din documentul „texte adoptate” · fondul european de investiții strategice ***i rezoluţia...
TRANSCRIPT
PARLAMENTUL EUROPEAN 2015 - 2016
EXTRAS
DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”
DIN PERIOADA DE SESIUNE
24 iunie 2015
RO Unită în diversitate RO
3
CUPRINS
P8_TA-PROV(2015)0236 ........................................................................................................ 5 FONDUL EUROPEAN DE INVESTIȚII STRATEGICE ***I
P8_TA-PROV(2015)0238 .................................................................................................... 131 EVALUAREA CADRULUI DE GUVERNANȚĂ ECONOMICĂ: BILANȚ ȘI PROVOCĂRI
5
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0236
Fondul european de investiții strategice ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 iunie 2015 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul
european de investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013
și (UE) nr. 1316/2013 (COM(2015)0010 – C8-0007/2015 – 2015/0009(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2015)0010),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 172, articolul 173, articolul 175 al
treilea paragraf și articolul 182 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie
(C8-0007/2015),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European1,
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor2,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 9
iunie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294
alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru
afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolului 55 din
Regulamentul de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru afaceri
economice și monetare și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,
Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru
ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și
1 Avizul din 19 martie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
2 Avizul din 16 aprilie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
6
siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,
Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,
Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-
0139/2015),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. aprobă declarația comună făcută de Parlamentul European, Consiliu și Comisie anexată
la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii
Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;
3. ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție, care vor fi publicate în seria
L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului
legislativ;
4. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
7
P8_TC1-COD(2015)0009
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 24 iunie 2015 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului
privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere
în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a
Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru
investiții strategice
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 172 și
173, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 182 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European3,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor4,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară5,
3 Avizul din 19 martie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
4 Avizul din 16 aprilie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
5 Poziția Parlamentului European din 24 iunie 2015.
8
întrucât:
(1) Criza economică și financiară a dus la o scădere a nivelului de investiții în cadrul
Uniunii. Investițiile au scăzut cu aproximativ 15 % față de perioada de vârf din
2007. Uniunea suferă în special din cauza lipsei investițiilor ca urmare a
▌constrângerilor bugetare suferite de statele membre și din cauza creșterii
economice slabe, ceea ce a dus la incertitudini pe piață în ceea ce privește viitorul
economic. Această absență a investițiilor, care a fost deosebit de acută în statele
membre cele mai afectate de criză, a încetinit redresarea economică și afectează în
mod negativ crearea de locuri de muncă, perspectivele de creștere și competitivitatea
pe termen lung, existând posibilitatea ca aceasta să împiedice realizarea
obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. Este nevoie să se consolideze atractivitatea investițiilor în
Europa și în infrastructura unei economii moderne bazate pe cunoaștere.
9
(2) Sunt necesare acțiuni cuprinzătoare pentru a inversa cercul vicios creat de lipsa
investițiilor și de disparitățile tot mai accentuate dintre regiuni și pentru a
consolida încrederea în economia Uniunii. Totodată, stimulentele pentru crearea
unui mediu favorabil investițiilor în statele membre ar putea impulsiona
redresarea economică. Împreună cu reimpulsionarea finanțării investițiilor,
reformele structurale eficiente și durabile din punct de vedere economic și social,
precum și responsabilitatea fiscală constituie mijloace de a crea un cerc virtuos în
care proiectele de investiții contribuie la sprijinirea ocupării forței de muncă și a
cererii și duc la o reducere durabilă a deviației PIB-ului, precum și la evoluția
potențialului de creștere. Un Fond european pentru investiții strategice (FEIS),
consolidat prin contribuțiile statelor membre, trebuie să completeze strategia
globală de îmbunătățire a competitivității Uniunii și de atragere a investițiilor.
10
(3) Pentru a maximiza impactul FEIS asupra ocupării forței de muncă, statele
membre ar trebui să continue să întreprindă reforme structurale eficace și
sustenabile din punct de vedere economic și social, precum și alte inițiative, cum
ar fi programe de formare și politici active privind piața muncii, sprijinirea unor
condiții favorabile creării de locuri de muncă durabile și de calitate și investiții în
politici sociale bine direcționate, în conformitate cu Pachetul privind investițiile
sociale din 2013. În plus, statele membre ar trebui să desfășoare activități
suplimentare, cum ar fi programe de formare specifice prin care să se garanteze
concordanța dintre competențele lucrătorilor și nevoile sectoarelor care
beneficiază de FEIS, servicii de afaceri adaptate întreprinderilor pentru a le
pregăti pentru o eventuală extindere și creare de noi locuri de muncă, precum și
sprijinirea noilor întreprinderi și a persoanelor care desfășoară o activitate
profesională independentă.
(4) Forumul G20, prin intermediul Inițiativei globale pentru infrastructură, a recunoscut
importanța investițiilor pentru creșterea cererii, pentru mărirea productivității și
pentru stimularea creșterii și s-a angajat să creeze un climat favorabil unor niveluri
mai ridicate de investiții.
11
(5) De-a lungul crizei economice și financiare, Uniunea a făcut eforturi pentru a
promova creșterea, în special prin intermediul inițiativelor prevăzute în strategia
Europa 2020 care a instituit o abordare pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, precum și prin intermediul semestrului european pentru
coordonarea politicilor economice. Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a
consolidat rolul în stimularea și promovarea investițiilor în Uniune, parțial prin
intermediul unei majorări de capital în ianuarie 2013. Sunt necesare măsuri
suplimentare pentru a asigura acoperirea corespunzătoare a nevoilor de investiții și
macroeconomice ale Uniunii ▌, utilizarea eficientă a lichidităților disponibile pe
piață și încurajarea direcționării acestor lichidități către finanțarea de proiecte de
investiții viabile.
(6) La 15 iulie 2014, președintele ales al Comisiei ▌a prezentat Parlamentului European
▌orientări politice pentru următoarea Comisie. Respectivele orientări politice făceau
apel la mobilizarea unei sume de „până la 300 miliarde EUR în investiții publice și
private suplimentare în economia reală în următorii trei ani” pentru a stimula
investițiile în vederea creării de locuri de muncă.
12
(7) La 26 noiembrie 2014, Comisia a emis o Comunicare intitulată „Un plan de investiții
pentru Europa” (denumit în continuare „Planul de investiții”), care prevedea crearea
FEIS, a unui portal transparent de proiecte de investiții la nivelul Uniunii (Portalul
european de proiecte de investiții) și a unei platforme de consiliere (Platforma
europeană de consiliere în materie de investiții) și care a pus accentul pe o agendă
pentru înlăturarea obstacolelor în calea investițiilor și pentru finalizarea pieței
interne.
(8) Consiliul European din 18 decembrie 2014 a conchis că „stimularea investițiilor și
abordarea disfuncționalităților pieței în Europa este o provocare politică cheie” și că
„noul accent pe investiții, împreună cu angajamentul statelor membre de a
intensifica reformele structurale și de a urmări o consolidare fiscală favorabilă
creșterii, va oferi baza pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în
Europa” ▌. Consiliul European a lansat un apel pentru „crearea unui Fond
european pentru investiții strategice (FEIS) în Grupul BEI cu scopul de a mobiliza
investiții noi în valoare de 315 miliarde de euro între 2015 și 2017” și a invitat
Grupul BEI „să demareze activitățile utilizând propriile fonduri începând cu
ianuarie 2015”. De asemenea, Consiliul European a subliniat faptul că „FEIS va
completa și se va alătura programelor în desfășurare ale UE și activităților
tradiționale ale BEI”.
13
(9) La 13 ianuarie 2015, Comisia a emis o Comunicare intitulată „Utilizarea optimă a
flexibilității în cadrul normelor existente ale Pactului de stabilitate și de creștere”,
în care a detaliat modul în care va aplica aceste norme.
(10) La 24 iunie 2015, Comisia a declarat că „fără a aduce atingere prerogativelor
Consiliului în punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC),
contribuțiile unice ale statelor membre la FEIS sau la platformele tematice de
investiții sau la platformele de investiții la care participă mai multe țări, instituite
pentru punerea în aplicare a planului de investiții, fie că sunt realizate de un stat
membru sau de băncile naționale de promovare care sunt clasificate în sectorul
public general sau care acționează în numele unui stat membru, ar trebui ca, în
principiu, să reprezinte măsuri unice, în înțelesul articolului 5 din Regulamentul
(CE) nr. 1466/97 al Consiliului6 și al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr.
1467/97 al Consiliului7”.
6 Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea
supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1)
7 Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și
clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).
14
(11) FEIS ar trebui să facă parte dintr-o strategie cuprinzătoare menită să abordeze
incertitudinile legate de investițiile publice și private și să reducă decalajele în
materie de investiții din Uniune. Strategia se sprijină pe trei piloni: mobilizarea
resurselor financiare pentru investiții, aducerea investițiilor la economia reală și
îmbunătățirea mediului de investiții în Uniune. Strategia ar trebui să încurajeze
competitivitatea și redresarea economică și ar trebui să aibă caracter
complementar cu obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale în toată
Uniunea. FEIS ar trebui văzut ca o completare la toate celelalte acțiuni necesare
pentru reducerea decalajelor în materie de investiții din Uniune și ca un stimulent
pentru noi investiții, datorită faptului că acționează ca fond de garantare.
15
(12) Mediul de investiții din Uniune ar trebui îmbunătățit prin eliminarea obstacolelor în
calea investițiilor, prin garantarea faptului că nu există discriminare bazată pe
gestionarea publică sau privată a proiectelor, prin consolidarea pieței interne și
prin creșterea gradului de previzibilitate a reglementărilor. În Comunicarea sa
intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2015: un nou început”, Comisia
a anunțat că o prioritate politică este aceea de a „reduce sarcina reprezentată de
reglementare, menținând, în același timp, un nivel ridicat de protecție socială, a
sănătății și a mediului, precum și o diversitate de oferte la dispoziția
consumatorilor” și că „va efectua o revizuire generală a normelor, pentru a [se]
asigura că acestea contribuie la realizarea agendei pentru creștere economică și
locuri de muncă”. Comisia și statele membre ar trebui să se angajeze la această
sarcină în cel mai scurt timp. Activitatea FEIS, precum și investițiile din Uniune în
general, ar trebui să beneficieze de aceste activități paralele.
16
(13) Scopul FEIS ar trebui să fie acela de a contribui la soluționarea dificultăților de
finanțare și de punere în aplicare a investițiilor strategice, transformatoare și
productive, cu o valoare adăugată ridicată din punct de vedere economic, social și
al mediului, care să contribuie la realizarea obiectivelor politicilor Uniunii, cum
sunt cele menționate în Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului8, Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului9, Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului10
și Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului11
. FEIS ar trebui să ofere o
impulsionare imediată a economiei Uniunii și să îmbunătățească accesul ▌la
finanțare, și competitivitatea întreprinderilor și a altor entități, cu un accent
deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pe întreprinderile mici cu
capitalizare medie, în vederea reducerii nivelului șomajului și stimulării creșterii
economice în Uniune. FEIS ar trebui să sprijine deci investițiile strategice cum ar
fi, dar nu numai, proiectele de interes comun care au ca obiectiv: să finalizeze
piața internă în sectoarele transportului, telecomunicațiilor și infrastructurii
energetice, inclusiv în ceea ce privește interconexiunile de transport și energie,
precum și în domeniul infrastructurii digitale; să extindă utilizarea energiei din
surse regenerabile, precum și eficiența energetică și a utilizării resurselor; să
dezvolte și să modernizeze sectorul energetic în conformitate cu prioritățile uniunii
energetice, printre care securitatea aprovizionării cu energie; și să contribuie la
dezvoltarea durabilă a acestor sectoare și să exploateze sinergiile potențiale dintre
8 Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33)
9 Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).
10 Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
11 Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).
17
acestea. De asemenea, investițiile respective ar trebui să includă proiecte de
interes comun în domeniul dezvoltării urbane și rurale, în domeniul social și în
domeniile mediului și resurselor naturale; proiecte care consolidează baza
științifică și tehnologică a Uniunii și care stimulează beneficiile pentru societate și
o mai bună exploatare a potențialului economic și industrial al politicilor de
inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, inclusiv a infrastructurii de cercetare
și a facilităților proiectelor-pilot și demonstrațiilor; precum și proiecte referitoare
la capitalul uman, cultură și sănătate. Stimulentele bazate pe piață și
adiționalitatea oferită de FEIS ar trebui să garanteze axarea FEIS pe proiecte
viabile din punct de vedere social și economic, fără alocări sectoriale sau
regionale prealabile, în special pentru a aborda nevoile de investiții majore sau
disfuncționalitățile pieței. În același timp, FEIS ar trebui să fie capabil să sprijine
proiectele viabile din perspectivă ecologică și să aducă avantaje pentru industriile
și tehnologiile cu un potențial de creștere ridicat, precum și să contribuie la
tranziția către o economie ecologică, durabilă și eficientă din punct de vedere al
utilizării resurselor. Prin depășirea dificultăților de investiții actuale din Uniune și
reducerea disparităților regionale, FEIS ar trebui să contribuie la consolidarea
competitivității, a potențialului de cercetare și inovare, a coeziunii economice,
sociale și teritoriale ale Uniunii și să sprijine o tranziție cu utilizarea eficientă a
energiei și resurselor, inclusiv în ceea ce privește tranziția infrastructurii către o
economie durabilă, bazată pe surse regenerabile de energie și circulară, prin
crearea de locuri de muncă stabile și remunerate echitabil. FEIS ar trebui să
susțină proiecte de orice dimensiuni care promovează crearea de locuri de muncă
de calitate, creșterea și competitivitatea pe termen scurt, mediu și lung, în special
în cazul în care aceste proiecte aduc cea mai mare valoare adăugată, contribuind
astfel la atingerea obiectivelor politicilor Uniunii, în conformitate cu articolul 9
din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și cu articolul 3 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În scopul atingerii obiectivelor
generale prevăzute în prezentul regulament, FEIS ar trebui să contribuie la realizarea
obiectivelor prevăzute la articolele 170, 173 și 179 din TFUE și la articolul 194
alineatul (1) din TFUE.
▌
18
(14) FEIS ar trebui să sprijine proiecte în domeniile cercetării, dezvoltării și inovării.
Investițiile sprijinite prin FEIS ar trebui să contribuie la realizarea programelor și
politicilor existente ale Uniunii și la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste investiții ar
trebui să sprijine punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European din 17
iunie 2010.
19
(15) FEIS ar trebui să sprijine proiecte de dezvoltare a sectorului energetic. În
Comunicarea sa intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică
rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, Comisia a
subliniat importanța eficienței energetice ca o sursă de energie în sine și a precizat
clar că FEIS „oferă o oportunitate de mobilizare a unor investiții majore în
renovarea clădirilor”. Se estimează că investițiile în eficiența energetică vor
genera până la două milioane de locuri de muncă până în 2020 și posibil alte
două milioane de locuri de muncă până în 2030. Pentru a garanta că FEIS își
atinge scopul de mobilizare a investițiilor private, de creare de locuri de muncă, de
stimulare a unor evoluții economice solide și de reducere a dezechilibrelor
macroeconomice, este necesar să se acorde o atenție deosebită eficienței
energetice. FEIS ar trebui să sprijine proiecte în conformitate cu obiectivele
Uniunii în materie de energie, climă și eficiență energetică prevăzute în strategia
Europa 2020 și în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și care au
scopul de a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
20
(16) FEIS ar trebui să sprijine proiecte pentru dezvoltarea infrastructurilor și a
echipamentelor de transport, precum și a tehnologiilor inovatoare de transport.
Sprijinul FEIS pentru infrastructura de transport ar trebui să contribuie la
realizarea obiectivelor Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 și ale Regulamentului
(UE) nr. 1316/2013 prin crearea de noi infrastructuri sau de infrastructuri acolo
unde acestea lipsesc și prin modernizarea și reabilitarea infrastructurii existente,
făcând totodată posibilă finanțarea de operațiuni de cercetare și inovare în acest
sector. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită proiectelor care creează sinergii
consolidând legăturile dintre sectoarele transportului, telecomunicațiilor și
energiei, precum și proiectelor de transport inteligente și durabile din mediul
urban.
(17) FEIS ar trebui să ofere sprijin financiar entităților cu până la 3000 de angajați,
cu un accent deosebit pe IMM-uri și pe întreprinderile mici cu capitalizare medie.
Accesul crescut la finanțare ar trebui să avantajeze în special IMM-urile, inclusiv
pentru înființarea de întreprinderi noi, întreprinderi create prin separare
desprinse din instituții academice, întreprinderi din sectorul economiei sociale și
organizații fără scop lucrativ.
21
(18) FEIS ar trebui să sprijine proiecte pentru dezvoltarea și instalarea de tehnologii
ale informației și comunicării (TIC), inclusiv proiecte de interes comun care au
scopul de a finaliza piața internă în domeniul telecomunicațiilor și a
infrastructurii digitale.
(19) FEIS ar trebui să sprijine proiecte în domeniul mediului și al eficienței resurselor,
inclusiv în domeniul resurselor naturale.
(20) FEIS ar trebui să sprijine proiecte în domeniul capitalului uman, culturii și
sănătății, inclusiv proiecte în domeniul educației, formării, al dezvoltării
competențelor în sectorul TIC și al educației digitale, precum și proiecte în
sectorul cultural și creativ, în turism și în domeniile sociale. Investițiile în aceste
domenii ar trebui să se bazeze pe o abordare cuprinzătoare, care să respecte în
mod adecvat, în fiecare caz, valoarea intrinsecă a educației și a culturii.
22
(21) Numeroase IMM-uri și societăți cu capitalizare medie din întreaga Uniune au nevoie
de asistență pentru a atrage finanțare de pe piață, în special în ceea ce privește
investițiile cu grad mai mare de risc. FEIS ar trebui să ajute respectivele entități să
depășească deficitul de capital, disfuncționalitățile pieței și fragmentarea
financiară care cauzează condiții de concurență neechitabile în Uniune, datorită
faptului că permite BEI și Fondului european de investiții (FEI), băncilor sau
instituțiilor naționale de promovare și platformelor sau fondurilor de investiții să
ofere infuzii de capital, directe și indirecte și să furnizeze garanții pentru securizarea
împrumuturilor de înaltă calitate, precum și alte produse acordate pentru a sprijini
realizarea obiectivelor FEIS.
(22) FEIS urmează să fie instituit în cadrul BEI ▌. Activitatea FEIS de finanțare a IMM-
urilor, a societăților mici cu capitalizare medie, precum și a altor entități, urmează
să fie realizată în special prin FEI ▌.
23
(23) ▌FEIS ar trebui să ofere o gamă largă de produse financiare, inclusiv capitaluri
proprii, împrumuturi și garanții, pentru a răspunde în mod optim la nevoile fiecărui
proiect. O astfel de gamă largă de produse ar trebui să permită FEIS să se adapteze
la nevoile pieței și, în același timp, să încurajeze investițiile private în proiecte. FEIS
nu ar trebui să înlocuiască finanțarea de pe piața privată sau produsele oferite de
către băncile sau instituțiile naționale de promovare, ci să servească drept
catalizator al finanțării private prin corectarea unor deficiențe ale pieței, astfel încât
să se asigure utilizarea cea mai strategică și mai eficientă a banilor publici și ar
trebui să acționeze ca mijloc de sporire a gradului de coeziune de pe teritoriul
Uniunii.
(24) Pentru a proteja mai bine inițiativele cofinanțate de Uniune și pentru a culege
beneficiile comerciale și economice oferite de acestea, participanții la proiectele
FEIS ar trebui, atunci când este posibil, să respecte un set de norme stabilite în
cadrul programului Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare
(2014-2020) prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1291/2013, referitoare la
exploatarea și diseminarea rezultatelor proiectelor, inclusiv protejarea acestora
prin drepturile de proprietate intelectuală.
(25) Impactul FEIS asupra creării de locuri de muncă și, atunci când este posibil,
calitatea sa ar trebui monitorizate sistematic prin intermediul unei evaluări anuale
pe baze agregate a rezultatelor și a impactului operațiunilor de finanțare și de
investiții ale BEI sprijinite în temeiul prezentului regulament.
24
(26) FEIS ar trebui să asigure adiționalitatea contribuind la remedierea
disfuncționalităților pieței sau a situațiilor de investiții sub nivelul optim și
sprijinind operațiuni care nu ar fi putut fi desfășurate fără sprijinul FEIS de către
BEI, FEI sau în baza instrumentelor financiare existente ale Uniunii, în perioada
în care poate fi utilizată garanția stabilită în temeiul prezentului regulament
(denumită în continuare „garanția UE”) , sau nu ar fi putut fi realizate în aceeași
măsură. În acest scop, FEIS ar trebui să vizeze, de regulă, proiecte cu un profil de
risc mai ridicat decât cel al proiectelor sprijinite prin operațiunile normale ale
BEI.
(27) FEIS ar trebui să vizeze investițiile despre care se presupune că sunt viabile din
punct de vedere economic și tehnic conform unei analiză costuri-beneficii realizată
după standardele Uniunii. În același timp, investițiile ar trebui să răspundă
cerințelor specifice pentru finanțarea prin FEIS.
(28) FEIS ar trebui să vizeze investiții ce implică un risc adecvat, de regulă mai ridicat
decât riscul aferent operațiunilor obișnuite ale BEI, dar care totodată sunt
concordante cu politicile Uniunii, inclusiv cu obiectivele referitoare la creșterea
economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, crearea de locuri de
muncă de calitate și coeziunea economică, socială și teritorială, și care întrunesc
cerințele specifice pentru finanțarea prin FEIS.
25
(29) FEIS ar trebui să fie înzestrat cu o structură de guvernanță adecvată, a cărei
funcție ar trebui să fie proporțională cu unicul său scop de a asigura utilizarea
adecvată a garanției UE. Această structură de guvernanță ar trebui să fie
compusă dintr-un comitet director, un director executiv și un comitet pentru
investiții. Ea nu ar trebui să aducă atingere sau să interfereze cu procesul
decizional al BEI sau să se substituie organelor de conducere ale BEI. Comitetul
director ar trebui să stabilească, în special, orientările strategice ale FEIS și
normele necesare funcționării sale. Directorul executiv ar trebui să răspundă de
gestionarea curentă a FEIS și să desfășoare activitatea pregătitoare pentru
reuniunile Comitetului pentru investiții.
26
(30) Comitetul pentru investiții ar trebui să ia deciziile privind utilizarea garanției UE
pentru proiectele potențiale și pentru operațiunile cu băncile sau instituțiile
naționale de promovare sau platformele de investiții în mod transparent și
independent. Comitetul pentru investiții ar trebui să fie compus din opt experți
independenți care dețin expertiză într-o gamă largă de domenii, după cum se
menționează în prezentul regulament, și directorul executiv. Comitetul pentru
investiții ar trebui să răspundă în fața Comitetului director, care ar trebui să
supravegheze îndeplinirea obiectivelor FEIS și să monitorizeze în mod continuu
respectarea de către membrii Comitetului pentru investiții a obligațiilor care le
revin în temeiul prezentului regulament.
27
(31) Pentru a permite FEIS să-și susțină investițiile, Uniunea ar trebui să acorde o
garanție UE care nu ar trebui să depășească în niciun moment 16 000 000 000 EUR.
Atunci când se acordă în baza unui portofoliu, acoperirea garanției UE ar trebui
plafonată în funcție de tipul de instrument, cum ar fi împrumuturi, capital propriu
sau garanții, iar plafonul ar trebui să reprezinte un procentaj din volumul
portofoliului de angajamente restante. Atunci când garanția este combinată cu 5 000
000 000 EUR, care urmează a fi oferiți de BEI, sprijinul FEIS ar trebui să genereze
investiții suplimentare în valoare de 60 800 000 000 EUR de la BEI și de la FEI. Se
preconizează că suma de 60 800 000 000 EUR susținută de FEIS va genera în
continuare investiții în valoare totală de 315 000 000 000 EUR în Uniune în trei ani
de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Este de dorit ca statele
membre să participe la punerea în aplicare a planului de investiții pentru a crește
impactul acestuia. Garanțiile aferente proiectelor care sunt finalizate fără o cerere de
executare a garanției ar trebui să fie disponibile pentru sprijinirea de noi operațiuni.
28
(32) În termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament,
Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport
conținând o evaluare independentă a aplicării prezentului regulament.
Respectivul raport ar trebui să specifice dacă FEIS își îndeplinește obiectivele și
dacă se justifică un mecanism specific de sprijinire a investițiilor în Uniune. În
special, raportul ar trebui să evalueze îndeplinirea obiectivelor generale prevăzute
în prezentul regulament, mobilizarea capitalului privat, adiționalitatea oferită de
FEIS, profilul de risc al operațiunilor sprijinite de FEIS și impactul
macroeconomic al FEIS, inclusiv impactul asupra creșterii economice și a
ocupării forței de muncă. Dacă raportul concluzionează că se justifică menținerea
unui mecanism de sprijinire a investițiilor, Comisia ar trebui să prezinte
Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a prezentului
regulament, dacă este cazul, în special în vederea stabilirii unei noi perioade de
investiții, asigurând continuarea investițiilor și finanțarea corespunzătoare a
acestora. Dacă raportul concluzionează că FEIS nu își atinge obiectivele și că
menținerea unui mecanism de sprijinire a investițiilor nu este justificată, Comisia
ar trebui să prezinte o propunere, dacă este cazul, pentru a asigura încetarea în
bune condiții a activității FEIS, păstrând garanția UE pentru operațiunile deja
aprobate în temeiul prezentului regulament.
29
(33) BEI va finanța operațiunile FEIS prin intermediul emisiunilor sale pe piață.
Banca Centrală Europeană și-a comunicat decizia de a include obligațiunile BEI
în lista obligațiunilor eligibile pentru a fi achiziționate în cadrul programului de
cumpărare a activelor din sectorul public (PSPP).
(34) Pentru a atinge obiectivul inițial de 315 000 000 000 EUR în cel mai scurt timp,
băncile sau instituțiile naționale de promovare și platformele și fondurile de
investiții, cu sprijinul garanției UE, ar trebui să joace un rol important în
identificarea proiectelor viabile, în elaborarea și, unde este cazul, în gruparea de
proiecte și atragerea de potențiali investitori. În contextul respectiv, ar trebui să fie
posibil să se creeze platforme multinaționale pentru a promova proiecte
transfrontaliere sau un grup de proiecte între statele membre.
(35) Platformele de investiții pot reuni, după caz, coinvestitori, autorități publice,
experți, instituții de învățământ, formare și cercetare, parteneri sociali vizați și
reprezentanți ai societății civile, precum și alți actori relevanți de la nivelul
Uniunii și de la nivel național și regional.
30
(36) Pentru a permite o creștere suplimentară a resurselor sale, participarea la FEIS
ar trebui să fie deschisă terților, inclusiv statelor membre. Alte părți terțe, cum ar
fi autoritățile regionale, băncile sau instituțiile naționale de promovare, băncile
regionale sau agențiile publice deținute sau controlate de către statele membre,
entitățile din sectorul privat și entitățile din afara Uniunii ar trebui, de asemenea,
să aibă posibilitatea de a contribui în mod direct la FEIS, cu condiția aprobării
din partea Comitetului director. Participarea unei părți terțe la FEIS nu ar trebui
să-i confere părții terțe respective calitatea de membru în Comitetul director și
niciun fel de alte drepturi referitoare la structurile de guvernanță ale FEIS.
(37) Prezentul regulament nu ar trebui să împiedice entitățile care gestionează proiecte
pe teritoriul Uniunii să inițieze o cooperare cu parteneri din țări terțe sau să
intensifice o astfel de cooperare.
(38) FEIS ar trebui să aibă posibilitatea de a sprijini structuri de fonduri private, cum
ar fi fondurile europene de investiții pe termen lung (FEITL). FEITL care
respectă cerințele Regulamentului (UE) 2015/760 al Parlamentului European și a
Consiliului12
vizează în special categoriile de active pe termen lung, ceea ce le
permite să joace un rol în asigurarea unui vehicul complementar pentru
furnizarea de investiții publice sau public-private către economia reală. Având în
vedere politicile lor în materie de investiții, FEITL își pot îndeplini rolul
preconizat de instrument prioritar în realizarea Planului de investiții. Comisia ar
trebui să acorde întâietate și să își eficientizeze procesele prin care FEITL pot
solicita finanțare din partea BEI.
12
Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiții pe termen lung (JO L 123, 19.5.2015, p. 98).
31
(39) ▌Părțile terțe ar trebui să poată să cofinanțeze proiecte împreună cu FEIS, fie pe
bază de proiect, fie prin intermediul unor platforme de investiții ▌.
(40) Pentru a mobiliza investiții atât la nivel național, cât și la nivel regional, BEI ar
trebui să poată acorda o garanție, cu o contragaranție din partea garanției UE,
băncilor sau instituțiilor naționale de promovare, platformelor sau fondurilor de
investiții, urmărind, acolo unde este posibil, recuperarea capitalului. Aceste
operațiuni ar trebui considerate operațiuni realizate în cadrul FEIS.
(41) Având în vedere scopul general de a asigura un mediu de reglementare favorabil
investițiilor și faptul că activele de infrastructură au un istoric solid în materie de
nerambursare și recuperare și având în vedere că finanțarea proiectelor de
infrastructură poate fi văzută ca un mijloc de diversificare a portofoliilor de active
ale investitorilor instituționali, ar trebui reexaminat modul de tratare a investițiilor
în infrastructură, astfel cum sunt prevăzute în prezent în legislația prudențială
relevantă a Uniunii.
32
(42) FEIS ar trebui să completeze și să aibă caracter adițional față de programele
regionale, naționale și ale Uniunii în desfășurare, precum și față de operațiunile și
activitățile existente ale BEI. În contextul respectiv, ar trebui încurajată utilizarea
deplină a tuturor resurselor Uniunii existente și alocate în temeiul normelor
actuale. Statele membre ar trebui să poată utiliza orice tip de finanțare a Uniunii
pentru a contribui la finanțarea proiectelor eligibile care sunt sprijinite prin garanția
UE și pentru a sprijini băncile sau instituțiile naționale de promovare și
platformele sau fondurile de investiții, cu condiția îndeplinirii tuturor criteriilor de
eligibilitate relevante. Flexibilitatea acestei abordări ar trebui să maximizeze
potențialul de a atrage investitori în domeniile de investiții vizate de FEIS.
(43) Statele membre ar trebui să poată utiliza fondurile structurale și de investiții
europene pentru a contribui la finanțarea proiectelor eligibile care sunt sprijinite
prin garanția UE, în conformitate cu obiectivele, principiile și normele din cadrul
juridic aplicabil fondurilor respective și, în special, cu Regulamentul (UE) nr.
1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului13
, precum și cu acordurile
de parteneriat. Comisia ar trebui să poată prezenta orientări pentru a garanta că
utilizarea combinată a instrumentelor Uniunii și a finanțării BEI în cadrul
garanției UE permite un nivel adecvat de complementaritate și sinergie.
13 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
33
▌
(44) Având în vedere necesitatea unor măsuri urgente în cadrul Uniunii, este posibil ca
BEI și FEI să fi finanțat proiecte suplimentare, care nu se încadrează în profilul lor
obișnuit, în cursul anului 2015 și până la intrarea în vigoare a prezentului
regulament, încheierea acordului privind FEIS și efectuarea primelor numiri ale
tuturor membrilor Comitetului pentru investiții și a directorului executiv. Pentru a
maximiza beneficiile măsurilor prevăzute în prezentul regulament, ar trebui să fie
posibil ca aceste proiecte suplimentare să fie incluse în acoperirea garanției UE dacă
respectă criteriile de fond prevăzute în prezentul regulament.
(45) Operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI sprijinite de FEIS ar trebui să fie
gestionate în conformitate cu normele și procedurile proprii ale BEI, inclusiv cu
măsurile corespunzătoare de control și cu măsurile de combatere a evaziunii fiscale,
precum și în conformitate cu normele și procedurile relevante ale Oficiului European
de Luptă Antifraudă (OLAF) și ale Curții de Conturi, inclusiv cu acordul tripartit
dintre Comisia Europeană, Curtea de Conturi și Banca Europeană de Investiții din
27 octombrie 2003.
34
(46) Având în vedere că activitatea de audit a Curții de Conturi constituie o bază
importantă pentru procedura de descărcare de gestiune prevăzută la articolul 319
din TFUE, în aplicarea prezentului regulament ar trebui asigurată respectarea
deplină a drepturilor Curții de Conturi în materie de audit, prevăzute la articolul
287 din TFUE.
(47) BEI ar trebui să verifice periodic operațiunile sprijinite de FEIS și să raporteze cu
privire la acestea, pentru a evalua relevanța, performanța și impactul acestora,
inclusiv adiționalitatea și valoarea lor adăugată, precum și pentru a identifica
aspecte care ar putea îmbunătăți activitățile viitoare. Astfel de evaluări și raportări
ar trebui să fie făcute publice și să contribuie la asumarea responsabilității și la
analizarea durabilității.
(48) Atunci când pune în aplicare orientările în materie de investiții și alte norme
relevante potrivit prezentului regulament, Comitetul pentru investiții ar trebui să
țină seama pe deplin de necesitatea de a preîntâmpina orice fel de discriminare, în
special în ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Ar trebui
să se respecte în special egalitatea de gen și integrarea principiului egalității între
femei și bărbați.
35
(49) Alături de operațiunile de finanțare și de investiții care vor fi realizate prin FEIS, ar
trebui creată o Platformă europeană de consiliere în materie de investiții (denumită
în continuare „EIAH“). EIAH ar trebui să ofere sprijin consolidat pentru dezvoltarea
și elaborarea proiectelor în întreaga Uniune, bazându-se pe cunoștințele de
specialitate de care dispun Comisia, BEI, băncile sau instituțiile naționale de
promovare și autoritățile de management ale fondurilor structurale și de investiții
europene. Ar trebui să fie instituit un punct de contact unic pentru întrebările legate
de asistența tehnică pentru investiții în cadrul Uniunii și ar trebui să fie consolidată
asistența tehnică acordată promotorilor de proiecte la nivel local. Noile servicii
oferite de EIAH ar trebui să fie prestate în plus față de cele deja disponibile în
cadrul altor programe ale Uniunii, neafectând astfel în niciun fel nivelul și
capacitatea sprijinului acordat în cadrul acestor programe. Serviciile suplimentare
respective ar trebui finanțate în mod corespunzător. EIAH ar trebui să furnizeze
gratuit servicii de specialitate promotorilor de proiecte din sectorul public, pentru
a asigura un acces echitabil la finanțarea prin FEIS în întreaga Uniune. Atunci
când este posibil, EIAH ar trebui să lucreze îndeaproape cu structuri similare de
la nivel național, regional sau subnațional. Taxele percepute de la IMM-uri
pentru asistența tehnică furnizată de EIAH în plus față de programele existente
ale Uniunii nu ar trebui să depășească o treime din costul asistenței tehnice care
le este oferită. De asemenea, până la 1 septembrie 2016 și, ulterior, în fiecare an,
BEI ar trebui să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un
raport referitor la taxele încasate și la serviciile furnizate de EIAH, pentru a
permite evaluarea eficace a nevoilor de finanțare, în limita unui plafon anual de
20 000 000 EUR.
36
(50) EIAH ar trebui să se bazeze în special pe bunele practici identificate în cadrul
programelor existente, cum ar fi ELENA (Asistență europeană pentru energie
locală), EEEF (Fondul european pentru eficiență energetică), JEREMIE
(Resurse europene comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și
mijloci), JASPERS (Asistență comună în vederea sprijinirii proiectelor în
regiunile europene), JESSICA (Sprijin comun european pentru investiții durabile
în zonele urbane) și JASMINE (Acțiunea comună de sprijinire a instituțiilor de
microfinanțare din Europa).
(51) Pentru a acoperi riscurile legate de garanția UE acordată BEI, ar trebui instituit un
fond de garantare (denumit în continuare „fondul de garantare”). Fondul de
garantare ar trebui constituit prin vărsăminte eșalonate de la bugetul general al
Uniunii. În plus, fondul de garantare ar trebui să primească venituri ▌ din proiecte
care beneficiază de sprijinul FEIS, precum și sumele recuperate de la debitorii care
nu și-au achitat datoriile, atunci când fondul de garantare a onorat deja garanția
acordată BEI. Orice surplus în fondul de garantare care rezultă din ajustarea
valorii țintă sau din remunerări ce depășesc valoarea țintă, după alimentarea
completă a garanției UE până la valoarea sa inițială de 16 000 000 000 EUR, ar
trebui returnat la bugetul general al Uniunii ca venit alocat intern, pentru a reface
liniile bugetare care au fost utilizate ca sursă de realocare către fondul de
garantare.
37
(52) Fondul de garantare este destinat asigurării unei rezerve de lichidități pentru bugetul
general al Uniunii pentru a acoperi pierderile suportate de FEIS în cursul îndeplinirii
obiectivelor sale. Experiența privind natura investițiilor care urmează a fi susținute
de către FEIS indică faptul că volumul resurselor din fondul de garanție ar trebui
să reprezinte o cotă de 50% din obligațiile totale ale garanției UE.
(53) Toate plățile efectuate către fondul de garantare și deciziile bugetare corelate în
alt mod cu operațiunile FEIS ar trebui să respecte întru totul termenii cadrului
financiar multianual și să fie autorizate de Parlamentul European și de Consiliu
prin intermediul procedurii bugetare anuale.
38
(54) În scopul de a finanța parțial contribuția de la bugetul general al Uniunii, ar trebui
reduse pachetele financiare disponibile în programul Orizont 2020, și în Mecanismul
pentru Interconectarea Europei, prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. ▌
39
(55) În cadrul Uniunii, există un număr semnificativ de proiecte potențial viabile din
punct de vedere economic și tehnic care nu sunt finanțate din cauza lipsei de
certitudine și de transparență în privința acestora. Adesea, acest lucru se datorează
faptului că investitorii privați nu sunt conștienți de proiecte sau dispun de prea
puține informații pentru a putea face o evaluare a riscului de investiție, inclusiv a
riscului de reglementare. Comisia, cu sprijinul BEI, ▌ ar trebui să promoveze
crearea unui portal transparent de proiecte ▌actuale și viitoare din Uniune care
sunt adecvate pentru investiții (denumit în continuare „Portalul european pentru
proiecte de investiții” - PEPI). PEPI ar trebui să asigure publicarea regulată și
structurată de informații ▌privind proiectele de investiții astfel încât să asigure
faptul că investitorii au acces la informații transparente și fiabile, protejându-se în
mod corespunzător secretele de afaceri.
(56) Statele membre, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să poată
contribui la instituirea și gestionarea PEPI, inclusiv prin furnizarea de informații
către Comisie cu privire la proiectele de investiții de pe teritoriul lor. Înainte de a
lansa PEPI, Comisia, cu participarea BEI, ar trebui să organizeze consultări
corespunzătoare cu statele membre, cu experții și cu părțile interesate, pe tema
principiilor și orientărilor care vizează proiectele ce urmează să fie incluse în
PEPI, inclusiv pe tema mecanismelor de prevenire a publicării de proiecte care ar
putea submina siguranța națională, precum și pe tema modelului de publicare a
informațiilor despre fiecare proiect.
40
(57) PEPI ar trebui să cuprindă proiecte de pe întreg teritoriul Uniunii în scopul
vizibilității față de investitori și al informării. Ar trebui să fie posibilă includerea
de proiecte care pot fi finanțate integral de sectorul privat sau cu ajutorul altor
instrumente disponibile la nivel Uniunii sau la nivel național. Includerea unui
proiect în PEPI nu ar trebui nici să presupună și nici să excludă vreun sprijin
financiar public, nici la nivelul Uniunii, nici la nivel național.
(58) În scopul de a garanta responsabilitatea față de cetățenii europeni, BEI ar trebui să
prezinte în mod regulat Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind
progresele, impactul și operațiunile FEIS, mai ales în ceea ce privește
adiționalitatea operațiunilor efectuate în cadrul FEIS, comparativ cu operațiunile
obișnuite ale BEI, inclusiv cu activitățile speciale. La cererea Parlamentului
European, președintele Comitetului director și directorul executiv ar trebui să
participe la audieri și să răspundă la întrebări într-o perioadă de timp prestabilită.
Comisia ar trebui să prezinte periodic rapoarte privind situația fondului de
garantare.
41
(59) Pentru a asigura o adaptare rapidă și flexibilă la condițiile pieței și la mediul de
investiții din Uniune sau din unele părți ale acesteia a elementelor neesențiale ale
orientărilor în materie de investiții prevăzute în anexa II la prezentul regulament,
competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui
delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea elementelor relevante ale
respectivelor orientări în materie de investiții, însă fără eliminarea completă a
niciuneia dintre secțiunile orientărilor respective. Competența de a adopta acte în
conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce
privește stabilirea unui tabel comparativ al indicatorilor ce urmează să fie folosiți
de Comitetul pentru investiții pentru a asigura evaluarea independentă și
transparentă a utilizării potențiale și reale a garanției UE. Având în vedere
caracterul unic al FEIS și rolul central ce îi revine BEI în crearea sa, este oportun
ca Comisia să întrețină un dialog strâns cu BEI în contextul adoptării tabelului
comparativ și al eventualelor adaptări ale orientărilor în materie de investiții și ale
tabelului comparativ. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar
trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor
relevante către Parlamentul European și Consiliu.
42
(60) Caracteristicile unice ale FEIS impun eforturi excepționale în ceea ce privește
intrarea în vigoare a actului delegat de stabilire inițială a tabelului comparativ.
Totodată, ar trebui asigurată eficiența dreptului Parlamentului European și al
Consiliului de a ridica obiecțiuni, prevăzut în prezentul regulament în
conformitate cu articolul 290 alineatul (2) din TFUE. În consecință, perioada în
care se pot formula obiecțiuni la actul delegat de stabilire inițială a tabelului
comparativ ar trebui să fie, în mod excepțional, de trei săptămâni, existând
posibilitatea prelungirii acesteia cu încă trei săptămâni la inițiativa Parlamentului
European sau a Consiliului. Comisia ar trebui să țină seama de această perioadă
în care se pot formula obiecțiuni, precum și de procedurile din cadrul
Parlamentului European și al Consiliului, în legătură cu data transmiterii actului
delegat respectiv.
43
(61) Nivelul prețurilor operațiunilor FEIS ar trebui să țină seama în mod
corespunzător de disfuncționalitățile și lacunele pieței și de necesitatea de a
stimula investiții suplimentare, respectând totodată principiile BEI de stabilire a
prețurilor. Veniturile FEIS atribuite garanției UE ar trebui să contribuie la
sprijinirea bugetară a garanției UE.
(62) Comisia și BEI ar trebui să încheie un acord în care să se specifice condițiile
prevăzute în prezentul regulament pentru gestionarea FEIS. Acordul respectiv nu
ar trebui să aducă atingere competențelor legiuitorului Uniunii, ale autorității
bugetare sau ale BEI, după cum se prevede în tratate, și prin urmare ar trebui să
se limiteze la elemente care să fie în principal de natură tehnică și administrativă
și care, deși nu sunt esențiale, sunt necesare pentru punerea efectivă în aplicare a
FEIS.
44
(63) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sprijinirea investițiilor în
Uniune și asigurarea accesului sporit la finanțare pentru entități, nu pot fi realizate în
mod satisfăcător de către statele membre în ceea ce privește constrângerile
financiare din calea investițiilor, din cauza disparităților în ceea ce privește
capacitatea lor bugetară de a finanța investiții, dar, având în vedere amploarea și
efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, , aceasta poate adopta
măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la
articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este
definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar
pentru atingerea obiectivelor menționate,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
45
CAPITOLUL I
Dispoziții introductive
Articolul 1
Obiect
(1) Prezentul regulament instituie Fondul european pentru investiții strategice
(FEIS), o garanție a UE și un fond de garantare al UE. În plus, prezentul
regulament instituie o Platformă europeană de consiliere în materie de investiții
(EIAH) și un portal european de proiecte de investiții (PEPI).
(2) În sensul alineatului (1), prezentul regulament prevede încheierea unui acord de
către Comisie cu Banca Europeană de Investiții (BEI) privind FEIS și a unui
acord cu BEI pentru punerea în practică a EIAH.
46
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:
1. „acordul privind FEIS” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și BEI
stabilesc condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru gestionarea FEIS;
2. „acordul privind EIAH” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și BEI
stabilesc condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru punerea în practică a
EIAH;
3. „bănci sau instituții naționale de promovare” înseamnă entități juridice care
desfășoară activități financiare cu titlu profesional, cărora un stat membru sau o
entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local le atribuie un
mandat de desfășurare a activităților de dezvoltare sau de promovare;
47
4. „platforme de investiții” înseamnă vehicule cu scop special, conturi gestionate,
cofinanțare pe baze contractuale sau modalități de partajare a riscurilor sau
mecanisme instituite prin orice alte mijloace prin intermediul cărora entitățile
canalizează o contribuție financiară pentru a finanța o serie de proiecte de
investiții, și care pot include:
(a) platforme naționale sau subnaționale, care reunesc mai multe proiecte de
investiții pe teritoriul unui stat membru;
(b) platforme regionale sau la care participă mai multe țări, care reunesc
parteneri din mai multe state membre sau din țări terțe interesați de proiecte
desfășurate într-o anumită zonă geografică;
(c) platforme tematice care reunesc proiecte de investiții dintr-un anumit sector;
5. „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă microîntreprinderi și
întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în articolul 2 din anexa la
Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei14
;
14 Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția
microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
48
6. „întreprinderi mici cu capitalizare medie” înseamnă entități care au până la
499 de angajați și care nu sunt IMM-uri;
7. „întreprinderi cu capitalizare medie” înseamnă entități care au până la 3 000 de
angajați și care nu sunt nici IMM-uri, nici întreprinderi mici cu capitalizare
medie;
8. „adiționalitate” înseamnă adiționalitate astfel cum este definită la articolul 5
alineatul (1).
49
CAPITOLUL II
Fondul european pentru investiții strategice
Articolul 3
Obiectiv
Scopul FEIS este ca, asigurându-i BEI capacitatea de a-și asuma riscuri, să sprijine în
Uniune următoarele:
(a) investiții;
(b) un acces sporit la finanțare pentru entitățile cu până la 3 000 de angajați, cu un
accent deosebit pe IMM-uri și pe întreprinderile mici cu capitalizare medie.
Articolul 4
Termenii acordului privind FEIS
(1) Comisia încheie un acord cu BEI privind gestionarea FEIS și acordarea garanției
UE, în conformitate cu cerințele prezentului regulament.
50
(2) Acordul privind FEIS conține, în special, dispoziții privind:
(a) instituirea FEIS, inclusiv:
(i) instituirea FEIS ca facilitate distinctă, identificabilă în mod clar și
transparentă, și ca un cont separat gestionat de BEI, ale cărui operațiuni
se disting în mod clar de alte operațiuni ale BEI;
(ii) cuantumul, care nu este mai mic de 5 000 000 000 EUR în garanții sau
lichidități, și termenii contribuției financiare care urmează să fie
furnizată de BEI prin intermediul FEIS;
(iii) condițiile finanțării sau ale garanțiilor pe care BEI urmează să le acorde
prin intermediul FEIS către FEI;
(iv) tarifarea operațiunilor în temeiul garanției UE, care urmează să se
conformeze politicii generale de prețuri a BEI;
51
(b) mecanismele de guvernanță privind FEIS, în conformitate cu articolul 7, fără a
aduce atingere Protocolului nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de
Investiții anexat la TEU și la TFEU (denumit în continuare „Statutul BEI”),
inclusiv:
(i) componența și numărul membrilor Comitetului director;
(ii) prevederea ca reuniunile Comitetului director urmează să fie prezidate
de un reprezentant al Comisiei;
(iii) prevederea ca deciziile în cadrul Comitetului director să fie luate prin
consens;
(iv) procedura de numire a directorului executiv și a directorului executiv
adjunct, remunerația și condițiile de lucru ale acestora, în
conformitate cu statutul personalului BEI, normele și procedurile cu
privire la înlocuirea acestora din funcție și la răspundere, fără a aduce
atingere prezentului regulament;
(v) procedura pentru numirea și destituirea membrilor Comitetului pentru
investiții, remunerația și condițiile de lucru ale acestora, modalitățile
de vot în cadrul Comitetului pentru investiții, specificând cvorumul și
atribuind câte un vot fiecărui membru;
52
(vi) cerința conform căreia Comitetul director și Comitetul pentru investiții
își adoptă propriul regulament de procedură;
(vii) cerința ca operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul
prezentului regulament să fie aprobate în ultimă instanță de organele
de conducere ale BEI, în conformitate cu Statutul BEI;
(viii) dispoziții privind evitarea și tratarea eventualelor conflicte de interese;
(c) garanția UE, care este o garanție în favoarea BEI necondiționată,
irevocabilă, la prima cerere, inclusiv:
(i) în conformitate cu articolul 11, norme detaliate referitoare la furnizarea
garanției UE, inclusiv mecanismele sale privind acoperirea și
acoperirea definită de către aceasta a portofoliilor de anumite tipuri de
instrumente;
(ii) cerințe referitoare la alocarea între contribuitorii la FEIS a remunerației
pentru asumarea de riscuri în mod proporțional cu cota de asumare a
riscurilor aferentă fiecăruia dintre aceștia și referitoare la faptul ca
remunerația către Uniune și plățile aferente garanției UE să se facă în
timp util și doar după compensarea remunerațiilor și a pierderilor
rezultate din operațiuni;
53
(iii) în conformitate cu articolul 9, cerințe care reglementează utilizarea
garanției UE, inclusiv condițiile de plată, cum ar fi termenele specifice,
dobânzile aferente sumelor scadente și mecanismele privind
lichiditățile necesare;
(iv) în conformitate cu articolul 11 alineatul (5), dispoziții și proceduri
privind recuperarea creanțelor care urmează să fie încredințată BEI;
(d) în conformitate cu prezentul regulament, în special cu articolul 7 alineatul
(12), articolul 9 alineatul (5) și anexa II, precum și cu orice act delegat
adoptat în temeiul prezentului regulament, mecanismele pentru aprobarea
de către Comitetul pentru investiții a utilizării garanției UE pentru proiecte
individuale sau pentru sprijinirea platformelor sau fondurilor de investiții,
ori a băncilor sau instituțiilor naționale de promovare;
(e) procedurile de depunere și aprobare a propunerilor de investiții pentru
utilizarea garanției UE, inclusiv:
(i) procedura referitoare la înaintarea propunerilor de investiții către
Comitetul pentru investiții;
54
(ii) dispoziții privind informațiile ce trebuie prezentate la depunerea
propunerilor de investiții către Comitetul pentru investiții;
(iii) cerința ca procedura de depunere și de aprobare a propunerilor de
investiții pentru utilizarea garanției UE să nu aducă atingere normelor
BEI de luare a deciziilor prevăzute în Statutul BEI, în special la
articolul 19;
(iv) norme care detaliază mai amănunțit dispozițiile tranzitorii care
respectă articolul 24 din prezentul regulament, în special modul în
care operațiunile aprobate de BEI în perioada menționată la articolul
respectiv urmează să fie incluse în acoperirea prin garanția UE;
(f) raportarea, monitorizarea și responsabilitatea cu privire la FEIS, inclusiv:
(i) în conformitate cu articolul 16, obligațiile de raportare operațională
care revin BEI, iar dacă este cazul, în cooperare cu FEI;
55
(ii) obligațiile de raportare financiară cu privire la FEIS;
(iii) în conformitate cu articolele 20 și 21, normele privind auditul și
prevenirea fraudelor;
(iv) indicatorii-cheie de performanță, mai ales în ceea ce privește utilizarea
garanției UE, îndeplinirea obiectivelor și criteriilor stabilite la
articolele 6 și 9 și în anexa II, mobilizarea capitalurilor private și
impactul macroeconomic al FEIS, inclusiv efectul acestuia asupra
sprijinirii investițiilor;
(g) evaluarea funcționării FEIS în conformitate cu articolul 18;
(h) strategia de comunicare și promovare a FEIS;
(i) procedurile și condițiile de modificare a acordului privind FEIS la inițiativa
Comisiei sau a BEI, inclusiv obligația de a informa Parlamentul European
și Consiliul cu privire la astfel de modificări;
56
(j) orice alte condiții administrative sau organizatorice necesare pentru
gestionarea FEIS, în măsura în care acestea permit utilizarea
corespunzătoare a garanției UE;
(k) mecanismele privind contribuțiile la FEIS sub formă de garanții sau
numerar, în cazul statelor membre, și numai sub formă de numerar în cazul
altor părți terțe, care nu le conferă statelor membre sau părților terțe
respective dreptul de a participa la luarea deciziilor și la vot în cadrul
Comitetului director.
(3) Acordul privind FEIS prevede de asemenea că:
(a) activitățile FEIS desfășurate de FEI sunt gestionate de organele de conducere
ale FEI;
(b) activitățile FEIS desfășurate de FEI urmează să facă obiectul cerințelor de
raportare în conformitate cu articolul 16;
(c) remunerația atribuibilă Uniunii din operațiunile de finanțare și de investiții
care fac obiectul prezentului regulament urmează să fie furnizată după
deducerea plăților datorate pentru cererile de executare a garanției UE și,
ulterior, a costurilor, în conformitate cu ▌articolul 9 alineatul (6) și cu acordul
privind EIAH.
57
Articolul 5
Adiționalitatea
(1) În sensul prezentului regulament, „adiționalitate” înseamnă sprijinul oferit de
FEIS operațiunilor care abordează disfuncționalități ale pieței sau situații de
investiții sub nivelul optim care nu ar fi putut fi desfășurate fără sprijinul FEIS în
perioada în care poate fi utilizată garanția UE, sau în orice caz nu în aceeași
măsură, de către BEI, FEI sau în temeiul instrumentelor financiare existente ale
UE. Proiectele susținute de FEIS au, de regulă, un profil de risc mai ridicat decât
proiectele sprijinite prin operațiunile obișnuite ale BEI, iar portofoliul FEIS are,
în general, un profil de risc mai ridicat decât portofoliul de investiții sprijinit de
BEI în conformitate cu politicile sale obișnuite de investiții înainte de intrarea în
vigoare a prezentului regulament.
Deși au ca scop crearea de locuri de muncă și creșterea durabilă, se consideră că
proiectele susținute de FEIS oferă adiționalitate dacă comportă un risc ce
corespunde activităților speciale ale BEI, astfel cum sunt definite la articolul 16
din Statutul BEI, și orientărilor BEI privind politica aferentă riscului de credit.
Proiectele BEI care au un risc mai scăzut decât riscul minim al activităților
speciale ale BEI pot fi sprijinite, de asemenea, de FEIS dacă este necesară
utilizarea garanției UE pentru asigurarea adiționalității astfel cum este definită la
primul paragraf din prezentul alineat.
58
(2) În conformitate cu orientările în materie de investiții stabilite în anexa II,
Comitetul director adaptează gama de proiecte, în ceea ce privește sectoarele și
țările, în urma unei monitorizări permanente a evoluției condițiilor de pe piață din
statele membre și a mediului de investiții, pentru a contribui la depășirea
disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții sub nivelul optim, inclusiv a
problemelor generate de fragmentarea financiară. Atunci când operează
adaptarea respectivă, Comitetul director evită abordările ce pot prezenta riscuri
inutile.
În cazul în care nivelul de risc impune acest lucru, activitățile speciale ale BEI
sunt utilizate mai pe larg în temeiul prezentului regulament decât înainte de
intrarea în vigoare a acestuia. Acest lucru este valabil îndeosebi în cazul statelor
membre în care nu s-au desfășurat activități speciale ale BEI sau s-au desfășurat
numai cu titlu excepțional înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament,
pentru a permite punerea în practică a operațiunilor și proiectelor adiționale,
precum și finanțarea adițională de către BEI și de către băncile sau instituțiile
naționale de promovare sau platformele de finanțare.
59
Articolul 6
Criterii de eligibilitate pentru utilizarea garanției UE
(1) Acordul privind FEIS prevede faptul că FEIS urmează să sprijine proiecte care:
(a) sunt viabile din punct de vedere economic în conformitate cu o analiză
costuri-beneficii realizată după standarde ale Uniunii, ținând seama de
sprijinul și cofinanțarea potențiale din partea partenerilor publici și privați
ai unui proiect;
(b) sunt coerente cu politicile Uniunii, inclusiv cu obiectivul creșterii inteligente,
durabile și favorabile incluziunii, crearea de locuri de muncă de calitate și
coeziunea economică, socială și teritorială;
(c) oferă adiționalitate;
(d) dacă este posibil, maximizează mobilizarea capitalului din sectorul privat; și
(e) sunt viabile din punct de vedere tehnic.
(2) În cazul operațiunilor desfășurate de BEI și FEI prin intermediari financiari,
anvergura proiectelor eligibile pentru sprijin FEIS nu este limitată.
60
Articolul 7
Guvernanța FEIS
(1) În îndeplinirea sarcinilor în temeiul prezentului regulament, Comitetul director,
Comitetul pentru investiții și directorul executiv urmăresc exclusiv obiectivele
stabilite în prezentul regulament.
(2) Acordul privind FEIS prevede că FEIS urmează să fie gestionat de un comitet
director, care, în scopul utilizării garanției UE, urmează să stabilească, în
conformitate cu obiectivele generale stabilite la articolul 9 alineatul (2):
(a) orientarea strategică a FEIS, inclusiv alocarea garanției UE în cadrul
componentelor pentru infrastructură și inovare și orice decizie ce urmează
să fie luată în temeiul articolului 11 alineatul (3) și al secțiunii 7 litera (b)
din anexa II;
(b) politicile și procedurile operaționale necesare pentru funcționarea FEIS;
(c) normele aplicabile operațiunilor cu platformele de investiții și băncile sau
instituțiile naționale de promovare;
(d) profilul de risc al FEIS.
61
(3) Comitetul director este format din patru membri: trei numiți de Comisie și unul de
BEI. Comitetul director își alege un președinte din rândul membrilor săi pentru un
mandat fix de trei ani, care poate fi prelungit o singură dată. Comitetul director ia
decizii prin consens.
Procesele-verbale ale Comitetului director sunt publicate de îndată ce acestea sunt
aprobate de Comitetul director.
Comitetul director organizează periodic consultări cu părțile interesate relevante -
în special coinvestitori, autorități publice, experți, instituții de învățământ, formare
și cercetare, parteneri sociali relevanți și reprezentanți ai societății civile - cu
privire la orientarea și punerea în aplicare a politicii de investiții desfășurate de
BEI în temeiul prezentului regulament.
Instrumentele utilizate de FEI pentru desfășurarea operațiunilor care fac obiectul
prezentului regulament sunt aprobate în comun de Comitetul director și directorul
executiv, în urma consultării Comitetului pentru investiții.
(4) Statele membre și alte părți terțe - cu condiția aprobării altor părți terțe de către
Comitetul director - pot să contribuie la FEIS sub formă de garanții sau numerar,
în cazul statelor membre, și numai sub formă de numerar în cazul altor părți terțe.
Nici statele membre și nici alte părți terțe nu au dreptul să fie membre ale
Comitetului director și nici să dețină vreun rol în numirea altor membri ai
personalului FEIS, inclusiv membrii Comitetului pentru investiții, și niciun drept
în ceea ce privește alte aspecte ale guvernanței FEIS prevăzute în prezentul
regulament.
62
(5) Acordul privind FEIS prevede că FEIS urmează să aibă un director executiv care
urmează să fie responsabil de gestionarea curentă a FEIS și de pregătirea și
prezidarea reuniunilor Comitetului pentru investiții menționat la alineatul (6).
Directorul executiv este asistat de un director executiv adjunct. Trimestrial,
directorul executiv prezintă Comitetului director rapoarte privind activitățile FEIS.
(6) În urma unui proces de selecție deschis și transparent în conformitate cu
procedurile BEI, Comitetul director selectează câte un candidat pentru funcțiile de
director executiv și director executiv adjunct.
63
Parlamentul European și Consiliul sunt informate în mod corespunzător și în
timp util în toate etapele procedurii de selecție, sub rezerva unor cerințe de
confidențialitate stricte. Aceasta se aplică indiferent dacă se încheie acordul dintre
Parlamentul European și BEI menționat la articolul 17 alineatul (5).
Parlamentul European organizează o audiere cu candidații pentru fiecare funcție
cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de patru săptămâni de la comunicarea
numelor candidaților selectați.
În urma aprobării de către Parlamentul European, directorul executiv și
directorul executiv adjunct sunt numiți de președintele BEI pentru un termen fix
de trei ani, care poate fi prelungit o singură dată.
▌
(7) Acordul privind FEIS prevede că FEIS urmează să aibă un comitet pentru investiții,
care urmează să fie responsabil de examinarea potențialelor proiecte conform
politicilor de investiții ale FEIS și de aprobarea sprijinului din partea garanției UE
pentru proiectele BEI care îndeplinesc cerințele de la articolele 6 și 9, indiferent de
localizarea geografică, în conformitate cu articolul 8, a proiectelor în cauză. De
asemenea, Comitetul pentru investiții este organul competent pentru aprobarea
operațiunilor cu platforme de investiții și bănci sau instituții naționale de
promovare.
64
(8) Comitetul pentru investiții este format din opt experți independenți și directorul
executiv. Experții din cadrul Comitetului pentru investiții sunt numiți de
Comitetul director pentru un mandat fix de până la trei ani, printr-o procedură de
selecție deschisă și transparentă. Mandatul acestora poate fi reînnoit, dar nu
depășește șase ani în total. Experții independenți au un nivel ridicat de experiență
relevantă pe piață în structurarea proiectelor și în finanțarea proiectelor, precum și
cunoștințe de specialitate în domeniul microeconomiei și macroeconomiei.
La numirea experților în Comitetul pentru investiții, Comitetul director asigură
diversitatea componenței Comitetului pentru investiții, astfel încât să se asigure că
există o cunoaștere vastă a sectoarelor menționate la articolul 9 și a piețelor
geografice din Uniune.
În alcătuirea Comitetului pentru investiții se vizează obținerea unui echilibru între
bărbați și femei. Comitetul director vizează selectarea de experți care au
experiență în materie de investiții în unul sau mai multe dintre domeniile
următoare:
(a) cercetare, dezvoltare și inovare;
(b) infrastructuri de transport și tehnologii inovatoare în domeniul
transporturilor;
(c) infrastructuri energetice, eficiență energetică și energie din surse
regenerabile;
(d) infrastructuri din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor;
(e) protecția și gestionarea mediului;
65
(f) educație și formare;
(g) sănătate și medicamente;
(h) IMM-uri;
(i) industrii culturale și creative;
(j) mobilitate urbană;
(k) infrastructuri sociale și economia socială și a solidarității.
(9) Atunci când participă la activitățile Comitetului pentru investiții, membrii acestuia
își exercită atribuțiile în mod imparțial și în interesul FEIS. Atunci când pun în
aplicare orientările în materie de investiții prevăzute în anexa II și iau decizii
privind utilizarea garanției UE, aceștia nu solicită și nici nu primesc instrucțiuni
din partea BEI, a instituțiilor Uniunii, a statelor membre sau a oricărui alt
organism public sau privat. Fără a aduce atingere sprijinului analitic, logistic și
administrativ oferit Comitetului pentru investiții de către personalul BEI, se
instituie și se mențin mecanisme de organizare adecvate pentru a asigura
independența operațională a Comitetului pentru investiții. Orice evaluare a
proiectelor realizată de personalul BEI nu are caracter obligatoriu pentru
Comitetul pentru investiții în ceea ce privește acordarea garanției UE.
66
(10) CV-urile și declarațiile de interese ale fiecărui membru al Comitetului pentru
investiții sunt făcute publice și sunt actualizate în mod constant. Fiecare membru
al Comitetului pentru investiții comunică fără întârziere Comitetului director toate
informațiile necesare pentru verificarea continuă a absenței oricărui conflict de
interese.
(11) La cererea Comitetului director, în cazul în care un membru al Comitetului
pentru investiții încalcă obligațiile prevăzute la alineatele (9) și (10), contractul
acestuia este reziliat, în conformitate cu normele aplicabile în materie de ocupare
a forței de muncă și din dreptul muncii.
(12) Comitetul pentru investiții decide cu privire la utilizarea garanției UE în
conformitate cu prezentul regulament, inclusiv cu orientările în materie de
investiții stabilite în anexa II.
Deciziile Comitetului pentru investiții se iau cu majoritate simplă. Deciziile prin
care se aprobă utilizarea garanției UE se publică și sunt accesibile.
BEI prezintă de două ori pe an Parlamentului European, Consiliului și Comisiei o
listă ce conține toate deciziile adoptate de Comitetul pentru investiții prin care se
refuză utilizarea garanției UE, cu respectarea cerințelor stricte de
confidențialitate.
67
(13) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23
în ceea ce privește modificarea elementelor neesențiale din secțiunile 6-8 din
orientările în materie de investiții stabilite în anexa II la prezentul regulament,
fără însă a elimina în totalitate niciuna dintre aceste secțiuni. Actele delegate
respective se elaborează în strânsă cooperare cu BEI.
(14) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23
alineatele (1)-(3) și alineatul (5) în ceea ce privește completarea prezentului
regulament prin stabilirea unui tabel comparativ al indicatorilor ce urmează să fie
folosiți de Comitetul pentru investiții pentru a asigura evaluarea independentă și
transparentă a utilizării potențiale și reale a garanției UE. Actele delegate
respective se elaborează în strânsă cooperare cu BEI.
68
CAPITOLUL III
Garanția UE și fondul de garantare al UE
Articolul 8
Garanția UE
Uniunea acordă BEI o garanție irevocabilă și necondiționată pentru operațiuni de finanțare și
de investiții ▌care fac obiectul prezentului regulament și al acordului privind FEIS
(denumită în continuare „garanția UE”) atunci când operațiunile respective:
(a) sunt desfășurate pe teritoriul Uniunii; sau
(b) implică entități situate sau stabilite în unul sau mai multe state membre și se
extind pe teritoriul uneia sau mai multor țări terțe care intră sub incidența politicii
europene de vecinătate, inclusiv parteneriatul strategic, politica de extindere,
Spațiul Economic European sau Asociația Europeană a Liberului Schimb, sau pe
teritoriul unei țări sau al unui teritoriu de peste mări, astfel cum se prevede în
anexa II la TFUE, indiferent dacă în respectivele țări terțe sau țări ori teritorii de
peste mări există sau nu un partener.
Garanția UE se acordă ca garanție la cerere pentru instrumentele menționate la articolul 10.
Articolul 9
Cerințe privind utilizarea garanției UE
(1) Acordarea garanției UE este condiționată de intrarea în vigoare a acordului privind
FEIS.
69
(2) Garanția UE se acordă pentru operațiuni de finanțare și de investiții ale BEI,
aprobate de Comitetul pentru investiții menționat la articolul 7 alineatul (7), sau
pentru finanțare ori garanții către FEI pentru a efectua operațiuni de finanțare și de
investiții ale BEI în conformitate cu articolul 11 alineatul (3). Operațiunile în cauză
sunt conforme cu politicile Uniunii și sprijină oricare dintre următoarele obiective
generale:
(a) cercetarea, dezvoltarea și inovarea, în special prin:
(i) proiecte care sunt în conformitate cu programul Orizont 2020;
(ii) infrastructuri de cercetare;
(iii) proiecte și programe demonstrative, precum și utilizarea
infrastructurilor, tehnologiilor și proceselor conexe;
(iv) sprijinirea comunității științifice, inclusiv colaborarea cu industria;
(v) transferul de cunoștințe și tehnologie;
70
(b) dezvoltarea sectorului energetic în conformitate cu prioritățile uniunii
energetice, inclusiv securitatea aprovizionării cu energie, și cadrul de politici
privind clima și energia pentru 2020, 2030 și 2050, în special prin:
(i) extinderea utilizării sau a aprovizionării cu energie din surse
regenerabile;
(ii) eficiența energetică și reducerea consumului de energie (cu un accent
deosebit asupra reducerii cererii prin gestionarea cererii de energie și
reabilitarea clădirilor);
(iii) dezvoltarea și modernizarea infrastructurii energetice (în special în
ceea ce privește interconexiunile, rețelele inteligente de distribuție,
stocarea energiei și sincronizarea rețelelor);
(c) dezvoltarea infrastructurii de transport și echipamente și tehnologii
inovatoare pentru transport, în special prin:
(i) proiecte și priorități orizontale eligibile în temeiul Regulamentului
(UE) nr. 1315/2013 și al Regulamentului (UE) nr. 1316/2013;
(ii) proiecte ce vizează mobilitatea urbană inteligentă și durabilă (vizând
accesibilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a
consumului de energie și a accidentelor);
(iii) proiecte de conectare a nodurilor la infrastructurile TEN-T;
71
(d) furnizarea, prin intermediul FEI și BEI, de sprijin financiar pentru entități
cu până la 3 000 de angajați, cu un accent deosebit pe IMM-uri și
întreprinderi mici cu capitalizare medie, în special prin:
(i) punerea la dispoziție de capital circulant și de investiții;
(ii) furnizarea de finanțare de risc, de la stadiile incipiente până la stadiile
de extindere, pentru IMM-uri, întreprinderi nou-înființate,
întreprinderi mici cu capitalizare medie și întreprinderi cu capitalizare
medie, cu scopul de a asigura o poziție de lider tehnologic în sectoare
inovatoare și durabile;
(e) dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, în
special prin:
(i) conținut digital;
(ii) servicii digitale;
(iii) infrastructuri de telecomunicații de mare viteză;
(iv) rețele în bandă largă;
72
(f) mediul și utilizarea eficientă a resurselor, în special prin:
(i) proiecte și infrastructuri în domeniul protecției și gestionării mediului;
(ii) consolidarea serviciilor ecosistemice;
(iii) dezvoltarea urbană și rurală sustenabilă;
(iv) măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice;
(g) capitalul uman, cultura și sănătatea, în special prin:
(i) educație și formare;
(ii) industriile culturale și creative;
(iii) soluții inovatoare în domeniul sănătății;
(iv) medicamente noi și eficace;
(v) infrastructuri sociale și economia socială și a solidarității;
(vi) turism.
73
(3) Perioada inițială de investiții în care poate fi acordată garanția UE cu scopul de a
sprijini operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului
regulament are o durată de:
(a) …, pentru operațiunile BEI pentru care s-a semnat un contract între BEI și
beneficiar sau intermediarul financiar înainte de 30 iunie 2020;
(b) …*, pentru operațiunile FEI pentru care s-a semnat un contract între FEI și
intermediarul financiar înainte de 30 iunie 2020.
(4) O nouă perioadă de investiții poate fi stabilită în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 18.
JO a se introduce data: 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentului
regulament.
74
(5) BEI utilizează garanția UE ▌pentru sprijinirea platformelor sau fondurilor de
investiții și a băncilor sau instituțiilor naționale de promovare care investesc în
operațiuni care îndeplinesc cerințele prezentului regulament (denumite în
continuare „vehicule eligibile”), după aprobarea de către Comitetul pentru
investiții.
▌ În conformitate cu articolul 7 alineatul (2), Comitetul director specifică politicile
privind vehiculele eligibile menționate la primul paragraf din prezentul alineat.
Comitetul pentru investiții evaluează conformitatea cu politicile stabilite de
Comitetul director a acestor vehicule și a instrumentelor specifice pentru care se
solicită sprijin din partea FEIS.
Comitetul pentru investiții poate decide să își rezerve dreptul de a aproba
proiectele noi înaintate în cadrul vehiculelor eligibile aprobate.
75
(6) În conformitate cu articolul 17 din Statutul BEI, BEI percepe de la beneficiarii
operațiunilor de finanțare și de investiții sume pentru acoperirea tuturor cheltuielilor
sale legate de FEIS. Fără a aduce atingere paragrafelor al doilea și al treilea din
prezentul alineat, nicio altă cheltuială administrativă și niciun alt tip de taxă a BEI
pentru operațiunile sale de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului
regulament nu sunt acoperite din bugetul general al Uniunii.
BEI poate utiliza garanția UE într-o limită maximă cumulată corespunzând cu 1 %
din totalul obligațiilor restante rezultate din garanția UE pentru a acoperi cheltuielile
care ar fi fost acoperite de beneficiarii operațiunilor de finanțare și de investiții, dar
care nu au fost recuperate de la data la care s-a înregistrat neplata.
În plus, BEI poate utiliza garanția UE pentru a acoperi partea corespunzătoare a
oricăror costuri legate de recuperare, cu excepția cazului în care sunt deduse din
sumele încasate din recuperări, și a oricăror costuri legate de gestionarea
lichidităților.
76
▌În cazul în care BEI furnizează FEI, în numele FEIS, finanțare sau garanții care
beneficiază de garanția UE în conformitate cu articolul 11 alineatul (3), taxele FEI
pot fi acoperite din bugetul general al Uniunii în măsura în care acestea nu sunt
deduse din remunerația menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (c) punctul
(ii) sau din veniturile, recuperările sau alte plăți încasate de FEI.
(7) Statele membre pot utiliza orice sursă de finanțare din partea Uniunii, inclusiv
instrumentele prevăzute în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene și
în cadrul politicilor ce vizează rețelele transeuropene și industria, pentru a
contribui la finanțarea proiectelor eligibile în care BEI, pe cont propriu sau prin
intermediul FEI, investește cu sprijinul garanției UE, cu condiția ca aceste proiecte
să îndeplinească criteriile de eligibilitate și obiectivele și principiile aplicabile în
temeiul cadrului juridic al instrumentelor corespunzătoare și al FEIS.
Dacă este cazul, Comisia oferă îndrumări cu privire la utilizarea combinată a
instrumentelor Uniunii și a finanțării BEI în cadrul garanției UE, pentru a se
asigura coordonarea, caracterul complementar și realizarea de sinergii.
77
Articolul 10
Instrumente eligibile
(1) În sensul articolului 9 alineatul (2) și în conformitate cu articolul 11, BEI utilizează
garanția UE în vederea acoperirii riscurilor pentru instrumentele menționate la
alineatul (2) din prezentul articol.
(2) Următoarele instrumente sunt eligibile pentru acoperire de către garanția UE:
(a) împrumuturi ale BEI, garanții, contragaranții, instrumente de pe piața de
capital, orice altă formă de finanțare sau instrument de îmbunătățire a
condițiilor de creditare, participații la capital sau la cvasicapital, inclusiv în
favoarea băncilor sau a instituțiilor naționale de promovare, a platformelor
sau a fondurilor de investiții;
78
(b) finanțarea sau garanțiile pe care BEI le acordă FEI pentru a-i permite să ia
împrumuturi, garanții, contragaranții, orice altă formă de instrument de
îmbunătățire a condițiilor de creditare, instrumente de pe piața de capital și
participații la capital sau la cvasicapital, inclusiv în favoarea băncilor sau
instituțiilor naționale de promovare, a platformelor sau a fondurilor de
investiții;
(c) garanțiile BEI pentru băncile sau instituțiile naționale de promovare,
platformele sau fondurile de investiții în condițiile unei contragaranții a
garanției UE.
Instrumentele menționate la literele (a) și (b) din primul paragraf se acordă, se
achiziționează sau se emit pentru operațiunile menționate la articolul 8 care respectă
cerințele prezentului regulament, în cazul în care finanțarea BEI sau FEI a fost
acordată în conformitate cu un acord de finanțare sau o tranzacție semnată sau
încheiată de BEI sau de FEI, care nu a expirat și nici nu a fost anulată.
(3) Garanțiile acordate de BEI unei bănci sau instituții naționale de promovare în
condițiile unei contragaranții a garanției UE au ca scop, dacă este cazul,
atenuarea deficitului de capital.
(4) În operațiunile sale în temeiul prezentului regulament, FEI poate să acorde o
garanție unei bănci sau instituții naționale de promovare sau unei platforme de
investiții sau să investească într-o platformă de investiții.
79
Articolul 11
Acoperirea și condițiile garanției UE
(1) Garanția UE ▌nu depășește în niciun caz 16 000 000 000 EUR, din care o parte se
poate aloca pentru finanțarea sau garanțiile acordate FEI de către BEI în
conformitate cu alineatul (3). ▌Plățile totale nete de la bugetul general al Uniunii
efectuate în baza garanției UE ▌ nu depășesc 16 000 000 000 EUR.
(2) Alocarea între contributorii din cadrul unui portofoliu a remunerației pentru
asumarea de riscuri se face în mod proporțional cu cota de asumare a riscurilor
aferentă fiecăruia dintre aceștia. Garanția UE este eligibilă pentru furnizarea de
garanții de primă pierdere pe bază de portofoliu sau pentru furnizarea de garanții
integrale. Garanția UE se poate acorda în condiții de egalitate (pari passu) cu alți
contribuitori.
80
(3) În cazul în care BEI acordă FEI finanțare sau garanții pentru a efectua operațiuni de
finanțare și de investiții ale BEI, garanția UE prevede o garanție integrală pentru o
asemenea finanțare sau garanție, cu condiția ca BEI să furnizeze finanțare sau
garanții de valoare egală, fără acoperire de către garanția UE, până la o limită
inițială de 2 500 000 000 EUR. Fără a aduce atingere alineatului (1), această
limită poate fi adaptată, dacă este cazul, de către Comitetul director până la cel
mult 3 000 000 000 EUR, fără ca BEI să aibă obligația să ofere sume echivalente
ce depășesc limita inițială.
(4) În cazul în care BEI solicită executarea garanției UE în conformitate cu acordul
privind FEIS, Uniunea face plata la cerere în conformitate cu termenii acordului
respectiv.
(5) În cazul în care Uniunea efectuează o plată către BEI în urma unei cereri de
executare a garanției UE, Uniunea se subrogă în drepturile corespunzătoare ale
BEI referitoare la oricare dintre operațiunile sale de finanțare sau de investiție
care face obiectul prezentului regulament, iar BEI urmărește, în numele Uniunii,
recuperarea creanțelor pentru sumele plătite și rambursează Uniunii sumele
recuperate, în conformitate cu dispozițiile și procedurile menționate la articolul 4
alineatul (2) litera (c)punctul (iv).
81
(6) Garanția UE se acordă ca garanție la cerere pentru instrumentele menționate la
articolul 10 și acoperă:
(a) în cazul instrumentelor de datorie menționate la articolul 10 alineatul (2)
litera (a), principalul și toate dobânzile și sumele datorate BEI, dar care nu
au fost primite în conformitate cu condițiile operațiunilor de finanțare până
la data la care se înregistrează neplata;
(b) în cazul investițiilor de capital menționate la articolul 10 alineatul (2) litera
(a), sumele investite și costurile de finanțare conexe;
(c) în cazul operațiunilor menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (b),
sumele utilizate și costurile de finanțare conexe.
Garanția UE acoperă, de asemenea, cuantumurile menționate la articolul 9
alineatul (6) al doilea și al treilea paragraf.
82
Articolul 12
Fondul de garantare al UE
(1) Se înființează un fond de garantare al UE (denumit în continuare „fondul de
garantare”), care reprezintă o rezervă de lichiditate din care BEI este plătită în cazul
unei cereri de executare a garanției UE.
(2) Fondul de garantare este alimentat prin:
(a) contribuții de la bugetul general al Uniunii;
(b) venituri obținute din investirea resurselor fondului de garantare;
(c) sume recuperate de la debitori care nu și-au achitat datoriile, în conformitate
cu procedura de recuperare prevăzută în acordul privind FEIS, astfel cum se
prevede la articolul 4 alineatul (2) litera (c) punctul (iv);
(d) venituri și orice alte plăți primite de Uniune în conformitate cu acordul privind
FEIS.
(3) Sumele cu care este alimentat fondul de garantare, prevăzute la alineatul (2) literele
(b), (c) și (d) din prezentul articol, constituie venituri alocate intern, în conformitate
cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului15
.
15
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
83
(4) Resursele fondului de garantare primite de acesta în temeiul alineatului (2) sunt
gestionate direct de Comisie, sunt investite în conformitate cu principiul bunei
gestiuni financiare și respectă normele prudențiale corespunzătoare.
(5) Sumele cu care este alimentat fondul de garantare, menționate la alineatul (2), se
utilizează pentru a atinge un nivel corespunzător (denumit în continuare „valoarea
țintă”) care să reflecte valoarea totală a obligațiilor aferente garanției UE. Valoarea
țintă este de 50 % din totalul obligațiilor aferente garanției UE.
Valoarea țintă este inițial atinsă prin plăți treptate din resursele menționate la
alineatul 2 litera (a). În cazul în care au existat cereri de executare a garanției UE în
perioada inițială de constituire a fondului de garantare, sumele care au alimentat
fondul de garantare, prevăzute la alineatul (2) literele (b), (c) și (d), contribuie ▌la
atingerea valorii țintă până la o valoare egală cu cea a cererilor de executare a
garanției UE.
▌
84
(6) În urma unei ▌evaluări a adecvării nivelului fondului de garantare în conformitate
cu raportul prevăzut la articolul 16 alineatul (6), se efectuează următoarele plăți:
(a) orice surplus este plătit la bugetul general al Uniunii și constituie venit alocat
intern în conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE,
Euratom) nr. 966/2012 pentru orice linie bugetară care a fost utilizată ca
sursă de realocare către fondul de garantare;
(b) orice realimentare a fondului de garantare se plătește în tranșe anuale în cursul
unei perioade de maximum trei ani, începând din anul n+1.
(7) De la 1 ianuarie 2019, în cazul în care, ca urmare a cererilor de executare a garanției
UE, nivelul fondului de garantare scade sub 50 % din valoarea țintă, Comisia
prezintă un raport privind măsurile excepționale care pot fi necesare pentru
realimentarea fondului de garantare.
85
(8) În urma unei cereri de executare a garanției UE, sumele prevăzute la alineatul (2)
literele (b) ▌și (d) care alimentează fondul de garantare după atingerea valorii țintă
sunt utilizate, în limitele perioadei de investiții prevăzute la articolul 9, pentru a
reface garanția UE la valoarea sa inițială.
(9) Sumele care alimentează fondul de garantare prevăzute la alineatul (2) litera (c)
sunt utilizate pentru a reface garanția UE la valoarea sa inițială.
(10) În cazul în care garanția UE este restabilită integral la valoarea sa inițială
maximă de 16 000 000 000 EUR, orice sumă în fondul de garantare în plus față de
valoarea țintă se plătește în bugetul general al Uniunii și constituie venit alocat
intern, în conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE,
Euratom) nr. 966/2012, pentru orice linie bugetară care a fost utilizată ca sursă de
realocare către fondul de garantare.
86
Articolul 13
Finanțarea fondului de garantare din bugetul general al Uniunii
Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 și Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 se modifică în
conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
Dacă este necesar, în bugetul general al Uniunii se pot înscrie credite de plată și după
2020, până în exercițiul financiar 2023, pentru a îndeplini obligațiile ce decurg din
articolul 12 alineatul (5) al doilea paragraf.
Creditele anuale din bugetul general al Uniunii destinate alimentării fondului de
garantare sunt autorizate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii
bugetare anuale, respectându-se pe deplin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al
Consiliului16
.
16 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013
de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
87
CAPITOLUL IV
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții
Articolul 14
Platforma europeană de consiliere în materie de investiții
(1) Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH) are ca obiectiv
completarea actualelor servicii de consultanță ale BEI și ale Comisiei pentru a
oferi sprijin consultativ în vederea identificării, pregătirii și dezvoltării proiectelor
de investiții, și acționează ca platformă unică de consultanță tehnică pentru
finanțarea proiectelor în cadrul Uniunii. Acest sprijin include acordarea unui
sprijin specific privind utilizarea asistenței tehnice pentru structurarea proiectelor,
privind utilizarea unor instrumente financiare inovatoare și utilizarea
parteneriatelor public-privat, precum și acordarea de consiliere, după caz, privind
chestiunile relevante legate de dreptul Uniunii, ținând cont de specificitățile și de
nevoile statelor membre în care piețele financiare sunt mai puțin dezvoltate.
EIAH este în măsură să ofere asistență tehnică în domeniile enumerate la
articolul 9 alineatul (2), în special eficiența energetică, TEN-T și mobilitatea
urbană.
88
(2) EIAH furnizează servicii suplimentare față de cele deja disponibile în cadrul altor
programe ale Uniunii, inclusiv:
(a) asigurarea unui punct de intrare unic pentru asistență tehnică pentru
autorități și promotorii de proiecte;
(b) acordarea de asistență promotorilor de proiecte, după caz, pentru
dezvoltarea proiectelor lor astfel încât să îndeplinească criteriile de
eligibilitate stabilite la articolul 6;
(c) mobilizarea cunoștințelor locale pentru a facilita sprijinul FEIS în întreaga
Uniune;
(d) punerea la dispoziție a unei platforme pentru schimburile reciproce de
experiență și know-how cu privire la dezvoltarea de proiecte;
(e) consilierea cu privire la instituirea platformelor de investiții.
(3) Serviciile EIAH sunt disponibile pentru promotorii de proiecte din sectoarele
public și privat, inclusiv pentru băncile sau instituțiile naționale de promovare și
pentru platformele sau fondurile de investiții și entitățile publice regionale și
locale.
89
(4) Taxele percepute de BEI pentru serviciile oferite de EIAH în temeiul
alineatului (2) se utilizează pentru acoperirea costurilor de funcționare a EIAH și
pentru furnizarea serviciilor respective. Taxele percepute de la IMM-uri nu
depășesc un plafon maxim echivalent cu o treime din costul asistenței tehnice care
le este oferită. Serviciile EIAH oferite promotorilor de proiecte din sectorul public
în plus față de cele deja disponibile în cadrul programelor Uniunii sunt gratuite.
(5) Pentru a îndeplini obiectivul prevăzut la alineatul (1), EIAH vizează să utilizeze
experiență relevantă a BEI, a Comisiei, a băncilor sau instituțiilor naționale de
promovare și a autorităților de management al fondurilor structurale și de
investiții europene.
(6) Pentru a asigura o acoperire extinsă, pe întreg teritoriul Uniunii, a serviciilor sale,
EIAH cooperează, dacă este posibil, cu furnizori de servicii similare de la nivelul
Uniunii, de la nivel regional, național sau subnațional. Cooperarea dintre EIAH,
pe de o parte, și o bancă sau instituție națională de promovare sau o instituție sau
o autoritate de management, inclusiv cele care acționează în calitate de consultant
la nivel național, având experiență relevantă pentru EIAH, pe de altă parte, poate
lua forma unui parteneriat contractual.
90
(7) Uniunea contribuie cu maximum 20 000 000 EUR pe an la acoperirea costurilor
operațiunilor EIAH până la 31 decembrie 2020 pentru serviciile furnizate de
EIAH în temeiul alineatului (2) care se adaugă serviciilor deja disponibile în
cadrul altor programe ale Uniunii, în măsura în care costurile respective nu sunt
acoperite din suma rămasă din încasările provenite din taxele menționate la
alineatul (4).
(8) Comisia încheie un acord cu BEI privind punerea în practică a EIAH în cadrul
BEI (denumit în continuare „acordul privind EIAH”).
Acordul privind EIAH cuprinde în special dispoziții referitoare la finanțarea
necesară pentru EIAH în conformitate cu alineatul (7).
(9) Până la 1 septembrie 2016 și, ulterior, în fiecare an, BEI prezintă un raport
Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la serviciile furnizate
de EIAH în temeiul alineatului (2) și la execuția bugetului său. Raportul include
informații privind taxele încasate și utilizarea acestora.
91
CAPITOLUL V
Portalul european de proiecte de investiții
Articolul 15
Portalul european de proiecte de investiții
(1) Comisia, cu sprijinul BEI, ▌creează un Portal european de proiecte de investiții
(PEPI) transparent care reunește proiectele de investiții actuale și viitoare din
cadrul Uniunii. Acest portal reprezintă o bază de date cu proiecte, accesibilă public
și ușor de utilizat, care oferă informații relevante pentru fiecare proiect.
(2) Principalele obiective ale PEPI sunt vizibilitatea pentru investitori și informarea.
Includerea proiectelor în PEPI nu aduce atingere deciziilor cu privire la proiectele
finale selectate pentru sprijin în temeiul prezentului regulament, din partea
oricărui alt instrument al Uniunii ori pentru finanțare publică.
(3) Statele membre pot contribui la crearea și la gestionarea PEPI.
(4) Promotorilor de proiecte din sectorul privat li se poate percepe o taxă
nerambursabilă pentru procesarea cererilor de înscriere a proiectelor în PEPI.
Veniturile încasate din taxe reprezintă venit alocat extern pentru PEPI în
conformitate cu articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom)
nr. 966/2012.
92
CAPITOLUL VI
Raportarea, responsabilitatea și evaluarea
Articolul 16
Raportare și contabilitate
(1) BEI, în cooperare cu FEI dacă este cazul, transmite semestrial un raport Comisiei cu
privire la operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI care fac obiectul
prezentului regulament. Raportul include o evaluare a respectării cerințelor privind
utilizarea garanției UE, precum și a principalilor indicatori de performanță
menționați la articolul 4 alineatul (2) litera (f) punctul (iv). Raportul cuprinde, de
asemenea, date statistice, financiare și contabile despre fiecare operațiune de
finanțare și de investiții a BEI, precum și date agregate.
(2) BEI, în cooperare cu FEI dacă este cazul,, transmite anual un raport Parlamentului
European și Consiliului cu privire la operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI
care fac obiectul prezentului regulament. Raportul se publică și include:
(a) o evaluare a operațiunilor de finanțare și de investiții ale BEI, la nivel de
operațiune, sector, țară și la nivel regional, precum și a conformității acestora
cu prezentul regulament, în special cu criteriul de a oferi adiționalitate,
împreună cu o evaluare a distribuirii operațiunilor de finanțare și de investiții
ale BEI între obiectivele generale stabilite la articolul 9 alineatul (2);
93
(b) o evaluare pe bază agregată privind valoarea adăugată, mobilizarea resurselor
din sectorul privat, valoarea estimată și valoarea reală a realizărilor și
rezultatelor, precum și impactul operațiunilor de finanțare și de investiții ale
BEI, inclusiv impactul asupra creării de locuri de muncă;
(c) o evaluare a măsurii în care operațiunile care fac obiectul prezentului
regulament contribuie la realizarea obiectivelor generale stabilite la
articolul 9 alineatul (2), inclusiv o evaluare a nivelului investițiilor FEIS în
domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, transportului (inclusiv TEN-T și
mobilitatea urbană), telecomunicațiilor, infrastructurii energetice și
eficienței energetice;
(d) o evaluare a respectării cerințelor privind utilizarea garanției UE și a
principalilor indicatori de performanță menționați la articolul 4 alineatul (2)
litera (f) punctul (iv);
(e) o evaluare a efectului de levier obținut de proiectele sprijinite de FEIS;
(f) o descriere a proiectelor pentru care sprijinul oferit din fondurile structurale
și de investiții europene este combinat cu sprijinul din partea FEIS, precum
și cuantumul total al contribuțiilor din fiecare sursă;
94
(g) valoarea financiară transferată beneficiarilor și o evaluare a operațiunilor de
finanțare și de investiții ale BEI pe bază agregată;
(h) o evaluare a valorii adăugate a operațiunilor de finanțare și de investiții ale
BEI și a riscului agregat asociat cu aceste operațiuni;
(i) informații detaliate privind cererile de executare a garanției UE, pierderile,
rentabilitățile, sumele recuperate și orice alte plăți încasate;
(j) rapoartele financiare privind operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI
care fac obiectul prezentului regulament, auditate de un auditor extern
independent.
(3) În scopul respectării de către Comisie a obligațiilor sale contabile, în scopul
raportării de către aceasta cu privire la riscurile acoperite de garanția UE și în scopul
gestionării de către aceasta a fondului de garantare, BEI, în cooperare cu FEI dacă
este cazul, transmite Comisiei și Curții de Conturi în fiecare an:
(a) evaluarea riscurilor efectuată de BEI și FEI și informații de clasificare privind
operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI care fac obiectul prezentului
regulament;
95
(b) obligațiile financiare restante ale Uniunii provenind din garanția UE furnizată
pentru operațiuni de finanțare și de investiții ale BEI care fac obiectul
prezentului regulament, defalcate pe operațiuni individuale;
(c) valoarea totală a profiturilor sau a pierderilor care decurg din operațiunile de
finanțare și de investiții ale BEI în cadrul portofoliilor menționate la articolul 4
alineatul (2) litera (c) punctul (i).
(4) BEI furnizează Comisiei, la cerere și, dacă este cazul, în cooperare cu FEI, toate
informațiile suplimentare necesare pentru îndeplinirea obligațiilor Comisiei legate de
prezentul regulament.
(5) BEI și, după caz, FEI, furnizează pe cheltuiala lor informațiile menționate la
alineatele (1)-(4).
96
(6) Până la data de 31 martie a fiecărui an, Comisia prezintă Parlamentului European,
Consiliului și Curții de Conturi, în contextul situațiilor financiare ale Comisiei,
informațiile necesare privind situația fondului de garantare. În plus, până la data de
31 mai a fiecărui an, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și
Curții de Conturi un raport anual privind gestionarea fondului de garantare în
anul calendaristic anterior, care include o evaluare a adecvării valorii țintă și a
nivelului fondului de garantare și a necesității de realimentare a acestuia.
Raportul anual conține prezentarea situației financiare a fondului de garantare la
sfârșitul anului calendaristic anterior, fluxurile financiare din cursul anului
calendaristic anterior, precum și tranzacțiile semnificative și orice informații
relevante privind conturile financiare. Raportul include, de asemenea, informații
cu privire la gestiunea financiară, performanța și riscul aferent fondului de
garantare la sfârșitul anului calendaristic anterior.
97
Articolul 17
Responsabilitate
(1) La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, președintele Comitetului
director și directorul executiv raportează cu privire la performanța FEIS, inclusiv
prin participarea la o audiere în fața Parlamentului European ▌.
(2) Președintele Comitetului director și directorul executiv răspund verbal sau în scris
la întrebările adresate FEIS de Parlamentul European sau Consiliu, în termen de cel
mult cinci săptămâni de la data primirii întrebărilor.
(3) La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia prezintă un raport
▌cu privire la aplicarea prezentului regulament.
(4) La cererea Parlamentului European, președintele BEI participă la o audiere
organizată de Parlamentul European pe tema operațiunilor de finanțare și de
investiții ale BEI care fac obiectul prezentului regulament. Președintele BEI
răspunde oral sau în scris la întrebările adresate BEI de Parlamentul European
sau de Consiliu cu privire la operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI care
fac obiectul prezentului regulament, în termen de cinci săptămâni de la data
primirii întrebărilor.
98
(5) Parlamentul European și BEI încheie un acord cu privire la modalitățile detaliate
de schimb de informații între Parlamentul European și BEI în temeiul prezentului
regulament, inclusiv privind procedura de selecție a directorului executiv și a
directorului executiv adjunct.
Articolul 18
Evaluare și revizuire
(1) Până la …, BEI evaluează funcționarea FEIS. BEI transmite evaluarea sa
Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.
(2) Până la …*, ▌ Comisia evaluează utilizarea garanției UE și funcționarea
fondului de garantare ▌. Comisia transmite evaluarea sa Parlamentului European și
Consiliului. Această evaluare este însoțită de un aviz al Curții de Conturi.
(3) Până la 30 iunie 2018 și, ulterior, la fiecare trei ani:
(a) BEI publică un raport cuprinzător cu privire la funcționarea FEIS, care
include o evaluare a impactului FEIS asupra investițiilor în cadrul Uniunii,
creării de locuri de muncă și accesului la finanțare pentru IMM-uri și
întreprinderile cu capitalizare medie.
JO a se introduce data: 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului
regulament.
99
(b) Comisia publică un raport cuprinzător cu privire la folosirea garanției UE și
funcționarea fondului de garantare.
(4) BEI, în cooperare cu FEI, după caz, contribuie la elaborare și furnizează informațiile
de care Comisia are nevoie pentru a efectua evaluarea și raportul menționate la
alineatul (2) și, respectiv, alineatul (3).
(5) BEI și FEI transmit periodic Parlamentului European, Consiliului și Comisiei toate
rapoartele lor de evaluare independentă care analizează impactul și rezultatele
practice obținute prin activitățile BEI și FEI în temeiul prezentului regulament.
(6) Până la …, Comisia prezintă ▌ Parlamentului European și Consiliului un raport
conținând o evaluare independentă a aplicării prezentului regulament ▌.
(7) În cazul în care raportul menționat la alineatul (6) constată că FEIS:
JO a se introduce data: 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului
regulament.
100
(a) își atinge obiectivele și că menținerea unui mecanism de sprijinire a
investițiilor este justificată, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere
legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea stabilirii noii
perioade de investiții, asigurând continuarea investițiilor și finanțare
corespunzătoare;
(b) nu își atinge obiectivele și că menținerea unui mecanism de sprijinire a
investițiilor este justificată, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere
legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea remedierii
deficiențelor identificate, stabilind noua perioadă de investiții, asigurând
continuarea investițiilor și finanțare corespunzătoare;
(c) nu își atinge obiectivele și că menținerea unui mecanism de sprijinire a
investițiilor nu este justificată, Comisia prezintă, dacă este cazul, o
propunere legislativă pentru a asigura încetarea în bune condiții a activității
FEIS, păstrând totodată garanția UE pentru operațiunile deja aprobate în
temeiul prezentului regulament.
(8) Comisia prezintă fără întârziere raportul menționat la alineatul (6) în
eventualitatea în care proiectele aprobate absorb integral, până la ..., valoarea
garanției UE disponibilă.
JO a se introduce data: 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului
regulament.
101
CAPITOLUL VII
Dispoziții generale
Articolul 19
Transparența și difuzarea informațiilor către public
În conformitate cu propriile politici de transparență și cu principiile generale ale Uniunii cu
privire la accesul la documente și informații, BEI pune la dispoziția publicului, pe site-ul său
de internet, informații cu privire la toate operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI care
fac obiectul prezentului regulament, inclusiv cu privire la rolul intermediarilor financiari,
precum și cu privire la modul în care operațiunile respective contribuie la îndeplinirea
obiectivelor generale stabilite la articolul 9 alineatul (2).
Articolul 20
Auditul efectuat de Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi efectuează auditul extern al activităților desfășurate în temeiul
prezentului regulament, în conformitate cu articolul 287 din TFUE.
(2) În sensul alineatului (1) din prezentul articol, Curții de Conturi i se acordă, la
solicitarea sa și conform articolului 287 alineatul (3) din TFUE, accesul la orice
document sau informație necesare pentru a-și executa sarcina.
102
Articolul 21
Măsuri antifraudă
(1) BEI notifică imediat OLAF și îi furnizează informațiile necesare atunci când, în
orice stadiu al pregătirii, al punerii în practică sau al încheierii operațiunilor de
finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului regulament, are motive să
suspecteze că există fraudă, corupție, spălare de bani sau orice alte activități ilegale
care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii.
103
(2) OLAF poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în
conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom)
nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului17
, în Regulamentul
(Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului18
și în Regulamentul (CE, Euratom) nr.
2988/95 al Consiliului19
, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii, cu
scopul de a stabili dacă a existat fraudă, corupție, spălare de bani sau orice altă
activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii, în legătură cu orice
operațiune de finanțare și de investiții care face obiectul prezentului regulament.
OLAF poate transmite orice informații obținute în cursul investigațiilor sale
autorităților competente din statele membre în cauză ▌.
17
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
18 Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996
privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
19 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995
privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
104
În cazul în care astfel de activități ilegale sunt dovedite, BEI depune eforturi de
recuperare în legătură cu operațiunile sale de finanțare și de investiții care fac
obiectul prezentului regulament și care sunt vizate de astfel de activități.
(3) Acordurile de finanțare semnate în legătură cu operațiunile de finanțare și de
investiții care fac obiectul prezentului regulament includ clauze care permit
excluderea de la operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI și, dacă este
necesar, măsuri de recuperare adecvate în cazuri de fraudă, corupție sau alte
activități ilegale, în conformitate cu acordul privind FEIS, politicile BEI și cerințele
de reglementare aplicabile. Decizia de a aplica o excludere de la operațiunile de
finanțare și de investiții ale BEI care fac obiectul prezentului regulament se adoptă
în conformitate cu dispozițiile relevante din acordul de finanțare sau de investiții.
105
Articolul 22
Activități excluse și jurisdicții necooperante
(1) Prin operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului
regulament, BEI, FEI și toți intermediarii financiari nu sprijină niciun tip de
activități desfășurate în scopuri ilegale, inclusiv spălarea de bani, finanțarea
terorismului, criminalitatea organizată, frauda fiscală și evaziunea fiscală, corupție
și fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii. În special, BEI nu participă
la nicio operațiune de finanțare sau de investiții prin intermediul unui vehicul situat
într-o jurisdicție necooperantă, în conformitate cu politica sa față de jurisdicțiile slab
reglementate sau necooperante bazată pe politicile Uniunii, ale Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică sau ale Grupului de Acțiune Financiară
Internațională.
106
(2) În operațiunile sale de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului
regulament, BEI respectă principiile și standardele prevăzute de dreptul Uniunii cu
privire la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al
finanțării terorismului, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847 al
Parlamentului European și al Consiliului20
și în Directiva (UE) 2015/849 a
Parlamentului European și a Consiliului21
. Îndeosebi, BEI condiționează atât
finanțarea directă, cât și finanțarea prin intermediari în temeiul prezentului
regulament de publicarea informațiilor privind beneficiarul real conform
Directivei (UE) 2015/849.
Articolul 23
Exercitarea delegării de competențe
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute
în prezentul articol.
20
Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).
21 Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015
privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 684/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
107
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatele (13) și (14)
se conferă Comisiei pentru o perioadă de trei ani de la …*. Comisia prezintă un
raport cu privire la delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de
încheierea perioadei de trei ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu
perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau
Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea
fiecărei perioade.
▌ Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatele (13) și (14) poate fi
revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O
decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia
respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în
decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în
vigoare.
(3) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului
European și Consiliului.
* JO: a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament.
108
(4) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (13) intră în vigoare numai
în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni
în termen de o lună de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu
sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și
Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se
prelungește cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
(5) Actul delegat de stabilire a tabelului comparativ, adoptat în temeiul articolului 7
alineatul (14), intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European
și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei săptămâni de la
notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care,
înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au
informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește
cu trei săptămâni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
În ceea ce privește orice act delegat adoptat ulterior în temeiul articolului 7
alineatul (14), se aplică mutatis mutandis alineatul (4) din prezentul articol.
CAPITOLUL VIII
Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 24
Dispoziți tranzitorie
(1) BEI și FEI pot prezenta Comisiei operațiuni de finanțare și de investiții aprobate de
acestea în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și până la încheierea acordului
privind FEIS și efectuarea primelor numiri ale tuturor membrilor Comitetului
pentru investiții și a directorului executiv, după intrarea în vigoare a prezentului
regulament ▌.
109
(2) Comisia evaluează operațiunile menționate la alineatul (1) și, în cazul în care acestea
îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite ▌la articolul 6 și obiectivele generale
stabilite la articolul 9 alineatul (2) și în anexa II, decide dacă acoperirea garanției
UE le include și pe acestea.
Articolul 25
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
110
ANEXA I
Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 1291/2013 și ale Regulamentului (UE)
nr. 1316/2013
1. Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 se modifică după cum urmează:
(a) La articolul 6, alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
„(1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului Orizont 2020
este stabilit la 74 828,3 milioane EUR în prețuri curente, din care o sumă
maximă de 72 445,3 milioane EUR este alocată activităților prevăzute la
titlul XIX din TFUE.
Creditele anuale se autorizează de către Parlamentul European și de către
Consiliu în limitele cadrului financiar multianual.
(2) Suma destinată activităților prevăzute la titlul XIX din TFUE se repartizează
între prioritățile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din prezentul
regulament, după cum urmează:
(a) 24 232,1 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea
„Excelența științifică”;
(b) 16 466,5 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea „Poziția
de lider în sectorul industrial”;
(c) 28 629,6 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea
„Provocări societale”.
111
Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea
programului Orizont 2020 destinată obiectivelor specifice prevăzute la
articolul 5 alineatul (3) și acțiunilor nenucleare directe ale CCC este
următoarea:
(i) 816,5 milioane EUR în prețuri curente pentru „Răspândirea excelenței
și extinderea participării”;
(ii) 444,9 milioane EUR în prețuri curente pentru „Știința cu și pentru
societate”;
(iii) 1 855,7 milioane EUR în prețuri curente pentru acțiunile nenucleare
directe ale CCC.
Defalcarea orientativă pentru prioritățile și obiectivele specifice stabilite la
articolul 5 alineatele (2) și (3) este prevăzută în anexa II.
(3) EIT este finanțat printr-o contribuție maximă de la Orizont 2020 în valoare
de 2 383 milioane EUR în prețuri curente, astfel cum este prevăzut în anexa
II.”;
112
(b) Anexa II se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXA II
Defalcarea bugetului
Defalcarea orientativă pentru programul Orizont 2020 este următoarea, sub
rezerva procedurii bugetare anuale:
Milioane
EUR în
prețuri
curente
I. Excelență științifică, din care: 24 232,1
1. Consiliul European pentru Cercetare (CEC) 13 094,8
2. Tehnologii viitoare și emergente (FET) 2 585,4
3. Acțiuni Marie Skłodowska-Curie 6 162,3
4. Infrastructuri de cercetare 2 389,6
II. Poziția de lider în sectorul industrial, din care: 16 466,5
1. Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale (*),
(****) 13 035
2. Accesul la finanțarea de risc (**) 2 842,3
3. Inovarea în IMM-uri (***) 589,2
113
III. Provocări societale, din care (****) 28 629,6
1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare 7 256,7
2. Securitate alimentară, agricultură și silvicultură durabile, cercetare
marină, maritimă și fluvială și bioeconomie 3 707,7
3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente 5 688,1
4. Transporturi inteligente, ecologice și integrate 6 149,4
5. Combaterea schimbărilor climatice, mediu, utilizarea eficientă a
resurselor și materiile prime 2 956,5
6. Europa într-o lume în schimbare — societăți favorabile incluziunii,
inovatoare și reflexive 1 258,5
7. Societăți sigure — protejarea libertății și a securității Europei și a
cetățenilor săi 1 612,7
IV. Răspândirea excelenței și extinderea participării 816,5
V. Știința cu și pentru societate 444,9
VI. Activități directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare (JRC) 1 855,7
VII. Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2 383
TOTAL 74 828,3
114
(*) Inclusiv 7 423 milioane EUR pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC),
din care 1 549 milioane EUR pentru fotonică și micro și nanoelectronică,
3 741 milioane EUR pentru nanotehnologii, materiale avansate și producție și
prelucrare avansate, 501 milioane EUR pentru biotehnologie și 1 403 milioane EUR
pentru spațiu. Drept rezultat, vor fi disponibile 5 792 milioane EUR pentru
sprijinirea tehnologiilor generice esențiale.
(**) Aproximativ 994 milioane EUR din această sumă pot fi alocate pentru punerea în
aplicare a proiectelor din cadrul Planului strategic european privind tehnologiile
energetice (denumit în continuare „Planul SET”). Circa o treime din această sumă
poate fi alocată IMM-urilor.
(***) În cadrul obiectivului de alocare a minimum 20 % din bugetele totale combinate ale
obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și
industriale” și ale priorității „Provocări societale” pentru IMM-uri, minimum 5 %
din aceste bugete combinate se va aloca inițial instrumentului specific pentru IMM-
uri. Minimum 7 % din bugetele totale ale obiectivului specific „Poziția de lider în
domeniul tehnologiilor generice și industriale” și ale priorității „Provocări societale”
se va aloca către instrumentul specific pentru IMM-uri, pe baza unei medii calculate
pe durata Orizont 2020.
(****) Acțiunile-pilot din cadrul Căii rapide către inovare vor fi finanțate din obiectivul
specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și din
obiectivele specifice relevante ale priorității „Provocări societale”. Se va lansa un
număr suficient de proiecte pentru a se permite o evaluare completă a proiectului-
pilot Calea rapidă către inovare.”.
115
2. Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 se modifică după cum urmează:
(a) La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Pachetul financiar de punere în aplicare aferent MIE pentru perioada
2014-2020 este de 30 442 259 000 EUR în prețuri curente. Această
sumă se distribuie după cum urmează:
(a) sectorul transporturilor: 24 050 582 000 EUR, din care
11 305 500 000 EUR se transferă din Fondul de coeziune pentru
a fi cheltuiți, în conformitate cu prezentul regulament, exclusiv
în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului
de coeziune;
(b) sectorul telecomunicațiilor: EUR 1 041 602 000;
(c) sectorul energetic: EUR 5 350 075 000.
Aceste valori nu aduc atingere aplicării mecanismului de flexibilitate
prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului
(*).
(*) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2
decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru
perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).”;
116
(b) La articolul 14, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Contribuția totală din bugetul Uniunii la instrumentele financiare nu
depășește 8,4 % din pachetul financiar total aferent MIE menționat la
articolul 5 alineatul (1).”.
(c) La articolul 21, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu
articolul 26 pentru a majora plafonul stabilit la articolul 14 alineatul
(2) până la 10 %, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:
(i) evaluarea din 2015 a fazei-pilot a inițiativei de emitere de
obligațiuni pentru finanțarea de proiecte să fie pozitivă; și
(ii) utilizarea instrumentelor financiare să depășească 6,5 % în
termeni de angajamente contractuale asociate proiectelor.”.
117
ANEXA II
ORIENTĂRILE FEIS ÎN MATERIE DE INVESTIȚII
1. Domeniul de aplicare
Obiectivul orientărilor în materie de investiții este să servească, împreună cu
prezentul regulament, drept bază pentru adoptarea în mod transparent și
independent, de către Comitetul pentru investiții, de decizii cu privire la utilizarea
garanției UE pentru operațiunile BEI care sunt eligibile pentru finanțare din
partea FEIS în conformitate cu obiectivele și cu orice alte cerințe aplicabile
stabilite în prezentul regulament.
Orientările în materie de investiții se bazează pe principiile instituite de prezentul
regulament în ceea ce privește obiectivele generale, criteriile de eligibilitate,
instrumentele eligibile și definiția conceptului de adiționalitate. Orientările
completează prezentul regulament prin: i) oferirea de orientări suplimentare cu
privire la eligibilitate, ii) stabilirea unui cadru de risc pentru operațiuni, iii)
definirea pragurilor de diversificare sectorială și geografică și iv) definirea
criteriilor de evaluare a contribuției la obiectivele FEIS pentru a facilita stabilirea
priorităților.
118
Orientările în materie de investiții se aplică doar operațiunilor FEIS legate de
instrumentele de datorie și de capital menționate la articolul 10 alineatul (2)
litera (a) din prezentul regulament și nu se aplică, prin urmare, operațiunilor
FEIS legate de instrumentele menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (b).
2. Contrapărți eligibile, tipuri de proiecte și instrumente
(a) Printre contrapărțile eligibile pentru a beneficia de garanția UE se numără:
• entități de toate dimensiunile, inclusiv societăți de utilități publice,
entități cu scop special (Special Purpose Vehicles – SPV) sau companii
de proiecte, IMM-uri sau întreprinderi cu capitalizare medie,
• bănci sau instituții naționale de promovare sau instituții financiare de
intermediere,
• fonduri de capitaluri proprii/creanțe și orice altă formă de organisme
de plasament colectiv,
• platforme de investiții,
• entități din sectorul public (de la nivel teritorial sau nu, dar excluzând
operațiunile cu astfel de entități care rezultă în riscul direct al statelor
membre) și entități de tip sector public;
119
(b) Garanția UE se acordă pentru sprijinirea, în mod direct sau indirect, a
finanțării operațiunilor noi. În domeniul infrastructurii, ar trebui încurajate
investițiile de tip greenfield (crearea de active). Investițiile de tip brownfield
(extinderea și modernizarea activelor existente) pot fi, de asemenea,
sprijinite. Ca regulă generală, garanția UE nu se acordă pentru sprijinirea
operațiunilor de refinanțare (cum ar fi înlocuirea unor acorduri de
împrumut în vigoare sau alte forme de sprijin financiar pentru proiecte care
s-au concretizat deja parțial sau integral), cu excepția unor situații
excepționale și justificate corespunzător, în care se demonstrează că o astfel
de tranzacție va permite o nouă investiție de o valoare cel puțin echivalentă
cu valoarea tranzacției, care ar îndeplini criteriile generale de eligibilitate și
obiectivele generale stabilite la articolul 6 și, respectiv, la articolul 9
alineatul (2);
120
(c) Garanția UE sprijină o gamă largă de produse pentru a permite FEIS să se
adapteze la nevoile pieței și, în același timp, să încurajeze investițiile private
în proiecte, fără a exclude finanțările de pe piața privată. În acest context, se
preconizează că BEI va asigura finanțare în cadrul FEIS pentru a atinge un
obiectiv inițial global de cel puțin 315 000 000 000 EUR din investiții publice
sau private, incluzând finanțarea mobilizată prin intermediul FEI în cadrul
operațiunilor FEIS legate de instrumentele menționate la articolul 10
alineatul (2) litera (b) și băncile sau instituțiile naționale de promovare.
Produsele eligibile includ, între altele22
, împrumuturi,
garanții/contragaranții, finanțări de tip mezanin și subordonate, instrumente
de pe piața de capital, inclusiv instrumente de îmbunătățire a calității
creditului, și participații la capital sau la cvasicapital, inclusiv prin
intermediul băncilor sau instituțiilor naționale de promovare , al
platformelor sau fondurilor de investiții. În acest context, pentru a permite
unei game extinse de investitori să investească în proiectele FEIS, i se
permite BEI să structureze portofolii corespunzătoare;
(d) Băncile sau instituțiile naționale de promovare și platformele sau fondurile
de investiții sunt eligibile pentru garanția BEI în condițiile contragaranției
UE în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (c). Decizia de
acordare a respectivei garanții BEI vizează să mobilizeze investiții atât la
nivel național, cât și regional, și să valorifice expertiza complementară,
avantajele comparative specifice și domeniul de activitate al acestor entități
în beneficiul inițiativei FEIS.
22
Aceasta este o enumerare neexclusivă a produselor care pot fi oferite prin intermediul FEIS.
121
3. Adiționalitatea
Garanția UE se acordă pentru a sprijini operațiunile care îndeplinesc criteriul de
a oferi adiționalitate astfel cum este definit la articolul 5 alineatul (1) din
prezentul regulament.
Se aplică, de asemenea, următoarele principii generale:
(a) pentru a evita suprapunerea instrumentelor financiare existente, garanția
UE poate să completeze, să fie combinată cu, să consolideze sau să sprijine
programele Uniunii aflate în vigoare sau alte surse de finanțare ale Uniunii
sau instrumente comune;
(b) Pe durata perioadei de investiții a FEIS, investițiile sprijinite de FEIS nu
exclud în principiu utilizarea altor instrumente financiare ale Uniunii;
(c) se acordă atenție complementarității produselor din noua componentă
pentru infrastructură și inovare destinată IMM-urilor și întreprinderilor
mici cu capitalizare medie cu instrumentele financiare ale UE deja existente
și cu instrumentele financiare ale FEIS din cadrul componentei pentru
IMM-uri, astfel încât să se atingă cel mai înalt nivel de utilizare eficientă a
resurselor financiare. Cu toate acestea, va fi posibilă utilizarea cumulativă a
instrumentelor, în special în cazurile în care sprijinul obișnuit nu este
suficient pentru a demara investițiile.
122
4. Valoarea adăugată: contribuția la obiectivele FEIS
Proiectele care beneficiază de garanția UE respectă criteriile de eligibilitate și
obiectivele generale stabilite la articolul 6 și, respectiv, la articolul 9 alineatul (2).
5. Tabel comparativ
Comitetul pentru investiții utilizează tabelul comparativ menționat la articolul 7
pentru a asigura o evaluare independentă și transparentă a utilizării potențiale a
garanției UE.
123
6. Componente de investiții
(a) Instrumentele de datorie și de capital menționate la articolul 10 alineatul (2)
litera (a) sunt disponibile în cadrul unei Componente pentru infrastructură
și inovație, alcătuită dintr-o subcomponentă pentru datorie și o
subcomponentă pentru capital. Încadrarea operațiunilor23
la una din cele
două subcomponente se face pe baza sistemului BEI de clasificare a
împrumuturilor și a evaluării riscurilor standard a BEI și sub îndrumarea
Comitetului director;
(b) Componenta pentru infrastructură și inovație – Subcomponenta pentru
datorie
- Pentru operațiunile legate de datorie, BEI efectuează o evaluare a
riscurilor standard, care implică calculul probabilității de
nerambursare și al ratei de recuperare. Pe baza acestor parametri, BEI
cuantifică riscul pentru fiecare operațiune. Acest calcul se realizează
fără a se ține cont de garanția UE, pentru a reflecta riscul general al
tranzacției.
23
Termenul „operațiuni” se referă atât la investițiile directe într-un proiect (creanțe sau capitaluri), cât și la o „operațiune” (proiecte, programe sau mecanisme) cu o instituție financiară sau cu un alt intermediar, dar nu și la proiectele subiacente sprijinite de aceste operațiuni intermediate, pentru a se evita orice confuzie.
124
- Fiecărei operațiuni legate de datorie i se atribuie o clasificare în
funcție de risc (Clasificarea operațiunilor de împrumut) conform
sistemului BEI de clasificare a împrumuturilor. Informațiile privind
clasificarea împrumuturilor sunt incluse în documentația proiectului
destinată Comitetului pentru investiții. Tranzacțiile cu un profil de risc
mai mare decât proiectele sprijinite de operațiunile obișnuite ale BEI
sunt denumite activități speciale, astfel cum sunt definite la
articolul 16 din Statutul BEI și în orientările BEI privind politicile
legate de riscul de credit. Operațiunile sprijinite de garanția UE au în
mod normal un profil de risc mai mare decât operațiunile obișnuite ale
BEI și se încadrează, prin urmare, la activități speciale. Tranzacțiile cu
o clasificare a împrumuturilor mai bună pot fi incluse în portofoliul
FEIS, cu condiția să se demonstreze în mod clar valoarea lor adăugată
ridicată și cu condiția ca includerea lor să respecte criteriul de a oferi
adiționalitate.
- Proiectele sunt viabile din punct de vedere economic și tehnic, iar
finanțarea BEI este structurată conform principiilor bunei gestiuni
bancare și respectă principiile gestionării riscurilor ridicate stabilite de
BEI în orientările sale interne. Toate informațiile relevante se pun la
dispoziția membrilor Comitetului director și ai Comitetului pentru
investiții.
- Costul produselor legate de datorie se stabilește conform metodologiei
BEI de stabilire a costurilor împrumuturilor;
125
(c) Componenta pentru infrastructură și inovație – Subcomponenta pentru
capital
- În cazul operațiunilor legate de capital, garanția UE poate fi utilizată
pentru a sprijini investițiile directe în companii sau proiecte
individuale (investiții directe de capital) sau finanțarea pentru fonduri
sau portofolii de risc similare (portofoliu de capital), cu condiția ca
BEI să investească în condiții de egalitate (pari passu) pentru propriul
risc. Pentru a se stabili dacă o operațiune implică sau nu riscuri de
capital, indiferent de forma sa juridică și de nomenclatură, se recurge
la evaluarea standard a BEI.
- Operațiunile BEI legate de capital se realizează în conformitate cu
normele și procedurile interne ale BEI. Toate informațiile pertinente
pentru evaluarea operațiunilor se pun la dispoziția membrilor
Comitetului director și ai Comitetului pentru investiții.
- Costul investițiilor de capital se stabilește conform prețurilor de pe
piață, iar în lipsa acestora se recurge la testarea pieței sau la analiza
comparativă.
126
7. Limitele de expunere defalcate în funcție de categoria de risc
(a) Limitele de expunere pentru categoriile de activități speciale scad odată cu
creșterea nivelului de risc, așa cum este prevăzut în Clasificarea
operațiunilor de împrumut. Prin urmare, limita este în general mai ridicată
pentru riscurile legate de datorie decât pentru riscurile legate de capital;
(b) Reflectând disponibilitatea posibilităților de îmbunătățire a calității
creditului oferite de garanția UE, BEI stabilește limitele de expunere pentru
FEIS la un nivel mai ridicat decât cel al limitei echivalente pentru propriile
operațiuni cu risc ale BEI. Membrii Comitetului director și cei ai
Comitetului pentru investiții primesc o prezentare detaliată a limitelor de risc
ale FEIS. Comitetul director supraveghează în mod regulat elaborarea
profilului de risc al portofoliului FEIS și adoptă măsurile adecvate în cazul
în care consideră necesar;
(c) Tranzacțiile care implică sume mai mari decât limitele specifice ale FEIS
pot fi incluse în portofoliul FEIS în mod excepțional, cu acordul
Comitetului director, cu condiția să se demonstreze în mod clar
adiționalitatea și valoarea adăugată și cu condiția să nu existe riscul ca
includerea lor să pună în pericol obiectivul general al portofoliului privind
nivelul riscului la finalul perioadei inițiale de investiții.
127
8. Diversificarea sectorială și geografică
FEIS este bazat pe cerere, dar vizează sprijinirea proiectelor eligibile de pe întreg
teritoriul Uniunii, precum și a proiectelor transfrontaliere care fac obiectul
articolului 8 din prezentul regulament, fără nicio prealocare sectorială sau
geografică. Cu toate acestea, se vor depune toate eforturile pentru a asigura că, la
finalul perioadei inițiale de investiții, va fi acoperită o gamă vastă de sectoare și
regiuni și că este evitată concentrarea geografică sau sectorială excesivă.
(a) Concentrarea sectorială
Pentru a gestiona diversificarea și concentrarea sectorială a portofoliului
FEIS, Comitetul director stabilește limite de concentrare indicative în ceea
ce privește volumul operațiunilor sprijinite de garanția UE la finalul
perioadei inițiale de investiții. Limitele de concentrare indicative sunt făcute
publice.
128
Comitetul director poate decide să modifice aceste limite indicative, după
consultarea Comitetului pentru investiții. În acest caz, Comitetul director
explică în scris Parlamentului European și Consiliului decizia sa;
(b) Concentrarea geografică
Operațiunile sprijinite de FEIS nu vor fi concentrate într-un teritoriu anume
la finalul perioadei inițiale de investiții. În acest scop, Comitetul director
adoptă orientări indicative privind diversificarea și concentrarea geografică.
Comitetul director poate decide să modifice aceste limite indicative, după
consultarea Comitetului pentru investiții. Comitetul director explică în scris
Parlamentului European și Consiliului decizia sa referitoare la limitele
indicative. FEIS ar trebui să vizeze să acopere toate statele membre.
129
ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ
1. Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind
defalcarea pentru programul Orizont 2020
„Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit ca următoarele linii bugetare să nu
contribuie la finanțarea FEIS: «Consolidarea cercetării de frontieră în Consiliul European
pentru Cercetare», «Acțiuni Marie Skłodowska-Curie» și «Răspândirea excelenței și
extinderea participării». Suma rămasă rezultată din utilizarea suplimentară a marjei
comparativ cu propunerea Comisiei va fi reintrodusă la celelalte linii bugetare aferente
programului Orizont 2020 proporțional cu reducerile propuse de Comisie. Defalcarea
orientativă este prevăzută în anexa I la Regulamentul privind FEIS.”
2. Declarația Comisiei privind proiectul de buget pentru 2016
„Comisia va analiza impactul potențial al contribuțiilor la FEIS de la diferitele linii bugetare
ale programului Orizont 2020 asupra punerii în aplicare eficace a programelor în cauză și va
propune, dacă este cazul, o scrisoare rectificativă la proiectul de buget general al Uniunii
pentru 2016 pentru a ajusta defalcarea liniilor bugetare ale programului Orizont 2020.”
3. Declarația Comisiei privind evaluarea contribuțiilor unice în contextul inițiativei
FEIS în scopul punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere
„Fără a aduce atingere prerogativelor Consiliului în punerea în aplicare a Pactului de
stabilitate și de creștere (PSC), contribuțiile unice ale statelor membre la FEIS sau la
platformele tematice de investiții sau la platformele tematice de investiții sau la platformele
de investiții la care participă mai multe țări, instituite pentru punerea în aplicare a planului de
investiții, fie că sunt realizate de un stat membru sau de băncile naționale de promovare care
sunt clasificate în sectorul public general sau care acționează în numele unui stat membru, ar
trebui ca, în principiu, să reprezinte măsuri unice, în înțelesul articolului 5 din Regulamentul
(CE) nr. 1466/97 al Consiliului și al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al
Consiliului.”
131
Parlamentul European 2014 - 2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2015)0238
Evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări
Rezoluţia Parlamentului European din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului
de guvernanță economică: bilanț și provocări (2014/2145(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a
statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți
grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară24
,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și
evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor
excesive ale statelor membre din zona euro25
,
– având în vedere scrisoarea din 3 iulie 2013 a vicepreședintelui Comisiei, Olli Rehn,
privind aplicarea articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al
Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și
coordonarea politicilor economice,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al
Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și
coordonarea politicilor economice26
,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea
aplicării procedurii deficitului excesiv27
,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare
în zona euro28
,
– având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind
24
JO L 140, 27.5.2013, p. 1. 25
JO L 140, 27.5.2013, p. 11. 26
JO L 306, 23.11.2011, p. 12. 27
JO L 306, 23.11.2011, p. 33. 28
JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
132
cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre29
,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor
macroeconomice30
,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea
dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro31
,
– având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la ancheta privind rolul și
activitățile troicii (BCE, Comisia și FMI) în țările din zona euro care participă la
program32
,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la problemele
constituționale ale unei administrări pe mai multe niveluri a Uniunii Europene33
,
– având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european
pentru coordonarea politicilor economice34
,
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la criza financiară, economică
și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate35
,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Evaluarea
guvernanței economice - Raport privind punerea în aplicare a Regulamentelor (UE) nr.
1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013ˮ
(COM(2014)0905),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea
optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de
creștere” (COM(2015)0012),
– având în vedere Al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea
economică, socială și teritorială (COM(2014)0473),
– având în vedere concluziile reuniunilor Consiliului European din iunie și decembrie
2014,
– având în vedere concluziile reuniunii la nivel înalt a zonei euro din octombrie 2014,
– având în vedere discursul președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, din 15 iulie
2014 în fața Parlamentului European,
– având în vedere discursul președintelui BCE, Mario Draghi, din 22 august 2014 în
cadrul simpozionului anual al băncilor centrale de la Jackson Hole,
– având în vedere Studiul ocazional nr. 157 al BCE din noiembrie 2014 intitulat „The
identification of fiscal and macroeconomic imbalances – unexploited synergies under
the strengthened EU governance frameworkˮ (Identificarea dezechilibrelor bugetare și
macroeconomice - sinergiile neutilizate ale cadrului de guvernanță consolidat al UE),
29
JO L 306, 23.11.2011, p. 41. 30
JO L 306, 23.11.2011, p. 25. 31
JO L 306, 23.11.2011, p. 8. 32
Texte adoptate, P7_TA(2014)0239. 33
Texte adoptate, P7_TA(2013)0598. 34
JO C 165 E, 11.6.2013, p. 24. 35
JO C 33 E, 5.2.2013, p. 140.
133
– având în vedere documentul de lucru nr. 163 al OCDE din 9 decembrie 2014 în
domeniile social, al ocupării forței de muncă și al migrației, intitulat „Trends in income
inequality and its impact on economic growthˮ (Tendințe privind diferențele de venituri
și impactul acestora asupra creșterii economice),
– având în vedere documentul de lucru al FMI din septembrie 2013 intitulat „Towards a
fiscal union for the Euro area” (Către o uniune bugetară pentru zona euro),
– având în vedere propunerile Consiliului guvernatorilor BCE din 10 iunie 2010 intitulate
„Reinforcing Economic Governance in the Euro Area” (Consolidarea guvernanței
economice a zonei euro),
– având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la Al șaselea raport privind
coeziunea economică, socială și teritorială: investițiile pentru ocuparea forței de muncă
și creștere economică, adoptate de Consiliul Afaceri Generale (Coeziune) la
19 noiembrie 2014,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele
Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața
internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-
0190/2015),
A. întrucât guvernanța economică a zonei euro, care a fost concepută pentru a fi evitată
nesustenabilitatea finanțelor publice și pentru a fi coordonate politicile bugetare, a
început cu PSC, care constă în două reguli simple menite să prevină efectele negative
ce pot afecta UEM în ansamblu;
B. întrucât, imediat după introducerea monedei euro, s-a instaurat o stare de oboseală în
ceea ce privește consolidarea aferentă aplicării acestor reguli, ceea ce a creat un teren
favorabil pentru dezvoltarea unuia dintre elementele prezentei crize ce afectează UEM;
C. întrucât în 2005 a avut loc o reformă a formei inițiale a PSC, care a introdus o serie de
perfecționări și a sporit flexibilitatea, dar nu a tratat în măsură suficientă problemele
legate de dispozițiile slabe privind aplicarea și de coordonarea insuficientă;
D. întrucât, atunci când mai multe țări se confruntau cu riscul de incapacitate de plată a
datoriilor, ceea ce ar fi condus la răspândirea crizei la nivel mondial și la depresiune,
această situație ar fi putut fi evitată prin instituirea unor mecanisme ad-hoc precum
FESF și MESF;
E. întrucât, pentru a se evita repetarea acestui tip de criză, precum și răspândirea crizei în
alte țări prin intermediul sectorului bancar, au fost adoptate o serie de măsuri, printre
care se numără crearea uniunii bancare, MES, o legislație îmbunătățită privind
guvernanța economică sub forma celor două pachete legislative („two-pack” și „six-
pack”), TSCG și semestrul european, toate acestea fiind considerate un pachet de
măsuri unic;
F. întrucât, potrivit celor mai recente previziuni de primăvară ale Comisiei, după doi ani
consecutivi de creștere negativă se așteaptă ca produsul intern brut (PIB) din zona euro
să crească, ceea ce înseamnă că redresarea economică se întărește treptat, dar trebuie
consolidată și mai mult, deoarece deviația PIB va fi în continuare considerabilă;
G. întrucât între statele membre se înregistrează în continuare diferențe macroeconomice
considerabile în ceea ce privește ratele datoriei, ratele deficitului, ratele șomajului,
balanța contului curent și gradul de protecție socială, chiar și după implementarea
134
programelor, ceea ce reflectă existența unor diferențe în ceea ce privește originea crizei
și punctul său de început, precum și ambiția, impactul și răspunderea națională la
punerea în aplicare a măsurilor convenite între instituții și statele membre în cauză;
H. întrucât investițiile au scăzut în zona euro cu 17% față de perioada premergătoare
crizei, fiind în continuare reduse; întrucât atât absența unor investiții orientate către
viitor, care să alimenteze creșterea, cât și datoria publică și privată nesustenabilă
reprezintă o povară semnificativă pentru generațiile viitoare;
I. întrucât este în curs de stabilire un plan european de investiții ca instrument important
de stimulare a investițiilor, în special a celor private, pentru a mobiliza, în următorii trei
ani, 315 miliarde EUR sub formă de noi investiții; întrucât, dacă sunt realizate
obiectivele financiare propuse, acest plan reprezintă doar unul dintre elementele menite
să depășească deficitul de investiții acumulat, alături de punerea în practică a unor
reforme structurale pentru a se crea un mediu atrăgător pentru investitori în statele
membre,
Bilanțul cadrului actual de guvernanță economică
1. salută Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 privind evaluarea guvernanței
economice; consideră că evaluarea Comisiei demonstrează modul și măsura în care au
fost utilizate și implementate diferitele instrumente și proceduri;
2. subliniază faptul că la baza sistemului de guvernanță economică se află prevenirea
deficitului și a datoriei excesive și a dezechilibrelor macroeconomice excesive, precum
și coordonarea politicilor economice; subliniază, prin urmare, că întrebarea principală
ce transpare în această analiză este dacă UEM a devenit mai rezistentă datorită noului
cadru de guvernanță economică, în special în ceea ce privește capacitatea sa de a evita
situația în care un stat membru se găsește în incapacitate de plată a datoriilor sale,
contribuind totodată la o coordonare și o convergență mai strictă a politicilor
economice ale statelor membre și asigurând un nivel ridicat de transparență,
credibilitate și răspundere democratică;
3. ia act de faptul că, în unele state membre, s-au realizat progrese în ceea ce privește
reducerea datoriilor sau încetarea procedurii aplicabile deficitelor excesive;
4. este de acord cu Comisia că unele elemente ale noului cadru au produs rezultate, dar nu
se pot încă trage concluzii definitive privind eficacitatea acestor reglementări într-o
situație economică normală;
5. ia act de faptul că, în această etapă, evaluarea aplicării celor două pachete legislative
(de șase și de două acte legislative) nu poate fi completă și nu poate fi separată de
semestrul european, TFUE și pactul bugetar;
6. salută extinderea adusă de cele două pachete de acte legislative sferei Pactului de
stabilitate și de creștere prin adăugarea unor proceduri de prevenire și corectare a
dezechilibrelor macroeconomice în interiorul unui stat membru și între statele membre
și prin abandonarea încrederii excesive în criteriul deficitului pentru a se ține seama atât
de deficit, cât și de datoria globală, vizându-se astfel identificarea și corectarea
eventualelor probleme și prevenirea apariției unor crize cât mai timpuriu posibil,
permițând totodată să existe un anumit grad de flexibilitate sub formă de prevederi ce
vizează reformele structurale, investițiile și condițiile nefavorabile legate de ciclul
economic; reamintește că flexibilitatea nu poate pune în pericol caracterul preventiv al
pactului;
7. subliniază importanța tabelului comparativ pentru identificarea dezechilibrelor
135
macroeconomice într-o etapă timpurie și importanța unor reforme structurale
sustenabile atunci când se vizează depășirea dezechilibrelor macroeconomice;
8. subliniază că punerea în aplicare consecventă și echitabilă a cadrului în toate țările și în
timp contribuie la dezvoltarea credibilității; invită Comisia și Consiliul să aplice
modificările aduse PSC prin cele două pachete de acte legislative (de 6 și de 2 acte) și
să acționeze în spiritul acestor modificări, în special în ceea ce privește dispozițiile
referitoare la asigurarea aplicării;
9. consideră că situația economică actuală, caracterizată de o creștere fragilă și de un nivel
ridicat al șomajului, impune măsuri urgente, cuprinzătoare și decisive, luate în spirit
holistic și bazate pe o consolidare bugetară favorabilă creșterii, pe reforme structurale și
pe stimularea investițiilor, pentru a se restabili creșterea sustenabilă și competitivitatea,
a se promova inovarea și a se combate șomajul, tratând totodată riscul unei inflații
scăzute în mod persistent sau al unei posibile tendințe deflaționiste, precum și
dezechilibrele macroeconomice persistente; subliniază că cadrul de guvernanță
economică trebuie să constituie un element esențial al acestei abordări holistice pentru a
fi în măsură să soluționeze aceste probleme;
10. este de acord cu declarația făcută de comisarul Thyssen, conform căreia țările care
asigură locuri de muncă de înaltă calitate și o mai bună protecție socială și care
investesc în capitalul uman fac față mai bine crizelor economice; invită Comisia să țină
seama de această poziție în cadrul politicii sale privind semestrul european și în
recomandările specifice fiecărei țări;
11. subliniază faptul că actualul cadru de guvernanță economică trebuie implementat, iar
atunci când este cazul, îmbunătățit, pentru a se putea asigura stabilitatea bugetară, a se
promova o dezbatere efectivă cu privire la evaluarea globală a zonei euro în ansamblu
care să asigure o responsabilitate bugetară favorabile creșterii, a se îmbunătăți
perspectivele de convergență economică a zonei euro și a se trata în condiții egale
situațiile economice și bugetare diferite ale statelor membre; insistă asupra faptului că
acesta suferă de o lipsă de aderare la nivel național, nu acordă atenție suficientă
perspectivelor economice internaționale și nu dispune de un mecanism adecvat de
răspundere democratică;
12. subliniază că situația actuală impune o coordonare economică mai strictă și mai
cuprinzătoare, care să trateze zona euro ca o zonă unitară și să îmbunătățească aderarea
la nivel național și răspunderea democratică pentru implementarea normelor
(restabilirea încrederii, favorizarea convergenței dintre statele membre, îmbunătățirea
sustenabilității bugetare, încurajarea unor reforme structurale sustenabile și stimularea
investițiilor), precum și o reacție rapidă pentru a corecta faliile cele mai evidente, a
îmbunătăți eficacitatea cadrului de guvernanță economică și a asigura implementarea
consecventă și echitabilă a cadrului în toate țările și în timp;
13. subliniază că pentru guvernanța economică este importantă existența unor proceduri
simple și transparente și atrage atenția asupra faptului că actuala complexitate a
cadrului, precum și neimplementarea acestuia și neaderarea la el îi afectează negativ
eficacitatea și acceptarea de către parlamentele naționale, autoritățile locale, partenerii
sociali și cetățenii din statele membre;
14. recunoaște că s-au înregistrat progrese cu ocazia dezbaterii privind obiectivul pe termen
mediu (OTM) și în ceea ce privește aderarea mai puternică la dezbaterile de la nivel
național în statele membre din zona euro, datorită și contribuției consiliilor bugetare
naționale care acționează în calitate de organisme independente care monitorizează
136
conformitatea cu normele bugetare și previziunile macroeconomice; invită Comisia să
prezintă o privire generală a structurii și funcționării consiliilor bugetare naționale din
statele membre și a modului în care aceste consilii pot îmbunătăți aderarea la nivel
național;
15. consideră cadrul de guvernanță economică ca fiind o inițiativă politică de primă
importanță ce se află la baza obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor
emblematice menite să asigure realizarea deplină a potențialului de creștere încă
nefructificat al pieței unice; consideră că, prin deblocarea potențialului de creștere al
pieței unice, statele membre vor îndeplini mai ușor obiectivele incluse în cadrul de
guvernanță economică; mai mult, consideră că actorii principali de pe piața unică sunt
consumatorii și agenții economici;
Aplicarea optimă a flexibilității în cadrul normelor existente?
16. admite că Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) care a fost introdus pentru a se
asigura sustenabilitatea fiscală a statelor membre care participă la uniunea economică și
monetară le permite statelor membre să desfășoare o politică contraciclică, după caz,
facilitând marja de manevră fiscală pentru ca stabilizatorii automați să lucreze
corespunzător; subliniază că nu toate statele membre au realizat un excedent în timp ce
economia se dezvolta intens și că unele clauze de flexibilitate existente prevăzute în
legislație nu au fost utilizate pe deplin în anii precedenți;
17. salută faptul că, în comunicarea sa interpretativă privind flexibilitatea, Comisia admite
că modul de interpretare a regulilor de politică bugetară actuale este esențial pentru a
reduce deficitul de investiții în UE și a facilita implementarea unor reforme structurale
sustenabile, echilibrate din punct de vedere social și cu efect de intensificare a creșterii;
constată că comunicarea nu aduce modificări în ceea ce privește calculul deficitului, dar
că anumite investiții pot justifica o abatere temporară de la obiectivul pe termen mediu
(OTM) al statului membru în cauză sau de la traiectoria de ajustare către acesta;
18. sprijină toate stimulentele propuse de Comisia Europeană pentru finanțarea noului Fond
european pentru investiții strategice (FEIS), în principal prin a conferi neutralitate
fiscală contribuțiilor naționale la fond, sub aspectul îndeplinirii obiectivului pe termen
mediu și al efortului de ajustare fiscală necesar, fără a-l modifica pe componenta
preventivă sau corectivă a PSC; ia act de intenția Comisiei de a se abține de la lansarea
unei PDE în cazul în care, exclusiv din cauza contribuției suplimentare la FEIS,
deficitul unui stat membru depășește ușor și temporar limita de deficit de 3 %; atrage
atenția asupra contribuției esențiale a PSC la edificarea încrederii în contextul atragerii
investițiilor străine; subliniază importanța adiționalității finanțării prin FEIS, deoarece
proiectele finanțate prin FEIS nu trebuie, în niciun caz, să înlocuiască pur și simplu
investițiile deja planificate și că investițiile nete trebuie, dimpotrivă, să fie, ca rezultat,
majorate în mod efectiv;
19. salută faptul că comunicarea Comisiei urmărește să clarifice sfera de aplicare a clauzei
privind investițiile, permițând un anumit grad de flexibilitate temporară în cadrul
componentei preventive a PSC, sub forma unei abateri temporare de la OTM, cu
condiția ca abaterea să nu conducă la un exces care să depășească valoarea de referință
a deficitului de 3 % și peste marja de siguranță adecvată, pentru a face loc programelor
de investiții ale statelor membre, în special în ceea ce privește cheltuielile privind
proiectele finanțate în cadrul politicii structurale și de coeziune, printre care Inițiativa
privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, rețelele transeuropene și
Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și cofinanțarea din FEIS;
137
20. este încredințat că o condiție prealabilă pentru aplicarea clauzei privind reforma
structurală în temeiul componentei preventive și luarea în considerare a planurilor de
reformă structurală în temeiul componentei corective constituie o adoptare formală, la
nivel parlamentar național, a unei reforme și implementarea ei în fapt, permițând o mai
mare eficiență și apropriere; subliniază că procesul de reformă ar trebui să implice pe
deplin partenerii sociali, în toate fazele;
21. cheamă la un dialog mai intens între Comisie și statele membre cu privire la conținutul
și tipurile de reforme structurale de maximă eficacitate și care se dovedesc a fi cele mai
adecvate pentru a fi propuse de Comisie în recomandările specifice fiecărei țări,
compatibile cu tratatul și cu legislația secundară, ținând seama de analiza costuri-
beneficii, evaluarea axată pe rezultate și impactul în termeni de timp și contribuind la
realizarea OTM;
22. încurajează comisiile de finanțe ale parlamentelor naționale să invite în mod sistematic
comisarii europeni competenți în domeniul guvernanței economice la o dezbatere
publică în fața propriilor camere, înainte de adoptarea proiectelor de buget ale statelor
membre;
23. consideră că reformele structurale asumate în cadrul programelor naționale de reformă
ar trebui ca, pe termen mediu și lung, să aducă beneficii de ordin economic, social și
ambiental și să îmbunătățească eficiența și eficacitatea capacității administrative;
24. reține că, din cauză că ar fi putut conduce la o încercare de a defini toate tipurile de
ipoteze, cu riscul de a o lăsa pe dinafară tocmai pe aceea care ar urma să se
concretizeze în realitate, comunicarea nu se referă la caracterul „evenimentelor
neobișnuite” care scapă controlului unui stat membru care i-ar putea permite să se abată
temporar de la traiectoria de ajustare către realizarea obiectivului său pe termen mediu
(OTM); subliniază necesitatea abordării situațiilor similare în mod similar;
25. solicită asigurarea unei mai mari coeziuni economice și sociale prin consolidarea
Fondului social european și a Fondului de coeziune în vederea menținerii locurilor de
muncă și a creării unora noi care să ofere angajaților drepturile care li se cuvin, prin
sprijinirea măsurilor de combatere a șomajului și a sărăciei;
26. subliniază că stimularea creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă, în
special locuri de muncă pentru tineri, este importantă pentru acceptarea publică a
cadrului european de guvernanță economică;
27. constată cu profundă îngrijorare că, în timpul crizei, șomajul pe termen lung s-a dublat;
de asemenea, constată că această creștere a fost chiar mai pronunțată în rândul
lucrătorilor slab calificați; invită Comisia să se asigure că politicile sale și
recomandările specifice fiecărei țări reflectă lupta împotriva șomajului pe termen lung;
28. consideră că, în cadrul economic al Uniunii, ar trebui să se acorde cea mai mare atenție
adâncirii inegalităților în Europa; consideră că dublarea eforturilor de a crea mai multe
locuri de muncă de calitate în Europa este una din cele mai bune metode de a reduce
această adâncire a inegalităților;
Coordonarea mai strictă, convergența economică și raționalizarea semestrului european
29. îndeamnă Comisia să aplice integral PSC și să asigure implementarea sa echitabilă, în
concordanță cu revizuirea sa recentă a pachetelor 6 și 2 și a comunicării privind
flexibilitatea; consideră că, atunci când este necesar și posibil, semestrul european ar
trebui raționalizat și consolidat în contextul actualului cadru legislativ; subliniază că
138
orice astfel de raționalizări și consolidări viitoare ar trebui, în orice caz, să fie axate
stabilitate;
30. consideră că comunicarea Comisiei clarifică unde există loc pentru flexibilitate în baza
legislației existente; salută încercarea de a conferi mai multă claritate acestui domeniu
complicat și se așteaptă ca Comisia să facă uz de flexibilitatea intrinsecă a
reglementărilor existente, în concordanță cu comunicarea, asigurând totodată
predictibilitatea, transparența și eficacitatea cadrului de guvernanță economică;
31. invită Comisia și Consiliul să confere o mai mare coerență cadrelor fiscale și
macroeconomice, pentru a permite o dezbatere mai timpurie și mai substanțială la
nivelul părților interesate, ținând seama de interesele europene pe care le servesc aceste
cadre, de necesitatea asigurării unei mai mari convergențe între statele membre din
zona euro, de deliberarea de la nivelul parlamentelor naționale și de rolul partenerilor
sociali sau al autorităților locale în ceea ce privește aproprierea unor reforme structurale
sustenabile și echilibrate din punct de vedere social;
32. insistă ca analiza anuală a creșterii (AAC), ca și recomandările specifice fiecărei țări
(RST), trebuie să fie transpuse mai bine în practică, ținându-se seama de evaluarea
situației bugetare și a perspectivelor, atât la nivelul zonei euro în ansamblu, cât și la
nivelul fiecărui stat membru; sugerează că această evaluare globală prevăzută în
Regulamentul (UE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și
evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor
excesive ale statelor membre din zona euro ar trebui să fie supusă unei dezbateri în
plenul Parlamentului European, cu participarea Consiliului, a președintelui
Eurogrupului și a Comisiei, înainte de Consiliul de primăvară, și transpusă corect în
practică pe toată durata semestrului european;
33. confirmă faptul că semestrul european a devenit un vehicul important de implementare
a reformelor la nivel național și al UE, asigurând coordonarea politicilor economice ale
UE și ale statelor sale membre; regretă însă deficitul de asumare rezultat din
implementarea nesatisfăcătoare a recomandărilor specifice fiecărei țări;
34. consideră că semestrul european ar trebui raționalizat și consolidat fără modificarea
cadrului juridic actual și că documentele care se raportează la semestru ar trebui
coordonate mai bine, spre a se mări astfel focusarea, eficacitatea și asumarea, în
vederea realizării obiectivelor europene privind buna guvernanță economică;
35. solicită ca recomandările specifice fiecărei țări (RST) să fie, atunci când este cazul, mai
bine coordonate în raport cu recomandările privind procedura de deficit excesiv (PDE),
astfel încât să se asigure consecvența între supravegherea poziției fiscale și coordonarea
politicii economice;
36. se pronunță în favoarea unui proces consolidat la nivelul UE și la nivel național în ceea
ce privește elaborarea, măsurile subsecvente, sprijinirea și monitorizarea
recomandărilor specifice fiecărei țări, permițând și verificarea transpunerii lor în
practică și a calității în raport cu livrarea;
37. reamintește că legislația îi impune Comisiei ca, atunci când își pregătește
recomandările, să ia în considerare, printre altele, obiectivele 2020, și consfințește
principiul potrivit căruia este de așteptat ca, de regulă, Consiliul să urmeze
recomandările și propuneri Comisiei sau să-și explice public poziția;
38. este preocupat de creșterea datoriei în țări care au deja un nivel ridicat de îndatorare,
ceea ce este în totală contradicție cu regula de 1/20 privind reducerea datoriilor; invită
139
Comisia să explice în ce fel intenționează să soluționeze această contradicție și să
garanteze că ponderea datoriei este redusă la niveluri sustenabile, în concordanță cu
PSC;
39. sprijină strategia structurată pe trei piloni (investiții în favoarea creșterii, consolidare
fiscală și reforme structurale), prezentată în cadrul AAC pentru 2015, și solicită
concretizarea în mai mare măsură a acesteia în cadrul evaluării globale a situației
bugetare și a perspectivelor din zona euro și al RST;
40. admite necesitatea unei analize independente și pluraliste a perspectivelor economice
ale statelor membre la nivelul UE; în acest context, insistă asupra dezvoltării în
continuare a unității Comisiei cunoscută sub denumirea de Analist economic principal,
cu scopul de a furniza o analiză obiectivă, independentă și transparentă a datelor
relevante, care ar trebui să fie dată publicității și să servească drept bază pentru o
dezbatere și un proces decizional în cunoștință de cauză la nivelul Comisiei, Consiliului
și Parlamentului European; solicită ca analistului economic principal să i se transmită
toate documentele pertinente, în timp util pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile;
subliniază rolul util al consiliilor bugetare naționale, atât la nivel național, cât și la
nivelul UE, și încurajează înființarea unei rețele europene;
41. reamintește că PDM este destinată să evite producerea crizelor, prin identificarea
timpurie a dezechilibrelor macroeconomice dăunătoare pe baza unei evaluări obiective
a dezvoltării variabilelor macroeconomice esențiale; consideră că PDM trebuie utilizată
pentru a evalua în mod eficient și eficace dezvoltarea variabilelor macroeconomice
esențiale, atât în țările cu deficit, cât și în ele cu excedent, în special cu privire la
consolidarea competitivității și pentru a lua mai bine în considerare zona euro în
ansamblu, inclusiv efectele de propagare; reamintește că supravegherea
macroeconomică este, de asemenea, menită să identifice țările susceptibile de a se
confrunta cu viitoare dezechilibre și să le evite prin lansarea din timp a unor reforme
structurale sustenabile și echilibrate din punct de vedere social, atâta timp cât încă se
mai poate acționa;
42. evidențiază diferențierea clară pe care o face Comisia între componenta preventivă și
cea corectivă a PSC în ceea ce privește investițiile care permit abateri temporare de la
obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare la acesta, în limitele
unei marje de siguranță în cadrul componentei preventive; invită Comisia și Consiliul
ca, în acest domeniu, să fie consecvente în raport cu cele ce rezultă din poziția co-
legislatorilor în legătură cu Regulamentul privind Fondul european pentru investiții
strategice;
43. invită Comisia ca, în analizele sale, atunci când evaluează situația economică și fiscală
a statelor membre, să țină seama de toți factorii importanți, printre care creșterea reală,
inflația, investițiile publice pe termen lung și rata șomajului, abordând în regim de
urgență deficitul investițional din UE prin canalizarea cheltuielilor spre investițiile cele
mai productive și cele mai favorabile creării locurilor de muncă și creșterii sustenabile;
44. invită Comisia să asigure că modul în care se iau în considerare măsurile eficace în
cadrul PDE are la bază criterii clare, numerice și măsurabile;
45. insistă asupra faptului că accentul pus pe deficitele structurale de la reforma din 2005 a
PSC, alături de introducerea unei norme privind cheltuielile cu ocazia reformei din
2011, precum și conceptul de deviație a PIB-ului, care este foarte greu de cuantificat
corect, creează nesiguranță, complexitate și marje de flexibilitate care permit, astfel, o
aplicare discreționară a PSC; își exprimă temerea că calculul creșterii potențiale și al
140
deviației PIB-ului, care stă la baza evaluării deficitelor structurale, precum și cel al
normei privind cheltuielile fac obiectul mai multor presupuneri discutabile care conduc
la revizuiri substanțiale între previziunile din toamnă și din primăvară ale Comisiei,
având ca rezultat calcule diferite și evaluări divergente în ceea ce privește punerea în
aplicare a PSC;
46. îi solicită Comisiei ca, atunci când monitorizează și evaluează pozițiile fiscale ale
statelor membre, să țină seama de implicațiile practice ale măsurilor fiscale și
reformelor convenite; invită Comisia să aibă în vedere politici elaborate în mod
predictibil și consecvent, să-și bazeze analiza pe fapte concrete și date fiabile și să
procedeze cu atenție maximă atunci când recurge la estimări în legătură cu concepte
cum sunt potențialul estimat de creștere a PIB-ului și deviația PIB-ului;
47. subliniază importanța unei creșteri economice și creări de locuri de muncă reînnoite,
pentru ca cetățenii să accepte cadrul de guvernanță economică, și invită, prin urmare,
Comisia să îmbunătățească mediul de afaceri din Europa, acordând o atenție deosebită
IMM-urilor, înlăturării birocrației și accesului la finanțare; reamintește în această
privință necesitatea de a oferi sprijin IMM-urilor pentru a le asigura accesul și la piețele
din afara UE, cum ar fi Statele Unite, Canada, China și India;
Responsabilitatea democratică și provocări viitoare în consolidarea guvernanței economice
48. consideră că pentru o UEM aprofundată și mai solidă este nevoie de urgență de mai
puțină complexitate, mai multă responsabilizare și mai multă transparență, mai degrabă
decât să se adauge noi straturi de norme peste cele deja existente; subliniază faptul că,
având în vedere că responsabilitățile în domeniul UEM sunt împărțite între
administrația națională și cea europeană, trebuie avută mare atenție să se asigure
coerența și responsabilitatea guvernanței economice atât la nivel național, cât și
european; mai consideră că instituțiile supuse răspunderii democratice trebuie să joace
un rol major și subliniază necesitatea unei implicări parlamentare susținute, cu
asumarea răspunderii la nivelul la care se iau sau se aplică deciziile;
49. recunoaște faptul că, pe baza situației actuale, cadrul de guvernanță economică trebuie
să fie simplificat, mai bine respectat și, dacă este necesar, corectat și completat pentru a
permite UE și zonei euro să răspundă provocărilor în materie de convergență, creștere
economică sustenabilă, prosperitate a cetățenilor, competitivitate, finanțe publice
robuste și sustenabile, ocupare a forței de muncă, investiții pe termen lung orientate
spre viitor, cu mari beneficii social-economice și încredere;
50. consideră că, din moment ce contribuția parlamentară la orientările în domeniul politicii
economice este un aspect important în orice sistem democratic, se poate mări
legitimitatea la nivel european prin adoptarea Orientărilor în materie de convergență
care conțin priorități pe domenii pentru anii următori, supuse unei proceduri de
codecizie care ar trebui introdusă cu ocazia viitoarei modificări a tratatului;
51. reamintește rezoluțiile Parlamentului European care au precizat că crearea
mecanismului european de stabilitate (MES) și a Tratatului privind stabilitatea,
coordonarea și guvernanța („pactul fiscal”) în afara structurii instituțiilor Uniunii
reprezintă un regres pentru integrarea politică a Uniunii și, prin urmare, solicită ca MES
și pactul fiscal să fie integrate pe deplin în cadrul comunitar, pe baza unei evaluări a
experienței în punerea sa în aplicare, conform articolului 16 din Tratatul privind
stabilitatea, coordonarea și guvernanța în UEM și să răspundă în mod oficial în fața
Parlamentului;
141
52. reamintește solicitarea sa de a concepe opțiuni pentru un nou temei juridic pentru
programele viitoare de ajustare macroeconomică, înlocuind Troika, pentru a mări
transparența și asumarea răspunderii pentru aceste programe și a garanta că toate
deciziile Uniunii sunt luate, de câte ori este posibil, pe baza metodei comunitare;
consideră că ar trebui să existe o coerență între natura mecanismului de stabilitate
utilizat și instituția însărcinată cu mobilizarea sa recunoscând, totodată, că având în
vedere că asistența financiară este garantată de statele membre din zona euro, ele au un
cuvânt de spus în legătură cu mobilizarea sa;
53. solicită realizarea unei reevaluări a procesului decizional al Eurogrupului astfel încât să
se asigure o responsabilitate democratică adecvată; salută participarea cu regularitate a
președintelui Eurogrupului la întrunirile comisiei ECON la fel ca președintele
Consiliului Ecofin, contribuind, astfel, la un nivel similar de responsabilitate
democratică;
54. reamintește că pachetul de 2 și pachetul de 6 se bazează pe atribuirea unui rol mai
important unui comisar independent care ar trebui să asigure aplicarea echitabilă și
nediscriminatorie a normelor, consideră că următorii pași în direcția structurării
instituționale a guvernanței economice, precum întărirea rolului comisarului pentru
afaceri economice și monetare sau crearea unui Oficiu European de Trezorerie trebuie
să respecte separarea puterilor între diferite instituții și să prevadă mijloace
corespunzătoare de răspundere și legitimitate democratică, cu implicarea Parlamentului
European;
55. reamintește că uniunea bancară a fost rezultatul voinței politice de a evita reapariția
crizelor financiare, de a sparge cercul vicios creat între bănci și entități suverane și de a
reduce la minimum efectele negative de contagiune generate de o criză a datoriei
suverane și că va fi nevoie de aceeași voință pentru a aprofunda UEM;
56. solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs ambițioasă pentru realizarea unei uniuni
economice și monetare aprofundate care să țină cont de propunerile formulate în
prezenta rezoluție, pe baza mandatului primit din partea reuniunii la vârf a zonei euro și
confirmat de Consiliul European „de a pregăti următoarele etape în direcția unei mai
bune guvernanțe a zonei euro”, precum și pe baza unor lucrări precedente precum
rezoluția Parlamentului din 20 noiembrie 2012 „Către o veritabilă uniune economică și
monetară”36
, Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 intitulată „Proiect pentru o
uniune economică și monetară profundă și veritabilă: Lansarea unei dezbateri la nivel
european” (COM(2012)0777) și raportul final al celor patru președinți din 5 decembrie
2012;
57. invită părțile implicate în această necesară etapă următoare a UEM să țină cont de
lărgirea în viitorul previzibil a zonei euro și să analizeze toate opțiunile pentru a
aprofunda UEM și pentru a o face mai rezistentă, cum ar fi:
(a) mecanisme mai performante de responsabilizare democratică, atât la nivelul UE,
cât și la nivel național, cu asumarea răspunderii la nivelul la care se iau deciziile
și pe baza adoptării orientărilor în materie de convergență prin procedura de
codecizie, cu oficializarea rolului de control al Parlamentului European în cadrul
semestrului european printr-un acord interinstituțional și ținând toate
parlamentele naționale din zona euro la curent cu fiecare etapă a procesului
semestrului european;
36
Texte adoptate, P7_TA(2012)0430.
142
(b) o dimensiune socială menită să mențină economia socială de piață a Europei,
respectând dreptul la negocieri colective pe baza cărora să se asigure coordonarea
politicilor sociale ale statelor membre, inclusiv un mecanism de garantare a unui
salariu sau venit minim corespunzător fiecărui stat și hotărât de acesta și
sprijinind lupta împotriva sărăciei și excluderii sociale, reintegrarea lucrătorilor
pe piața muncii, mobilitatea voluntară și flexibilitatea între profesii și state
membre;
(c) o capacitate fiscală a zonei euro, bazată pe resurse proprii specifice care ar trebui,
în cadrul bugetului Uniunii și cu control parlamentar european, să ajute statele la
implementarea reformelor structurale convenite pe baza anumitor condiții,
inclusiv implementarea efectivă a Programelor naționale de reformă; salută în
acest context munca grupului UE pentru resursele proprii prezidat de Mario
Monti;
(d) creșterea rezistenței UEM în fața șocurilor economice și a situațiilor de urgență
legate direct de uniunea monetară evitând, în același timp, orice formă de
transferuri fiscale permanente;
(e) în privința impozitării, un angajament privind adoptarea unor măsuri la nivel
european împotriva fraudei fiscale și planificării fiscale corporatiste agresive,
cooperarea autorităților fiscale naționale vizând schimbul de informații privind
eludarea taxelor și frauda fiscală, măsuri de realizare a convergenței politicilor
fiscale ale statelor membre, o bază de impozitare comună consolidată a
societăților comerciale, sisteme fiscale mai simple și mai transparente și
raportarea țară cu țară impusă companiilor, cu excepția IMM-urilor;
(f) finalizarea uniunii bancare pas cu pas;
(g) includerea MES și TSCG în legislația Uniunii care să meargă mână în mână cu o
mai bună coordonare a politicii economice, o convergență reală, impunerea
respectării normelor comune și un angajament clar în favoarea unor reforme
structurale sustenabile din punct de vedere economic și social;
(h) tratarea punctelor slabe ale cadrului actual care permite supravegherea anumitor
părți ale Tratatului de către Curte, în timp ce altele sunt excluse;
(i) un rol extern mai mare al zonei euro, inclusiv modernizarea reprezentării sale;
58. solicită ca posibile măsuri viitoare în ceea ce privește UEM să fie elaborate pe baza
unei abordări de tip „4+1 președințiˮ, inclusiv Președintele Parlamentului European,
care ar trebui să fie invitat la toate reuniunile, să aibă acces la toate informațiile și
dreptul de participare la dezbateri; remarcă faptul că președintele Comisiei și-a
manifestat intenția de a se baza pe contribuțiile venite din partea Președintelui
Parlamentului European în reflecțiile sale din timpul pregătirii rapoartelor celor patru
președinți;
59. solicită Președintelui său să inițieze o coordonare ex ante cu președinții grupurilor
politice sau acei deputați în PE special numiți de grupul lor sau de Parlament, pentru a
reprezenta Parlamentul la această viitoare misiune pe baza mandatului conferit de
prezenta rezoluție, abordând, printre altele, chestiunile din nota analitică a celor 4
președinți privind „Pregătire pașilor următori în direcția unei mai bune guvernanțe
economice în zona euro”;
o
143
o o
60. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președinților
Consiliului, Comisiei, Eurogrupului și BCE, precum și parlamentelor naționale.