Discriminarea femeilor

Referat

Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................3

Încălcări ale drepturilor femeii....................................................................................................................4

Mişcările feminist........................................................................................................................................4

Secolul al xx-lea..........................................................................................................................................5

Egalitatea de şanse în Uniunea Europeană..................................................................................................6

Soluţii..........................................................................................................................................................6

Proiecte........................................................................................................................................................7

Concluzie.....................................................................................................................................................7

Bibliografie.................................................................................................................................................9

Introducere

Pe parcursul istoriei, femeile au fost considerate inferioare faţă de bărbaţi. Calea drepturilor

garantate de lege şi a afirmării largi s-a deschis în faţa lor numai în secolul al XIX-lea. În final au

obţinut şi dreptul la vot, dar acest succes a însemnat începutul unor noi lupte.

În diferite civilizaţii, situaţia femeilor era foarte diferită. În unele culturi nu erau

considerate decât proprietatea privată a soţului sau a tatălui, în altele au primit o libertate destul

de mare şi drepturi legale, dar chiar şi în aceste civilizaţii, bărbaţii, consideraţi sexul superior,

aveau mai multe drepturi.

Femeia se definea în mod primar ca soţie şi mama, a cărei munca în cadrul familiei făcea

posibil şi consolida succesele extra-domestice ale bărbatului. "Familia" a devenit astfel un spaţiu

de comunicare socială şi de reproducere aflat în afara sferei profesionale, rezervată exclusiv

soţilor şi copiilor acestora.

Societatea burgheză nu permitea femeilor să devină concurente directe în cadrul procesului de

producţie. Ele erau excluse de la multe decizii de ordin economic, politic şi chiar şi privat.

Femeile aveau posibilităţi limitate de educaţie, nu dispuneau de bunurile lor, nu puteau

semna contracte şi nici nu puteau să lucreze fără consimţământul soţului lor. În divorţuri şi în

hotărârile judecătoreşti cu privire la custodia copiilor, femeile erau dezavantajate. În acelaşi

timp, femeile care munceau primeau cele mai mici salarii şi erau exploatate la maximum.1

Această situaţie generală a constituit sursa din care s-au născut primele revendicări

publice pentru dobândirea de drepturi şi posibilităţi egale pentru femei.

1 Halmai Gábor, Tóth Gábor Attila, Emberi jogok, Editura Osiris, Budapesta, 2008, pg. 20

Încălcări ale drepturilor femeii2

Înainte de

naştere

Sugari Copilărie Adolescenţa Adulţi Bătrâneţe

Avortarea

selectivă a

feuşilor de sex

feminin(sunt

preferaţi băieţii).

Uciderea

sugarilor de sex

feminin.

Căsătorie

forţată.

Circumcizia

la fete.

Viol.

Hărţuire sexuală

la locul de

muncă.

Abuzuri ale

soţilor(violenţa

în familie).

Tratament

discriminatoriu

pentru văduve.

Accesul la hrană

şi la asistenţa

medicală pentru

bebeluşii de sex

feminin sunt

discriminatorii

Prostituţie

infantilă.

Pornografie

cu minori.

Trafic de fete şi

femei.

Omoruri de

onoare.

Hărţuire

sexuală la locul

de muncă.

Mişcările feminist

Cerinţa egalităţii în drepturi a femeilor a apărut prima data la sfârşitul secolului al XIX-lea, când

dezvoltarea societăţii şi a creşterii bunăstării au creat posibilitatea ca unele femei să se cultive şi

astfel unele dintre ele au devenit scriitoare sau artiste.

2 Drepturile femeilor. Ghid al activităţii organizaţiilor neguvernamentale din România, Coordonatoare: Cecilia Preda

şi Laura Grunberg Bucureşti, AnA, 2000;

Sub influenţa Revoluţiei Franceze din 1789 în toată Europa s-au râspăndit idei radicale.

În Anglia în 1792 Mary Wollstonecraft a terminat opera sa - În apărarea drepturilor femeilor.

Lupta pentru dreptul la vot al femeilor a luat amploare la mijiocul secolului al XIX-lea în Marea

Britanie şi în SUA.

Aceste cauze au generat în anii 1960 Mişcarea de Eliberare a Femeilor în Statele Unite

(Women's lib), care apoi s-a extins şi in Europa. Concepţia acestei mişcări a fost denumită în

special cu termenul "feminism".

Atenţia mişcării a fost concentrată asupra egalităţii între sexe în toate domeniile şi a

abordat unele probleme mai puţin discutate anterior ca violul, hărţuirea sexuală şi avortul.

Feministele au reuşit validarea mai multor legi favorabile mai ales pe teritoriul drepturilor egale

şi al salarizării.

Secolul al xx-lea

Pe parcursul secolului XX, situaţia femeilor s-a ameliorat treptat. Acest lucru s-a întâmplat prin

modificarea constituţiilor naţionale şi prin elaborarea unor declaraţii şi documente internaţionale.

În multe ţări au fost desfiinţate limitările juridice, astfel încat femeile au căpătat acces la

educaţie, la sistemul sanitar şi au putut să participe şi ele la viaţa politică.

Violenţa la adresa femeilor presupune tot ceea ce li se refuză femeilor din pricina

simplului fapt că sunt femei, astfel încat acestea nu îşi pot dezvolta pe deplin capacităţile şi sunt

oprite din evoluţia lor firească. Deseori, aceasta este o formă de discriminare a femeilor.

Principiul conform căruia nici o persoană nu trebuie să aibă de suferit din pricina faptului

că aparţine unui anumit sex a fost înca de la începuturi parte esenţială a declaraţiilor ONU.

Discriminarea femeilor mai continuă şi astăzi să fie o realitate peste tot în lume, femeilor

fiindu-le limitate drepturi esenţiale şi fundamentale precum dreptul la viaţă şi la integritate

corporală. O problemă este faptul că drepturile omului ancorate în declaraţiile de până acum nu

menţionau în mod specific cum pot fi încălcate drepturile femeii.

Multe guverne ne-occidentale au atras atenţia asupra faptului că drepturile omului au

trăsături pur occidentale şi nu pot fi transferate în culturile lor. Astfel, "egalitatea" dintre femeie

şi bărbat nu ar fi compatibilă cu multe dintre aceste culturi.

Egalitatea de şanse în Uniunea Europeană

Egalitatea între femei și bărbați reprezintă un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii

Europene și o condiție necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere, ocupare a forței de

muncă și coeziune socială la nivelul UE.

Deşi există încă o serie de inegalităţi, în ultimele decenii, UE a făcut progrese

semnificative pentru că femeile şi bărbaţii să beneficieze de şanse egale. Acest lucru se

datorează, în primul rând, legislaţiei privind tratamentul egal, măsurilor destinate să integreze

principiul egalităţii de şanse în toate politicile comunitare şi măsurilor specifice privind

promovarea femeilor.

Soluţii

Consolidarea dimensiunii de gen în toate părțile strategiei UE pentru anul 2020, inclusiv

acordarea unei importanțe crescute integrării principiului egalității între femei și bărbați și

stabilirea unor acțiuni și obiective specifice pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați în

cadrul Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă.

Reducerea diferențelor de salarizare între femei și bărbați prin intermediul unor strategii

specifice care să combine toate instrumentele disponibile, inclusiv stabilirea de obiective, în

cazul în care acestea sunt adecvate.

Îmbunătățirea măsurilor de reconciliere atât pentru femei, cât și pentru bărbați, printre care

concediile pe motive familiale, concediile de îngrijire a persoanelor dependente, condițiile de

muncă flexibile și încurajarea partajării egale a responsabilităților private și familiale, în vederea

facilitării angajării cu normă întreagă atât a femeilor, cât și a bărbaților.

Intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a violenței îndreptate împotriva sexului

opus.

Garantarea faptului că politicile au în vedere femeile, în special cele aflate în situații

vulnerabile - de exemplu: femeile cu locuri de muncă prost plătite, femeile în vârstă care

lucrează, mamele celibatare, femeile cu handicap, femeile din populații migrante/minorități

etnice și femeile rrome.

Proiecte

Programul PROGRESS are ca scop încadrarea în muncă şi solidaritatea socială, fiind

implementat pentru perioada 2007-2013 cu un buget de 743 milioane euro. PROGRESS acoperă

cinci domenii de intervenţie, printre care şi combaterea discriminărilor şi egalitatea între bărbaţi

şi femei.

Foaia de parcurs pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (2006-2010) are drept

scop dezvoltarea legislaţiei privind egalitatea de gen, cu precădere în şase domenii prioritare:

independenţa economică - egală pentru femei şi bărbaţi, concilierea vieţii private cu cea

profesională, reprezentare egală în procesul de luare a deciziilor, eradicarea oricărei forme de

violenţă bazate pe gen, eliminarea stereotipurilor de gen, promovarea egalităţii de gen în cadrul

politicilor externe şi de dezvoltare.

Concluzie

Multe adepte ale feminismului încearcă să se folosească de standardele internaţionale din

domeniul drepturilor omului în favoarea femeilor, extinzând reglementările concrete asupra

actelor de încălcare a drepturilor femeii.

Atâta vreme cât răufăcătorii de sex masculin se vor putea baza pe toleranţa organelor

statale, statul se va face răspunzător, în calitatea sa de autoritate legislativă care trebuie să

protejeze viaţa şi integritatea corporală a tuturor cetăţenilor săi, de dimensiunile violenţei de

natură sexuală.

Mai mult, un număr mare de feministe critică faptul că drepturile civile şi politice clasice

au o poziţie mai privilegiată decât cele sociale şi economice, ele pledând pentru o echilibrare a

acestora.

Bibliografie

1. Drepturile femeilor. Ghid al activităţii organizaţiilor neguvernamentale din România,

Coordonatoare: Cecilia Preda şi Laura Grunberg Bucureşti, AnA, 2000;

2. Halmai Gábor, Tóth Gábor Attila, Emberi jogok, Editura Osiris, Budapesta, 2008

3. Femeile şi societatea.Ghid al organizaţiilor neguvernamentale. Bucuresti, 2003;

4. http://www.noricanicolai.ro/download/brosura.pdf

5. http://www.adrvest.ro/attach_files/Capitolul_VIII_Egalitatea_de_sanse.pdf