doina medeşan - o viaţăprimariadanes.ro/sites/default/files/actualitatea danaseana-25-26.pdfciem,...

"Toţi oamenii mari au fost mai întâi copii. (Dar puţini dintre ei îşi mai aduc aminte)."

Antoine de Saint-Exupery

Iunie-Iulie 2014 anul 3 numărul 25-26 GRATUITPublicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

Cine ştie ce este învăţătorul??!... Un artist, un sculptor,...un medic!... Un creator, un cântec, o liră. Omenie, demnitate, inteligenţă... dorinţăde carte, erudiţie,sinceritate şi de-votament. Pentrutoate acestea, noite iubim, te apre-ciem, iar azi, cudragoste îţi dorim ani deviaţă fericiţi şi sănătate depiatră!!!

amănunte în pag. 7

Doina Medeşan - o viaţăînchinată dăscăliei

LucreţiaCiobanu

Citiţi în paginile 4 şi 5 unsavuros interviu cu “Doamna munţilor” folclorului românesc.

Tabără pentru copii cumerite deosebite

Asociația Filantropia Ortodoxă Daneș continuă seria activităţi-lor dedicate copiilor din comună. Cu această ocazie a organizat,pentru copiii merituoși ai comunei, tabăra intitulată ”Cei maibuni dintre cei buni”, destinată copiilor din ciclul gimnazial.

amănunte în pag. 6

stefan 24:Layout 2 11/08/2014 02:10 PM

Lansare cu apă de ploaieÎn plin sezon de cod roşu, o viitură de

peste trei metri l-a dus la vale pe premier şi l-amînat prin Novaci, Bengeşti, apoi spre Polo-vraci, adică taman în bazinul electoral pese-dist, de unde a ieşit în mijlocul localnicilor cupantofii de lac lustruiţi, cămaşă albă şi pan-taloni la dungă, bine costumat pentru uneveniment tragic, de parcă fugise de la vreonuntă. Nu c-ar fi fost foarte impresionat detragediile localnicilor, doar nu e străin deploile provocate, de sistemul geotectonic şide control al vremii, dar s-a gîndit că prilejuleste bun pentru a-şi lansa candidatura la apă.„Să le dăm nişte bani, să repare ce s-a stricat”,a fost formula magică a premierului, de însăi-lat şi cîrpit dezastrul. Apele furioase înghiţise-ră gospodării, animale, culturi, iar premierulse visa în palatul de la Cotroceni. Inundaţiilereprezintă pentru clasa politică ocazii de creş-tere a popularităţii, iar jalea năpăstuiţilor - oportiţă pe care intră cu lacrimi de crocodilpentru a aduna voturi prin cîţiva lei azvîrliţicu dedicaţie din partea partidului. În contextsă ne amintim de primul brevet pentru provo-carea ploii controlate cu ajutorul ionilor deargint, primit de o româncă în Franţa anului1930. Ştiinţific vorbind, primul om care aadus ploaia a fost românca Ştefania Mărăci-neanu, fizician, absolventă la Sorbona cu teza„Radioactivitatea artificială”. În vara anului1934, ziarele franceze publicau articole de-taliate cu privire la un experiment senzaţionalrealizat în Sahara şi în Bărăgan. Tehnologia aavansat enorm şi după ploile torenţiale careau provocat distrugeri uriaşe, HAARP ne vaface cadou în luna august, temperaturi de40°C. Adio recoltă! Exportatorii străini îşifreacă deja mîinile de bucurie! În curînd,marfa lor modificată genetic şi tapetată cu E-uri va lua drumul României.Fiecare cetăţean va trebui să aibă unstingător în casă!

Calculul din sertarele Guvernului nu sepotriveşte sub niciun chip cu cel din tîrg. Iatăde ce deficitul bugetar s-a dublat, leul se de-preciază puternic, datoria publică a crescut la60 miliarde de euro, un nivel de 2,5 ori maimare faţă de cel de la sfîrşitul anului 2008,cînd criza economică mondială se instala înRomânia. Unde s-au dus banii împrumutaţide la F.M.I.? Locuri de muncă, ioc, sărăcie cîtcuprinde, cele mai mici salarii şi pensii dinU.E. Sistemul de pensii se aproapie de colaps,reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anun-ţat că vor creşte contribuţiile de sănătate cupînă la 14%, impozitul pe case va creşte şi el,iar F.M.I.-ul, care ne stă în coastă, considerăesenţiale şi justificate astfel de măsuri pentru

buzunarul său. Un senator, care precis arevreo firmă de stingătoare, propune într-o ini-ţiativă legislativă ca fiecare cetăţean să aibă încasă un stingător. Urmînd o astfel de minteîngustă, fiecare cetăţean ar cam trebui să-şicumpere cîte un dig şi o barcă pentru viiturilecare periodic sînt programate să distrugă ţara.Zidul de la Tîrgovişte e prea scurt, iar armata nu mai are puşcaşi psihopaţi precum plutonierul Cârlan

În iarna viitoare România nu mai depindede gazele ruseşti. Reprezentanţii A.N.R.E.spun că s-au disponibilizat încă aproximativ

2,5 miliarde de metri cubi din producţia in-ternă, odată cu sistarea producţiei în fabricilede îngrăşăminte ale miliardarului Ioan Nicu-lae. Acuzat de săvîrşirea infracţiunilor decomplot şi subminarea economiei naţionalealături de alte 40 de persoane, funcţionaripublici cu funcţii de conducere din cadrulS.N.G.N Romgaz, Ministerul Economiei, A.N. R. în Domeniul Energiei şi reprezentanţiai unei societăţi comerciale din Bucureşti,Ioan Niculae, un infractor celebru, s-a ales cusechestru pe fabuloasa avere. În acelaşi dosareste acuzat şi fostul ministru al Economiei,Adriean Videanu, nănaşul bordurilor. In-fracţiunile lor au produs un prejudiciu de 126milioane de dolari patrimoniului S.N.G.N.Romgaz S.A. şi bugetului statului, subminîndeconomia naţională şi punînd în pericol sis-temul energetic naţional. Fostul preşedinteNicolae Ceauşescu a fost asasinat folosindu-se, în mod murdar şi neadevărat, falsul motival subminării economiei naţionale. Adicăatunci economia duduia de sănătate, nu exis-tau şomeri şi nici exploatarea românilor de

către stat şi de către capitaliştii străini. Trădă-torii de astăzi, înavuţiţi peste noapte - boieridemocraţi din conducerea României cu dosa-re penale - sînt atît de mulţi şi sînt liberi, iarzidul de la Tîrgovişte este prea scurt şi armatanu mai are puşcaşi precum plutonierul Câr-lan, dispuşi să ucidă cu sînge rece la comanda„agenturilor străine”.Germania, Franţa şi Marea Britanie exportă armament Rusiei

Trecînd graniţa la prietenii germani, ve-dem cum, în faţa situaţiei din Ucraina, Ger-mania îşi mută greutatea de pe un picior pe

altul. Berlinul a declarat că a suspendat toatecontractele militare cu Rusia, salvînd, mo-tivează aceasta, pacea şi stabilitatea în zonă.Este vorba despre exportul de armament de5 milioane de euro către Rusia şi de baza deantrenament militar construită la Kazan. Re-porterii de front spun însă că baza este încăoperaţională şi că acolo s-au antrenat 50000de militari ruşi. Istoria se repetă! Înainte de22 iunie 1941, militarii Wehrmachtului seantrenau în U.R.S.S., iar industria sovieticăfabrica blindate pentru Germania nazistă.Conform Reuters, în zilele noastre, Germa-nia, cea mai puternică economie a Europei,a vîndut Rusiei în 2013 produse economiceîn valoare de 36 de miliarde de euro, adică otreime din exporturile U.E., conform Reu-ters. Franţa şi Marea Britanie rămîn pe pozi-ţie şi derulează în continuare exporturile dearmament către Rusia, respectiv contractulde 1,2 miliarde de euro pentru navele fran-ceze Mistral şi exportul de armament britanicîn valoare de peste 165 milioane de euro. An-glia are 251 de licenţe de export de arma-

ment către Rusia (puşti cu lunetă, armamentuşor de asalt, muniţii, protecţii antiglonţ,echipament de comunicaţii militare).Londongrad, un paradis fiscal pentruoligarhii ruşi

Londra îşi poartă cu cinste porecla deLondongrad, pentru că în ultimii ani a de-venit paradis fiscal şi investiţional pentru oli-garhii Rusiei, un centru financiar europeanpreferat de marii deţinători de capital din lu-me, datorită reglementărilor legale favorabile.Bunăstarea economiei britanice se sprijinăriscant de mult pe investiţiile ruseşti şi pe in-fluxul de capital asigurat de oligarhii ruşi şistrăini. Pînă la urmă Rusia face tot ce vrea şiîşi va lua ce-i aparţine în competiţie. BogătaşiiRusiei, unii dintre aceştia, apropiaţi ai regi-mului Putin şi îmbogăţiţi de pe urma sa, auacaparat sectorul financiar şi o mare parte dinfluxul de capital al Marii Britanii. Publicareanotiţelor unui consilier al premierului DavidCameron, care arătau că Marea Britanie „nuva închide centrul financiar al Londrei pen-tru ruşi” a provocat un scandal diplomaticimens, iar bogătaşii ruşi rămîn în continuareinvadatorii de lux din Londongrad, cu toatecă ziarele britanice se temeau şi scriau în modingrat despre o invazie a românilor. Apropode Londra, doar investiţiile marilor deţină-tori de capital din lume au făcut economiabritanică să meargă mai bine. Încă de pe vre-mea lui Margaret Thatcher, Anglia era unmodel economic bazat pe consumism, ali-mentată prin îndatorare, alături de un boomimobiliar subvenţionat de stat, iar capitalulpe care s-a bazat acest model a fost atras înMarea Britanie prin arbitraj internaţional - re-glementări laxe ale produselor financiare,scutiri de taxe pentru rezidenţii străini bogaţi,un sistem legal atractiv pentru marii propri-etari şi taxe foarte mici pentru proprietăţi,consemnează „Foreign Affairs”.Guvernul britanic este speriat

„Prezentând Londra ca pe un loc undeoligarhii pot investi şi cheltui banii fără preamulte întrebări, guvernul britanic este acumprea speriat să conteste aceste privilegii, defrica inversării fluxului de capital”. Un avantajimens oferit de britanici investitorilor şi decare ruşii au profitat din plin sunt vizele dereşedinţă. Marea Britanie oferă vize pe treiani, de tip „investitor”, pentru persoanele careinvestesc peste un milion de lire sterline înbonduri guvernamentale. După doi ani,aceşti investitori pot achiziţiona proprietăţide reşedinţă în Marea Britanie, în valoare depînă la 10 milioane de lire sterline, dacă şi-aupăstrat bondurile guvernamentale în porto-foliu. Conform „The Economist”, oligarhiiruşi sînt cei care au profitat cel mai mult deaceste facilităţi. În total 433 de ruşi au primitastfel de vize britanice, între 2008 şi 2013.Ruşii sînt urmaţi de chinezi, cu 419 investi-tori de mare calibru care au obţinut viza bri-tanică de investitor. Doi dintre primii cincicei mai bogaţi oameni din Marea Britanie sîntruşi: Alişer Usmanov şi Roman Abramovici.Prosperitatea multor oraşe din Vest este în-treţinută de banii ruşilor şi ai chinezilor. Iatăde ce în războiul din Ucraina o mînă spală pealta, iar eu nu pot crede în manipulările media.

Redactor șef: Ștefan Costea. Senior editor: Mircea Răchită. Redactori: Cristiana Cristea, Lucia Bichiș,Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, Marius Iosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, VioricaSecetă, Ioan Medeșan, Cristina Mosora, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David, Bădică Nicola,Ileana Costea, Elena Moldovan, Laura Stoica, Minodora Răileanu, Maria Diaconu, Alin Pora, NicolaeTudor Cristea, Brigitte Păcală, Elena Oprea, Demirel Herman, Dorinel Bichiș. Corespondenți: ŞtefăniţăRegman, Maria Diana Popescu, Horia Constantin Alupului Rus, Valentin Bălănescu, Virgil Lazăr,Chivuţa Trif, Sebastian Anghel. Foto: Aurel Ioan Murar. Tehnoredactare: Ştefan Costea.

[email protected]: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291 Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

Pantofii viitorului preşedinte,stingătorul pentru români,

Londongradul şi armamentullivrat Rusiei

Din Stuttgart, Maria Diana Popescu

2 ANALIZĂ ŞI OPINIE

stefan 24:Layout 2 11/08/2014 01:04 PM

3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂSă respirăm un aer cald şi distins de ele-

ganţă, sub un cer senin, tocmai în Australia.Chiar dacă nu eşti de-al locului, ci doar o “bu-cată de humă însufleţită” călătoare, care seminunează continuu de frumosul văzut, simţicum natura se dăruieşte să pună un zâmbetpe chipul oricărui om care îi atinge pământul.

Momentele petrecute pe acest teritoriuîndepărtat mi-au oferit mult mai mult decâtîmi puteam eu imagina. Tocmai acesta este şiun farmec al călătoriilor, în general. Atuncicând ştii cine eşti, călătoria îţi demonstreazăcă nu ştii ce devii; ştii ce eşti, dar nu şi ce acu-mulezi, ştii doar cum pleci, nu şi cum te în-torci. Fericirea îşi extinde aripile şi mai multatunci când ochii tăi întâlnesc ochii unui omvaloros, care a folosit întotdeauna armele cei-au fost la îndemână: mintea şi sufletul.

Am cunoscut şi (re)cunoscut oameni ex-traordinari, de la care am avut multe de în-văţat. Pe unul dintre aceşti oameni îl veţidescoperi în cele ce urmează. Vă spun doaratât: e un om valoros al Daneşului, de care,cu siguranţă, vă e tare dor. A reprezentattemelia pentru ceea ce mulţi dintre voi sun-teţi astăzi. Dedicare, perseverenţă, eleganţădar şi fermitate, doar câteva dintre atuurileatât de nobile care s-au acumulat într-o totalăamprentă a bucuriei pentru definirea meniriide a fi dascăl.

Să mai respirăm un pic, zâmbind, în aerulacesta, cu o doamnă distinsă şi remarcabilăcare a format şi educat mii de copii, mulţidintre ei ajunşi mai tâziu oameni importanţi.Este vorba despre doamna profesoarăMunteanu Georgeta.

Spuneţi-mi câteva lucruri despre dumneavoastră.

Mă numesc Munteanu Georgeta, am 68de ani, sunt născută la Seleuş, am crescut şiam copilărit într-o casă săsească, pe stradaHetiurului. Trăiesc fericită că mi-am împlinitdorinţa de a deveni profesor de Limba şi Lite-ratura Română. Am fost la catedră peste 22de ani, în Daneş. Am spus întotdeauna astacu responsabilitate. Acum, responsabilităţii ise adaugă şi emoţia. Cu emoţie şi dor vorbescîntotdeauna despre ceea ce-a însemnat ceamai nobilă meserie din lume, după cum ziceaşi Einstein, meseria de a fi profesor. De fapt,personal consider că e mult mai mult decât omeserie, e o extensie a sufletului. Mi-am alesaceastă profesie datorită calităţiilor cu careDumnezeu m-a înzestrat, fapt care mi-a per-mis să realizez ceea ce mi-am propus pe planprofesional. Dragostea pentru muzică, pic-tură, plimbările în aer liber, excursiile şi dru-meţiile efectuate au influenţat benefic eleviimei. Iubirea şi respectul pentru natura în mij-locul căreia s-au aflat, i-a ajutat în redactareaunor lucrări frumoase, inedite şi pline de re-alism, unice în felul lor. Aţi avut realizări. Cu toate acestea, aţiales să plecaţi din România.

Da, am plecat în Australia împreună cufamilia. Viaţa m-a învăţat să îmbrăţişez întot-deauna fiecare moment din existenţa mea, săiau totul ca atare, să mă las purtată de tot ceeace viaţa îmi oferă frumos, însă mereu amrămas consecventă în gândire. Am încercatsă-mi păstrez un spirit realist, să aşez lângă elbunătate, credincioşie, modestie si cunoaş-tere. Mi-am continuat activitatea didactică şiaici, în Australia. Dar dincolo de timp, din-colo de spaţiu, de ani sau întâmplări care aufăcut parte din viaţa mea, Daneşul cu tot ceeace ţine de el şi în special cu şcoala de acolo,cu generaţiile care s-au succedat, reprezintăun rol foarte important pentru sufletul meu.Rămânând om mare, să fii cât se poate de copil”, spunea Coşbuc despre rolulprofesorului. Pentru dumneavoastră, ce înseamnă a fi profesor?

Societatea aceasta este una a competenţei

şi a competiţiei. Ea are nevoie de oameni caresă se remarce prin ceea ce ştiu şi pot facedemn faţă de semeni. A fi profesor îmseamnăun risc asumat. Adevăratul dascăl este cel careîl învaţă pe copil să se aprecieze dar şi să valo-rizeze pe alţii. Profesorul trebuie să fie un omintegru, un model pentru elevii săi şi nunumai. Stăpânirea de sine, cinstea, modestia,exigenţa faţă de propria persoană, năzuinţaspre perfecţionare, consecvenţa, creativitatea,spiritul de anticipare, intuiţia, răbdarea, tole-ranţa, frânturile de suflet, munca din belşug,ambiţia, entuziasmul, sunt calităţi care-ltransformă pe dascăl în ideal pentru elevii săi. Ce le-aţi transmite acestor elevi de astăzi?

Să fie avizi după explicaţii. Ei înşişi să-şipună întrebări, să caute răspunsuri. Doardacă-şi pun întrebări pot să înţeleagă lumeadin jurul lor, iar atunci, totul capătă un sensşi numai aşa pot înainta în viaţă. Să ştie că în-văţătura este secretul tinereţii pe care se fun-damentează toată viaţa lor. Doar aşa potalunga bezna necunoaşterii. Apoi, pentrucând vor creşte, să ştie că munca cinstită estedrumul succesului curat. Cum vedeţi viitorul pentru aceşti tineri?

Cu toţii trăim într-o societate eferves-centă. Şi aici şi acolo, viitorul pare din ce înce mai surprinzător şi mai grăbit. Cu toateacestea, cred că nu ne-am pierdut moralita-tea, nici manierele şi nici educaţia. Mai ştimîncă (şi românii şi australienii) să ne purtămelegant, să ne îmbrăcăm frumos. Asta nu erău. Dar de ceea ce trebuie cu adevărat săavem grijă este păstrarea burgheziei spiri-tuale, a nobleţii spiritului. Acestea determinăviitorul. Am credinţa fermă că într-o zi popo-rul român va ajunge să trăiască într-o societatecu respect pentru valoare, prin care să se con-struiască o altă Românie, la nivel spiritual.

Ar fi un nonsens să vă întreb cât de dorvă e de comună. Întreb doar ce reprezintă satul pentru dumneavoastră.

Pentru mine, satul natal este “leagănulcopilăriei”. Când m-am despărţit de el, amplâns. Am plâns după vale, pomi, chiar şidupă pod. Acolo a fost locul unde mi-am luat„la revedere“ de la părinţi, păşind într-o nouăviaţă. Îmi amintesc foarte bine acea despăr-ţire, chiar şi după atâţia ani. Locuind în Se-leuş, părinţii m-au condus până la pod laTârnavă. A fost un punct de cotitură acel loc,o răscruce de destine, o zvârcolire de emoţii.Am plâns şi eu şi ei. Apoi, lacrimile fiecăruias-au transformat încet-încet în resemnare,apoi în mulţumirea că am fost îmbrăţişată deun loc frumos, în care visurile noastre şi alefiului nostru au putut prinde un alt contur.Însă pe Seleuş l-am ţinut mereu cu mine. Amcântat multe cântece despre satul meu. Credcă pentru fiecare dintre noi, spaţiul unde ne-am născut şi am crescut, unde am învăţat săfim oameni, are un loc aparte în inimă. Legă-tura între pământ şi om este indestructibilă.Pământul are viaţă, după cum şi omul areviaţă. Cum aţi lăsat satul?

Îmi amintesc de pădurea de brazi; de mo-mentele în care culegeam ciuperci, brebe-nele, cocoşei; ştiu timpul copilăriei şi-alinocenţei, când visele şi minunile sunt acelaşilucru. Îmi amintesc cu drag una dintre năz-bâtiile mele din copilărie. M-am dus să culeglăcrămioare cu trei dintre prietenele mele:Lenuţa Onea (Oprea), Felicia Frâncu şi soraei, Luci. Aveam toate sandale la fel şi trebuiasă urcăm un deal nisipos în fostele vii. Pier-dute fiind în poveştile noastre, profitam delibertatea si bucuria pe care ne-o oferea aceazi, fără să mai ţinem cont că drumul devenea

tot mai abrupt. Dintr-o dată am alunecat, nuştiu cum s-a făcut, dar parcă ne-a fugit pă-mântul de sub picioare, fapt care ne-a adusnu numai o grozavă spaimă, ci şi ruperea san-dalelor. Pentru ca momentul să fie cu şi maimare impact, un câine ciobănesc care atuncini s-a părut mai mare decât toate trei la unloc, se apropia hotărât pivindu-ne cu o ţintăprecisă. Acei doi ochi fioroşi care ne-au fixat,prevesteau o întâmpinare nu tocmai confor-tabilă. Bine că toate gândurile noastre dinacel moment au fost doar rodul închipuiriinoastre aventuroase, iar acel câine era însoţitşi de stăpânul lui, un cioban, care văzându-neatât de speriate şi dezorientate, a încercat săne liniştească. Şi cum puteai domoli mai binenişte copile care au rămas fără papuci decâtdându-le ceva de mâncare. Se înserase atuncicând am ajuns şi noi acasă, unde bineînţelescă am fost certate de părinţi.

Multe sunt amintirile care-mi năvălesc înminte, amintiri care mi-au compus existenţatrăită acolo. Poate şi acesta este motivul pen-tru care adeseori mă visez acasă. Comunamea e un tărâm binecuvântat de Dumnezeu.Lcocalnicii s-au deprins să privească spreCer. Privirea dănăşeanului este mereu des-chisă, cinstită, senină, iar atunci când con-săteanul meu cade pe gânduri, el nu cautăizbăvirea înspre pământ, ci înspre înalt, ase-meni bunilor şi străbunilor săi. Cum doriţi să vă regăsiţi satul?

În primul rând aş vrea să-l găsesc cu ace-laşi aer curat, în care ferestrele să fie larg des-chise pătrunzând încă din zori acel aernăpaznic, răcoros, încărcat de miresmele pă-durii. Am auzit şi l-am văzut când am fostacasă că este dezvoltat, modernizat, cu oa-meni sufletişti, calzi, deschişi. Imi doresc sănu se oprească din evoluţie, dar să găseascăechilibrul între păstrarea tradiţiilor şi necesi-tatea modernizării. Aş vrea ca soarele să lemângâie chipurile blânde tuturor celor caretrăiesc în această comună frumoasă. Mă gân-desc de aici, de la marginea pământului căfiecare dănăşean e o sămânţă. Trebuie săcrească, trebuie să ajungă la o înflorire, iaraceastă înflorire îi va duce la mulţumire, laîmplinire deplină.Sunteţi o mare iubitoare a slovei, a cuvântului, a limbii române. Care ar fitrei verbe care vă definesc?

Miracolul ce mi-a asigurat caracterul deOM apoi al celui de dascăl s-a axat pe coor-donatele verbale: a iubi, a crede, a ierta.Cine v-a influenţat în viaţă?

Pe lângă profesori şi oamenii alături decare am crescut, care şi-au pus amprentaasupra mea şi pe care i-am admirat, m-a in-fluenţat şi sora mea, cu 5 ani mai mare. O imi-tam adesea. Regret că n-am învăţat să cânt lavoară cum cânta ea. I-am apreciat întotdea-una ambiţia, talentul.

În toată viaţa mea i-am admirat pe aceioameni care şi-au cerut drepturile de laviaţă... şi valoarea. I-am iubit pe aceia care aumuncit. Oriunde am fi, atunci când o lampăstă aprinsă, e semn că facem ceva important,constructiv şi competenţa noastră depăşeşteziua.

Dragii mei, există şi-n Australia locuri încare memoria timpului nu s-a stins, în careobiceiurile româneşti se păstrează şi se re-flectă chiar şi asupra generaţiei tinere.Doamna Munteanu le vorbeşte mult nepo-ţilor despre comuna Daneş, loc în care aceştiase întorc atunci când vacanţa le permite, pen-tru a fi alături de cei dragi rămaşi acasă. Din-colo de modernitate, există tradiţia păstrată-nsuflet, dincolo de şoselele impecabile, existăcărările sufletului care glăsuiesc amintiri, din-colo de civilizaţie, există istorii incredibile deviaţă; toate marchează, străpung şi se trans-mit mai departe...

Andrada Mare

Din Australia, interviu cu doamna profesoară Georgeta Munteanu

Îndemn...•Zâmbeşte! Zâmbind vei comunica mai

uşor cu semenii tăi!•În orice împrejurare poartă-te cu cei din

jur fermecător, respectuos. Elevii tăi vor ob-serva cu siguranţă!

•Ferşte-te de stereotipii verbale, gestualesau de conţinut. Încearcă să fii altfel la fiecareîntâlnire cu elevii tăi.

•Foloseşte fără reţinere jocul! Este accep-tat la orice vârstă.

•Încălzeşte întodeauna mintea elevilortăi! Apropie-i astfel de învăţare.

•Încearcă să faci din fiecare lecţie o situ-aţie de viaţă! Jucând cât mai multe roluri, ele-

vul va face primii paşi spre inserţia socială.•Învaţă-i pe elevii tăi să vorbească, dar să

şi asculte pe alţii vorbind!•Fii exigent, dar drept! Elevii tăi te vor

aprecia curând.•Colaborează cu elevii dar învaţă-i să de-

cidă singuri pentru ei înşişi.•Obişnuieşte-ţi elevii să continue în-

văţarea dincolo de uşa clasei! Este mai greu,dar, sigur mai eficient.

•Străduieşte-te să fii eficient: să lucrezisistematic, să fii punctual, consecvent, orga-nizat, optimist.

•Zâmbeşte din suflet! Astfel vei realizacomunicarea adevărată cu semenii tăi!

CU DRAGOSTE, DESPRE DANEŞ…

stefan 24:Layout 2 11/08/2014 01:06 PM

Ştefan Costea: Sărut-mâna, doamnaLucreția! Sunt Ștefan Costea, de lângăSighișoara, de la Daneș, de la Asociația„Țara Cântecelor Mele”.

Lucreția Ciobanu: Ah, da, da, îmi amin-tesc, sigur că da. De la Daneş. Ce mai faceți,domnu Costea? Cum e vremea pe la dum-neavostră?

Ştefan Costea: Uite, e așa și-așa, astăzia fost foarte cald.

Lucreția Ciobanu: Și aici e foarte cald!Ştefan Costea: Dar se arată ceva ploi.

Lucreția Ciobanu: Da, așa este, dar tre-buie să ne mai stropească, nu ne mai pot ţinecu căldurile astea. Mi se pare că și japoneziisăracii au avut un uragan, parcă am văzut latelevizor. Vai de capul lor, săracii!

Ştefan Costea: Da. Eu, v-am promis căvă mai sun și convorbirea aceasta este în-registrată, ca să pot selecta pentru ziareledin zonă şi pentru televiziune. Și acum amdat o probă, vă aud destul de bine în căști.

Lucreția Ciobanu: Și eu pe dumnea-vostră.

Ştefan Costea: Așa, doamna Lucreția,ce mai ziceți dumneavoastră?

Lucreția Ciobanu: Ce drăguț, păi ce să

mai zic?... Zic ce pot și ce să mai fac? Stau la”cutie”, nu ies pe stradă, pentru că e caniculă.

Ştefan Costea: Și... vă uitați pe pos-turile astea comerciale, mai găsiți câteceva bun sau totuși?...

Lucreția Ciobanu: Da, se exagerează.Politică este foarte multă, îmi place, însă pânăla un moment dat, apoi mă plictisesc.

Ştefan Costea: Da... dar zic pe postu-rile astea de profil, astea folclorice?

Lucreția Ciobanu: Au și programe bu-ne, dar au și foarte multe care nu spun nimic.

Și nu putem sta să ne pierdem timpul, așa oreîn șir. Oamenii care vor neapărat să se vadă,vin și plătesc. Mai ales la Etno și chiar și la Fa-vorit. Da, e foarte greu, pentru că ei zilnic tre-buie să aibe program și trebuie să schimbe.Nu pot face reluări așa, una după alta.

Ştefan Costea: Ar trebui investiți baniși să facă doar emisiuni cu artiști de cali-tate, cu artiști consacrați și atunci ar aveade unde.

Lucreția Ciobanu: Nu, nu îi caută. Ăștiaconsacraţii nu vin fără bani, la ăștia trebuie săle dai bani. Ei vin o dată, de doua ori, dar maimult nu îi prinzi. Ăștia s-au învățat la banimulţi, artiștii consacrați.

Ştefan Costea: Așa e, e extrema cea-laltă! Mă gândesc și văd, că și eu mai orga-nizez evenimente câteodată și interme-diez anumite evenimente culturale, darcâți bani cer, e exagerat uneori.

Lucreția Ciobanu: Da, acum e vremealor. Noi 50 de ani am cântat pe tarif fix și seurmărea în permanență banii să rămână la in-stituție. Deci, primind categoria întâi de solistîn 1959, în 1962 retrogradare, în 1970 altăretrogradare și deja noi ne lansasem foartebine și făceam planul la toate formațiile dințară. Aveam 3 categorii în artă: muzica sim-fonică, la care tot noi, cei de la populară, lefăceam planul, că ăia aveau 10 spectatori însală și noi aveam o mie. A doua categorie emuzica ușoară și categoria a treia, muzicapopulară. Așa că tot timpul ne retrogradau,că eram cu muzica populară (râde). Și noifăceam banii, pentru că în 1960, mulțimeaera acasă, nu era plecată nicăieri și ne aștep-tau. Doamne, ce uși rupte și unde n-aveaubani, veneau cu ouă.

Stefan Costea: Da, frumos!Lucreția Ciobanu: N-aveau 1 leu în casă

unii și existau localităţi în care numai cei dela primărie aveau bani. Cei de acolo erausalariați și eventual un dascăl, doi și restul cuouă, săracii (râde). Păi ce să mai zici, așa afost... Noi am intrat în localități unde nu a fostniciodată, niciun spectacol. Era o directivăîn acest sens dată de "Tovarăș": „Cultura-lizarea maselor” ! Şi nu a fost rea.

Stefan Costea: Nu a fost.Lucreția Ciobanu: Pentru că unii oa-

meni trăiau și au trăit fără să vadă un specta-col. Nu aveam nici lumină, nu era electricitateîn foarte multe localități. Trăiau în beznă, deciera unul sau doi în sat, care avea un radio cubaterii și restul nu era nimic, era pustietate.Când dădeau de noi ce se închinau, săracii!Parcă a coborât Dumnezeu pe pământ pen-tru ei. Era mare nevoie de această muzicăpopulară pe care am dus-o noi în toate sateleromânești vreme de 50 de ani. Asta am făcut,

valiza și la gară. Nu avem ce face, acum e altălume. Acum aparatură e destulă, publicitatepeste tot și oamenii își mai deschid nițel cape-tele. Vorba aia: „Și mai știu ce-i?... Păi, de aia,tinerii nu mai vor să stea la pământ. Când vădce-i la televizor, ce zic: eu să stau toată ziua însoare și să muncesc? Și și-au luat drumul, și-au luat câmpii, nu-i mai aduci acasă pe ăştiași nu-i mai poți pune să lucreze la pământ, cănu mai vor.

Ştefan Costea: Cu cât ești mai aproapede pământ, de natură, cu atâta cred că poțisă creezi. Uite, acum nu se mai creează șidacă se creează, se creează doar "prostii",zic eu. Poate exagerez dar asta e părereamea.

Lucreția Ciobanu: Daaa! Numai chi-ciuri, nu mai putem lua nimic. Noi suntem înretragere și toate piesele noastre îi îndemnămsă le cânte, că nu au ce cânta.

Ştefan Costea: Da, păi vin unii și spun:„Domnule, am cules de pe sate.” De undeați mai cules? S-au dus odată cu bătrânii.Nu mai au de unde.

Lucreția Ciobanu: Nu mai creează ni-meni, pentru că generația aia s-a dus, era oaltă lume, alte treburi. Acum e așa cum e!

Ştefan Costea: Și se fac puzzle-uri, ieio bucată dintr-o melodie, o bucată dinalta. Doamne ferește, ce se întâmplă!

Lucreția Ciobanu: Din păcate, jumătățide melodii de ale mele le cântă toți, pentrucă piesa în sine e dificilă și nu o pot cânta dela cap la coadă și atunci iau jumătate, iar ju-mătate iau din alta, care e tot dificilă și nu opot cânta și le leagă acolo (râde).

Ştefan Costea: În cel mai fericit caz,când folosesc două melodii întru-un„puzzle” din ăsta cum îl numesc eu. Suntatâtea melodii de-ale dumneavoastră, alelui Felician Fărcașiu și ale altora, mai alesale lui Felician Fărcaşiu, pe care nu le maiștia nimeni. Maestrul Stelian Stoica, năs-cut aici la noi, la Seleuș, pe Târnava Mare,le-a readus la lumină și e foarte important.

4 TRADIŢIILucreţia Ciobanu, pe numele de fată Lucreţia Arcaş, s-a născut pe data de 27 octombrie 1924 în locali-tatea Topârcea, judeţul Sibiu. De mică, Lucreţia afost fascinată de doinele cântate cu patos din fluierde oierii care-şi mânau turmele peste văi şi dealuri.I-a plăcut dintotdeauna muzica. Dar, cum radioulnu “ajunsese‘‘ în satul în care a copilărit, singuriimuzicanţi pe care îi asculta erau lăutarii dinTopârcea natală. In anul 1953, Lucreţia Ciobanu acâştigat un premiu naţional la Festivalul Mondial alTineretului şi Studenţilor, unde a interpretat douăstrofe dintr-o doină, “Uite, bade-n ochii mei”. A în-ceput să cânte apoi în aceeaşi orchestră cu IoanaRadu şi Ion Luican. Ca să ajungă simbolul deastăzi, Lucreţia Ciobanu a trebuit să-şi creeze pro-priul repertoriu. Maria Tănase şi Lucreţia Ciobanu au deschis primaemisiune difuzată de Televiziunea Română. "Doamna munţilor" iubeşte doinele ardeleneşti, pecare le-a moştenit de la străbuni. Melodiile populare jieneşti interpretate inconfun-dabil de Lucreţia Ciobanu, dar şi învârtite din zonaSibiului, sunt foarte cunoscute şi preţuite de iubi-torii de folclor: “ Pleacă oile la munte ‘‘, “Codrule,bătrânule‘‘, “Ridică-te negură‘‘, “Cine n-are dor pevale‘‘, “Ia uitaţi-vă feciori‘‘, “Vino, iute, dorule‘‘,“Iar se duc mioarele‘‘, “Mi s-a dus bădiţa, dus‘‘. Lucreţia Ciobanu a dus cântecele din MărginimeaSibiului până departe în America şi Canada.

stefan 24:Layout 2 11/08/2014 01:15 PM Page 9

Lucreția Ciobanu: Da, nici nu se maiocupă nimeni acum, au trecut de la maneleleastea care inundaseră piața și aproape toatățara. Era inundată de manele, s-a creat un altstil de a cânta, un stil intermediar între niștecofete și ceva populară. Și, mă rog, au începutși ăștia care aprobă diferite comisii care aparadhoc. S-au mai cântat și o să se mai cânte cănu deranjează. Au trecut în arhivă toate pie-sele bune românești cu care am venit noi, cănoi am prins o perioadă bună, am avut deunde lua și am luat, şi cu ceea ce mai aveamîn noi... pentru că și noi am rămas cu materialde acasă, pe care cu timpul l-am valorificatfrumos, l-am dichisit, l-am dat mai departe.Ei, s-a terminat și cu asta. Le-am pus la arhivăși dacă le ia vreun solist, cineva care mai as-cultă benzi, v-am spus, le iau pe jumătate.Poate sunt mai dificile, nu-i ajută vocea și lecântă pe jumătate, ce să le faci (râde).

Ştefan Costea: Cântecul „Cine n-aredor pe vale”, de unde l-ați cules?

Lucreția Ciobanu: Doina asta e bănă-țeană. Eu am colaborat foarte mult cu Ba-natul, aproape vreo 10 ani.

Ştefan Costea: Bine-nțeles a existat şitranshumanța, Sibiul cu Dobrogea, cu Ba-natul.

Lucreția Ciobanu: La noi, în Ardeal, tot-deauna a plăcut muzica bănățeană foartemult. Şi lor le plăceau cântecele noastre. Pen-tru că ei mă invitau pe mine și le făceam pla-nul. Cu Achim, cu Ana Panatiuș, cu serii desoliști buni de atunci, treaba mergea strașnic!Şi tot Banatul îl făceam plus Ardealul, iarpeste tot era foarte bine. Orchestra de la Ca-ransebeș era mare, avea vreo 35 de instru-mentiști, un dirijor destul de bine pus lapunct și se făceau niște treburi extraordinare.În acea perioadă, Banatul cânta superb. Dacăascultam orchestra și soliștii lor, ce mai, arămas pentru mine și pentru mulți alții, muzi-ca bănățeană, un balsam, dar nu mai prea arecine o cânta.

Ştefan Costea: Din păcate, pe acolo aintrat poluarea în țară.

Lucreția Ciobanu: Rău de tot. Acum, eicântă o muzică de pe la Novisad împrumu-tată, muzică țigănească de banat luată de pela sârbi și prefăcută. Ei au foarte mulți țigani,este foarte adevărat și muzica le aparține.Asta este.

Ştefan Costea: Din punct de vedere alconcepției, între muzica populară și fol-clorul muzical românesc este o diferență?

Lucreția Ciobanu: Da, este o diferență.Muzica românescă, în muzica populară intrăși aceea lăutărească, dar în muzica româ-nească intră muzica țărănească româneascăadevărată. Aia trebuie căutată, ai ceva pentruțăran și ești fiu de țăran, trăit în acel peisaj șiîn acea perioadă pe care ai trăit-o în copilărie,nu poți să cânți altceva decât muzică țără-nească. Aici se încadrează pe prim-plan doi-nele. Doina pe care ei n-au mai cântat-odeloc, ăștia de pe la radio, n-o cântă nici să-irogi, nici cei de la televiziune.

Ştefan Costea: Pe Radio Romania Ac-tualitați nu mai auzi în 24 de ore o me-lodie românească.

Lucreția Ciobanu: Nu, nu pentru că deobicei cântecul ţărănesc este... , este blând ,este și doina, acel cântec de uliță, acele cân-

tece zise cântece pe care le mai cântau ei.Ştefan Costea: Cum spunea Nicolae

Iorga, „doina, cântecul păstorului, cân-tecul melancoliei singuratice... un lungplânset ce se desfășoară şi nu lasă nimicneatins de emoția sa”.

Lucreția Ciobanu: Însă ei nu astea le-au

scos, este o isterie muzicală şi chiar din dan-surile lor, pentru că pun şi fete şi strigă cumstrigă băieţii. La noi asta nu se întâmpla, depe drum strigau, strigau, nmai bărbaţii, la ho-ră de exemplu, şi unde era o petrecere sauceva. Păi o fată la noi dacă ar fi strigat cumstrigă fetele astea ( prin anumite zone, poateacolo o fi aşa obiceiul), dar la noi dacă o fatăar fi strigat aşa, rămânea nemăritată, o luaudrept de nebună.

Ştefan Costea: Poluarea aceasta des-pre care vorbeam, de unde vine, din punctde vedere al liniei melodice, al interpre-tării, al versurilor?

Lucreția Ciobanu: Toate laolaltă, pentrucă au început, neavînd materiale, fiecare îşidă seama că un cântec nou l-ar ajuta şi atunciîşi creează el un cântec de capul lui, având încăpşorul lui foarte multe melodii, scoate şi eluna şi aceea una, se simte că e scoasă forţat şie aiurită, nu aparţine niciunei zone iar la ver-suri nu mai vorbim, se cântă foarte mult depahar, de băutură, de străinătate, de bani...Aici în sud e lăutăria la modă, nu mai putemvorbi de muzică românească, ăştia nu maiştiu cum au cântat ţăranii. Dacă o parte dintreei sunt şi ei ca interpreţi, ocolesc muzica lorpentru că plac foarte mult cântecele lăută-reşti, aici e foarte multă lăutărie, în Munteniamai multă decât în Oltenia, şi oltenii spreCraiova, şi aceia dar, aceştia dinspre Vâlcea şiTârgu-Jiu mai au înca influenţa celor caresunt acolo. Eu când cântam la Târgu-Jiu,jumătate sala erau ardeleni din Târgu-Jiu,deci, sunt ciobanii noştri acolo, sunt în viață.Era Barabancea, Nicu Novac, Busuioc, ăștiaerau.

Ştefan Costea: Cred că cele mai fru-moase orchestrații ale dumneavoastră vi

le-a făcut George Vancu, nu?Lucreția Ciobanu: Da, George Vancu e

de neînlocuit. S-a ocupat mult de Ardeal șiBanat.

Ştefan Costea: Stelian Stoica mergefrumos pe urmele lui, pare-se.

Lucreția Ciobanu: Da, e bine că lucrea-

ză numai pe linia lui Vancu. Cred că doamnaVancu, i-a încredințat materialele şi ştimeled-lui Vancu lui Stelică și bine a făcut! Lu-crează frumos, cu așa armonie modală şi sim-plă, iese superb! Ea, chiar pe mine mă între-ba, după ce a murit d-l Vancu, cui să-i dea ma-terialul lui. Probabil s-a gândit ea că e foarteindicat să i le dea lui Stelu, sau băiatul o fibătut la ușă și le-o fi cerut.

Ştefan Costea: O fi bătut, că îl cunoșteași maestrul Vancu, chiar a avut încredereîn dânsul.

Lucreția Ciobanu: Se poate, băiatul îșiface meseria, e foarte bun.

Stefan Costea: E extraordinar! Lucreția Ciobanu:Totdeauna când am

cântat cu orchestra lui, mi-a plăcut cum a su-nat. El nu a fost la Cindrelul angajat. El era laCisnădie cu Casa de Cultură în acea perioadă.

Ştefan Costea: Maestrul Stelian a fostdupă revoluție, într-o perioadă, directorartistic, dar puțină vreme la Cindrelul.

Lucreția Ciobanu: Puțin? Asta nu știam.

Știam că la Jidvei își făcea treaba foarte bine.Ştefan Costea: Da, acum da, cu Jidveiul.Lucreția Ciobanu: Bun băiat, lucrează

frumos.Ştefan Costea: Materialul Gabrielei

Tuță e extraordinar. Dumneavoastră ațifost inspirată, ați lăsat folclorul pe mâinibune.

Lucreția Ciobanu: Daaa! Și avea mo-mentele acelea cu jienele, purpuriul acela alfetei cu aranjamentele muzicale cred că Geor-ge Vancu i le-a dat, dacă n-o fi avut ştime, saumăcar ideea a preluat-o, să facă o orchestraţieperfectă pentru Gabriela. Că fata-i foarte bu-nă, are ureche muzicală perfectă. Şi ce fru-muşică e! Acuma-i cu burtică, aşteaptă unbebe. Face nuntă în septembrie.

Ştefan Costea: Să fie cu noroc!Lucreția Ciobanu: Păi, să dea Dumne-

zeu că-i un copil foarte bun, extraordinar!...Acuma lucrează, încă lucrează, ea-i salariatăaicea la Cotroceni... Îs mulţi şi vin şi tineri,vin şi bătrâni! Ce să vă spun, şi muzica asta eun microb! Cine ştie să cânte, nu se lasă nicimort până nu apare la televiziune, indiferentce vârstă are! (râde) Credeţi?... Se duce şi-şiplăteşte-acolo gajul şi intră să-l vadă măcarsatul şi neamurile, că el a fost cântăreţ! (râde)Şi-aşa că, avem surprize, în fiecare seară ve-dem aşa ceva.

Ştefan Costea: Dacă se continuă aşa, încâţiva zeci de ani s-ar putea să apară peposturile astea de profil jumătate din pop-ulaţia României.

Lucreția Ciobanu: Daa! (râde) Aşa e!Ştefan Costea: Ei, doamna Lucreţia,

mă bucur din tot sufletul că am reuşit sădialogăm din nou! O să revin în viitorulimediat apropiat pentru alte discuţii in-teresante cu dumneavoastră. Cu permisi-unea d-voastră, acest material înregistratva fi publicat în presă. Cu mare drag, dacăîmi daţi voie, voi reveni în casa d-voastrăprin intermediul telefonului. Mă bucurdin suflet că sunt contemporan cu dum-neavoastră!

Lucreția Ciobanu: Vă mulţumesc, sun-teţi drăguţ! Vă aştept cu un telefon oricânddoriţi dumneavoastră, să vedem ce mai pu-tem face.

Stefan Costea:- La revedere, Doamne-ajută! Vă iubim!

Lucreția Ciobanu: Şi noi pe dumnea-voastră fiindcă sunteţi de-ai noştri!

(materialul audio se poate asculta peyoutube: Lucretia Ciobanu-interviu

iulie 2014)

5TRADIŢII


DE SUFLET

Continuând o tradiție începută în iulie2010, în perioada 16-19 iulie 2014 s-a des-fășurat tabăra organizată de Asociația Filan-tropia Ortodoxă Daneș pentru copiii meri-tuoși ai comunei, din ciclul gimnazial.Tabăra, intitulată ”Cei mai buni dintre cei

buni”, a fost destinată copiilor din ciclul gim-nazial care au fost clasați în anul școlar 2013-2014 pe primele locuri sau au avut în acestan școlar merite deosebite (copii ai satelorDaneș, Seleuș, Criș, Stejărenii).

Locul de desfășurare a fost în acest anValea Gurghiului, cazarea participanțilorfiind asigurată la internatul Liceului Silvic

Gurghiu. În fiecare din cele patru zile copiiiau fost antrenați în activități culturale, spor-tive și de creație și în drumeții. Merităpomenite câteva dintre ele, cum ar fi cu-noașterea Parcului Dendrologic Gurghiu,vizitarea Palatului de vară Ferdinand, a mănă-

stirii Lăpușna, a fabricii de bere ”Lăpușna”, aPăstrăvăriei ”Lăpușna”, a cabanei de vână-toare Ocolul Fâncel, vizita la fabrica de in-strumente muzicale confecționate manual”Gliga” din Reghin, a școlii de dans ”Gliga”,relaxarea la ștrandul din Reghin. La acestease adaugă activitățile organizate în cadrul in-cintei liceului, activități prin care s-a făcut

cunoscută școala silvică din Gurghiu cu ovechime de peste 100 de ani, activitățile decunoaștere și autocunoaștere desfășurate înfiecare seară, activitățile sportive și de auto-gospodărire la care au participat toți cei 27de copii prezenți în tabără.

În toate cele patru zile ne-au fost alăturidoi dascăli dăruiți vocației lor, profesori aiLiceului Silvic Gurghiu, Prof. Dr. GergelyMihai (director pensionar) și Prof. Dr. Ing.Albu Cristian. Ei au fost ghizii noștri la toate

obiectivele vizitate, rupând din timpul dân-șilor patru zile în care ne-au împărtășit dinmultele lor cunoștințe, din vitalitatea și bunadispoziție care îi caracterizează.

Implicarea din partea copiilor a fost de-plină pe tot parcursul taberei. Toți s-au antre-nat cu plăcere și dăruirea specifică vârstei în

programul stabilit.Ne dorim să rămână o amintire plăcută

din viața de elev această tabără (pentru uniidintre ei nu a fost prima participare la tabe-rele organizate de Filantropia Daneș) și omotivație pe viitor pentru a se menține foartesus la învățătură și nu numai. Pentru alți copiiai comunei sperăm să fie o provocare.

Organizarea taberei a fost posibilă prinsprijinul financiar acordat de Consiliul Jude-țean Mureș, Primăria Comunei Daneș, S.C.

Tubex S.R.L.. Daneș, S.C. Agoref S.R.L.Daneș și Geo Trans S.R.L. Sighișoara. Tu-turor le mulțumim pentru sprijinul acordatși pentru colaborarea rodnică cu asociațianoastră!

FILANTROPIA ORTODOXĂ DANEȘprof. Cristina Rus - secretar

Tabără pentru copiii cumerite deosebite

6


DE SUFLET

Meseria de învăţător nu se compară cunimic. Când păşim pentru prima dată într-osală de clasă, noi învăţătorii nu ştim ce ne re-zervă viitorul. Zeci de ochi te privesc cu ino-cenţă, curiozitate, dar şi puţină teamă.Vezi înochii copiilor întrebări care aşteaptă răspuns,iar tu, ca tânăr învăţător, faci ce crezi că e maibine pentru a răspunde acelor întrebări ne-rostite, pentru a modela acele fiinţe plăpânde.Aşa, încet, încet ne apropiem sufleteşte uniide alţii şi păşim împreună spre viitor.

Am constatat în timp că dascălul este cuadevărat cel mai bogat om de pe pământ. Este

bogat căci el ştie să se dăruiască. El nu areconturi prin bănci nici vile cu nu ştiu câtecamere. El împarte necondiţionat din ştiinţasa, din iubirea sa, dă fărâme din suflet copiilorcare-i trec pragul. Este avut căci e părintelecu cei mai mulţi copii. Acestă comoară denepreţuit îl împlineşte, îi dă putere şi impor-tanţă, indiferent de ceea ce se petrece în jur.

Dascălii sunt cei care îi îndrumă, îi for-mează şi îi ajută pe copii să păşească în viaţă.Aici îşi formează copiii aripile, pe băncilecelor patru ani din ciclul primar, de aici îşi iauzborul spre o viaţă cu bune şi rele, cu urcuşuri

şi coborâşuri. Aici, timp de patru ani, învaţăsă zboare, iar zborul lor, sub atentasupraveghe-re a în-

văţătorului, va fi lin, pecărări netede. Însăodată plecat, va des-coperi lumea şi îşi vaaminti cu plăcere o viaţă-ntreagă, de sufletulminunat care l-a îndrumat ani la rând.

Generaţii şi generaţii îşi vor aduce-amintecu recunoştinţă şi dragoste, de cea care le-a

fost straşnică şi vrednică dăscăliţă. Şi pentruei toţi, doamna Doina Medeşan va rămânepe viaţă "Doamna Învăţătoare". Cu firea ei ve-selă şi sufletul tânăr, "Doamna Învăţătoare" îm-prăştie energie şi bună-dispoziţie celor din jur.

La sfârşitul anului şcolar, d-na DoinaMedeşan a sărbătorit împreună cu prietenii

şi colegii, ieşirea în pensie. I-au fost alături,fireşte, frumoasa familie, soţul-distinsuldomn învăţător, Ioan Medeşan, fiul Călin şinora cu fetiţa. Cred că cel mai mult aştepta

un nepot şi iată, visul împlinit! O familie fru-moasă şi împlinită, o familie exemplu-familiaMedeşan. Şi o carieră împlinită-dăscăliţaDoina Medeşan-bunică, mamă şi soţie. Să netrăiţi întru mulţi ani, scumpa noastră învăţă-toare!

Dascăl Anonim

Scumpa noastră colegăşi învăţătoare!Cine ştie ce este învăţătorul??!...Un artist, un sculptor,... un me-dic!... Un creator, un cântec, o liră.Omenie, demnitate, inteligenţă...dorinţă de carte, erudiţie, sinceri-tate şi devotament. Pentru toate -acestea, noi te iubim, te apreciem,iar azi, cu dragoste îţi dorim ani deviaţă fericiţi şi sănătate de piatră!!!

Dăscăliţă, dăscăliţă,Ne-ai chemat de pe uliţăŞi ne-ai dat la fiecareAur şi mărgăritare,Aur şi mărgăritare,Dăscăliţa mea!

Pentru că ne-ai dat lumină,Fie-ţi viaţa o grădină!Pentru că ne-ai învăţatFie-ţi viaţa drum curat!Fie-ţi viaţa drum curat,Dăscăliţa mea!

Te cinstească-ntregul satCă mintea ne-ai luminatAi ştiut pruncii să ţi-i creştiNuma-n bine să trăieşti!Numa-n bine să trăieşti,Dăscăliţa mea!Că la şcoală ca-n grădinăAi crescut flori de lumină!Ai crescut flori de lumină,Dăscăliţa mea!

(versuri populare)

Dăscăliţa

Doina Medeşan-o viaţă închinată dăscăliei

7


Zamolxe a fost un profet al vremurilorsale şi un mare vindecător. IstoriculHerodot, confirmat de Strabon, spune că Zamolxe a fost sclavul lui Pitagora, de la care a preluat doctrina despre nemurirea sufletului şi cunoştinţele despre numerologie şi astronomie. Sezice că Zamolxe a călătorit şi în Egipt,unde a aprofundat teoria imortalităţii.Strămoşii noştri l-au ridicat la rang dezeu. Unii consideră chiar că Zamolxe afacilitat convertirea geto-dacilor, privițica strămoșii neamului român, la crești-nism; această teorie este mai ales vehi-culată de mediul creștin-ortodox român,fiindcă ar arăta predispoziția românilorpentru creștinism.

În Peştera Polovragi, considerată Peşteralui Zamolxe, oamenii simt, de regulă, furnică-turi pe mâini, în “Galeria Ispăşirii”, unde seaflă “Tronul lui Zamolxis”. În acest loc, detec-toarele de biocurenţi o iau razna, învârtindu-se fără noimă, comportându-se ca în pre-zenţa unei surse extrem de puternice de ener-gie. Legendele din Valea Oltețului susțin căPeștera Polovragi, aflată in inima muntelui șia cărei lungime depășește zece kilometri, arfi făcut legatură cu Transilvania, în apropiereasanctuarului de la Sarmizegetusa. În aceletimpuri din antichitate existau oameni careîși trăiau viața izolați de ceilalți, în condițiiaspre, într-o stare de meditație și curățeniemorală. De altfel și dacii se rugau în linișteași întelepciunea munților suri, trecerea lorlăsând dovezi vizibile și în zilele noastre(Ceahlău, Grădiștea Muncelui, Munții Apu-seni). Retragerea în sânul naturii poate fi in-terpretată ca perioadă de refacere psihică și

fizică a lui Zamolxe, după ce și-a dus misi-unea la sfârșit, și nu metodă de a se face di-vinizat.

Zamolxe îi numea pe daci arieni (arya =nobil, rasa pură, spirituală), arienii fiind civi-lizaţia indo-europeană precursoare a hinduis-mului. De asemenea, Zeul dacilor le rea-mintea acestora că sunt Poporul lui Dum-nezeu. Potrivit unor istorici, numele Daciaprovine din Da (Zeu) şi Ksha (Ţară), aşadarînseamnă Ţara Zeului sau Ţara lui Dum-nezeu.

Învăţăturile lui Zamolxe s-au transmiscătre discipoli iniţiaţi prin lumina “foculuisacru”, dar au rămas şi prin “Herto Valus” sau“Cartea secretă a vieţii”, o scriere misterioasăde dinainte de Christos, datând aproximativdin 2000 i.e.n. “Herto Valus” sau “Cartea lui

Zamolxe”, a mai fost denumită “ÎnţeleaptaScriptură”, “Noul testament al dacilor” sau“Evanghelia geto-dacilor”.

Decalogul Lui Zamolxe:1. Opune-te răului, respectă adevărul,

caută dreptatea şi umple-te de lumină în su-flet. Urmând acestea puterea întunericuluiscade.

2. Trăieşte în armonie cu oamenii, dardacă ei nu sunt paşnici trebuie confruntaţipentru că minţile le sunt stăpânite de în-tuneric.

3. Omul care greşeşte să-şi repare com-plet faptele rele, dacă mai este posibil, iardacă nu să-şi primească pedeapsa pentrugreşeli.

4. Respectă pe oricine, dar dacă cineva numerită onoarea pe care i-o dai, atunci ignorăacea persoană.

5. În tot ceea ce faci urmează lumina Lui

Dumnezeu.6. Cei care dobândesc Spiritul înţelepciu-

nii merg în împărăţia Lui Dumnezeu şi suntnemuritori.

7. Lui Dumnezeu sau zeilor nu le faceniciodată sacrificii bazate pe omorârea fi-inţelor şi pe distrugerea de flori şi fructe; di-vinităţile nu au nevoie de ofertele materialeale oamenilor. Sacrificiul tău trebuie înţelesca renunţarea la dezordine în gânduri, vorbeşi fapte.

8. Învaţă de la orice popor ceea ce are maibun, astfel lumina neamului tău va strălucimai puternic.

9. Trăieşte simplu, frumos şi drept.10. Să priveşti flacăra focului sacru, legă-

tura ta cu Dumnezeu. (material cules şi propus de

Ştefan Costea)

PS: -Pare-se că legile lui Zamolxe, în

mare parte nu contravin religiei creştine, deaceea sunt considerate ca o preîntîmpinare areligiei creştine pe aceste meleaguri. De ase-menea, foarte multe dintre sărbătorile dacicepăgâne au fost ulterior adaptate la creştinism( exemplu: Sânzienele); -în legătură cu jertfamaterială, legea nr. 7 a lui Zamolxe contrazicecunoscutul obicei al dacilor privind practi-carea jertfei umane, însă se presupune cădacii erau politeişti (credeau în mai mulţiZei); -în decalogul lui Zamolxe, Dumnezeueste pomenit ca forţă supremă; -în "Cartea luiZamolxe" sau "Noul Testament al Dacilor"există peste două sute de legi şi reguli de bunăcomportare; -este posibil ca în vremea lui Bu-rebista, marele preot Deceneu să fi săvârşit oadevărată reformă religioasă, conştient fiindde autoritatea castei preoţeşti pe care o con-ducea şi de rolul major al religiei ca elementde unitate politică a geto-dacilor.

Ştefan Costea

8 DIVERSE

Zamolxe şi legile lui


9DIVERSE

Ştiaţi că?...Unii istorici susţin faptul că:-Dacii sunt strămoşii tuturor popoarelorlatine, iar ceea ce ne este predat în şcolică “noi românii suntem un popor care afost “latinizat” de către romani” este o fal-sitate;

-Dacii sunt cei care au populat Europa şiau ajuns până aproape de China;-Arhivele regilor Daciei (plăcuţele de aurdescoperite la Sinaia), conţin dovada călimba dacilor aproape nu s-a schimbat(pâna astăzi n.n.)-Noi, românii, ne situăm pe primul planîn Europa ca vechime;-Zona geografică în care se află astăziRomânia, a fost în urmă cu peste 10.000de ani, vatra lumii, locul de unde a în-ceput cu adevărat civilizaţia umană;-Istoricul Dio Cassius (n.155 – d. 229e.n.) descrie războaiele purtate de Daci şiRomani – spunând despre Traian (con-ducătorul Legiunii Romane) că a fost untrac veritabil şi că războaiele purtate eraufratricide (între popoare de aceeaşi ori-gine). Iar Traian, spunea înainte de aporni la luptă: “mă întorc în ţara străbu-nilor mei“;-Într-un interviu acordat postului de tele-

viziune TVR, Miceal Ledwith, fost con-silier al Papei Ioan Paul al II-lea, unul dinoamenii care au avut acces la cei 230 dekilometri de rafturi cu cărţi din arhivabibliotecii Vaticanului şi fost membru alComisiei Teologice Internaţionale, a făcuto declaraţie şocantă: “Chiar dacă se ştiecă latina e limba oficială a BisericiiCatolice, precum şi limba Imperiului

Roman, iar limba română este o limbălatină, mai puţină lume cunoaşte călimba română, sau precursoarea sa,vine din locul din care se trage limbalatină, şi nu invers. Cu alte cuvinte, nulimba română este o limbă latină, ci maidegrabă limba latină este o limbăromânească. Aşadar, vreau să-i salut peoamenii din Munţii Bucegi, din Braşov,din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţioferit un vehicul minunat lumii occiden-tale (limba latină – n.r.)”;-cele 80 de milioane de persoane ale co-munităţii punjabi din India vorbesc oromână arhaică. Au 2.000 de cuvinteidentice, multe dintre ele comune şi culatina. Dar dacă punjabi este o limbă vor-bită cândva de geţi, înseamnă că nea-murile getice vorbeau o limbă «latină»înainte de apariţia Imperiului Roman. Deunde rezultă că limba română e mai vechedecât latina. Nu-mi este rușine să mi-o închipui pe Maica

Domnului, zbătându-se, cerând, implorând,intervenind, stăruind; după cum nu-mi esterușine a mi-o închipui copilărește - dar nueretic - alergând la poarta raiului cu o chiseade argint în mână și cu mahrama pe braț ca

să întâmpine pe mucenicii Fiului ei, să leureze bun venit, să-i îmbie cu neînchipuitde bună dulceață și să le șteargă sudoarea

frunții și sângele cu mahrama ei cea sfântă.De aceea, bună socotim rugăciunea creș-tinească dinainte de culcare, care uneștecele două evlavii:„O, preacinstită și de viață făcătoare cruceaDomnului! Ajută-mi cu Sfânta Doamnă Fe-

cioară Născătoare de Dumnezeu și cu toțisfinții în veci, Amin”.

Nicolae Steinhardt

Cinstirea Maicii Domnului

Maica Domnului neașteaptă pe toți!


10 DIVERSE

Berbec-In prima decadă a lui sep-tembrie, încearcă să-ţi repari relaţiile cu

rudele apropiate, vecinii sau prietenii din copilă-rie, dar şi pe cea sentimentală dacă în ultimul ans-a şubrezit vizibil. Pe plan profesional, se încu-rajează investiţiile în echipamente şi programeperformante care-ţi potentează şi uşureazămunca, iar interacţiunile cu colegii de muncă sepot eficientiza simţitor.

Taur- Prima decadă a lunii este unaîn care abilităţile tale diplomatice pot

(re)transforma atmosfera de la serviciu într-unapaşnică unde contribuţia tuturor se distinge cuclaritate în produsul final pe care-l oferiţi. Chiarşi sfera romantică este bine susţinută din astral,iar dacă nu ai cunoscut încă pe cineva special,situaţia se poate schimba acum. In caz contrar,îţi poţi remedia relaţia de cuplu.

Gemeni-Toate bune şi frumoase peplan sentimental, cel puţin în prima de-

cadă a lui septembrie. In cazul în care eşti impli-cat într-o relaţie stabilă, acum este momentul săvorbeşti cu cel drag despre extinderea familiei.Este normal să te gândeşti dacă eşti pregătit fi-nanciar pentru (încă) un copil, dar gândeşte-tedacă îngrijorările tale sunt fondate. Prezintă-l pecel drag familiei de origine.

Rac-Şansele sunt mari să reînnozilegăturile cu fraţi sau surori ori alte rude de

care te-ai distanţat, să închegi relaţiile cu veciniisau reapar în viaţa ta prieteni vechi, dar ai grijăcine-ţi intră în casă pentru că unii pot fi lupi înpiele de oaie. Chiar şi aşa, prima decadă va fipresărată cu vizite, reuniuni de familie, întâlniricu grupul de prieteni, motive în plus să mai so-cializezi puţin.

Leu-Daca ai plănuit de ceva timp să-ţischimbi maşina sau vrei să investeşti în

primul tău autovehicul, eşti bine susţinut din as-tral în prima decadă a lunii. In acest mod, îţi per-miţi să ţii pasul cu prietenii şi-ţi va fi mai uşor să

te ocupi de proiectele tale. Nu-ţi face griji cuprivire la bani pentru că există şansa unei primesau măriri salariale ori câştigi suficient de peurma comisioanelor.

Fecioară-Financiar nu-ţi merge răudeloc, cel puţin în prima decadă a lunii. In-

cepe să nu-ţi pară rău că ai investit în imagineaşi în reputaţia ta, dat fiind faptul că datorită aces-tor atuu-uri balanţa va înclina mult în favoareata în marea parte a lui septembrie. Totuşi, nu teculca pe lauri deoarece este necesar să-ţi întreţiiforma fizică şi prestanţa cu care i-ai obişnuit deacum pe toţi din jur.

Balanţă-Este important să nu acţio-nezi în prima decadă a lunii în virtutea

unor convingeri greşit alese sau mânat de frici şiobsesii interioare. Fereşte-te, de asemenea, detentaţia de a deveni cel mai aprig duşman al tău,învinuindu-te pe tine exclusiv de eşecurile finan-ciare sau sentimentale ori dezvoltând o imaginegreşită despre corpul tau. E în puterea ta să facice e mai bine pentru tine!

Scorpion-Se ştie că nu te avânţi în re-laţii, indiferent de natura lor, prea uşor,

suspicios fiind din fire când vine vorba de ade-

văratele motivaţii interioare pe care le au cei carete abordează. De data aceasta cel puţin, poţi aveade câştigat de pe urma acestei reticenţe, de-oarece banii şi popularitatea s-ar putea să vă se-pare. Insă dacă eşti prudent, poţi lega relaţii carese vor dovedi benefice pe viitor.

Săgetător-Fie că începi un plan deafaceri pe cont propriu sau lucrezi la un

proiect sub egida instituţiei în cadrul căreia lu-crezi, superiorii, colaboratorii, clienţii sau chiarpartenerul te pot ajuta mult. In consecinţă, teapropii şi mai mult de ei, obţinând recunoaştereaeforturilor profesionale pe care o aşteptai de-

mult. Nu e exclus să dea norocul peste tine şi săte trezeşti propus pentru promovare.

Capricorn- Te bucuri de numeroaseoportunităţi, în prima decadă a lui sep-

tembrie, de a-ţi demonstra pregătirea teoreticăşi experienţa practică în cadrul actualului loc demuncă. In aceste zile, se poate ivi posibilitatea capartenerul să te acompanieze într-o delegaţie şisă îmbini astfel distracţia cu munca. Nu e exclusca firma să-ţi subvenţioneze un curs pe care ţi-ldoreai.

Vărsător- In cazul în care experi-mentezi probleme în cuplu, programează-

ţi în prima decadă a lunii un city-break sau ovacanţă în doi care sa va readuca mai aproape.Probabil că în aceste zile unele convingeri per-sonale se vor schimba graţie unor experienţetransformatoare de ordin emoţional şi senti-mental. Daca ai nevoie de un ajutor financiar, îlprimeşti negreşit de la părinţi sau socrii.

Peşti- Ti se poate delega în primadecadă a lui septembrie sarcina admi-

nistrării finanţelor întregii familii. Fie ca părin-ţii şi-au încredinţat banii în mâna ta cu condiţiade a le asigura îngrijirile necesare sau au făcut-o printr-un testament, iar partenerul are în-credere în tine să-i foloseşti salariul, cert este căai responsabilităţi mari. Pe plan conjugal, poţispune că nu-ţi lipseşte nimic!

Horoscopul lunii septembrie

SĂ MAI ŞIRẦDEM!

- Ioane, am doua veşti proaste, cum să ţi lezic?- Combină-le!- Nevasta-ta ne înşeală!

***M-a sunat soacră-mea aseară panicată dincale-afară:- Ginere, dragă, nu știu ce să fac, a căzutcurentul și din bucătărie vine un miros pu-ternic de gaz !- Calmează-te, aprinde o lumânare și intrăîn bucătărie, hai că stau la telefon…

***O femeie merge la un cabinet de chirurgieestetică să își mai ajusteze părțile vizibile.- Domnule doctor, puteți să îmi faceți unnas mic și mai frumos?- Doamnă, din ce aveţi dumneavoastră, văfac şi trei

***EL: Iubita mea, vrei să avem un weekendminunat?EA: Da! Normal !!!EL: Super! Atunci ne vedem luni!

***Bulă completează o fişă personală pentruangajare. La data naşterii trece 15 august.- În ce an? întreabă funcţionara de la oficiulforţelor de muncă.- În fiecare an!

***Tatăl strigă:- Încetează să te mai uiți la filmeporno .... se aude până la mine în cameră!Fiul: -Tată ... nu mă uitam la filme porno, eMaria Sharapova joacă tenis!

***Doi români, pentru prima oară în SUA, seplimbau pe Wall Street şi se mirau deînălţimea clădirilor. La un moment dat, seaude un ţipăt şi cade de la etaj o femeieblondă cam de 40 de ani! Unul dintre eispune:- Ia uite, mă, ce aruncă ăştia, noi o maifoloseam încă vreo 20 de ani!"

***Stewardesa către un călător:- Doriţi cina?- Ce pot să aleg?- Da sau nu.

***- Am auzit ca ai intrat intr-o formatie rock...- Da, nu mi-au ţinut frânele...

***- Dragule, ai fi dorit să mă mărit cu altul ?- Nu, scumpo, eu nu doresc răul nimănui

***Soţia: Ai mâncat?Soţul: Ai mâncat?Soţia: Mă imiţi?Soţul: Mă imiţi?Soţia: Te iubesc!Soţul: Da, am mâncat!

***Unul a căzut de la etajul 10.După un timp a căzut şi un smoc de păr. Folosea o loţiune care întîrzia cădereapărului!

***Cine a introdus acupunctura în ţara noas-tră?- Vlad Ţepeş!

***- Dragostea e oarba, dar căsătoria îi redăvederea.

***-Dragul meu, ştii ce citesc în ochii tăi?- Ce, iubito?- Că vrei să te căsătoreşti cu mine.- Analfabeto!!

***Cocoşul organizează o şedinţă cu găinile.Despachetează o cutie şi scoate din ea unou de struţ.- Nu vreau să vă critic, dar nu strică să fiţi lacurent cu ce este în stare concurenţa!

***Doi poponari merg la munte.Unul dintre ei intreabă:-Poposim?

***

- Ce cărţi preferă femeile?- Cărţile de credit.

***Soţia către soţ:- Dragul meu, hai să cumpărăm o maşină,voi învăţa să conduc, vom vedea lumea...- Care, asta, sau cealaltă?

***La ieşirea de la examenul de Bacalaureat,un reporter întreabă un elev:- La ce vrei să dai după ce iei Bac-ul?- La peşte... răspunde elevul.

***- John?– Yes, sir!– Adu-mi, te rog, pianul.– Vreţi să cântaţi la pian, sir?– Nu, John... dar mi-am uitat ţigările pe el şinu vreau să te deranjez pentru un fleac.


Agenda la zi!În ceea ce priveşte activităţile gospo-

dăreşti actuale ale edililor Comunei Daneş,am primit suficiente informaţii de la d-l Cris-tian Cristea - consilierul Cabinetului Pri-marului cât şi de la ing. Ionel Pavel-dirigintede şantier:

"-Firma din Târnăveni care execută tro-tuarele a revenit după o pauză de aproape olună şi jumătate, a revenit pe lucrare. Tragemnădejde că până la 15 septembrie, începereaanului şcolar vor fi finalizate toate lucrărilede pavaje pentru trotuare, partea stângă şidreaptă, pe tot parcursul străzii principaleplus trotuarele până la şcoala generală, în aşafel încât, copiii să se deplaseze în condiţii op-time. Se va face un proiect separat cu gândirede ansamblu, proiectare şi execuţie pentruamenajarea unui părculeţ cu zonă de agre-ment la "Fântâna de la creple". Acest proiecttrebuie să fie unul mai deosebit, ca să placătuturor care vin acolo, pentru că acolo vin nunumai oameni din Daneş, ci şi din localităţile

din împrejurimi, chiar şi din Sighişoara vinmulţi acolo după apă, o apă foarte bună, cuproprietăţi deosebite. Trebuie gândit în aşafel încât să fie amenajată acolo şi o parcarepentru maşini, pemntru evitarea eventu-alelor accidente şi evitarea parcării maşinilorpe carosabil, aşa cum se mai întâmplă în pre-zent. S-a întocmit şi depus şi un proiect prin

SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Pu-blice), pentru asfaltarea tuturor străzilor şi astrăduţelor mărginaşe din cele patru sate alecomunei rămase neasfaltate, lucrările ur-mând a fi executate în concordanţă cu alo-carea fondurilor. Se au în vedere executareaunor proiecte de renovare a Căminului Cul-tural din Criş-un proiect special de dotare,renovare şi alocare a întregii clădiri (o partedin aceasta fiind actualmente spaţiu comer-cial), depunerea unui proiect pentru dotareaCăminului Cultural Daneş şi, este depus de-ja pe rol un proiect de construire (renovare)

şi dotare copletă a unui cămin cultural la Ste-jăreni. De asemenea, în viitorul imediatapropiat, se va executa şi consolida podul dinfaţa Casei Parohiale Ortodoxe Criş. Pentruînceperea noului an şcolar stăm de asemeneafoarte bine. Grădiniţele din Daneş, Seleuş şiCriş sunt la standarde europene, şcoala dinSeleuş, după cum bine ştim este nouă, clădi-

rea şcolii din Daneş a fost renovată capital şidotată la standarde anul trecut. În măsura încare sunt necesare, se vor executa până în-cepe şcoala şi ceva lucrări de recondiţionareşi zugrăvire a spaţiului de la şcoala din Criş".

Consilierul primarului - Cristian Cristeane-a mai declarat faptul că, de toate proiec-tele şi de obţinerea fondurilor se ocupă pri-marul comunei - Nicolae Mosora.

IMOBILIAREVÂND pământ intravilan cu suprafaţa de

1.100 m², situat în loc. Daneş, nr. 189, str. SMA-lui. Informaţii la tel. 0757309282. Preţ negocia-bil.

CUMPĂR teren agricol sau pășune, minim1 ha, între Daneș și Criș. Telefon: 0744203801

VÎND apartament în Daneş, str. Gării, ap. 3,jud. Mureş. Preţ negociabil. Apartamentul esteproaspăt renovat, semidecomandat, confort II.Relaţii la telefon: 0749816275.

VÎND casă în Daneş cu 4 camere, baie,bucătărie, camară şi alte dependinţe. Preţ nego-ciabil. Informaţii la telefon 0749819322.

Cumpăr 2 hectare teren arabil extravilan înDaneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.

VÂND casă în Seleuş, nr. 454 . Tel: 0766-639.823.

VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880

VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-681082.

VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.

CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.

VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.

VÂNZĂRI DIVERSEVÂND rochie de mireasă SOTTERO AND

MIDGLEY, ,,Tip Sirenă”, mărimea 36, preţ 1.000lei. Informaţii la tel: 0752071307

ÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrăriconstrucţii sau termoizolări, import Italia, pi-cioare reglabile. Executăm lucrări termoizolaţii,53 lei/mp. Tel: 0752-978625.

-Ofer calculator Pentium 4+, Monitor LCDpentru cupon Euro 200. Informaţii la telefon:0742-084.587.

-VÂND Laptop şi monitor LCD la preţurinegociabile. Telefon: 0742-084.587.

DIVERSE

Poliția Daneș-0265 762155(fix); 0730 188809

(mobil)Primăria Comunei Daneș

-0265 762112Grădinița Daneș

-0625 762298Școala Gimnazială

”Cornel Regman” Daneș-0265 762250

Școala Gimnazială Seleuș-0265 762150

Școala Criș-0265 713 405

Informații CFR-0265 771886

Farmacia Daneș-0265 762041

Dispensar Uman Daneș-0265 762027Poșta Daneș-0265 761866

Notar Public Daneș-0740 503932

Vulcanizare Daneș (Mija Gheorghe)-0265 761963

Atelier Mecanic Daneș (Onea Mihai)-0743 828294

Pizzeria Daneș-0748 538223

Hotel Dracula-0265 772211Hotel Denis

-0265 762299Autogara Sighișoara

-0265 771260Apel de urgență

-112(poliție, salvare, pompieri)Protecția Consumatorilor

- info consumator - -0800 080 999- telefon gratuit din

reţeaua Romtelecom (Telefon Târgu-Mureș: 0265/254.625)

Telefoane utile

MICA PUBLICITATE

Întreprinderea Individuală Gavrilă Ionela a deschis MAGAZIN DE FURAJE

în loc. Daneș, nr. 443, după Școală. Comercializăm furaje concentrate, premixuri, înlocuitori lapte, aditivi furajeri,

semințe, tărâțe, porumb, grâu, calciu furajer, ș.a. VĂ AŞTEPTĂM CU PREŢURI PROMOŢIONALE.

Informații și comenzi la tel. 0265762067 și 0755526212

AGENT AUTORIZAT DE ASIGURĂRI- BICHIŞ LUCIA, vă oferă servicii completede asigurare şi reasigurare: asigurări auto RCA,CASCO, asigurări de LOCUINŢĂ, asigurăride călătorie, asigurări mărfuri CMR, asigurărianimale şi albine, asigurări culturi agricole, asig-urări de RĂSPUNDERE CIVILĂ profesio-nală, asigurări medicale MALPRAXIS, asi-gurare privată de SĂNĂTATE, etc. Informaţiila tel. 0749 819322, Daneş.

7

stefan 24:Layout 2 11/08/2014 11:10 AM Page 7

DIVERSE

Luna iulie a fost plină de viață în comu-na Daneș. Festivalul Copiilor a adus zecide mii de participanți în frumoasa co-mună mureșeană. Jocuri, concursuri,spectacole, concerte senzaționale aleunor artiști de marcă au fost ingredien-tele succesului acestui eveniment deve-nit deja tradiție a zonei.

Aproximativ 25 de mii de participanți la festival

Festivalul județean al Copiilor DaneșEdiția II -2014 a fost inițiat de senatorul AkosDaniel Mora împreună cu primarul NicolaeMosora. Anul acesta principalul organizatora fost Asociația Centrul de Resurse pentruTineri Mureș, împreună cu Asociația CopiiiPalatului Târgu Mureș, Revista Info Kids șiAsociația de luptă împotriva cancerului lacopii. Directorul general al Festivalului a fostși anul acesta drd. Marius Ichim. ParteneriiFestivalului au fost Inspectoratul de Jandarmia Județului Mureș, Inspectoratul de Poliție alJudețului Mureș, Inspectoratul de Poliție aJudețului Mureș și primăriile Apold, Saschiz,Albeşti, Vânători, Nadeş, Zagăr, Răstoliţa, Vi-işoara, Vătava,Ogra, Sărmaşu, Târnăveni, Lu-duş. Sponsorii principali au fost Dafcochim,Herlitz, Gap, Depomureş GDF Suez, , Palas,Algida, Coralia Sighişoara, Mureş Mall, Ce-siro, PC House, Moragroind, MBO City.După estimările forțelor de ordine, aproxi-mativ 20-25 de mii de persoane, adulți șicopii, au fost prezenți, încele două zile, în fru-moasa comună mureșeană.

Festivalul onorat de personalitățilejudețului

Pe lângă iniţiatorii manifestării, senatorulAkos Daniel Mora şi primarul Nicolae Mo-sora, la deschiderea oficială au mai participatpreședintele CJ Mureș, Ciprian Dobre, pri-marul municipiului Târgu Mureș dr. DorinFlorea, viceprimarul Claudiu Maior, con-silierii locali târgumureșeni şi judeţeni, pri-mari, viceprimari și reprezentanți ai loca-

lităților partenere.

Distracția, regula Festivalului CopiilorLa Daneș organizatorii Festivalului i-au

așteptat pe copii cu diverse activități educa-tiv-distractive dedicate copiilor de toate vâr-stele, jocuri, concursuri cu premii, concerte,spectacole de dans, demonstrații sportive,animale, parașutism, parc de distracții și mul-te alte surprize pentru cei mici dar și pentrucei mari. ”La prima tragere de linie după celedouă zile de festival pot spune că ne-am atinsaproape toate obiectivele care ni le-am pro-pus. Atât anul trecut cât şi anul acesta obiec-tivele principale au vizat teme pentru edu-

cația copiilor, emanciparea lor, grija faţă deei, impetuoasa lor dezvoltare educativă şiafirmare. Aceasta a fost prioritatea noastră.Am pornit de la premiza, că este mult maisimplu să găseşti soluţii de cointeresare acopiilor, respectiv să încerci să-i înveţi prinjoacă, decât să-i forţezi să meargă la şcoală sausă-i obligi să facă lucruri pe care ei, nu vor săle facă. De aceea, acest festival a vrut să fie unsemnal de alarmă, să atragem atenţia părin-ţilor că se poate face educaţie şi astfel prin dis-tracţie, prin interacţiune, comunicare, printr-un dialog constructiv.”, a declarat senatorulAkos Daniel MORA, inițiatorul și principalul

organizator al Festivalului.

Premii pentru toți copiii deștepți și talentați

În cadrul Festivalului au fost premiațipeste 1000 de copii din județul Mureș atâtpentru participarea cu spectacole pe scenă

cât și pentru rezultate excepționale obținuteîn diferite olimpiade sau competiții școlare,sportive, culturale sau extrașcolare. În timpuldesfășurării evenimentului au fost organizateconcursuri interactive cu premii: ”Concursulpentru copii talentați”, ”Concurs de gătit pen-tru copii”, ”Șantierul micilor arheologi”, ”Con-curs de alergat cu sacul și de tras funia”, la carecei mici au învățat lucruri noi, s-au distrat șiau făcut mișcare sănătoasă. Cu ajutorulpaginii de facebook Festivalul copiilor Da-nes sau organizat concursuri cu diferite pre-mii importante: o tabletă de ultimă generație,o excursie gratuită pentru 16 copii la Bucu-

rești pentru a vizita Palatul Parlamentului(Casa Poporului) cu un ghid de excepție înpersoana senatorului Akos Daniel Mora șispre bucuria copiilor posibilitatea de a mâncao prăjitură și de a bea un suc cu vedetele, dejainternaționale, Andreea Bălan și PetrișorRuge.

Spectacole ale elevilor din cadrul Palatului Copiilor din Târgu Mureș

Copiii talentați din cadrul Palatului Copi-ilor din Târgu Mureș, coordonați de prof.Iolanda Cătinean, au făcut diferite spectacoleși activități distractive foarte apreciate de pu-blicul prezent. Fie că e vorba de concerte demuzică sau dansuri pe scena mare a Festiva-lului sau de concursuri de karaoke sau desen,profesorii și copiii de la Palat au întreținut at-mosfera pe parcursul zilei spre deliciul copi-ilor participanți.

Artiști îndrăgiți de copii Pentru ca tot evenimentul să fie complet,

seara, pe scena Festivalului au fost prezentenume importante din show-bizz-ul româ-nesc: Andreea Bălan, Anna Lesko, AlexVelea, Alina Eremia, Gențiana Ganea dar șiviitoarele vedete de mâine: Liana Șuteu, De-nisa Călușer sau Mădălina Țuțui, aplaudatela scenă deschisă de miile de spectatori pre-zenți în fața scenei. Copiii dar și părinții s-audistrat, au aplaudat și au cântat din suflet pen-tru a întregi un adevărat spectacol de ex-cepție. Evenimentul a fost încheiat de odiscotecă a copiilor în aer liber, unde tineriiau putut să danseze liber și să se distreze fru-mos.

(I.A.)

12Jocuri, distracție și multspectacol la FestivalulCopiilor de la Daneș

stefan 24:Layout 2 11/08/2014 10:30 AM Page 8

doina medeşan - o viaţăprimariadanes.ro/sites/default/files/actualitatea danaseana-25-26.pdfciem,...

Documents