta?• Cine sunt rivalii tăi și cum te raportezi la ei?• Cum se împacă afacerea ta cu competenţele angajaţilor?• Cum îi poţi implica pe clienţi în procesul de identificare a unei soluţii optime?• Aceasta afacere va genera profituri suficient de sustenabile?

Din primul moment în care întreprinzătorul își începe activitatea, apare pentru el problema banilor necesari pentru funcţionarea afacerii în primele luni, în care nu are nici un fel de încasări.

Are nevoie de fonduri pentru a plăti: materii prime, chirie și utilităţi sediu, salarii anagajaţi, servicii contabilitate și multe altele.Daca întreprinzătorul are propriile resurse financiare (ceva bani puși deoparte), atunci problema este mai simplă. Din păcate, în marea majoritate a cazurilor, foarte multe persoane s-au hotărât să devină întreprinzători tocmai pentru a rezolva problema unor venituri lunare insuficiente și în speranţa unor caștiguri substanţiale din propria activitate.

Și deci, ne întoarcem la intrebarea: De unde luăm bani? Există mai multe soluţii. Ele trebuie doar bine analizate, pentru a reduce la minim riscurile posibile. Să vedem doar câteva variante, aflate la îndemâna potenţialului întreprinzător:

Fondurile proprii și cele împrumutate de la persoane apropiate: prieteni, rude, cunoscuţi

Aceasta este soluţia la care se apelează cel mai adesea în cazul noilor afaceri. De obicei instituţiile bancare sunt mai puţin deschise în a oferi credite firmelor aflate la inceput de drum. Fondurile proprii ale întreprinzătorului oferă avantajul unei siguranţe mai mari. Nu este necesară prezentarea unui plan de afaceri detaliat.

24

Cap .5 .2 Cum îmi finanţez afacerea? De unde iau bani?

Dezavantajele finanţării din surse proprii trebuie luate în calcul:

• fondurile proprii sunt în general destul de limitate și nu pot asigura în totalitate necesarul de capital pentru o dezvoltare normală a afacerii

• în caz de eșec al afacerii, pierderea va fi suportată în întregime de întreprinzător

Creditul bancar

Creditul bancar reprezintă o sursă principală de fonduri, în special pentru firmele mici și mijlocii. În cazul României, accesul la credit al firmelor noi sau de mici dimensiuni este mai dificil.

Avantajele creditului bancar:

• obţinerea de fonduri suplimentare, peste cele proprii• stabilirea unei relaţii cu o instituţie financiară cunoscută, accesul mai ușor la alte servicii

furnizate de către bancă• obţinerea unui credit poate funcţiona ca un semnal ce atestă viabilitatea afacerii în faţa

altor investitori potenţiali• necesitatea de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei

cereri de creditare poate “forţa” întreprinzătorul să își analizeze în mod obiectiv afacerea

Dezavantaje ale creditului bancar

• riscul de a pierde garanţiile depuse sau chiar riscul de faliment în cazul nerestituirii creditului

• implicarea unui factor “extern” în managementul firmei, apariţia unor restricţii• expunerea la riscuri noi - de exemplu riscul ratei dobânzii• riscul întreruperii creditării în cazul unor evenimente nefavorabile pentru firmă

Programe speciale de finanţare

Firmele au acces la diferite programe de finanţare nerambursabile. Surse potenţiale de finanţare sunt programele Uniunii Europene, cele ale guvernului României etc. Obţinerea unor astfel de finanţări presupune informarea permanentă asupra programelor existente și contactarea unui consultant pentru a afla condiţiile de accesare.Înainte de a se angaja pe aceasta cale, întreprinzătorul va trebui să estimeze corect efectele unei astfel de mișcări strategice. Fondurile acordate în condiţii teoretic avantajoase se pot dovedi o problemă în cazul în care firma nu are capacitatea de a le folosi în condiţiile prevăzute de finanţator.

25

Cap .5 .3 Care este cea mai potrivită formă legala de înregistrare a afacerii pentru mine?

Orice persoană care intenţionează să deschidă o afacere trebuie să cunoască în primul rând cadrul legal care reglementează domeniul antreprenoriatului.

Principalele forme legale de organizare a unei afaceri sunt:

• Persoana fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială • Societate comercială • Societăţi cooperative

Persoana fizică autorizată (PFA) – este persoana autorizată să desfașoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă.

• vârsta minimă de 18 ani;• nu are cazier fiscal;• deţine pregătirea profesională pentru activitatea pentru care se solicită autorizarea;• are un sediu profesional declarat conform legii (drept de folosinţă asupra imobilului la

adresa declarată)

Întreprinderea individuală - Întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoana fizică care are următorul regim juridic:

• nu dobândește personalitate juridică prin înregistrare în registrul comerţului; • întreprinzătorul, în calitate de titular al întreprinderii individuale poate angaja terţe

persoane cu contract individual de muncă ;• întreprinzătorul este asigurat în sistemul public de asigurări sociale; • răspunde cu patrimoiul de afectaţiune și cu întreg patrimoniul în caz de insolvenţă.

Întreprinderea familială - Întreprindere economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.

• Se constituie între membrii unei familii care locuiesc în aceeași localitate.• Sunt consideraţi membrii unei familii, în sensul legii, soţul, soţia și copiii acestora care

au împlinit vârsta de 16 ani, și rudele și afinii pâna la gradul al patrulea inclusiv.

Cum să decid între SRL, PFA sau Întreprindere Individuală?Răspunsul la această întrebare nu este simplu. În primul rând, trebuie știut că între PFA și întreprinderea individuală (ÎI) diferenţele sunt aproape inexistente, mai ales de când și PFA-urile pot avea angajaţi. Faţă de SRL, pe de altă parte, există diferenţe importante. Înfiinţarea se face mai ușor la PFA și ÎI, cu costuri mai mici și documente mai puţine. De asemenea, nu e nevoie de capitalul social, care trebuie deţinut la înfiinţarea unei firme. Şi întreţinerea unui PFA e mai ieftină, deoarece contabilitatea se ţine în partidă simplă și un contabil cere mai puţini bani.

26

Cap .5 .4 Cum îmi promovez afacerea? Cum găsesc clienţii?

O problemă este că pentru eventualele datorii neplătite pot fi executate și bunurile personale. Un alt dezavantaj este că poţi fi tratat ca PFA dependent dacă lucrezi pentru un singur client și/sau folosești infrastructura acestuia, caz în care plătești contribuţii sociale la fel ca un salariat.O firmă, pe de alta parte, poate avea un număr mare de obiecte de activitate, ceea ce e ideal pentru cei care vor să se dezvolte ulterior. Mai mult, nu are nevoie la înfiinţare de acte care să dovedească pregătirea în domeniul de activitate, cum se întâmplă la PFA și întreprinderi individuale. Deși contabilitatea e mai greu de ţinut, oferă flexibilitate mai mare pentru decontarea cheltuielilor și înregistrarea veniturilor.

Care este cea mai bună modalitate de a-ţi promova afacerea? Cum să iţi faci publicitate și să îţi faci remarcat numele în faţa unor potenţiali clienţi atunci când bugetul este limitat, iar afacerea ta este abia la început? Cum poţi face să se răspandească zvonuri despre afacerea pe care o conduci?

• Dacă abia ai început afacerea fă-ţi rapid o carte de vizită și o brosură simplă. Cartea de vizită și broșura îi transmit clientului tău că ești profesionist și că iei în serios această afacere. Oferă aceste carţi de vizită și broșuri tuturor celor care te-ar putea ajuta să găsești clienţi noi.

• Sună-ţi prietenii și rudele și spune-le că ai început o afacere. Vizitează-i și lasă-le câteva cărţi de vizită și broșuri pe care să le distribuie cunoștinţelor.

• Vorbește cu toţi furnizorii de la care te aprovizionezi. Întreabă-i dacă nu au nevoie de produsele sau serviciile tale sau dacă nu cumva stiu pe altcineva care ar avea nevoie. Dacă au locuri speciale pentru broșuri și cărţi de vizită, întreabă-i dacă poţi lăsa acolo și câteva dintre materialele tale de promovare.

• Realizează un site simplu pe internet, în care să descrii afacerea, produsele sau serviciile pe care le oferi.

Chiar daca par niște pași mărunţi, sunt trepte sigure către o promovare eficientă și durabilă!

27

Cap .5 .5 Există riscuri pentru afacerea mea?

Cap .5 .6 Este necesar să îmi îmbunătăţesc calităţile de comunicare și negociere pentru succesul afacerii mele

Iniţiind o afacere, întreprinzătorul își asumă anumite riscuri. Unele sunt inerente desfășurării afacerilor, altele se produc din cauze neprevăzute.

Decizia de iniţiere a unei afaceri trebuie luată numai după atenta analiză a riscurilor implicate.În afaceri există întotdeauna riscul de a pierde, risc care este contrabalansat de oportunitatea de a caștiga. Din acest punct de vedere un întreprinzător de succes este acela care își asumă riscuri. Daca este foarte precaut sau este împotriva riscului, afacerea nu poate prospera pentru că nivelul riscului asumat este determinat întotdeauna de nivelul șansei și volumului câștigului.

Riscurile pot avea atât un caracter intern, referindu-ne aici la greșelile manageriale/de conducere a afacerii, cât și un caracter extern reprezentat practic, de orice eveniment extern care poate afecta în mod negativ derularea activităţilor/lucrărilor într-o companie. Acești factori trebuie avuţi în vedere și situaţiile de risc trebuie monitorizate permanent de către întreprinzător pe toată durata afacerii, fiind luate în considerare atât riscurile interne cât și cele externe.

Gradul succesului unei afaceri rezultă și din modul în care au fost controlate și gestionate riscurile .

De cele mai multe ori insuccesul unei afaceri nu se datorează lipsei abilităţilor manageriale ale întreprinzătorului, ci lipsei abilităţilor de comunicare. Întreprinzătorul comunică în permanenţă cu angajaţii, cu colaboratorii, cu clienţii mai ales, cu reprezentanţii organelor statului.

Cine este clientul?

• Cea mai importantă persoană de care depinde afacerea noastră• Clientul nu este dependent de noi ..., noi suntem dependenţi de el• Clientul nu ne întrerupe munca ..., el este scopul muncii noastre / noi nu îi facem o

favoare servindu-l ... el ne face o favoare că ne dă oportunitatea, ocazia să îl servim• Clientul nu este o persoană cu care să ne contrazicem sau să ne certăm; nimeni nu a

câștigat vreo ceartă cu un client• Clientul este o persoană care ne aduce cerinţele sale; este treaba noastră să manevram

profitabil aceste dorinţe atât pentru el cât și pentru noi.

28

Cap .5 .7 Câteva sfaturi privind contabilitatea afacerii mele

Cap .5 .8 Trebuie să-mi plătesc taxele și impozitele?

Un întreprinzător trebuie să aibă foarte bune calităţi de comunicare, dar în același timp și bune abilităţi de negociere. Negocierea este un talent, un har înnăscut, dar și o abilitate dobândită prin experienţă, formare și învăţare.Pentru un întreprinzător, un negociator bun poate face în trei ceasuri tot atât cât fac zece sau o suta de executanţi în câteva saptămâni sau luni.În cadrul unei negocieri îţi propui să câștigi ceea ce ţi-ai propus, dar în același timp și partenerul de negociere să fie la rândul lui mulţumit de rezultatul final.

Contabilitatea este știinţa și arta stăpânirii afacerilor.Orice entitate persoană juridică, nu poate funcţiona decât împreună cu propria contabilitate, ca o cerinţă obiectivă a gestiunii financiare, ordinea și disciplina fiind cerinţe ale legii, dar si ale propriului statut.

Dacă sunteţi un PFA, sau titular al unei Întreprinderi Individuale trebuie să realizaţi contabilitatea organizaţiei în partida simplă. Realizarea acestor înregistrări contabile poate fi realizată și de către întreprinzător.

Pentru o societate cu raspundere limitată este necesară realizarea contabilităţii în partidă dubla, deci este necesar să avem neaparat un contabil sau un expert contabil, fie angajat al firmei, fie într-o colaborare.

Oricum întreprinzătorul, chiar dacă nu are cunoștinţe de contabilitate, trebuie să fie capabil să citească documentele de raportare: balanţa, bilanţul și contul de profit și pierdere, și de asemenea să întocmească un flux de numerar.

Ca urmare a desfășurării unei activităţi economice, societăţile trebuie să vireze către stat o serie de taxe și impozite, cum ar fi impozitul pe venit, impozitul pe profit, taxe speciale de consum, taxa pe valoarea adaugată etc.

• Impozite și taxe locale - În accepţiunea generală, impozitele reprezintă orientarea către stat a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.

• Impozitul pe profit - Profitul impozabil reprezintă diferenţa între veniturile obţinute și cheltuielile aferente acestor venituri cu excepţia cheltuielilor nedeductibile. De asemenea reprezintă baza pentru calcularea, recalcularea și regularizarea impozitului pe profit cu bugetul statului. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotelor de impozit stabilite legal, asupra profitului impozabil determinat pe baza cotelor înscrise lunar în contabilitate. 29

Cap .6 Un plan de afaceri simplu – condiţie a succesului afacerii mele

• Impozitul pe salarii și alte venituri - Ceea ce se impozitează reprezintă totalitatea sumelor brute primite în cursul unei luni sub formă de salarii și alte drepturi salariale, precum și orice alte venituri în natură obţinute de o persoană fizică ce desfasoara o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege.

• Taxa pe valoarea adăugată - este un impozit indirect datorat bugetului de stat. În România cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% si se aplică operaţiunilor impozabile, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

De ce ai nevoie de un plan de afaceriO afacere, indiferent de tipul ei, trebuie să se bazeze pe o strategie, să aibă o planificare strictă a acţiunilor, în termeni de resurse financiare, ofertă, obiective etc. Planul de afaceri reprezintă sinteza principalelor date ale business-ului, incluzând ideea de afacere, proiectul dezvoltării acesteia și calculele aferente. Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina parcursul unei întreprinderi într-o anumită perioada de timp. El stabilește misiunea, obiectivele, strategia și planurile de acţiune pentru derularea unei activităţi specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Utilitatea planului de afaceri este atât internă (ca instrument de lucru al managerilor) cât și externă (pentru obţinerea unei finanţări, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o altă firmă).

Structura unui Plan de afaceriPlanul de afaceri reprezintă, pe de o parte, un instrument de control al intregului proces de pornire și susţinere a afacerii. Pe de altă parte, un plan de afaceri este un indicator important al maturităţii afacerii în raport cu mediul de business.Planul de afaceri oferă clienţilor, furnizorilor, partenerilor, finanţatorilor sau acţionarilor o suită de informaţii specifice despre afacere, structurate, în general, în urmatoarea succesiune:

• Titlul și scurtă descriere a afacerii• Obiective• Strategia afacerii• Echipa și managementul companiei• Prezentarea produselor/serviciilor• Analiza pieţei• Informaţii financiare

30

PARTENERIAT

31

BENEFICIAR:

PARTENERI:

PROJECT CONSULTING AGE SRL Adresa: B-dul Unirii, nr.57, Bl. E4, Sc. 4,

Et.4, Ap.103, sector 3, BucurestiTelefon/fax: 021 321 60 36

E-mail:consulting.age@gmail.comhttp://www.consultingage.ro

ASOCIAŢIA CAMERA MEȘTEȘUGARILOR SATU MARE

Adresa: Str. Fragilor Nr. 1, Satu Mare, judeţul Satu Mare

Telefon: 0261 - 710 316, Fax: 0361 - 807 159E-mail sm@cameramestesugarilor.rohttp://www.cameramestesugarilor.ro

COMUNA TURŢ Adresa: str. Piata Eroilor, nr. 18,

Comuna Turt, judeţul Satu MareTelefon: 0741 – 074 348, 0261 - 834 672

Fax: 0261 - 834 574Emali: comunaturt_posdru@yahoo.com

http://www.primariaturt.ro

AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ SATU MARE

Adresa: Str. Ion Ghica nr. 36, Satu Mare,judeţul Satu Mare

Telefon: 0745 -524 256, 0261 770 237Email: ajofmsm@sm.anofm.rohttp://www.satumare.anofm.ro

Editor: Project Consulting AgeEditia: 1Data: 30 Mai 2014

Titlul Programului : Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Titlul proiectului : “Dezvoltarea Resurselor UMane în mediul rural din judeţul Satu Mare - DRUM spre ocupare”

Data publicării: Mai 2014

Editorul materialului: Project Consulting Age SRL

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Dezvoltarea Resurselor UMane în mediul ruraldin judeţul Satu Mare - DRUM spre ocupare

Pentru detalii vizitaţi: http://drum.consultingage.ro