Doru Dinu GlăvanDoru Dinu Glăvan

Înainte de a privi spre viitor de pe pragul acestui al treilea mandat de președinte al UZPR, privesc o clipă spre trecut.

Nu este niciodată ușor să construiești. Pe de altă parte, nu am fost niciodată omul căilor ușoare, doar sunt gazetar... Fiecare zi a fost un efort și o provocare în numele unui proiect în care am crezut din toate puterile și căruia i-am dăruit toată experiența și priceperea. UZPR a devenit marea casă a ziariștilor care este astăzi prin muncă de fiecare zi fără orizont de așteptare de răsplată, prin determinare constantă, inclusiv în zilele în care a trebuit să ne suflecăm cu toții mânecile și să dăm bolovanii din drum, prin credința că nu se poate edifica nimic dacă primul gând al dimineții nu devine faptă până seara.

Am avut alături profesioniști de excepție, dintre care mulți îmi sunt prieteni statornici și care au crezut, alături de mine, că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România trebuie să fie un organism care pulsează vibrant în toate segmentele societății. Și am construit împreună. Și am luptat împreună pentru drepturile firești ale unei bresle aflate în slujba oamenilor. Și am demonstrat împreună că o organizație dinamică nu este o colecție de socluri, ci un corp activ al unor profesioniști de calibru.

Am fost de multe ori în acești ani o armată într-un om. Pentru că am vrut, am putut. Pentru că am putut, am acționat. Am avut privilegiul să fiu în fruntea UZPR în toate etapele, consolidând temelia, înălțând arcadele, încheind cu o cupolă ceea ce consider a fi unul dintre cele mai importante și durabile proiecte la care am muncit vreodată din linia întâi.

Privesc înainte. Pentru că vreau pentru Uniune, pot pentru Uniune.