direcŢia generalĂ educaŢie Şi ÎnvĂŢare · 2017-07-14 · 3 3. în cazul păstrării...
TRANSCRIPT
1
DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE
PE TOT PARCURSUL VIEŢII
_________________________________________________________________________________
Nr. 39924/05.05.2012
Aprob
SECRETAR DE STAT,
Andras Gyorgy KIRALY
Avizat
SECRETAR GENERAL ADJUNCT,
Monica Cristina Anisie
Regulament specific privind desfăşurarea Olimpiadei „Ştiinţe pentru Juniori”
în anul şcolar 2011-2012
I. Prezentare generală
Olimpiada Ştiinte pentru Juniori se adresează elevilor din învăţământul obligatoriu, clasele a VII-a, a
VIII-a şi a IX-a, cu respectarea condiţiei ca participantul să nu împlinească vârsta de 16 ani până la
data de 31 decembrie 2012. Pot participa elevii de la învăţământul de stat şi de la învăţământul
particular. Această olimpiadă are următoarele etape: etapa judeţeană/a municipiului Bucureşti, etapa
naţională (ONȘJ) şi etapa internaţională (OIȘJ). Probele de concurs sunt: proba teoretică şi proba
practică. Proba practică a olimpiadei este obligatorie numai pentru etapa naţională şi pentru etapa
internaţională ale olimpiadei. Participarea la această olimpiadă este individuală, după o programă şi o
bibliografie unice (programa şi subiectele de concurs sunt valabile atât pentru elevii din clasa a VII-a, cât
şi pentru elevii din clasa a VIII-a şi a IX-a). Lotul lărgit pentru olimpiada de Ştiinţe - etapa internaţională
va fi format din primii 15 elevi din lista clasamentului final al olimpiadei-etapa naţională.
II. Selecţia elevilor
a) Pentru etapa judeţeană /a municipiului Bucureşti a olimpiadei, subiectele sunt unice
Subiectele, în limba română şi în limbile minorităţilor care solicită traducerea lor, vor fi transmise
judeţelor, în format electronic, parolate, în ziua premergătoare concursului. Parola, pentru deschiderea
subiectelor, este transmisă de la M.E.C.T.S., în dimineaţa zilei de concurs, inspectorilor şcolari de
specialitate implicaţi în desfășurarea acestei etape. Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa
judeţeană/ a municipiului Bucureşti stabileşte, cu maximă responsabilitate, criterii de departajare a
candidaţilor care au obţinut punctaje egale şi se află în situaţia calificării pentru etapa naţională. Aceste
criterii vor fi consemnate în procesul – verbal al întâlnirii de lucru a comisiei şi, împreună cu lista
locurilor repartizate vor fi postate pe site-ul ISJ/ISMB și afişate la avizierul unităţilor şcolare din care
provin elevii calificați pentru această etapă, dar și la locul de desfăşurare a olimpiadei, cu cel puțin 5 zile
înainte de concurs.
b) Pentru etapa naţională a olimpiadei se califică, din fiecare judeţ/municipiul București un număr
de elevi conform tabelului cu loturile județene/ al municipiului București prevăzut în Precizări cu privire
la organizarea și desfășurarea olimpiadei științe pentru juniori, publicate anual, numai dacă aceștia au
obţinut cel puţin 50% din punctajul maxim acordat rezolvării subiectelor de la etapa judeţeană. Numărul
locurilor atribuite fiecărui inspectorat școlar județean (ISJ), respectiv Inspectoratului Școlar al
Municipiului București (ISMB) se stabilește în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de
organizare și desfășurare a competițiilor școlare, art. 30 alin (1) și (2).
În conformitate cu prevederile art. 30, alin. 3 al Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a
competiţiilor şcolare, aprobată cu O.M. Nr. 3035/10.01.2012, pentru participarea la etapa națională a
olimpiadei de științe pentru juniori se atribuie locuri suplimentare. Numărul de locuri suplimentare se
stabilește de către MECTS în funcţie de rezultatele obţinute de ISJ/ISMB la ediţia precedentă a ONȘJ şi
a OIȘJ.
2
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului nu aprobă suplimentarea locurilor.
Pentru etapele județeană și națională ale olimpiadei de științe pentru juniori, graficul de desfășurare și
limitele de încadrare a materiei pentru concurs sunt stabilite de inspectorii generali de specialitate din
cadrul DGEÎTPV-MECTS, președinții executivi al comisiei centrale. Graficul de desfășurare, limitele de
încadrare a materiei pentru concurs, programa de olimpiadă şi bibliografia aferentă sunt prezentate în
Precizări cu privire la organizarea și desfășurarea olimpiadei de științe pentru juniori, publicate anual.
III. Structura subiectelor de concurs și elaborarea lor
Subiectele pot fi de tip grilă și probleme, în funcție de specificul disciplinei (fizică, chimie, biologie).
a) Pentru etapa judeţeană/ a municipiului București a olimpiadei, subiectele și baremele de
evaluare sunt realizate pe discipline de concurs (fizică, chimie, biologie) de către un grup de lucru format
din membrii ai comisiei centrale coordonat de către inspectorii generali de specialitate din M.E.C.T.S.
care fac parte din comisia centrală a olimpiadei de științe pentru juniori..
b) Pentru etapa națională a olimpiadei, subiectele și baremele de evaluare sunt elaborate pe
disciplinele de concurs (fizică, chimie, biologie) de către grupurile de lucru pentru subiecte ale celor trei
subcomisii ale Comisiei centrale a olimpiadei de științe pentru juniori, constituite și coordonate de către
inspectorii generali de specialitate din M.E.C.T.S. Grupurile de lucru îşi desfăşură activitatea cu două zile
înainte de prima probă de concurs și asigură şi traducerea subiectelor în limba maternă a elevilor
participanţi care aparţin diferitelor minorităţi. Comisia centrală a competiției naționale va verifica
corectitudinea subiectelor întocmite şi a baremelor de evaluare în seara premergătoare zilei probei de
concurs.
Rezolvarea subiectelor de către elevi se realizează pe foi separate pentru cele trei discipline- fizică,
chimie, biologie
IV. Evaluarea lucrărilor
Evaluarea lucrărilor se face conform Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor
şcolare, aprobată prin O.M. Nr. 3035/10.01.2012, capitolul III, secțiunea a II-a.
Corectarea lucrărilor elevilor se va realiza, în după-amiaza zilei de concurs, separat, pe subcomisiile
corespunzătoare celor trei discipline- fizică, chimie și biologie. Profesorii evaluatori dintr-o pereche îşi
vor desfăşura activitatea în săli de clasă diferite. Vicepreşedinţii comisiilor de evaluare primesc
borderourile de notare de la fiecare profesor evaluator, calculează media aritmetică a punctajelor celor
două evaluări ale lucrării care va fi şi punctajul final acordat concurentului. Diferenţa dintre punctajele
acordate de cei doi evaluatori nu trebuie să fie mai mare de 5% din punctajul total stabilit conform
baremului. Dacă diferenţa este mai mare de 5% , vicepreşedintele mediază între cei doi evalatori.
V. Rezolvarea contestaţiilor
La toate lucrările scrise ale etapelor olimpiadei de științe pentru juniori, rezolvarea contestaţiilor se va
face prin reevaluarea lucrărilor primite, conform baremelor afişate. Contestaţiile se fac pentru fiecare
subiect la care elevul consideră că punctajul acordat de profesorii evaluatori este diferit de cel al propriei
evaluări.
Contestaţiile sunt admise în cazul în care diferenţa dintre punctajul iniţial şi cel obţinut la contestaţii este
mai mare sau egal cu 5% din punctajul total al probei teoretice sau practice de la disciplina respectivă:
fizică, chimie sau biologie. Deciziile comisiei de contestaţii sunt definitive, după validarea lor de către
preşedintele Comisiei centrale. Rezultatele contestațiilor sunt consemnate într-un proces –verbal, care
este semnat de toți membrii acesteia.
La proba practică, partea de manualitate nu se contestă, dar se pot depune contestaţii, în vedere
reevaluarea răspunsurilor scrise de la proba practică.
VI. Stabilirea rezultatelor finale şi premierea Elevii care obţin punctaje egale şi ocupă primele poziţii în clasament vor fi departajaţi utilizându-se
criteriile următoare:
1. punctajul mai mare obţinut la proba teoretică;
2. punctajul mai mare obţinut la etapa judeţeană;
3
3. în cazul păstrării egalităţii, după aplicarea celor două criterii, elevii în cauză vor fi
departajaţi printr-o probă scrisă.
Premiile vor fi acordate în conformitate cu Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a
competițiilor şcolare, aprobată prin O.M. Nr. 3035/10.01.2012,
VII. Pregătirea lotului naţional
Pregătirea lotului lărgit de Ştiinţe se va face centralizat, de profesorii universitari şi din învăţământul
preuniversitar care vor realiza şi selecţionarea celor şase elevi pentru lotul restrâns (câte 2 elevi pentru
fiecare disciplină-fizică, chimie, biologie). În restul timpului, pregătirea elevilor se va desfăşura,
individual, cu profesorii de la clasă sau de la centrul de excelenţă.
Pregătirea şi selecţionarea lotului restrâns reprezintă o etapă preliminară a participării la olimpiada
internaţională, fiind aplicat regulamentul IJSO. Pentru selecţia lotului restrâns nu se admit contestaţii de
reevaluare a lucrărilor date la probele de selecţie.
Comisia de selecţie elaborează un proces-verbal care conţine criterii de departajare în cazul punctajelor
egale.
VIII. Dispoziţii finale
Toţi profesorii care participă la elaborarea subiectelor, a baremelor de evaluare şi la evaluarea lucrărilor
vor da o declaraţie scrisă în care vor menţiona că nu au elevi în concurs şi că asigură secretul subiectelor
şi baremelor de evaluare întocmite. În caz contrar, aceştia vor fi sancţionaţi conform legislaţiei în vigoare.
Inspectorul şcolar de specialitate din judeţ/municipiul Bucureşti are obligaţia de a transmite, în termen de
10 zile de la desfăşurarea etapei judeţene/a municipiului Bucureşti, Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului și județului organizator al competiției, datele elevilor calificaţi pentru etapa
naţională. Aceste date vor cuprinde: numele şi prenumele elevilor, clasa de la care provin, unitatea
şcolară de provenienţă, punctajul obţinut, profesorul care i-a pregătit, profesorul care va însoţi lotul la
etapa naţională, alte date de contact. Materialele trimise vor avea semnătura inspectorului şcolar general
şi a inspectorului şcolar de specialitate. Acestea vor fi transmise prin fax la numărul 021/313 5547 și pe
adresa de e-mail a inspectorului de specialitate din județul-gazdă al etapei naționale a olimpiadei de științe
pentru juniori
DIRECTOR GENERAL,
Liliana Preoteasa
INSPECTORI GENERALI,
Daniela Bogdan
Traian Şăitan
Sorin Trocaru
4
DIRECȚIA GENERALĂ
EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII
Nr……………….
PRECIZĂRI CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA OLIMPIADEI ȘTIINȚE
PENTRU JUNIORI , pentru anul școlar 2011-2012
I. Graficul de desfășurare și limitele de încadrare a materiei
Nr.
crt.
Etapele
olimpiadei
Perioada/l
ocația
Limitele de încadrare a materiei
fizică chimie biologie
1. Judeţeană/
Municipiul
Bucureşti
19 mai/
județ
Clasa a VI –a
integral
Clasa a VII-a -
până la
Fenomene
termice ,
Combustibili
(inclusiv)
Clasa a VIII-a ,
până la -
Radiaţiile şi
radioprotecţia
Integral programele de chimie
pentru clasele a VII-a și
a VIII-a
Clasa a VII-a –
inclusiv Anatomia
şi fiziologia
sistemului digestiv
Clasa a VIII-a –
inclusiv Factorii
determinanţi în
răspândirea
plantelor şi
animalelor
2. Naţională
14—19
iulie/
Constanța
Integral
programele de
fizică pentru
clasele a VI- a, a
VII-a, a –VIII a
şi teme similare
prezente în
programa de
clasa a IX-a
Integral programele de chimie
pentru clasele a VII-a si a VIII-
a. Clasa a IX-a- Structura
învelisului electronic
Corelatii între structura
învelisului electronic, pozitia
în tabelul periodic si
proprietati ale elementelor.
Legatura covalenta polara si
nepolara. Solutii apoase.
Concentratia molara.
Cristalohidrati.Solutii apoase
de acizi
tari si slabi) si baze (tari si
slabe); pH-ul solutiilor apoase.
Reacții redox. Pile electrice
Integral programele
de biologie pentru
clasele a VII- şi a
VIII-a anunţate şi
capitolele de
citologie şi genetică
din programa de
clasa a IX-a
3. Internaţio-
nală-
Decembrie/
Iran-
Teheran
Integral programa anunţată de Comitetul Internaţional de Olimpiadă/
5
II. Programa de olimpiadă și bibliografia aferentă pentru Olimpiada Ştiinţe pentru juniori,
2011-2012
Programa de BIOLOGIE
Clasa a VII-a
Funcţiile de relaţie:
1. Principalele organe de simţ – structura şi rolul lor;
2. Sistemul nervos - alcătuire şi funcţii;
3. Principalele glande endocrine şi funcţiile lor;
4. Sistemul locomotor - alcătuire şi funcţii.
Funcţiile de nutriţie:
1. Anatomia şi fiziologia sistemului digestiv;
2. Anatomia şi fiziologia sistemului circulator;
3. Anatomia şi fiziologia sistemului respirator;
4. Anatomia şi fiziologia sistemului excretor;
5. Metabolismul - coordonarea şi integrarea funcţiilor organismului uman;
6. Boli cunoscute. Microorganisme patogene. Căile de transmitere. Imunitate. Istoria bolii şi a vaccinului.
Antibioticele.
Funcţia de reproducere:
1. Anatomia şi fiziologia sistemului reproducător;
2. Celula sexuală - spermatozoidul, ovulul;
3. Pubertatea
4. Starea de graviditate, dezvoltarea intrauterină a fătului, naşterea;
5. Igiena reproducerii
Clasa a VIII-a
Plantele şi animalele în diferite medii de viaţă:
1. Studiul organismelor din mediul terestru;
2. Studiul organismelor din mediul acvatic;
3. Adaprările structurale şi comportamentale ale animalelor care permit supravieţuirea într-un mediu dat;
4. Biotopul, biocenoza şi ecosistemul.
Factorii determinanţi în răspândirea organismelor vii:
1. Factorii abiotici - influenţa reciprocă climat-vieţuitoare;
2. Factorii biotici – relaţiile intraspecifice, relaţiile interspecifice.
Relaţiile trofice în ecosisteme: 1. Reţele trofice: categorii trofice, relaţii trofice, lanţuri trofice;
2. Circuitul materiei şi energiei prin ecosistem
Evoluţionism
Clasa a IX-a
Celula-unitatea structurală şi funcţională a vieţii
1. Tipuri de celule
2. Compoziţia chimică a materiei vii;
3. Structura, ultrastructura şi rolul componenetelor celulei: membrana, citoplasma, organitele celulare,
nucleul;
4. Diviziunea celulară.
Ereditatea şi variabilitatea lumii vii
1. Concepte: ereditate şi variabilitate;
2. Mecanismele trnsmiterii caracterelor ereditare;
3. Recombinarea genetică;
4. Ereditatea extranucleară;
5. Determinismul cromozomal al sexelor;
6
6. Influenţa mediului asupra eredităţii;
7. Genetică umană;
8. Aplicaţii ale geneticii : ingineria genetică şi biotehnologii
NOTĂ: Pentru olimpiadă, etapa naţională, elevii trebuie să cunoască lucrările practice menţionate în
manualele şcolare corespunzătoare şi pe cele solicitate prin competenţele anunţate de programa de
olimpiadă internaţională.
INSPECTOR GENERAL,
Traian Şăitan
Programa de CHIMIE
Clasa a VII-a
1. Corp. Substanţă. Amestec
Corpuri, materiale şi substanţe. Proprietăţi fizice ale substanţelor. Determinarea experimentală a
unor constante fizice: punct de topire, punct de fierbere. Proprietăţi chimice ale substanţelor.
Fenomene fizice şi fenomene chimice. Oxidări în organismul uman. Amestecuri omogene şi
eterogene. Separarea substanţelor din amestecuri. Purificarea substanţelor prin procedee fizice:
distilare, extracţie, sublimare. Solu ii. Aliajele - soluţii solide. Aerul - soluţie gazoasă. Poluarea
aerului. Concentraţia în procente de masă. Amestecuri de substanţe întâlnite în viaţa cotidiană.
2. Structura substanţelor. Sistemul periodic
Atom. Nucleu atomic. Număr atomic. Număr de masă. Element chimic. Simbol chimic. Izotopi.
Masă atomică. Importanţa unor izotopi. Învelişul de electroni. Structura învelişului de electroni.
Sistemul periodic. Relaţia între structura atomului şi poziţia sa în sistemul periodic. Valenţa. Ioni.
Molecule. For ule chimice. Masa moleculară.
3. Reacţii chimice. Legea conservării masei. Calcule chimice
Legea conservării masei substanţelor. Ecuaţii chimice. Tipuri de reacţii chimice: reacţii de
combinare, de descompunere, de înlocuire şi de schimb, lente, rapide, exoterme şi endoterme.
Rolul biocatalizatorilor în desfăşurarea unor procese chimice în organism.
Clasa a VIII-a
1. Legea conservarii masei. Calcule chimice
Legea conservarii masei substantelor în reactiile chimice.
Calcule stoechiometrice.
2. Substanţe simple cu utilizări practice
Proprietăţi fizice şi chimice, utilizări practice ale hidrogenului, oxigenului, carbonului, clorului,
sulfului, azotului, aluminiului, fierului şi cuprului. Aliajele şi importanţa lor practică. Coroziunea
şi metode de prevenire.
3. Substanţe compuse cu utilizări practice
7
Proprietăţi fizice şi chimice ale unor oxizi ai nemetalelor şi metalelor. Poluarea aerului prin
produsele gazoase ale arderii. Sticla. Proprietăţi fizice şi chimice ale unor acizi şi baze. Proprietăţi
fizice şi chimice ale unor săruri. Materiale de construcţii. Sărurile ca îngrăşăminte chimice.
Duritatea apei.
Clasa a IX-a
Structura învelisului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, 4.
Corelatii între structura învelisului electronic, pozitia în tabelul periodic si proprietati ale
elementelor. Legatura ionica. Legatura covalenta polara si nepolara. Solutii apoase. Concentratia
molara. Cristalohidrati. Solutii apoase de acizi (tari si slabi) si baze (tari si slabe); pH-ul solutiilor
apoase. Reacții redox. Aplicatii ale reactiilor redox: pila Daniell, acumulatorul cu plumb,
elementul Léclanché. Coroziunea si protectia anticorosiva. Ecuatia de stare a gazului ideal.
NOTĂ: Pentru olimpiadă, etapa naţională, elevii trebuie să cunoască lucrările practice menţionate în
manualele şcolare corespunzătoare şi pe cele solicitate prin competenţele anunţate de programa de
olimpiadă internaţională. de asemenea, elevii vor avea de efectuat calcule stoechiometrice.
INSPECTOR GENERAL,
Daniela Bogdan
Programa de FIZICĂ
1. Interacţiunea Conceptul de forţă şi de acţiune a forţei Efectele forţei Măsurarea forţei folosind o balanţă cu arc (dinamometru) Metode experimentale de măsurare a diferitelor tipuri de forţe: frecare, greutate Metode directe şi indirecte de determinare experimentală a densităţii unui corp. Diferenţa dintre masă şi greutate Atracţia gravitaţională Frecarea, cauzele frecării Teme recomandate din programa de fizica: II. Fenomene mecanice (cl a a VI-a ) Forţa - mărime vectorială ( clasa a VII-a
2. Solid Lichid, Gaz Modele corpusculare. Diferenţele dintre solide, lichide şi gaze. Stări de agregare. Metode experimentale pentru determinarea/verificarea punctului de fierbere a apei şi punctul de topire a gheţii. Determinarea temperaturii de topirea a gheţii Reprezentări grafice Măsurarea masei folosind balanţa Determinarea densităţii materialelor
Teme recomandate din programa de fizica: III. Fenomene termice clasa a VI –a; Fenomene termice,
clasa a VII –a; Căldura, Schimbarea stării de agregare, clasa a VIII-a)
3. Energia Energia şi modul de producere în aplicaţii practice, formele energie mecanice – aplicaţii în cotidian, schimbul
de energie, combustibili fosili, caracteristicile energetice ale combustibililor, sunetul – producere şi
caracteristici,
viaţa de zi cu zi în lumina schimburilor energetice Teme recomandate din programa de fizica: Lucrul mecanic şi energia mecanică, Clasa a VII –a; clasa a VIII-a Teme de sinteză * Surse de energie *
8
4. Baterii şi becuri Circuite electrice: baterie electrică, consumator, conductor şi izolator, aparate de măsură, circuite simple.Circuite electrice serie şi paralel. Proprietăţile conductorilor şi izolatorilor. Rezistenţa electrică. Scurt circuit, siguranţa utilizării dipozitivelor electrice ( siguranţa fuzibilă şi împământarea), Regulile privitoare la utilizarea în siguranţă a electricităţii. Elementele de conectare la reţeaua electrică ( priză, ştecher) Teme recomandate din programa de fizica: Clasa a VI-a Fenomene magnetice şi electrice. Efecte ale curentului electric, 4. Tensiunea electrică, 2. Circuitul electric. Curentul electric, Pericole legate de utilizarea instalaţiilor electrice; clasa a VII-a Curentul electric; clasa a VIII-a Reţelele electrice.
5. Lumină şi culoare Producerea luminii, culoarea lumini, Percepţia culorii corpurilor (reflexia selectivă) mecanismele percepţiei
culorilor - daltonismul, culorile spectrale. Metode experimentale de verificare a propagării în linie dreaptă a
luminii, de determinare a componenţei spectrale a luminii – folosirea filtrelor; Lentile şi oglinzi, formarea
imaginilor, caracterizarea imaginilor – construcţia grafică; corectarea defectelor ochiului folosind lentilele,
Teme recomandate din programa de fizica:
Clasa a VI –a, Fenomene optice; clasa a VII –a Lumină şi sunet; clasa a VIII –a Instrumente optice.
Interdisciplinar pregătirea centralizata
6. "Spaţiul" Studierea Universului- Sistemul solar – descriere: ordinea planetelor din sistemul Solar, caracteristicile fiecărei planete; Cometă,
asteroid şi meteorit; Galaxii spirale, eliptice şi neregulate - descriere, culorile stelelor - semnificaţie, constelaţii
majore – identificare poziţionare; Noţiuni de explorarea spaţiului cosmic, impactul explorării spaţiului asupra
civilizaţiei umane, vehicule spaţiale.
7. Ştiinţa şi Şoseaua Primul principiu al lui Newton (Inerţia), frecarea. Timpul de reacţie, corelat cu noţiunea de acceleraţie şi impactul asupra siguranţei maşinilor, Cauzele principiale ale accidentelor de maşină, Accesoriile destinate securităţii maşinilor – explicaţia fizică, metode experimentale de determinare a vitezei şi acceleraţiei, Metode experimentale de determinare măsoare timpul de reacţie- factori ce afectează timpul de oprire
NOTA: Pentru olimpiadă, etapa naţională, elevii trebuie să cunoască lucrările practice menţionate în
manualele şcolare corespunzătoare şi pe cele solicitate prin competenţele anunţate de programa de
olimpiadă internaţională.
INSPECTOR GENERAL,
Sorin Trocaru
Competenţe urmărite pentru pariciparea la
Olimpiada Ştiinţe pentru juniori, 2011-2012
1 Competenţe ştiinţifice şi de protecţie
Înţelegerea metodelor ştiinţifice de lucru în laborator
Identificarea şi utilizarea echipamentelor simple de laborator
Să deseneze diagrame ale aparatului
Să respecte normele de protecţie din laborator
Să respecte tehnicile de utilizare a echipamentelor
Măsurarea temperaturii şi volumului
Să facă observaţii cu ajutorul celor 5 simţuri
Să formuleze concluzii pe baza observaţiilor
Să descrie metoda ştiinţifică
Să înregistreze datele într-un experiment ştiinţific folosind tabele
Să colecteze, să reprezinte şi să interpreteze datele din tabele
Să folosească limbajul ştiinţific
9
2. Forţe de împingere şi tragere
Să înţeleagă ce sunt forţele şi acţiunea lor
Să clasifice forţele
Să măsoare forţe folosind o balanţă cu arc ( dinamometru)
Să efectueze experimente vizând frecarea, greutatea şi densitatea
Calculul densităţii unui corp
Să explice diferenţa dintre masă şi greutate
Să explice fenomene în termeni de atracţie gravitaţională
Să explice ce este frecarea cu avantaje şi dezavantaje
3. Supravieţuirea în mediu
Să înţeleagă cum adaptările fizice şi comportamentale ajută animalele să supravieţuiască
Să enumere caracteristicile care ajută un organism să supravieţuiască
Definirea termenilor de habitat şi adaptare
Să facă distincţia dintre mediul fizic şi condiţiile de viaţă ale unui animal
Să enumere condiţiile care afectează animalele acvatice
Clasificarea adaptărilor din punct de vedere structural sau comportamental
Să formuleze concluzii pe baza observaţiilor
Să proiecteze, să cerceteze şi să elaboreze un studiu asupra unui mediu
4. Solide, lichide şi gaze
Să înţeleagă diferenţele dintre solide, lichide şi gaze
Să descrie caracteristicile celor trei stări de agregere ale materiei
Să determine punctul de fierbere a apei şi punctul de topire a gheţii
Să măsoare temperatura de topire a gheţii
Să traseze grafice simple
Să măsoare mase folosind balanţa
Să calculeze densitatea materialelor
Să folosească un model de particule
5. Răspunsuri
Să înţeleagă relaţia dintre simţuri şi adaptarea la mediul în care trăim
Să descrie rolul simţurilor
Să definească termenul de stimul şi răspuns şi relaţia dintre ele
Să descrie rolul sistemului nervos în transmiterea stimulilor
Explicarea mecanismului de mişcare a membrelor
Investigaţii legate de simţuri
Investigaţii referitoare la modul de reacţie a muşchilor
6. Energie
Înţelegerea diferitelor tipuri de energie şi schimburi de energie
Să definească energia şi sursele ei
Să identifice şi să descrie formele diferite de energie
Să înţeleagă cum este produs sunetul
Să explice fenomene din viaţa cotidiană din punct de vedere a schimburilor energetice
Să înţeleagă utilizarea combustibililor fosili ca resurse ce nu se pot regenera
Să efectueze un experiment care să implice schimburi energetice
Să utilizeze diferite forme de energie pentru a realiza mişcarea unui corp
7. Reproducerea
Să înţeleagă reproducerea la om
Să compare celula animală şi vegetală
Să descrie celula sexuală umană
Să descrie sistemul reproducător la om
Să înţeleagă modificările organismului la pubertate
10
Să cunoască stadiile de dezvoltare intrauterină la om
8. Rezolvarea problemelor la ştiinţe
Înţelegerea metodei ştiinţifice
Descrierea metodei ştiinţifice
Să scrie rapoarte/ referate ale experimentelor efectuate
Să formuleze ipoteze
Să proiecteze un experiment utilizând metoda ştiinţifică
Să realizeze un experiment plecând de la o ipoteză
9 Acizi şi baze
Înţelegerea noţiunilor de acizi şi baze (teoria Bronsted)
Să descrie proprietăţile acizilor şi bazelor
Să înţeleagă noţiunea de pH, utilitatea practică a acestuia şi să definească neutralizarea
Să utilizeze şi să prepare indicatori acido-bazici
Să utilizeze hârtie de pH şi să verifice aciditatea/bazicitatea soluţiilor
Să cunoască măsurile de protecţie în utilizarea acizilor şi bazelor
Să aplice cunoştinţe legate de acizi şi baze în viaţa cotidiană
Să cunoască mecanismul de formare şi efectul ploilor acide
10. Studiul interdisciplinar al spaţiului şi Universului
Înţelegerea sistemului nostru solar şi explorarea spaţiului
Să cunoască ordinea planetelor
Să descrie caracteristici pentru fiecare planetă
Să facă distincţia dintre cometă, asteroizi şi meteoriţi
Să descrie galaxiile spirale, eliptice şi neregulate
Să explice semnificaţia culorii stelelor
Să identifice constelaţiile importante
Să cunoască impactul explorării spaţiului
Să realizeze modele la scară a planetelor
Să proiecteze şi să construiască un vehicul sau o clădire din materiale reciclabile
Să identifice poziţii ale stelelor
11. Resurse materiale de pe Pământ
Să înţeleagă resurselor materiale, unde au fost găsite şi la ce sunt folosite
Să indice substanţele care intră în compoziţia materialelor naturale : ex.. sticlă sau ciment
Să înţeleagă ce sunt resursele naturale
Să cerceteze dacă resursele naturale sunt regenerabile
Să prezinte informaţii referitoare la resurse regenerabile
Să înţeleagă producerea energiei utilizând combustibilii fosili, uraniul şi apa
Să înţeleagă utilizarea materialelor explozive pentru minarea rocilor
Să localizeze diferite minerale în diferite regiuni din lume
12. Ştiinţa şi Tehnologie
Să înţeleagă rolul tehnologiei în dezvoltarea societăţii
Să explice diferenţa dintre ştiinţă şi tehnologie
Să cunoască date importante despre inventatori
Să cunoască date despre cele mai importante invenţii
Să proiecteze o situaţie de rezolvare a unei probleme cotidiene
Să desfăşoare un experiment demonstrativ
Să descopere o informaţie relevantă dintr-un set de informaţii
13. Educaţie pentru sănătate
Să înţeleagă structura, fiziologia şi igiena sistemelor circulator şi digestiv
11
Să explice rolul părţilor componente ale sistemului digestiv
Să reprezinte prin modelare absorbţia nutrimentelor
Să descrie importanţa fibrelor în dietă
Să descrie transportul sangvin al substanţelor nutritive şi gazelor
Să înţeleagă efectul exerciţiului fizic asupra pulsului şi respiraţiei
Să investigheze structura dinţilor şi să cunoască igiena acestora
Să descrie structura inimii şi să cunoască factorii de risc
14 Baterii şi becuri
Înţelegerea noţiunilor de baterii şi circuite
Realizarea unor circuite simple
Desenarea de scheme de circuite electrice
Cunoaşterea diferenţei dintre circuitul serie şi paralel
Să descrie proprietăţile conductorilor şi izolatorilor
Să inţeleagă noţiunea de rezistenţă şi scurt circuit
Să explice funcţionarea siguranţei electrică ( siguranţa fuzibilă şi împământarea)
Să înţeleagă regulile de protecţie privitoare la utilizarea în siguranţă a electricităţii
Să ştie componentele unei prize şi ale unui ştecher
15. Atomi şi molecule
Să înţeleagă conceptele de atom, moleculă, elemente chimice şi compuşi chimici
Să explice diferenţa dintre proprietăţile solidelor, lichidelor şi gazelor
Să ştie să explice că materia este formată din atomi, ioni şi molecule
Să cunoască denumirea unor molecule
Să înţeleagă structura unui atom
Să descrie proprietăţile elementelor şi compuşior chimici
Să explice diferenţa dintre atomi şi compuşi în termeni de atomi, ioni şi molecule
Să cunoască primele 20 de elemente şi simbolurile lor din tabelul periodic
Să ştie date referitoare la chimişti care au descoperit diferite elemente
Să ştie formula chimică a unor compuşi comuni
Să scrie ecuaţiile unor reacţii chimice
16. Cicluri în natură
Să înţeleagă lanţurile şi reţelele trofice
Să folosească lanţurile trofice pentru a arăta legătura dintre animale şi plante
Să descrie cum bacteriile şi ciupercile transformă substanţele organice
Să cunoască diferenţa dintre microorganisme şi descompunători
Să construiască reţele trofice
17. Alcătuirea materiei
Să înţeleagă conceptul de tabel periodic şi elemente
Să revadă teoria particulelor, atomii , moleculele, elementele şi compuşii
Să înţeleagă legea periodicităţii pe baza căreia a fost alcătuit tabelul periodic
Să ştie simbolul şi denumrea primelor 20 de elemente chimice
Să scrie ecuaţii ale unor reacţii simple
Să cunoască structura de bază a atomilor( protonil, neutroni, electroni)
Să cunoască metode de obţinere şi utilizarea metalelor precum şi a altor materiale
importante
Să cunoscă noţiunea de aliaj
18. Boli
Să înţeleagă agenţii patogeni ai infecţiilor şi modul de transmitere
Să descrie microorganismele patogene
Să ştie care sunt microorganismele care produc bolile comune
12
Să înţeleaagă imunitatea organismului
Să cunoască evoluţia bolii şi a vaccinului
Să cunoască rolul antibioticelor
19. Educaţia consumatorului
Să înţeleagă rolul testării ştiinţifice a produsului de consum şi impactul produselor
destinate consumului asupra sănătăţii şi mediului
Să utilizeze etapele testării ştiinţifice a produselor de larg consum
Să înţeleagă diferenţa dintre testarea obiectivă şi subiectivă
Să indice dezavantajele ambalării
Să înţeleagă importanţa termenului de valabilitate al produselor
Să cerceteze reciclarea produselor şi ambalajelor
Să argumenteze dezavantajele alimentelor modificate genetic
Să înţeleagă impactul produselor de larg consum asupra mediului înconjurător
20 Ştiinţa şi soseaua
Să înţeleagă Primul principiu al lui Newton (Inerţia), frecarea, timpul de reacţie,
acceleraţia, siguranţa maşinilor
Să înţeleagă cauza principală a accidentelor de maşină
Să cunoască noţiuni despre accesoriile de securitate ale maşinilor
Să fie în temă cu siguranţa rutieră
Să calculeze viteza şi acceleraţia
Să măsoare timpul de reacţie
Să enumere factorii ce afectează timpul de oprire
21. Noţiuni de genetic
Să înţeleagă reproducerea umană şi ereditatea
Să descrie structura şi funcţionarea sistemului reproductor la bărbat şi femeie
Să cunoască variabilitatea caracterelor omului
Să descrie rolul genelor şi cromozomilor în transmiterea caracterelor la om
Să folosească arborii genealogici pentru a determina trăsăturile membrilor familiei
Să ştie să calculeze după model probabilitatea ca fătul să fie băiat sau fată
Să utilize grile pentru prezicerea variaţiilor neereditare
Să descrie ingineria genetică şi implicaţiile sociale
22. Lumină şi culoare
Să înţeleagă cum este produsă lumina colorată
Să explice de ce lucrurile sunt colorate
Să cunoască culorile spectrului
Să descrie între ce limite pot fi corectate defectele ochiului folosind lentilele
Să ştie cum vedem culorile şi de ce apare daltonismul
Să observe cum lumina se propagă în linie dreaptă
Să investigheze cum sunt realizate anumite culori
Să prevadă ce culoare se va obţine prin utilizarea diferitelor filtre
Să verifice cum lentilele deviază lumina pentru a obţine imagini
Să observe cum se formează imaginile într-o oglindă
23. Ştiinţa criminalistică
Să înţeleagă rolul ştiinţei în detectarea crimelor
Să descrie activitatea unui criminalist
Să înţeleagă cum criminaliştii colectează şi interpretează probele
Să investigheze crime ipotetice
Să examineze amprente digitale
Să utilizeze cromatografia pentru a determina diferite mostre de cerneală
Să utilizeze indicatori pentru a pune în evidenţă anumite substanţe
13
Să investigheze probele utilizând microscopul
Să înţeleagă probele balistice şi genetice
Să înţeleagă noţiunile despre absorbţia spectrofotometrică pentru a examina urmele
Să construiască pe baza probelor un tabel şi să identifice anumite caracteristici
Să scrie rapoarte criminalistice ipotetice
24 . Abilităţi matematice
Calcule aritmetice
Fracţii
Statistică
Trigonometrie simplă
Geometrie simplă
Logartmi
Serie aritmetică şi geometric
Ecuaţii de gradul 2
Radacină pătrată şi ridicare la pătrat
14
III. Loturile judeţene/ al Municipiului București pentru participarea la etapa națională a
olimpiadei Științe pentru juniori 2012
DIRECTOR GENERAL,
Liliana Preoteasa
jude Locuri alocate
1. Alba 2
2. Arad 3
3. Argeş 3
4. Bacău 3
5. Bihor 3
6. Bistriţa 2
7. Botoşani 2
8. Braşov 3
9. Brăila 5
10. Bucureşti 12
11. Buzău 3
12. Caraş-Severin 2
13. Călăraşi 2
14. Cluj 5
15. Constanţa 10
16. Covasna 3
17. Dâmboviţa 3
18. Dolj 3
19. Giurgiu 3
20. Galaţi 2
21. Gorj 7
22. Harghita 2
23. Hunedoara 2
24. Ialomiţa 2
25. Iaşi 7
26. Ilfov 2
27. Maramureş 2
28. Mehedinţi 3
29. Mureş 2
30. Neamţ 4
31. Olt 4
32. Prahova 4
33. Satu Mare 2
34. Sălaj 7
35. Sibiu 3
36. Suceava 2
37. Teleorman 5
38. Timiş 2
39. Tulcea 2
40. Vaslui 2
41. Vâlcea 2
42. Vrancea 2