Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Cuprins
1. INFORMATII GENERALE.................................................................................................................. 21.1. Titular proiect............................................................................................................................... 21.2. Autorul raportului.......................................................................................................................... 21.3. Denumire proiect:......................................................................................................................... 21.4. Descriere proiect.......................................................................................................................... 21.5. Productia realizata si resursele energetice necesare...................................................................31.6. Informatii despre materiile prime..................................................................................................51.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul...............................................61.8. Alternative.................................................................................................................................... 81.9. Localizare geografica................................................................................................................... 8
2. PROCESE TEHNOLOGICE.............................................................................................................142.1. Alimentarea cu agent termic...........................................................................................................232.2. Utilizarea terenului in alternativa aleasa.........................................................................................232.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului............................................................................25
2.3.1. Prevederi ale P.U.G................................................................................................................252.3.2. Modernizarea circulaţiei..........................................................................................................25
2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul...................................................................262.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular......................................................................262.6. Activitati de dezafectare.................................................................................................................26
3. DESEURI.......................................................................................................................................... 264. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA................................................................................29
4.1. APA................................................................................................................................................ 294.1.1.Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului........................................................................29 4.1.1.1. Hidrografia....................................................................................................................... 29 4.1.1.2. Apa freatica.....................................................................................................................30 4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabila............................................................................................30 4.1.1.4. Managementul apelor uzate............................................................................................304.1.2. Prognozarea impactului - SURSE POTENTIALE DE POLUARE............................................304.1.3. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................32
4.2. Aerul............................................................................................................................................... 344.2.1. Date generale.......................................................................................................................... 344.2.2. Prognozarea poluarii aerului...................................................................................................394.2.3. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................42
4.3. Solul............................................................................................................................................... 434.3.1. Caracteristicile solului.............................................................................................................434.3.2. Surse de poluare a solului.......................................................................................................444.3.3. Prognozarea impactului...........................................................................................................454.3.4. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................45
4.4. Geologia subsolului........................................................................................................................ 484.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologica...........................................................................484.4.2. Seismicitatea zonei................................................................................................................. 514.4.3. Hidrogeologie.......................................................................................................................... 514.4.4. Impactul prognozat.................................................................................................................. 514.4.5. Masuri de diminuare a impactului.......................................................................................52
4.5. Biodiversitatea........................................................................................................................... 524.5.1. Impactul prognozat.................................................................................................................. 564.5.2. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................57
4.6. Peisajul...................................................................................................................................... 634.6.1. Impactul prognozat.................................................................................................................. 644.6.2. Masuri de diminuare a impactului............................................................................................65
4.7. Mediul social si economic..........................................................................................................684.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural...........................................................................68
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR.........................................................................................................686. MONITORIZAREA............................................................................................................................ 727. SITUATII DE RISC............................................................................................................................ 758. DESCRIEREA DIFICULTATILOR....................................................................................................769. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...........................................................................................76
Pag.1/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
1. INFORMATII GENERALE 1.1.Titular proiect S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
Lugoj, strada V. Rosada, nr. 26, judeţul Timiş
Administrator Murariu Ioan
Telefon - 0256/355426
REGISTRUL COMERTULUI: J 35/953/1995
CUI: RO 7604365
1.2.Autorul raportuluiIntocmit - SAVESCU ELENA MELANIA - expert auditor principal
Str. Letea nr. 13 Timisoara
Tel. 0256/272217
0723 231815
1.3.Denumire proiect: EXPLOATAREA ÎN CARIERĂ A ANDEZITULUI INDUSTRIAL SI DE
CONSTRUCTIE - PERIMETRUL PIETROASA NORD, JUDEŢUL TIMIŞ
1.4. Descriere proiect S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. cu sediul în Lugoj, are ca activitate
principala - Lucrări de instalatii sanitare, de încălzire si de aer conditionat – cod CAEN
4322.
În Statutul societăţii sunt prevăzute, pe lângă alte activităţi şi:
extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei
calcaroase, a gipsului, a cretei şi ardeziei – cod CAEN 0811;
extracţia pietrişului, nisipului, argilei şi caolinului – cod CAEN 0812;
activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor.
S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj a înaintat, la ANRM Bucureşti,
Dosarul de atestare pentru executarea de lucrări de exploatare şi valorificare a rocilor
utile în baza următoarelor motive:
andezitele industriale şi de construcţie se încadrează în categoria rocilor
exploatabile în baza unui permis de exploatare;
Pag.2/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
societatea este „primul şi unicul solicitant” pentru exploatarea andezitelor
industriale şi de construcţie din perimetrul solicitat;
societatea este persoană juridică organizată în scopul exploatării şi
prelucrării pietrei pentru construcţii, având dotare tehnică (utilaje de exploatare, de
transport şi de prelucrare) şi personal de specialitate pentru executarea acestor lucrări.
1.5. Productia realizata si resursele energetice necesareAvand in vedere faptul ca in amplasamentul studiat este vorba despre o
exploatare de resursa minerala, putem sa vorbim despre o productie realizata. Astfel, a
fost solicitat permisul de exploatare temporară al andezitelor industriale şi de
construcţie pe termen de un an (trim. I 2011 – trim. I 2012), începând cu data eliberării
acestuia de către A.N.R.M. Bucureşti.
In perioada de exploatare a andezitului industrial si de constructie (anul I
contractual) se estimează exploatarea unei cantităţi de 200.000 tone de andezit
industrial si de constructie în baza unui permis de exploatare (valabil un an calendaristic
de la data aprobării de către A.N.R.M.). Aşadar, se estimează exploatarea pe perioada
unui an calendaristic, a unei cantităţi medii de cca. 200.000 tone de andezit industrial si
de constructie şi cca. 8.000 mc de sol vegetal şi material steril (alterat si dezagregat)
rezultat din decopertarea resurselor de andezit industrial si de constructie.
Perimetrul se suprapune peste versantul stâng al pârâului Slăveasca, vatra
carierei fiind situată la cota minimă de + 290 m.
Eliminându-se suprafaţa situată sub cota + 290 m si suprafata în care află
pilierii de protectie, suprafaţa efectivă de calcul al resurselor este de cca. 8.000 mp, iar
grosimea medie de exploatare este de cca. 15,0 m.
Estimarea cantităţii de resurse de andezite industriale şi de construcţie
existente în cadrul perimetrului solicitat s-a făcut luându-se în considerare următorii
parametri de calcul:
suprafaţa de calcul S = 8.000 m2
grosimea medie Gm = 15,0 m
Volumul de resurse estimat:
V = S x Gm = 8.000 m2 x 15,0 m = 120.000 m3
La limitele exterioare ale perimetrului de exploatare, s-a lăsat un pilier de
protecţie de cca. 10 m lăţime în care nu s-au evaluat rezervele.
Pag.3/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Resursele care vor rămâne imobilizate în taluzuri s-au evaluat luând în
considerare următorii parametri:
valoarea unghiului de taluz…………….………….…..45o
lungimea taluzurilor (L)………………………........... 235 m
înălţimea medie a treptei (h)……………...……….... 15,0 m
lăţimea medie a părţii superioare a taluzului (b)……...0,5 m
lăţimea medie a bazei taluzului (B)…………………. .15 m
Volumul resurselor imobilizate în taluzurile marginale s-au evaluat astfel:
Vtaluz = L x = 235 x = 27.20 m3
Astfel, rezultă următorul volum de resurse de andezite industriale şi de
construcţie exploatabile:
VR = 120.000 – 27.320 = 92.680 m3
Luând în considerare greutatea volumetrică (γ) la valoarea de 2,65 g/cm3 s-au
evaluat următoarele resurse de andezite industriale şi de construcţie exploatabile:
Re = 92.680 x 2,65 = 245.600 tone
Având în vedere cantitatea de resurse estimate şi necesităţile SC. SORMIAUR
COMPANY S.R.L. Lugoj, se solicită aprobarea exploatării cu permis de exploatare a
cantităţii de 200.000 tone resurse de andezite industriale şi de construcţie din
perimetrul temporar de exploatare PIETROASA NORD, judeţul Timiş.
In cazul de fata, resursele energetice se refera la combustibilii folositi.
Consumuri specifice şi efective pentru activitatea de exploatare – capacitate totală de
83.472 m3 = 200.000 tone, din care 75.472 m3 util = andezit industrial si de constructie
nealterat şi 8.000 m3 steril (4.000 m3 sol vegetal + 4.000 m3 rocă alterată si dezagregată)
vor fi următoarele:
Nr.crt.
UtilajCantitatem3
Consum specificmotorinălitri/m3
Consum efectivmotorinălitri
1 Buldozer S 1500 8.000 1,00 8.000
2 Excavator 13.472 0,42 5.660
Pag.4/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
3 Încărcător frontal 70.000 0,52 36.400
4 Autobasculante 83.472 1,64 136.895
TOTAL 186.955
Materiale şi combustibiliCantitate medie anuală
Mod de depozitare
Piese şi subansamble pentru
întreţinerea utilajelor2.500 kg
Vor fi achiziţionate de la
producători şi comercianţi
Combustibili, lubrefianţi:
- motorină
- uleiuri pentru motor şi
hidraulic
- vaselină
186.955 l
2,8 t
0,8 t
Alimentarea se va realiza
direct din staţiile PECO din
zonă fără a se depozita în
perimetru.
Combustibilii se vor procura de la staţiile PECO din zonă şi vor fi transportaţi cu
cisterne autorizate de la care alimentarea utilajelor se va face cu o pompă - printr-un
furtun flexibil echipat corespunzător pentru a elimina orice scurgeri.
În desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului nu se va folosi energie
electrică şi energie termică.
1.6. Informatii despre materiile prime In acest proiect, materia prima este andezitul industrial care se va extrage. Pe
perioada de solicitare a permisului de exploatare a resurselor de andezite industriale şi
de construcţie din perimetrul PIETROASA NORD, se prevad următorii indicatori
tehnico-economici:
resursă geologică ce se va exploata ……………….…200.000 tone
pierderi la exploatare (3 %) …………………………….... 6.000 tone
rezervă geologică ce se va valorifica …………………..194.000 tone
Gradul de recuperare şi valorificare a substanţei minerale utile ce se va
exploata se prezintă astfel:
grad de valorificare al resurselor/rezervelor ………………….. 97 %
Pag.5/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Eşalonarea pe trimestre a cantităţilor de andezite industriale şi de construcţie
preconizate a se exploata în perioada de valabilitate a permisului solicitat sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Nr. crt.
Specificatia UM Totalperioada
Esalonarea productiei
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV1 Consum de
resurse
tone 200.000 40.000 40.000 60.000 60.000
2 Pierderi la
exploatare (3 %)
tone 6.000 1.200 1.200 1.800 1.800
3 Extras industrial tone 194.000 38.800 38.800 58.200 58.200
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice
Denumirea mat.
prime/preparat chimic
Cantitate
anuala
vehiculata
tone/an
Clasificarea si etichetarea substantelor sau a
preparatelor chimice
Periculoase
/Nepericuloase
Periculozitate Faza de
risc
Andezite industriale 194.000 nepericulos - -
1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediulPrezenta zgomotului in mediul ambiental, cu repercusiuni asupra starii de
sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora. 1. Sursele de zgomot în cadrul perimetrului sunt:
funcţionarea utilajelor de pregătire şi de excavare a copertei şi andezit industrial
si de constructie;
funcţionarea şi circulaţia mijloacelor de încărcat şi transport;
operaţiile de dislocare a materialului prin împuşcare.
Surse potenţiale de zgomot în perimetru:
încărcător frontal, emisie sonoră la 30 m …………………..61 dB (A);
excavator, emisie sonoră la 30 m …………………………...85 dB (A);
autobasculantă încărcată, la viteza de 12 km/h, la 30 m …65 dB (A);
foreză rotopercutoare, putere acustică ……………………..90 dB (A);
motocompresor, puterea acustică ………………………….100 dB (A);
Pag.6/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
în cazul exploziilor se estimează puteri acustice de ……165-170 dB (A)
Exploziile se vor produce în găuri realizate cu foreza rotopercutoarelor şi se vor
efectua, de regula o dată la 3 luni. Zgomotul generat de acestea se va resimţi cu o
intensitate mare pe un interval de timp foarte scurt (sub 1 sec.) în imediata apropiere a
carierei.
Conform STAS 10009-88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita
perimetrului este de 65 dB(A), iar la cel mai apropiat receptor este de 50 dB(A) ziua şi
40 dB (A) noaptea.
Tinand cont de durata scurta de producere a zgomotului, STAS 100009-88
permite calcularea de corectii datorate unor actiuni izolate:
n = 1 min/480 min x 100 = 0,28 %
Astfel, nivelul de zgomot se corecteaza in functie de durata sa (exprimata in
procente fata de o perioada de referinta de 8 ore, ziua sau 30 minute, noaptea).
Corectia admisa conform STAS 100009-88 (tabelul 5) este de 25 dB (A).
Asadar, nivelul de zgomot echivalent, datorita incarcaturii de explozivi este:
Lech = 65 dB(A) – 25 db(A) = 40 dB(A)
Rezulta ca nivelul maxim calculat la limita perimetrului de exploatare este de 40
dB(A).Conform STAS 100009-88, nivelul maxim admis la limita incintelor industriale
este:
Ladmis = 65 dB(A)
Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor
Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate aplica
formula:
L2 = L1 + 20 lg ( r1/r2 )
unde:
L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursă ( r1 = 1m)
L2 – nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă
r2 = distanţa minimă până la cel mai apropiat receptor-casă particulară.
L2= L1+20lg r1/r2 = L1 –20lg r2 (r1=1m)
Din calculul de mai sus, se poate observa că nivelul maxim admisibil de zgomot
la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009/1988, nu va fi depăşit nici în cazul
puşcării cu exploziv. Având în vedere faptul că durata zgomotului produs la o explozie
este foarte mică (cca. 1 sec.), iar numărul de explozii pe an este redus (8-10
Pag.7/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
explozii/an), prin condiţiile geomorfologice ale reliefului creeandu-se ecrane protectoare,
se poate considera că zgomotul nu va afecta populaţia din jur.
2. Obiectivul reprezinta o sursa majora de vibratii sau de radiatii. Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu
randament ridicat, nu se constituie (data fiind distanta pana la receptori si timpul foarte
scurt de producere a exploziei) intr-un semnificativ element perturbator.
1.8. AlternativeIn proiect nu au fost prevazute alternative.
1.9. Localizare geograficaPerimetrul temporar de exploatare a andezitului industrial si de constructie
PIETROASA NORD este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Ruscă,
respectiv în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord
(amonte) de limita comunei Pietroasa, judeţul Timiş. Distanţa faţă de albia minoră a
pârâului variază între 7 m – 30 m.
Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna Pietroasa,
judeţul Timiş, fiind situat în extravilanul localităţii.
Vecinătăţile perimetrului sunt:
satul Pietroasa situat la circa 750 m spre sud;
pârâul Valea Slăvească in partea vestică;
pârâul Valea Podului in partea sudică;
păşune împădurită, păşune si livada in partea nordică şi estică.
Cel mai apropiat oraş este Făgetul. situat la cca. 20 km vest de limita
perimetrului de exploatare solicitat.
Terenul, cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafată de 22.264 m2 este
concesionat de către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul local
al Primăriei Pietroasa pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Contractul de
concesiune nr. 937/18.07.2011.
Această suprafată este delimitată de următoarele coordonate topografice:
Număr punct de
X Y
Pag.8/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
delimitare perimetru
1 486265.64 298127.56
2 486327.40 298103.57
3 486314.26 298086.70
4 486311.68 298081.77
5 486308.77 298078.86
6 486300.30 298070.37
7 486288.50 298063.25
8 486262.18 298051.10
9 486245.63 298045.17
10 486228.85 298044.07
11 486216.63 298046.78
12 486204.96 298053.01
13 486201.58 298054.40
14 486197.10 298054.81
15 486187.00 298074.85
16 486183.63 298088.05
17 486190.86 298098.68
18 486186.45 298114.43
19 486175.28 298122.13
20 486165.84 298131.90
21 486171.82 298141.37
22 486183.99 298154.27
23 486187.04 298172.46
24 486183.89 298186.68
25 486189.01 298208.17
26 486200.52 298217.50
27 486203.72 298238.28Pag.9/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
28 486226.70 298271.33
29 486296.82 298247.71
30 486317.86 298240.63
31 486312.84 298231.72
32 486300.39 298209.66
33 486291.89 298189,61
34 486281.15 298166.40
35 486268.15 298133.97
S = 22.264 mp
În cadrul acestei suprafete, S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj are
intentia de a exploata în carieră, în baza unor permise de exploatare anuale si
succesive, eliberate de către ANRM Bucuresti, andezit industrial si de constructie.
Perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM
Bucuresti cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus în
limitele perimetrului concesionat si este delimitat de următoarele coordonate topografice
(în sistem STEREO 1970):
Număr punct de delimitare perimetru
Coordonate (sistem STEREO 70)
X Y
1 486 261 298 052
2 486 237 298 133
3 486 263 298 258
4 486 232 298 269
5 486 195 298 189
6 486 194 298 114
7 486 202 298 055
8 486 217 298 047
9 486 228 298 045
Pag.10/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
10 486 245 298 046
Suprafaţa totală a acestui perimetru este de 10.425 m2, rotunjit 10.000 m2.
Pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru se va amenaja drumul
comunal existent (DC 112) până în localitatea Cosevita, drum care străbate extravilanul
dintre localitătile Pietroasa si Cosevita, astfel ca această activitate să nu afecteze
locuitorii şi casele apartinătoare acestor localităti.
Lungimea drumului existent care va fi amenajat va fi de cca. 4,5 km cu o lăţime
de minim 6 m. La construcţia drumului se va folosi materialul rezultat din decopertarea
resurselor de andezit industrial si de constructie si/sau material extras din carieră
nealterat.
Pe măsură ce exploatarea avansează, este necesar să se amenajeze căi de
acces la fiecare treaptă de exploatare.
Având în vedere panta versantului şi gabaritul vehiculelor ce vor circula pe
aceste drumuri, se vor avea în vedere următoarele condiţii:
panta drumului să nu depăşească 10%;
lăţimea drumului să nu fie sub 6 m.
Acest drum care se va amenaja – DC 112 si care va face legătura cu DN 68A va
avea o suprafată de 27.960 m2 fi delimitat de următoarele coordonate în sistem STEREO
1970:
1 486249.781
298046.01
9
2 486266.202
298051.21
0
3 486285.107
298058.17
1
29 486686.202
298258.42
9
30 486716.149
298260.11
8
31 486729.985
298253.88
5
43 487006.621 298172.91
Pag.11/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
6
44 487052.020
298170.58
6
45 487138.902
298128.28
5
71 488229.520
298413.24
8
72 488249.884
298406.72
5
73 488268.621
298405.91
0
94 489001.349
298209.10
2
95 489017.548
298194.93
5
96 489072.301
298145.63
8
97 489101.247
298114.32
4
124 489412.798
297818.19
0
125 489424.480
297807.06
6
126 489431.155
297799.49
6
139 489621.970
297595.15
1
140 489647.207
297581.74
6
141 489662.902
297571.83
6
142 489678.247
297568.82
6
Pag.12/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
169 489345.339
297901.76
8
170 489343.905
297911.45
8
171 489347.669
297928.32
7
193 489068.082
298141.36
3
194 489013.566
298190.44
7
195 488997.653
298204.36
4
196 488959.804
298230.60
2
238 487345.903
298042.21
5
239 487318.333
298056.01
3
240 487279.334
298075.21
1
241 487256.048
298087.42
1
273 486413.422
298158.70
2
274 486399.376
298152.99
0
275 486382.696
298147.71
7
286 486287.094
298052.50
8
287 486268.144
298045.53
1
288 486251.589 298040.29
Pag.13/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
8
Latimea 6 m
Lungimea 4.846 m
Suprafata 27.960 m
Amplasamentul haldei de andezite alterate si dezagregate va fi delimitat de următoarele
coordinate:
11 486263.985
298054.85
7
12 486251.196
298092.80
5
13 486272.200
298101.44
3
14 486293.399
298089.18
3
15 486290.046
298068.13
0
Suprafata = 1250 mp
Amplasament haldei de depozitare a solului vegetal va fi delimitat de următoarele
coordinate:
16 486291.966
298068.29
8
17 486295.547
298089.55
7
18 486272.600
298102.85
6
19 486262.407
298111.20
4
20 486272.632
298122.45
3
21 486324.698
298103.13
8
Pag.14/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
22 486308.751
298081.90
4
Suptafata = 1250 mp
Amplasament halda de depozitare temporară a materialului excavat va avea următoarele
coordinate:
23 486189.270
298162.83
5
24 486194.650
298162.76
4
25 486194.000
298114.00
0
26 486201.689
298057.29
5
27 486200.268
298057.19
3
28 486191.804
298075.19
9
29 486193.208
298096.51
5
30 486192.593
298109.56
9
31 486187.893
298116.70
1
32 486168.807
298132.34
5
33 486174.357
298139.76
2
34 486186.171
298152.21
4
Suprafata = 920 mp
2. PROCESE TEHNOLOGICEPerimetrul temporar de exploatare Pietroasa Nord are o formă geometrică
trapezoidală, fiind delimitat de 10 puncte topografice materializate în fişa perimetrului Pag.15/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
temporar de exploatare anexată prezentei documentaţii. În cadrul perimetrului, cotele
sunt cuprinse între + 286 m şi + 328 m. Vatra carierei va fi situată la cota + 290 m.
Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 1,00 ha - adică 0,010 km2, având limita de adâncime la cota + 290 m. În perimetrul temporar de exploatare
PIETROASA NORD, jud. Timiş s-a preconizat ca se gaseste o cantitate de 245.600 tone de resurse de andezite industriale şi de construcţie exploatabile, din care se
solicită la exploatare 200.000 tone. Resursele astfel evaluate au un caracter informativ.
a) Lucrări de deschidere
La ora actuala, accesul în perimetru se face pe drumul comunal existent, care
urmăreşte cursul văii Bega Poieni, până la confluenţa cu valea Slăveasca şi apoi pe un
drum comunal până în vatra carierei. Astfel, se poate considera că resursele estimate
de andezite industriale şi de construcţie sunt în întregime deschise. Pe perioada de
valabilitate a permisului de exploatare, accesul la resursele de andezit industrial si de
constructie se va face pe drumul comunal existent (DC 112) - care trece prin partea
sud-vestică si nordică a perimetrului şi care face legătura cu drumul national (DN 68 A)
în localitatea Cosevita.
Pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru, se va amenaja
drumul comunal existent (DC 112) până în drumul national (DN 68 A ) Lugoj-Deva.
Drumul nou amenajat va avea o lungime de cca. 4.500 m, o lăţime minimă de 6 m şi va
fi pietruit, folosindu-se materialul steril (andezit industrial si de constructie alterat si
nealterat) care va fi obţinut, în cea mai mare parte, din decopertare resurselor de
andezit industrial si de constructie. De asemenea, prin partea vestică a carierei
proiectate, va trebui executat un drum de acces la treapta superioară şi o tranşee de
acces la aceasta. Astfel, se poate considera că resursele din perimetru nu sunt
deschise decât partial.
În perioada în care se vor desfăşura lucrările de exploatare va fi necesară
întreţinerea permanentă a drumului de transport pentru a fi asigurat accesul şi
transportul produselor miniere în condiţii optime.
b) Lucrări de pregătire (descopertare)
Pe cca. 8.000 m2 din suprafaţa perimetrului de exploatare solicitat se va realiza
descopertarea. Astfel, că va rezulta un volum de decopertă de:
- sol vegetal: 8.000 m2 x 0,5 m = 4.000 m3
Pag.16/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
- andezite industrial si de constructie alterate şi dezagregate: 8.000 m2 x 0,5
m = 4.000 m3
Total sol vegetal si andezite alterate si dezagregate…… 8.000 m3
Îndepărtarea stratului de sol vegetal se va face separat cu ajutorul buldozerului,
prin împingere în grămezi care apoi vor fi transportate la halda de steril pentru sol
vegetal care va fi amenajată în afara perimetrului, astfel încât să nu se imobilizeze
resursele calculate în interiorul limitelor perimetrului. Halda pentru sol vegetal va fi
amplasată imediat în apropierea perimetrului spre nord si va avea o suprafată de 1.250
m2. Înăltimea maximă a haldei va fi de 3,8 m. Amplasamentul acestei halde este
prezentat pe anexa grafică iar coordonatele de delimitare ale acesteia sunt prezentate
atasat pe suport magnetic, în sistem STEREO 1970 si sub formă de tabel excel.
Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafaţă de cca. 1.250
m2, cu laturile de aproximativ 54 x 23 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 3,8 m, iar
unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Pentru asigurarea unei stabilităţi mai mari a
depozitului de sol se recomandă:
asigurarea unei înfrăţiri cât mai bune a materialului depus cu terenul de
bază prin brăzdarea cu buldozerul a păturii superficiale de sol vegetal;
materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va
fi de 25o, maxim 30o;
asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de şiroire.
Halda de sol vegetal va trebui păstrată, consolidată si întretinută până la finele
exploatării, urmând ca apoi solul vegetal să fie transportat si depus pe taluzurilor,
bermele si vetrele finale ale carierei. Coperta de andezit industrial si de constructie
alterate şi dezagregate va fi îndepărtată cu ajutorul buldozerului sau va fi excavată cu
un excavator cu cupa inversă. Halda pentru roci alterate si dezagregate (andezit
industrial si de constructie) va fi amplasată imediat în apropierea perimetrului spre nord
si va avea o suprafată de 1.250 m2. Înăltimea maximă a haldei va fi de 4,0 m.
Pentru asigurarea unei stabilităţi mai mari a depozitului de rocă alterat se
recomandă:
asigurarea unei înfrăţiri cât mai bune a materialului depus cu terenul de
bază prin brăzdarea cu buldozerul a păturii superficiale a suprafetei de
depunere;
Pag.17/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va
fi de 25o, maxim 30o;
asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de şiroire.
Materialul depozitat în halda de andezit alterat si dezagregat va fi folosit, pe toată
perioada de exploatare pentru construirea si întretinerea căilor de acces la zăcământ.
Ea va avea asadar o functionalitate temporară. Pe perioada de functionalitate, această
haldă va fi consolidată si întretinută în asa fel încât să-i fie asigurată stabilitatea si să nu
influenteze cursurile de apă din cadrul zonei. Decopertarea se va realiza în extinderea
drumului de acces existent dinspre limita sudică, sud-vestică si nordică a perimetrului.
Aceste lucrări vor devansa lucrările de exploatare, astfel încât să se asigure
continuitatea exploatării.
c) Lucrări de exploatare
Exploatarea resurselor minerale de andezite industriale şi de construcţie se va
efectua prin metoda specifică exploatărilor miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea
mecanică cu ajutorul explozivilor după operaţiunile de perforare – puşcare”.
Exploatarea andezitelor industriale şi de construcţie se va efectua în două
treapte, cu următorii parametri geometrici:
înălţimea medie a treptei = 15 m;
lăţimea medie a bermei de lucru = 6 -10 m;
unghiul de înclinare maximă a taluzului = 60o.
Derocarea materialului din masiv se va realiza prin puşcare cu explozivi.
Perforarea găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj rotopercutantă,
diametrele optime ale găurilor trebuind să fie cuprinse între 90 -112 mm. După poziţia
lor, găurile de puşcare pot fi:
frontale – executate de sus în jos (vertical sau paralel cu taluzul);
de bază – executate la baza frontului carierei.
Pentru asigurarea unui volum mediu lunar de rocă excavat conform
programului prevăzut în permisul de exploatare şi ţinând cont de caracteristicile
geometrice ale carierei, se vor putea calcula parametri de puşcare în cazul masivului cu
două suprafeţe libere, găuri înclinate, amplasate pe mai multe rânduri. Parametri de
bază ai amplasării găurilor de sondă sunt: linia de rezistenţă la vatră (W t); distanţa
dintre găurile de pe rând (a) şi între rândurile de găuri (b); adâncimea Lg.
Pag.18/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Linia de rezistenţă la vatră ( t )
Formula de calcul este:
t=
unde:
p – capacitatea de încărcare a unui metru de gaură de sondă
q – consumul specific de exploziv
m – distanţa relativă dintre găuri (m = 0,8 – 1,6)
h – înălţimea treptei
Lg – lungimea găurii de sondă
Capacitatea de încărcare (p)
p = 0,785 d2 Δ kg/dm3
- d – diametrul găurii de sondă (92 mm)
- Δ – densitatea de încărcare (900 kg/m)
p = 0,785 x 0,0922 x 900 = 5,98 ~ 6 kg/m
Consumul specific de exploziv (q)
q = 0,000175γ
γ = greutatea volumetrică a rocii, pentru andezite γ = 2670 kg/m3
q = 0,000175 x 2670 = 0,4672 kg/m3
Distanţa relativă dintre găuri (m)
m = 1,66 – 0,066 f, în care f = 10
m = 1,66 – 0,066 x 10 = 1,0
Lungimea găurii de sondă (Lg)
Lg = lg + lsub [m]
lsub - lungimea subadâncirii
l sub = ( 15 – 17) d
l sub = 17 x 0,092 = 1,564 m
lg = [m]
lg = = 21,16 m
Lg = 21,16 + 1,564 = 23 m
Deci, înlocuind vom avea:
t= = 4 m
Pag.19/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Wt = 4 m
Distanţa dintre găuri
a = (0,8 – 0,9) Wt = 0,85 x 4,0 = 3,4 m
Distanţa dintre rândurile de găuri
b = (0,6–0,7) Wt = 0,7 x 4,0 = 2,8 m
Lungimea burajului
Lbur = 0,75 x Wt = 0,75 x 4,0 = 3 m
Cantitatea de exploziv pe gaură de sondă
Q = q x a x Wt x h
Q = 0,4672 x 3,4 x 4,0 x 15 = 99,96 kg/gaură
Alegerea schemei de amplasare a găurilor de sondă
Având în vedere amplasarea perimetrului în apropierea unui drum comunal şi a
cursului văii Slăveasca, pentru diminuarea efectelor puşcării şi producerii de trepidaţii
foarte mici, precum şi pentru împrăştierea foarte mică a materialului dislocat şi o bună
mărunţire a acestuia, se recomandă folosirea unei scheme de puşcare a găurilor sub
formă pătratică pe trei rânduri cu sâmbure frontal.
De asemenea, se recomandă folosirea unei scheme de puşcare alternativă,
rezultând efecte seismice mai mici deoarece întreaga cantitate de exploziv va fi puşcată
în două-trei trepte de întârziere, iar granulaţia materialului este mai uniformă.
Supragabariţii rezultaţi se vor sparge, prin puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de
mînă scurte, executate cu perforatorul.
În cazul în care, în urma puşcării găurilor de sondă, frontul rămâne netaluzat la
un unghi de 70o, sau se creează tumbe sau denivelări, acestea se vor corecta printr-o
nouă puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de mină obişnuite.
Operaţiunile de perforare – puşcare a masei miniere se vor efectua de către
societăţi comerciale atestate în domeniu, respectiv în manipularea şi folosirea
explozivilor, în baza unor contracte ferme pentru executarea de lucrări. Materialul
excavat se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat cu mijloace auto
proprii ale societăţii la locurile unde va fi utilizat în stare brută sau în depozitul temporar
din care se va prelua apoi pentru prelucrare.
Operaţiunile de împuşcare se vor efectua cu o frecvenţă de una la trei luni.
Cantitatea medie de exploziv utilizată la o puşcare va fi de 3.000 kg amfodet, 300 kg
riogel, 200 kg elexit, 50 bucăţi capse şi 20 bucăţi conectori.
Pag.20/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Lucrările de puşcare se vor efectua cu societăţi comerciale atestate şi cu
personal autorizat pentru astfel de lucrări care vor transporta si manipula întreaga
cantitate de exploziv care se va folosi la o puscare. Gazele rezultate in urma detonarii
materialelor explozive care vor fi utilizate sunt compuse, in general, din CO2, CO, H2O,
H, O, CO4, C2H6, NH3. Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o
durata de timp foarte scurta. Nu exista instalatii de colectare si dispersie in atmosfera a
noxelor.
d) Haldarea materialului steril
În procesul de exploatare al andezitului industrial si de constructie din perimetru
va rezulta un volum de 4.000 m3 de sol vegetal şi cca. 4.000 m3 de andezit industrial si
de constructie alterate şi dezagregate. Întreaga cantitate de copertă formată din andezit
industrial si de constructie alterate şi dezagregate rezultată din decopertare va fi
utilizată la lucrările de amenajare şi întreţinere a drumurilor de exploatare care vor fi
folosite. Se estimează că aceasta va fi depozitată temporar într-o haldă de steril cu o
suprafaţă de 1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca.
4,0 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajată separat de cea
de sol vegetal şi în afara perimetrului de exploatare instituit.
Depozitele de sol vegetal şi andezit industrial si de constructie alterate şi
dezagregate vor fi amenajate în stive care vor avea o formă geometrică cu suprafeţele
netede ale unghiului de taluz. Elementul de bază în construcţia haldelor de sol vegetal
şi rocă alterată, îl va constitui platforma de depunere, care trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe:
să aibă înclinarea longitudinală şi transversală pentru scurgerea naturală
a apelor de suprafaţă şi subterane;
să aibă un acces corespunzător la căile de transport;
să fie supraînălţată faţă de terenul de exploatare, pentru protecţia
împotriva inundaţiilor.
Exploatarea resurselor de andezite industriale şi de construcţie din perimetrul
PIETROASA NORD se va efectua în conformitate cu “Normele privind exploatarea
raţională şi protecţia zăcămintelor”, “Normele specifice privind exploatările miniere la zi”
şi „Normele privind protecţia muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în
cariere, cu mijloace mecanice”.
În acest sens, se va avea în vedere ca:
Pag.21/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
lucrările de exploatare să fie executate conform metodei de exploatare
prevăzute, astfel încât să se asigure extragerea maximă a resurselor
la calitatea stabilită, obţinerea unei mase miniere care să corespundă
calitativ şi să răspundă necesităţilor;
să fie respectate întocmai caracteristicile proiectate ale taluzurilor şi
bermelor de exploatare;
să fie luate toate măsurile pentru protejarea frontului de exploatare
împotriva avariilor;
să fie luate toate măsurile pentru prevenirea surpărilor şi alunecărilor
de piatră şi de teren;
să fie respectate limitele perimetrului de exploatare aprobat. În acest
sens, S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va avea obligaţia de
a delimita, prin borne fixe, perimetrul de exploatare aprobat.
În procesul de decopertare, extracţie, încărcare şi transport al rocilor prezente în
cadrul perimetrului se estimează că vor fi folosite următoarele utilaje:
un buldozer S 1500;
două autobasculante;
un excavator cu cupa inversă;
un încărcător frontal – tip Wola.
statie concasare sortare Parker capacitate finita 191 tone/ora, capacitate
buncar 30 tone, alimentator pana la 270 t/ota, banda transportoare 800
mm x 18 m, concasor cu con tertiar CP1350 Coneranger, unitate de
sortare semifixa SF1864 B si banda transportoare 500 mm x 15 m.
In cadrul statiei de concasare se vor utiliza urmatoarele utilaje:
CONCASOR MOBIL CU CON C 38Motor
CAT C9
Putere (CP) 350
Turatie motor (rpm) 1900
ConcasorTelsmith C44
Diametrul bol (interior) 914 mm
Fanta minima lucru cu blindaje F-fine 10 mm
Fanta minima lucru cu blindaje C-X-Grosiere 25 mm
Pag.22/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Capacitate concasor (functie de setare si material) 80 - 260 to/ora
Dimensiune maxima alimentare (functie de blindaj) 44 - 160 mm
Sistem unic anti-spin
Sistem alimentare cu bandaLatime banda alimentare 1050 mm
Lungime deschidere alimentare 800 mm
Actionare hidraulica
Buncar alimentareLatime 2200 mm
Lungime 3640 mm
Volum buncar 5 m3
Blindat cu Hardox 6 mm
Banda transportoareInaltime de stocare 3230 mm
Latime banda 1050 mm
Sistem hidraulicFCV - cu control de compensare a presiunii
Debit hidraulic total 660.4 l/min
Rezervor ulei hidraulic 1200 l
Sisteme de sigurantaPuncte exterioare de reglare a benzilor
Dispozitive de gresare exterioare
Sistem de oprire de urgenta a motorului
Sirena de start 10 sec.
Dimensiuni de gabaritLungime de transport 14,9 m
Latime de transport 2.50 m
Inaltime de transport 3,40 m
Greutate operationala 38 000 Kg
Sistemul de deplasareDeplasare pe senile (telecomanda prin cablu)
Dimensiuni senile (L x l x h) 3400 x 400 x 817 mm
Motor hidraulic O&K F55
Vitexa de deplasare maxima 1,5 km/h
Pag.23/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
STATIE MOBILA 3 ETAJE S 190 3D - PE SENILECod model: S 190 3D - PE SENILE
MotorC 4.4 ACERT
Putere (CP) 127
Numar cilindri 4
Sistemul de sortareNumar de sorturi obtinute 4
Capacitate buncar alimentare 8,01 m
Gratarul buncarului de alimentare comandat prin telecomanda
Ciurul vibrator - sprijinit pe doi rulmenti de mare rezistenta
Dimensiunea I-lui etaj 6100 mm x 1524 mm
Dimensiunea II-lea etaj 6100 mm x 1524 mm
Dimensiunea III-lea etaj 5490 mm x 1524 mm
Dimensiuni site metalice pe etaje
4x4, 8x8, 16x16 mm
Control hidraulic al unghiului de inclinare al ciurului vibrator 20-30 grade
Sistemul de benzi transportoareBanda alimentare din buncar 1200 mm
Banda alimentare ciur 1050 mm
Banda de evacuare, pliabila 1200 mm
Benzi laterale evacuare, pliabile 800 mm
Benzi laterala evacuare, pliabila 650 mm
Sistem hidraulicFCV -cu control de compensare a presiunii
Debit hidraulic total 289 l/min
Rezervor ulei hidraulic 630 l
Sisteme de sigurantaPuncte exterioare de reglare a benzilor
Dispozitive de gresare exterioare
Sistem de oprire de urgenta a motorului
Dimensiuni de gabaritLungime de transport 17,16 m
Latime de transport 3 m
Pag.24/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Inaltime de transport 3,45 m
Greutate operationala 36500 Kg
Sistemul de deplasareDeplasare pe senile (telecomanda prin cablu)
Dimensiuni senile (L x l x h) 2920 x 500 x 739 mm
Motor hidraulic Rexroth 63
Vitexa de deplasare maxima 1,32 Km/h
După concasarea şi sortarea rocii, în cadrul staţiei se vor obţine următoarele
sorturi granulometrice:
sort 0 - 7 mm;
sort 7 - 25 mm;
sort 25 - 40 mm;
sort 40 - 63 mm.
Materialul astfel sortat va fi valorificat direct de către societate la diverse lucrări
de drumuri pe care le va executa sau va fi valorificat la terţi beneficiari.
Din rezerva industrială care va fi extrasă (200.000 tone de andezite industriale şi
de construcţie) se prelimină a se valorifica în stare brută 40.000 tone, iar 160.000 tone
se vor supune prelucrării (concasării şi sortării). În procesul de prelucrare, se prelimină
o pierdere de cca. 5.000 tone (3 %). Astfel, se prelimină obţinerea unei cantităţi 155.000
tone piatră concasată şi sortată, care va fi utilizată la construirea şi reabilitarea
drumurilor din zonă sau va fi valorificată la terţi beneficiari.
2.1. Alimentarea cu agent termicNu este cazul in acest proiect.
2.2. Utilizarea terenului in alternativa aleasaPerimetrul temporar de exploatare a andezitului industrial si de constructie
PIETROASA NORD este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Ruscă, respectiv
în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord (amonte) de limita
comunei Pietroasa, judeţul Timiş. Distanţa faţă de albia minoră a pârâului variază între
7 m – 30 m.
Perimetrul temporar de exploatare are o formă geometrică trapezoidală, fiind
delimitat de 10 puncte topografice materializate în fişa perimetrului temporar de
Pag.25/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
exploatare anexată prezentei documentaţii. În cadrul perimetrului, cotele sunt cuprinse
între + 286 m şi + 328 m. Vatra carierei va fi situată la cota + 290 m.
Suprafaţa perimetrului temporar de exploatare este de 1,00 ha - adică 0,010 km2, având limita de adâncime la cota + 290 m.
Terenul, cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafată de 22.264 m2, este
concesionat de către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul Local al
Primăriei Pietroasa pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Contractul de concesiune
nr. 937/18.07.2011.Amplasamentul este situat in versantul stâng al pârâului Valea
Slăvească, respectiv in versantul drept al paraului Valea Podului. Cele doua paraie
reprezinta vai torentiale, necodificate din punct de vedere hidrografic, cu debit foarte
variabil si uneori secate. Paraul Valea Podului se descarca in paraul Valea Slaveasca,
iar acesta se descarca in raul Bega-Poeni intr-o sectiune situata in intravilanul satului
PietroasaDistanţa dintre perimetrul carierei si albia minoră a pâraielor variază intre 7 m
si 30 m.Vecinătăţile perimetrului sunt:
satul Pietroasa situat la circa 750 m spre sud;
pârâul Valea Slăvească in partea vestică;
pârâul Valea Podului in partea sudică;
păşune împădurită, păşune si livada in partea nordică şi estică.
Perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM Bucuresti
cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus în limitele
perimetrului concesionat si este delimitat de următoarele coordonate topografice (în sistem
STEREO 1970):
Număr punct de delimitare perimetru
Coordonate (sistem STEREO 1970)
X Y
1 486 261 298 052
2 486 237 298 133
3 486 263 298 258
4 486 232 298 269
5 486 195 298 189
6 486 194 298 114
7 486 202 298 055
Pag.26/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
8 486 217 298 047
9 486 228 298 045
10 486 245 298 046
Suprafaţa totală a acestui perimetru este de 10.425 m2, rotunjit 10.000 m2.
Terenul pe care sunt proiectate a se desfăsura activităţile miniere de exploatare
a andezitului industrial si de constructie aparţine domeniului agricol. Suprafata
perimetrului temporar de explotare este de 0,010 kmp.
2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului
2.3.1. Prevederi ale P.U.G.Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent
perimetrului fiind in extravilan, la 750 m de satul Pietroasa.
2.3.2. Modernizarea circulaţiei Accesul în zonă se poate realiza astfel:
pentru transport personal - din şoseaua naţională 68 A Lugoj - Deva până în
localitatea Coşava, apoi spre dreapta, pe drumul judeţean DJ 684 până la
intrarea în localitatea Româneşti (cca. 2,5 km). De aici, spre stânga se desprinde
drumul comunal pietruit care urmăreşte malul drept al pârâului Bega Poieni, până
în centrul comunei Pietroasa, de unde apoi în amonte pe valea Slăveasca pe
cca. 1.500 m. Acest drum este partial pietruit fiind în cele mai multe cazuri din
pământ;
pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru, se va amenaja
drumul comunal existent (DC 112) până în localitatea Cosevita, drum care
străbate extravilanul dintre localitătile Pietroasa si Cosevita, astfel că această
activitate să nu afecteze locuitorii şi casele apartinătoare acestor localităti.
Lungimea drumului existent care va fi amenajat va fi de cca. 4,5 km, cu o lăţime
de minim 6 m. La construcţia drumului se va folosi materialul rezultat din
decopertarea resurselor de andezit industrial si de constructie si/sau material
extras din carieră nealterat. Pe măsură ce exploatarea avansează, este necesar
să se amenajeze căi de acces la fiecare treaptă de exploatare. Având în vedere
panta versantului şi gabaritul vehiculelor ce vor circula pe aceste drumuri, se vor
avea în vedere următoarele condiţii:
Pag.27/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
panta drumului să nu depăşească 10%;
lăţimea drumului să nu fie sub 6 m.
2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul Alimentarea cu gaze naturale - nu este cazul.
Alimentarea cu energie electrica – nu este cazul.
Alimentarea cu apa potabila – nu este cazul.
Telefonie - nu este cazul.
2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect sunt cuprinse in tabelul urmator
Parametru (unitatea de masura)
Tehnici alternative propuse de titular
Consumuri /Emisii Cantitati/an
kW
Cariera pentru extractia
andezitului industrial
energie electrica -
tone andezit industrial 200.000
kg deseuri menajere 0,306
2.6. Activitati de dezafectare Nu este cazul.
3. DESEURISurse si tipuri de deseuriIn incinta amplasamentului se identifica urmatoarele categorii de deseuri
rezultate ca urmare a activitatii desfasurate:
deseuri menajere;
deseuri tehnologice.
Deseuri menajere
Deseuri menajere – total angajati 5
5 persoane*0.306 kg/zi persoana =1,53 kg/zi
= 306 kg/an
Unitate Productie/zi
Personal nr. 5
Deseuri menajere kg/zi 1,53
Pag.28/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
tone/an 0,306
Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile
personalului sunt colectate in pubele menajere, fiind preluate de operatorul de
salubritate al Primariei Pietroasa in baza contractului incheiat si transportate la locul de
depozitare al deseului menajer. Transportul deseurilor de pe amplasament se
realizeaza de catre prestator, cu mijloace de transport adecvate care nu permit
imprastierea lor.
Deseuri tehnologice (cantitatile sunt aproximative)
Prin exploatarea andezitului au fost facute urmatoarele lucrari si s-au obtinut
urmatoarele deseuri tehnologice:
sol vegetal
Va rezulta un volum de decopertă de 4.000 mc. Îndepărtarea stratului de sol
vegetal se va face separat cu ajutorul buldozerului, prin împingere în grămezi care apoi
vor fi transportate la halda de steril pentru sol vegetal care va fi amenajată în afara
perimetrului, astfel încât să nu se imobilizeze resursele calculate în interiorul limitelor
perimetrului. Halda pentru sol vegetal va fi amplasată imediat în apropierea perimetrului
spre nord si va avea o suprafată de 1.250 m2, cu laturile de aproximativ 54 x 23 m.
Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 3,8 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o.
roci alterate si dezagregate de andezit
Va rezulta un volum de roci alterate si dezagregate de andezit de 4.000 mc. Se
estimează că aceasta va fi depozitată temporar într-o haldă de steril cu o suprafaţă de
1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca. 4,0 m, iar
unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajată separat de cea de sol
vegetal şi în afara perimetrului de exploatare instituit, conform coordonatelor Stereo.
In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic
care prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii
acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu.
Datele sunt centralizate lunar, fiind apoi trimise anual Agentiei pentru Protectia Mediului
Timis. In baza ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB),
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, deseurile sunt clasificate
in functie de activitatea care le genereaza. Fiecare tip de deseu este definit in mod
individual printr-un cod.
Pag.29/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Conform articolului nr. 5 din Hotararea nr. 856/16.08.2002 deseurile generate la
cariera sunt incadrate in Anexa nr. 2 la capitolul ”deseuri rezultate de la exploatarea
miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si chimica a mineralelor”, dupa cum
urmeaza:
material de decopertare COD 01 04 99
pierderi de exploatare (roca alterata) COD 01 04 08
Nr. crt.
Tipul deseului Cantitate/luna Destinatie
1. Sol vegetal cca. 4000 mc la
decopertare
Refacerea suprafetelor de teren
afectate de procesul de excavare
2. Roca alterata 4000 mc Refacerea drumurilor de acces
De asemenea, in evidenta gestiunii deseurilor trebuie sa se indice si tipul de
stocare, modul de tratare, scopul tratarii, mijlocul de transport si destinatia deseurilor.
Aceasta evidenta trebuie obligatoriu tinuta de catre o persoana de la SC SORMIAUR
COMPANY SRL.
Denumire
deseu
Can
titat
ea p
reva
zuta
a f
i
gene
rata
Sta
rea
fizic
a
Cod
ul d
eseu
lui
Codul
privind
principal
a
proprieta
te
periculoa
sa*
Codul
clasif.
statist
ice***
Managementul deseurilor –
cantitatea prevazuta a fi
generata (t sau mc /an)
valorif
.
eliminat
a
Ramasa
in stoc
Material
decopertare
4.000
mc/an
solid 010499 nu - 4000 4000 0
Roca alterata 4.000
mc/an
solid 010408 nu - 4.000 4.000 0
Deseuri
menajere
1,53
kg/zi
solid 200301 nu - 0,306 0,306 0
In cadrul carierei nu sunt utilizate substantele toxice si periculoase. Conform
Decretului nr. 466/1979, privind regimul substantelor toxice, in cadrul viitoarei carieire
nu sunt detinute sau produse substantele prevazute in lista anexata la prezentul decret
Pag.30/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
si nici nu exista substantele farmaceutice cuprinse in Hotararea nr. 7/2003 (Separannda
sau Venena).
Actiunea de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor se va face cu ajutorul firmei
specializate cu care se va incheia un contract de prestari servicii. Acesta firma va
dispune de personal specializat in manevrarea explozibililor. De asemenea, explozibilul
necesar este aprovizionat de catre aceasta firma specializata. Pe amplasamentul
studiat nu se pastreaza si nici nu se depoziteaza explozibil.
4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. APA
4.1.1.Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului
4.1.1.1.HidrografiaDin punct de vedere hidrografic, zona proiectului se afla integral in bazinul raului
Bega care colecteaza apele din partea de nord-vest a muntilor Poiana Rusca. In
ordinea marimii, principalele bazine de drenare sînt cele ale vailor Bega Poienilor (Bega
Mica), Bega Luncanilor (Bega Mare), Apa Gladnei si Sarazul.
Bega Poienilor se numeste bratul drept al vaii Bega, care curge prin localitatile
Poieni, Crivina de Sus si Pietroasa. Valea descrie un cot mare prin care ocoleste zona
de platou Poieni - Farasesti. La circa 2 km amonte de Poieni, valea se ramifica în:
Valea Mare, care ocoleste Dâmbul Pascului, valea Sasa cu izvoarele la nord de vîârful
Rusca. De la Românesti pîna la Crivina de Sus, Bega Poienilor curge în extremitatea
nordica a reliefului muntos pe care-l separa de zona deluroasa situata între Curtea si
Ohaba. In amonte de Crivina de Sus, valea este sapata adînc în calcarele si dolomitele
din zona de platou a masivului, pe care-l strabate pîna la sud de Poieni, de unde
continua printre versanti cu pante accentuate pîna la culmea principala.
Principalii afluienti ai raului Bega Poienilor, a caror prezenta poate fi relevanta
pentru proiect sunt de dreapta: Homojdia, Nadraneasca si Icui.
4.1.1.2. Apa freaticaApa subterana cantonata in aluviunile grosiere de permeabilitate variabila (K=10 -2
- 10-1 cm/s) are regimul direct dependent de nivelul apei in raul Bega din imediata
vecinatate, astfel incat nivelurile hidrostatice coincid cu nivelurile raului Bega. Din
Pag.31/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
studiile facute rezulta ca apa subterana prezinta agresivitate tip carbonica fata de
betoanele simple si fata de betonul armat.
4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabilaBilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)
Pro
ces
tehn
olog
ic
Sur
sa d
e ap
a
furn
izor
Con
sum
tota
l de
apa
Apa prelevata din sursaRecirculata/
reutilizata
Obs
.
Tota
l int
rare
in s
tatie
Con
sum
men
ajer
Consum industrial
Apa
de
la p
ropr
iul o
biec
tiv
Apa
de
la a
lte o
biec
tive
Apa
sub
tera
na
Apa
de
supr
afat
a
Compensa
rea
pierderilor
in sist
circuit
inchis
Apa
subt
eran
a
Apa
de
supr
afat
a
NU ESTE CAZUL
Pentru angajatii din cariera, apa potabila va fi distribuita in sticle de plastic.
4.1.1.4. Managementul apelor uzatePe amplasamentul studiat nu se produc ape uzate. Pentru angajatii din cariera
va fi montata o toaleta ecologica.
4.1.2. Prognozarea impactului - SURSE POTENTIALE DE POLUARE scurgeri de ulei la utilajele de exploatare: excavatoare, incarcator frontal,
mijloace de transport auto, concasor, statie de concasare;
scapari de motorina la alimentarea utilajelor. Astfel, alimentarea cu
motorina a utilajelor mari se va face in amplasament, in timp ce
alimentarea cu motorina a mijloacelor de transport auto se va face la
statiile Peco;
scapari de ulei la schimbul de ulei la utilaje;
spargerea rezervorului de alimentare cu carburant (motorina) la utilajele
sau la mijloacele de transport auto;Pag.32/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
apa rezultată din ploi, care spală cariera şi drumurile de acces, antrenând
suspensiile provenite de pe treptele şi taluzurile carierei şi eventualele
scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi de la utilajele folosite.
In cariera, nu s-a prevazut amenajarea unei statii de carburanti sau amplasarea
unor rezervoare de stocare a acestora. Utilajele din cariera sunt alimentate cu motorina
cu ajutorul unei cisterne speciale dotata cu recuperatoare de COV-uri. Aceasta cisterna
poate fi inchiriata de la firme specializate sau poate fi cisterna proprie si este prevazuta
cu dispozitive speciale de alimentat motorina, in vederea prevenirii scurgerilor pe sol.
Pentru reducerea unor astfel de riscuri, întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi
alimentarea cu combustibil se vor efectua numai în locurile special amenajate în acest
scop şi numai de către personal instruit. Reviziile şi reparaţiile utilajelor sau instalaţiilor
se vor face periodic, conform graficelor şi specificaţiilor tehnice, numai la ateliere
specializate. Reparatiile accidentale se desfasoara deasupra unei tavi din tabla cu
perete de minim 20 cm, care sa nu prezinte scurgeri.
Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale
absorbante şi apoi se va îndepărta porţiunea de rocă contaminată care va fi depozitată
în locuri special amenajate care să nu vină în contact cu apele pluviale. Se propune ca
diferitele reparatii accidentale sa se faca deasupra unei tavi din tabla cu dimensiunea
minima de 1 m x 1m x 0,20 m din tabla care sa nu aiba scapari.
Apele pluviale din carieră, se vor scurge liber, datorită pantelor create, în vatra
carierei şi se vor infiltra, în marea lor majoritate în subsol. Apele care vor spăla
suprafaţa carierei, vor fi încărcate cu particule în suspensie, rezultate din activităţile de
exploatare care nu constituie surse de poluare pentru subsol sau pentru apele
subterane. Doar accidental, acestea pot fi afectate de produsele petroliere rezultate din
posibilele accidente tehnice sau manevrarea necorespunzătoare a lor.
La limita perimetrului de exploatare va fi necesar să se amenajeze un şanţ de
gardă pentru preluarea apelor pluviale care vor spăla suprafaţa de exploatare şi care să
le dirijeze apoi spre un decantor care va fi amenajat la nivelul vetrei carierei. Traseul
acestui şanţ de gardă va urmări limita stabilită a perimetrului de exploatare, iar la partea
lui finală se vor amenaja filtre naturale din piatră spartă.
4.1.3. Masuri de diminuare a impactuluiPentru evitarea infestarii si a degradarii panzei freatice va trebui sa se respecte
urmatoarele:
Pag.33/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
metodologia de exploatare;
limita de exploatare;
sensul de avansare al exploatarii;
folosirea de material absorbant in cazul scaparilor accidentale de carburanti.
Modul de actionare, in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui
eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a solului si panzei freatice, este
urmatorul:
Persoana care observa fenomenul (mecanici deserventi utilaje) anunta imediat
conducerea unitatii si se iau masuri imediate:
eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul
sistarii ei prin efectuarea reparatiilor curente care au cauzat scurgerile
de ulei sau motorina;
limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;
indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante.
pentru situatii ce nu pot fi remediate la fata locului, se dispune si se
asigura transportul utilajelor in baze specializate de reparatii.
In momentul aparitiei unei scurgeri de carburant sau ulei, pe sol se imprastie
materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.
Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca
ploile sa antreneze poluantii pe versantul care se exploateaza.
Punctele critice din cariera de unde pot proveni poluari accidentale sunt urmatoarele:
Locul de unde poate
proveni poluarea
accidentala
Cauzele posibile ale poluarii
Poluanti potentiali
Denumirea Obs.
Zona perimetru de
exploatare
scapari de ulei la utilaje
spargere rezervor
combustibil utilaje
ulei motor
motorina
Poluarea accidentala este indirecta, atat pentru panza freatica, cat si pentru sol
in zona exploatare. Ea poate fi produsa prin antrenare de poluanti (ulei si motorina) prin
apele meteorice.
Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru
platforma utilaje este redat in tabelul de mai jos:
Pag.34/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Nr. crt.
Masura sau lucrarea Scopul Responsabilitati
1
Verificarea zilnica a
utilajelor
Evitarea scurgerii
de ulei, motorinaMecanici utilaje
2
Alimentarea ingrijita cu
motorina din canistre
metalice a utilajelor
Evitarea scurgerii
motorinaMecanici utilaje
3
Executarea schimbului de
ulei ingrijit
Evitarea scurgerii
de uleiMecanici utilaje
4
Interdictie reparatii utilaje pe
suprafata
Evitarea scurgerii
de uleiMecanici utilaje
5
Interdictie spalare utilaje si
mijloace de transport auto
in amplasamentul studiat
Evitare poluare Seful de cariera
La constatarea unei poluari accidentale, se procedeaza la indepartarea solului
afectat, mecanic sau manual, pe suprafata si adancimea afectata, prin executia de
sapaturi manuale, adunarea materialului in gramezi, incarcarea manuala in mijloace de
transport auto si transportul materialului la o societate autorizata pentru neutralizare.
Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca ploile sa
antreneze poluantii.
Utilajele sunt proprietatea S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. si sunt in
permanenta pe perioada de exploatare, in zona de amplasare a carierei. In cazul
aparitiei unei poluari accidentale, se va folosi materialul absorbant care va fi achizitionat
in prealabil.
Pentru reducerea cantităţii de suspensii transportate de apele pluviale, se
recomandă amenajarea, la baza fiecărei trepte, a unui şanţ de gardă, prevăzut la partea
finală cu filtre de piatră spartă, care să preia apele pluviale care spală această suprafaţă
şi să le dirijeze spre un decantor cu două compartimente, amplasat în partea sud-
vestică a perimetrului şi apoi spre pârâul Slăveasca situat la limita vestică a
perimetrului. Înaintea deversării în emisar, aceste ape vor trebui descărcate de
eventualele produse petroliere cu ajutorul unui separator de produse petroliere,
urmărindu-se cu stricteţe lipsa totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului, conform NTPA
001/2005. Acest separator va fi folosit temporar şi se recomandă să fie metalic.
Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale absorbante
Pag.35/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Cansorb si baraje absorbante. Drumurile de acces din cariera, la halda de roca alterata
la halda de sol etc., vor fi prevăzute cu şanţuri, pe ambele laturi ale acestora. Se va
efectua rambleierea şi nivelarea urgentă a tuturor adânciturilor sau gropilor ivite in
incinta carierei, pentru prevenirea băltirii prelungite a apelor.
4.2. Aerul
4.2.1. Date generaleClima si calitatea aerului
Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga
diversitatea conditiilor naturale. Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis se
incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene.
Precipitatiile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati inregistrandu-se
vara. Climatul de campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente
submediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blande, cu veri secetoase. Aceasta zona
se afla la interferenta maselor de aer cu caracter continental, de origine vestica, care de
cele mai multe ori ajung aici cu un grad ridicat de continentalizare si a celor cu caracter
continental de origine estica, suferind in plus si invazia unor mase de aer cald sudice
care traverseaza Marea Mediterana. Pregnanta acestor tipuri de mase de aer
influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, putem vorbi despre o clima
temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult
sau mai putin accentuate pe anumite areale geografice. Datorita diversitatii mari a
reliefului, in aceasta zona s-au identificat o serie de topoclimate specifice, acestea
oglindindu-se fidel in conditiile pedogeografice si geobotanice.
Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepa.
Regimul climatic din localitatea studiata este urmatorul:
Temperatura temperatura medie anuala: 11.1°C;
temperatura medie lunara minima: + 0.0 °C, in ianuarie;
temperatura lunara maxima: + 20.2 °C, in iulie;
Precipitatiile regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 756,9 mm;
cantitatea medie lunara minima este 58,7 mm in ianuarie;
cantitatea medie lunara maxima este 98 mm in iulie.
Pag.36/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
VanturileVanturile dominante in aceasta regiune sunt in general pe directia NV-NE, cu o
pondere de cca 58%. Pe directia SV intensitatea vantului este de numai 16%.
Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui
surse de poluare a atmosferei sunt cele legate de exploatarea andezitelor.
Sursele de impurificare a atmosferei specifice sunt:
surse stationare nedirijate: datorita activitatii de exploatare a andezitelor, poluarea principala
care poate sa apara este poluarea cu praf, care poate sa apara la
manevrarea materialului mineral. Acest lucru este mai accentuat
atunci cand exista o intensificare a vantului. In perioadele foarte
calduroase, ar trebui ca materialul care se vehiculeaza sa fie
stropit cu apa pentru a nu se mai produce praf. In perioadele
foarte calduroase, ar trebui ca materialul care se vehiculeaza sa
fie stropit cu apa pentru a nu se mai produce praf. De asemenea,
se va produce praf si de la statia de concasare aflata pe
amplasament.
datorita activitatii de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor.
Prin detonarea incarcaturilor explosive (un kg de dinamita tip II) vor fi eliberati in
atmosfera urmatorii agenti poluatori:
oxid de carbon – 52 g/kg;
oxizi de azot – 26 g/kg;
COV – 0,7 g/kg;
H2S – 2,5 g/kg.
Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o durata de timp foarte
scurta, de cateva secunde. Tinand cont de cantitatile de exploziv folosite la o puscare,
se pot calcula emisiile de noxe, pentru o derocare sau pentru intreaga cantitate de roca
ce urmeaza a fi dizlocata in timp.
Gazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile,
cantitatile acestea fiind greu de cuantificat, ele depinzand de:
gradul de fisurare naturala a rocii;
materialul infiltrat intre fisurile rocii utile;
umiditatea naturala a rocii utile;
umiditatea atmosferei;
Pag.37/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
schema de amplasare a gaurilor;
modul de burare al gaurilor de mina.
Prin detonarea încărcăturilor explozive vor fi eliberate în atmosferă gazele de
explozie formate din oxizi de carbon, oxizi de azot, H2S, COV. Degajarea gazelor la
exploziile de derocare programate pentru dislocarea rocilor sunt surse de poluare fixe,
punctuale, iar cantităţile de emisii anuale sunt condiţionate de cantitatea totală de
material exploziv utilizat.
Exploziile sunt programate a fi executate la intervale rare de timp, la cca. 3 luni,
volumul de gaze degajat la fiecare explozie urmând a se dispersa foarte rapid. La
dispersia gazelor contribuie, atât efectul generat de explozie, cât şi circulaţia curenţilor
de aer.
Gazele de explozie vor fi însoţite de praful rezultat din derocarea rocii utile,
cantităţile acestea fiind greu de cuantificat. Debitul masic de pulberi emise va fi mai mic
decât prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor încadra în
prevederile STAS 9096/1998 (0,5 mg/m3).
Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibili plasaţi în găuri de foreză vor
prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică odată la
trei luni.
surse mobile – datorat traficului masinilor si utilajelor din cariera.
Calculul echivalarii emisiilor de noxe aferente traficului in cadrul carierei la o
functionare maxima s-a facut tinand seama de urmatoarele date:
masini intrate in cariera, maxim: 15-20
masini iesite din cariera, maxim: 15-20
timpul de mers in gol (stationare): 50 sec.
durata stationarii: < ½- 1 ore
Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel,
principalele noxe eliberate în atmosferă de către acestea, fiind cele rezultate din gazele
de eşapament, şi anume:
oxizi de azot (NOx);
oxizi de sulf (SOx);
monoxid de carbon (CO);
compuşi organici volatili (COV);
particule.Pag.38/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază în funcţie de numărul de
utilaje folosite, precum şi timpul de funcţionare al acestora. Asadar, consumul de
motorină la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare este de 50 l motorina/ora.
Concentraţiile poluanţilor eliberaţi, pentru cantitatea de un litru motorină consumată,
sunt considerate a fi de:
particule - 0,63 mg/l;
SOX - 4,25 mg/l;
HC (nearse) - 0,15 mg/l;
NOx - 0,58 mg/l;
aldehide - 0,10 mg/l;
CO - 0,35 mg/l;
Impactul produs asupra factorului de mediu aer se referă la cantităţile de noxe ce
se vor degaja în atmosferă, ca urmare a arderii combustibililor lichizi, folosiţi pentru
funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor.
Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului şi în imediata
lui vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales că,
în afara perimetrului, nu se prevăd ca posibile, efecte de sinergism.
Noxele emise în atmosferă, datorită funcţionării utilajelor sunt formate din
componenţi gazoşi şi pulberi în suspensie. Aceste emisii nu constituie o problemă
deosebită de impact asupra mediului, dacă se ia în considerare efectul de aerare şi
dispersie produs de circulaţia activă a aerului din zonă, limitarea timpilor de funcţionare
a utilajelor la strictul necesar şi întreţinerea utilajelor la parametri optimi. Concentraţiile
poluanţilor la sursă se vor putea încadra în limitele admise prin Ordinul MAPPM nr.
462/93.
Tinand seama de cele aratate mai sus si de factorii de emisie din metodologia
Corinair–Copert, au rezultat urmatoarele debite masice maxime orare ale principalilor
poluanti care pot fi evacuati in atmosfera din aceste surse mobile:
Denumirea surseiPOLUANT
Debit masic
Emisii poluante ale
autovehiculelor
Monoxid de carbon 57,50
HC (nearse) 29,30
Oxizi de azot 137,64
Pag.39/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Aldehide 22,42
SOx 39,02
Particule 113,32
Activitatile de transport ale produselor miniere, realizate de S.C. SORMIAUR
COMPANY S.R.L. LUGOJ, pot influenta prin urmatoarele:
mijlocele de transport vor avea capacitate considerabile si vor produce un
nivel mai ridicat de zgomote si vibratii;
prin circulatia mijloacelor de transport se vor emite in aer noxe rezultate prin
arderile combustibililor in motoarele termice.
Mijloacele auto, cu care va fi transportat andezitele sunt dotate cu motoare
Diesel si sunt masini noi sau aproape noi, intr-o stare foarte buna de functionare.
Cantitatile de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de
utilaje folosite, caracteristicile carburantului folosit, precum si de timpul efectiv de
functionare al acestora. Prezenta unei bune circulatii a aerului in zona pe tot parcursul
anului, permite aprecierea ca va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor
gazoase rezultate in urma proceselor de combustie in motoarele termice.
Esapamentele motoarelor trebuie sa fie dirijate prin constructie (conform
normelor europene in vigoare) la o inaltime de cca. 3 m si sa fie prevazute cu filtre
speciale de retinere, care in conditiile unei folosiri corecte, sa realizeze o epurare a
gazelor.
Toate motoarele termice, proiectate a fi folosite la exploatarea si transportul
substantei minerale utile, este obligatoriu sa corespunda noilor parametri europeni.
Ordinul nr. 462/1993, referitor la traficul rutier, precizeaza ca emisiile poluante ale
autovehiculelor rutiere se limiteaza prin conditiile tehnice prevazute la omologarea
autovehicolului. Aceasta operatiune se face la inmatricularea pentru prima data in tara a
tipului respectiv de masina. De asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la
inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii masinii in
Romania.
surse stationare dirijate - emisii din procese de combustie
Nu este cazul.
Pag.40/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
4.2.2. Prognozarea poluarii aeruluiPentru studiul dispersiei noxelor provenite, în atmosferă s-a folosit modelul
gaussian de dispersie. Detaliile legate de acest model de dispersie, precum şi de
programul de calcul utilizat, sunt prezentate în continuare.
Noţiuni teoretice privind dispersia poluanţilor în aer
Dispersia efectivă a poluanţilor gazoşi sau sub formă de particule fine evacuaţi în
atmosferă, în apropierea solului, depinde de procesele de amestec natural pe diferite
niveluri. În principal, turbulenţa aerului este consecinţa directă a mişcărilor convective
generate în stratul limită. Acesta este stratul care conţine aproximativ 10% din masa de
aer atmosferic, în care proprietăţile de curgere sunt determinate în parte de fiecare
aerodinamică a suprafeţei de sub el, dar şi de stratificarea densităţii aerului datorită
diferenţelor de temperatură, care apar deasupra solului, în primul rând, în cursul ciclului
zilnic al încălzirii şi răcirii acestuia, prin radiaţie, dar şi datorită circulaţiei aerului din
regiunile mai calde sau mai reci ale planetei. Stratul limită este adesea denumit şi
stratul de amestec sau stratul Eckman, datorită modificării sistematice a direcţiei de
mişcare cu distanţa de la limita stratului, analogică cu modificarea curenţilor oceanici
datorită vântului – studiată de Eckman.
Complexitatea şi variaţia mişcărilor turbulente în atmosferă au o influenţă directă
asupra naturii neuniforme a distribuţiei materialelor purtate de vânt. În această privinţă
sunt foarte importante dimensiunile relative ale mişcării şi volumul de aer peste care a
fost împrăştiat materialul, în fiecare moment. De asemenea, este importantă disfuncţia
între efectele de dispersie asupra materialului evacuat în atmosferă, sub forma unui
curent continuu staţionar şi efectele în cazul unei evacuări virtual instantanee a
materialului.
Creşterea volumului deasupra căreia este împrăştiată o anumită cantitate de
material în suspensie, a fost privit în mod convenţional, ca un proces de schimb analog
difuziei moleculare, dar la o scară mult mai mare, cu suprafeţe de aer în locul
moleculelor.
Curentul continuu sau “pana” de efluent ce iese poate fi privită ca o succesiune
de secţiuni elementare, care se comportă într-un fel ca norii individuali. Trebuie
specificat că masa de material continuu conţinută într-un asemenea element de pană,
de lungime dată paralel cu vântul, va fi invers proporţională cu viteza acestuia. Această
diluţie directă, de către vânt, apare în toate formulările teoretice pentru surse continue
Pag.41/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
punctiforme, având ca efect proporţionalitatea inversă dintre concentraţie şi viteza
vântului dintr-un jet.
Dispersia transversală şi verticală pentru o secţiune de pană (care reprezintă
celelalte două dimensiuni ale volumului în care este distribuită o cantitate dată de
material) cresc sub acţiunea proceselor de distorsiune pe scară mică şi din această
privinţă, dispersia penei bidimensionale este similară cu cea tridimensională din cazul
unui nor singular. O diferenţă importantă este aceea că secţiunile penei nu sunt
identice, ci deplasate neregulat datorită fluctuaţiilor mari în curent, rezultând o mărire
progresivă a frontului transversal de împrăţtiere a materialului. Astfel, concentraţia
medie produsă de o sursă punctiformă pe direcţia vântului, se diminuează nu numai cu
distanţa de la sursă, ci şi cu timpul de expunere.
Variaţia de temperatură cu înălţimea deasupra suprafeţei terestre, este definită
ca profilul temperaturii. În timpul unei zile calde, însorite, temperatura scade cu
înălţimea deasupra suprafeţei. După apus, în timpul unei nopţi senine, temperatura
suprafeţei scade rapid şi răceşte stratul adiacent, astfel că temperatura aerului creşte
rapid cu înălţimea deasupra suprafeţei, stabilind o inversiune.
Un interes special este acordat gradienrului vertical de temperatură, care apare
în mişcarea verticală a aerului (adiabatică). Acest gradient este definit ca descreşterea
temperaturii aerului într-un proces adiabatic uscat. Neglijând termenii inerţiali şi de
freacare datorită mişcării vertical încetinite, rezultă:
unde - variaţia presiunii cu înălţimea z
- masa specifică şi g – acceleraţia gravitaţională
Variaţia temperaturii cu înălţimea este:
pentru aer cu k =1, 4; R = 282, 2 J/ kg*K şi g = 9, 81 m/s2, rezultă:
Dacă temperatura atmosferei are un gradient vertical egal cu descreşterea
adiabatică a temperaturii de -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită neutră. Dacă
atmosfera are un gradient vertical mai mic decât -1,78 oF/100 m, atmosfera este
Pag.42/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
denumită instabilă şi dacă este mai mare decât -1,78 oF/100 m, inclusiv gradienţi pozitivi
caracteristici inversiei, este stabilă.
Curgerea atmosferei pe suprafaţa Pământului este în general de natură
turbulentă. Gradienţii de temperatură pe verticală, în atmosferă, accentuează turbulenţa
verticală dacă profilul temperaturii este instabil şi diminuează turbulenţa dacă profilul
temperaturii este stabil. În concordanţă cu aceasta, dispersia noxelor evacuate în
atmosferă este afectată nu numai de curentul mediu de aer (vânt), ci şi de descreşterea
temperaturii aerului în acel curent.
În cazul în care temperatura creşte cu altitudinea, avem de a face cu aşa numita
inversiune termică. Aceasta corespunde unor condiţii stabile în care orice cantitate de
de aer cald poluat aflat în apropierea solului, va fi menţinut aici, nefiind dispersat pe
verticală. Există câteva cauze ale inversiunii termice, durata lor fiind de la câteva ore la
câteva zile.
Datorită complexităţii curgerii turbulente a aerului atmosferic, studiul acestuia a
fost orientat spre descrierea caracteristicilor sale statistice. De aceea, se presupune că
mişcarea fluidului poate fi separată într-un curent mediu, adică se pot folosi valori medii
raportate la timp, într-un anumit punct din fluid (aşa numitele medii Euler).
În practică, se au în vedere valorile medii pentru o periodaă de timp cât mai mare
şi se determină dacă variaţia acestor medii se uniformizează sau nu în timp. O
asemenea uniformizare va exista doar dacă este o “întrerupere” în variaţia totală a
spectrului de valori al debitului. Această condiţie este îndeplinită în stratul atmosferic de
suprafaţă, deasupra unui teren uniform. Deasupra unui teren neuniform sau în interiorul
stratului limită, această “ întrerupere de spectru ” poate să lipsească.
Majoritatea surselor industriale sunt coşuri care cedează mediului ambient pe
lângă noxe moment de mişcare şi căldură. Înălţarea rezultantă a penei poate atinge
sute de metri şi poate ajuta substanţial diluarea componentelor penei, înainte ca
aceasta să atingă solul. De aceea, înălţarea penei e un factor important în studiul
modelării difuziei.
Înălţarea penei variază nu numai cu condiţiile caracteristice ale sursei, dar şi cu
condiţiile meteorologice locale: viteza vântului, stratificarea mediului (gradientul
potenţial de temperatură) şi turbulenţa acestuia, fiind o funcţie care depinde mult de
distanţa de la sursă. Această dependenţă de distanţă a fost ignorată în primele studii
empirice (de exemplu Holland, în 1953) în care înălţarea a fost considerată a fi cea mai
îndepărtată observare a penei, determinată vizual sau prin senzori comandaţi de la
Pag.43/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
distanţă. Comportarea diferită a penelor de noxe face ca pentru unele să existe modele
teoretice în concordanţă cu observaţiile de evaluare a variabilelor de control. În plus, un
model simplu este mai folositor decât unul complex, nu numai pentru aplicaţiile de
difuzie, ci şi pentru interpretarea datelor experimentale.
Modelul Gaussian de dispersie a poluanţilor în mediul ambiant
Există o multitudine de metode teoretice de prognoză a difuziei, pentru
comparare cu măsurătorile din teren şi cu experimentele de difuzie din laborator. Aceste
metode include modele care au la bază difuzivitatea spectrală, condiţiile la limită de
speţa a doua, simulările de mişcare turbulentă şi micile perturbaţii (Briggs & Binkowski,
1985). Aceste modele necesită în general măsurători detaliate de date meteorologice şi
de turbulenţă, fie valori prognozate ale majorităţii acestora.
Programele de bază pentru majoritatea sistemelor de modelare a calităţii aerului,
atât în SUA cât şi în Europa, sunt cele din familia ISC (Industrial Source Complex).
Acestea au la bază modelul de dispersie gaussian, fiind capabile să calculeze
concentraţia la nivelul solului şi la o anumită înălţime deasupra solului. Acest complex
de programe, adaptat pentru datele meteorologice disponibile pentru prelucrare,
constituie baza studiului de dispersie efectuat.
Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentraţiile au cele
mai mari valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.
4.2.3. Masuri de diminuare a impactului
verificarea periodica a emisiilor la inspectiile tehnice care se efectueaza la
masinile si utilajele care deservesc cariera, buldozer, incarcatoare, statie
de concasare si sortare etc;
folosirea unui combustibil ecologic pentru masini si utilaje;
stropirea cu apa in perioadele foarte calduroase cand se produce mult
praf;
respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea miniera;
utilizarea unor cantitati de explozibil pentru derocare, astfel incat sa se
asigura un echilibru intre cantitatea de energie eliberat de explozie si
materialul ce urmeaza a fi derocat;
aplicarea unei tehnologii de împuşcare cu explozia în intervale de timp
scurt (0,2-0,3 sec) şi antrenarea unei cantităţi reduse de pulberi în
atmosferă.
Pag.44/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
intretinerea corespunzatoare a utilajelor si masinilor, in vederea limitarii
noxelor evacuate in atmosfera prin functionarea motoarelor si a
zgomotului produs de acestea;
mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si
limitarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele
secetoase, limitandu-se incarcarea atmosferei de noxe;
mentinerea in stare buna a drumului care va fi amenajat pentru transportul
materialului extras
arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă, care vor
afecta calitatea aerului doar local, în perimetrul de exploatare şi pe traseul
de transport a masei miniere.
Se poate asadar concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu AER,
activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursă de poluare.
4.3. Solul
4.3.1. Caracteristicile solului Geneza şi evoluţia tipurilor de sol este legată în mod direct de substratul
geologic, condiţiile de climă, vegetaţie, de etajarea reliefului, de influenţa apelor freatice,
precum şi de intervenţia omului.
Dealurile Surducului sunt în cea mai mare parte împădurite, iar în Depresiunea
Făget predomină terenurile agricole pe luvisoluri albice (luvosoluri) pseudogleizate,
soluri pseudogleice (stagnosoluri) şi gleice. În dealuri predomină luvisolurile albice şi
solurile brune luvice (luvosoluri).Relieful zonei studiate, specific de contact al dealurilor
cu zona montană, este parte a Dealurilor Surducului care impreuna cu Dealurile Lipovei
apar ca un platou uşor asimetric, situat la poalele masivului Poiana Ruscăi. Aceste
formaţiuni delimitate de valea Mureşului în nord, de Bega şi Timiş în est şi respectiv
sud, au o altitudine cuprinsă între 580 şi 125 metri. Reţeaua densă de văi a fragmentat
intens culmile, conferind zonei o mare energie de relief. Trecerea de la dealuri la luncă
se face brusc, aceasta desfăşurându-se sub forma unor fâşii în direcţia de scurgere a
văilor.Cuvertura de sol prezintă o mare varietate ca urmare a puternicei fragmentări
prezentate de relief, pe fiecare din formele acestuia fiind specifice anumite procese
pedogenetice, fapt care determină existenţa unor tipuri de soluri diferite. Se constata ca
in perimetrul viitoarei cariere solul este superficial, iar pe alocuri roca de baza fiind la zi.
Pag.45/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
In zona proiectului, calitatea solului este neafectata de surse de poluare
industriale sau agricole. Activitatile de exploatare a solului au un caracter redus,
realizandu-se in cadrul gospodariilor individuale si utilizand metode traditionale
4.3.2. Surse de poluare a solului
Impactul asupra solului şi subsolului se va manifesta prin însuşi specificul
activităţii sub aspectul transformarilor fizice, prin dislocare si indepartare. In ceea ce
priveste solul, se va disloca patura care acopera zacamantul de roci utile ce urmeaza a
fi exploatat. Acest impact va fi temporar si se va elimina la finalizarea lucrărilor de
exploatare, atunci cand solul decopertat, care intre timp va fi depozitat intr-o halda
separata, va fi reamplasat pe zona carierei, in acest fel refacandu-se habitatul
initial.Asupra solului din zonele adiacente exploatarii sau drumurilor utilizate pentru
transporturi tehnologice se poate manifesta un impact generat de poluanţii rezultaţi în
timpul desfăşurării activităţilor miniere sau de transport.
Sursele potentiale de poluare pentru sol şi subsol, ca urmare a activităţii de exploatare
sunt reprezentate de:
scurgeri accidentale de combustibili şi lubrefianţi prin manipularea
necorespunzătoare la alimentarea cu carburanţi sau uleiuri a instalaţiilor şi
utilajelor;
scurgeri accidentale pe sol a produselor petroliere, rezultate în timpul funcţionării
utilajelor;
deşeuri industriale reprezentand piese de schimb, filtre de ulei, furtune si unele
componente structurale ale utilajelor, rezultate in urma interventiilor pentru
intretinere si reparatii;
deseuri menajere provenite de la personalul care lucreaza in cadrul exploatarii;
apele pluviale, daca acestea spala suprafete pe care se abandoneaza, sau se
depoziteaza necorespunzator substante poluante.
In cazul in care aria de raspandire a deseurilor s-ar intinde, in mod nejustificat,
pe o raza mai mare in jurul zonelor de lucru, aceasta ar putea afecta arealul de
acces si tranzit al oamenilor si animalelor, inclusiv al speciilor salbatice.
Pag.46/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
4.3.3. Prognozarea impactuluiAcestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de
la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor in cariera. Aceste pierderi sunt
nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului.
Toate utilajele sunt noi si se vor alimenta cu ajutorul unei cisterne dotata special
cu recuperatoare de COV. In incinta carierei nu se va amplasa nici un rezervor pentru
carburanti.
Solul care va fi îndepărtat de pe suprafaţa carierei, va fi depozitat separat şi
utilizat la finalul exploatării pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de
exploatarea andezitelor, pentru lucrări de acoperire a taluzelor şi bermelor carierei.
Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de
impurificare a solului sunt:
scapari accidentale de carburanti pe sol - acestea pot aparea doar accidental, de
exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea
lucrarilor de extractie sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor. Aceste pierderi
sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite
asupra solului;
mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si limitarea
vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele secetoase, limitandu-
se incarcarea atmosferei de noxe;
amenajarea unor locuri speciale pentru depozitarea deseurilor;
amenajarea si dotarea conform normelor a unui grup social ecologic in incinta
carierei;
luarea tuturor masurilor necesare pentru indepartarea sau valorificarea deseurilor
rezultate din activitatile desfasurate in perimetru.
deseuri menajere depozitate necontrolat - deseurile menajere vor fi depuse in
conteinere specializate si se vor depozita de catre operatorul de salubritate in
baza contractului care se va incheia.
4.3.4. Masuri de diminuare a impactului
In vederea diminuarii si chiar a eliminarii impactului asupra solului, prin proiect au
fost prevazute masuri luate in caz de scapari accidentale de combustibil pe sol. Astfel,
in caz de imprastieri/scurgeri se vor acoperi scurgerile de carburanti cu materialul
Pag.47/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
absorbant din dotare (Cansorb). Se vor ridica diguri de pamant imprejurul suprafetelor
de depozitare pentru a controla scurgerile sau imprastierile.
Pentru prevenirea poluarii accidentale a solului, cariera va avea in dotare
material absorbant biodegradabil CANSORB, livrat de firma SC Envirotech Constanta.
« CANSORB » este un material absorbant a tuturor hidrocarburilor de natura
organica si uleiurilor, material realizat din fibre naturale – un anumit tip de turba –
(Sphagnum Peat Moss). Materialul are avantajul ca absoarbe produsul petrolier la
nivelul « celulei » si nu « pe exteriorul celului », cum este cazul argilei si ca urmare in
timpul socurilor mecanice datorate depozitarii intermediare, transportului si depozitarii
finale nu are loc separarea materialului absorbant de produsul petrolier absorbit.
Tipul de fibra naturala folosit contine in stare naturala 40-60 % apa (volumic) si
poate prelua, datorita structurii poroase pe care o are, inca 20-40% apa (volumic). Prin
tratare (deshidratare – activare) la suprafata porilor interiori se formeaza o pelicula
impermeabila si ca urmare materialul rezista la absorbtia apei permitand numai
absorbtia hidrocarburilor care sunt practic « capsulate » in structura materialului.
Materialul poate fi folosit pentru prevenirea poluarii apei si solului cu produse
petroliere din urmatoarele domenii:
accidente;
industria petroliera de la extractie pina la statii de distributie
carburanti;
transportul produselor petroliere;
industrie-chimie, metalurgie, grea, lacuri si vopsele, hartie, etc.
servicii – service auto, centre de reparatii utilaje de constructii,
firme de reciclare a solventilor si produselor petroliere,
laboratoare, etc.
Din punct de vedere al protectiei mediului, materialul are o serie de avantaje si
anume faptul ca poate fi eliminat dupa folosire prin orice metoda fara a se polua mediul:
poate fi depozitat controlat fara ca prin stocurile mecanice reprezentate de
descarcarea si imprastierea lui sa polueze din nou cu produse petroliere;
poate fi folosit in procese de bioremediere a solurilor poluate cu produse
petroliere deoarece este un produs biodegradabil.
Principalele caracteristici ale materialului CANSORB sunt urmatoarele:
denumire – CANSORB – Sphagnum Peat Moss – turba tratata special
scopului utilizarii;
Pag.48/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
starea fizica – solida;
aspect – fibre de culoare maro;
pH – 3,5 - 4,5;
densitatea in stare uscata – 60-95 g/dm;
inflamabilitatea – foarte scazuta;
temperatura de autoaprindere – 260 gr. C ;
stabilitatea chimica – stabil;
incompatibilitatea – este atacat de acizii puternici;
limita de expunere – 110 mg/m ca pulberi;
probleme la contactul direct – cu piele – nu a fost semnalat un pericol; cu
ochii – la depasirea valorii mentionate mai sus pot apare stari de iritatie
datorate pulberilor; digestie – nu a fost semnalat pericol;
masuri de prevenire – nu sunt necesare a fi luate pentru piele; se va lucra
cu ochelari de protectie; nu se va depasi in spatiul de lucru valoarea
mentionata mai sus; se va proteja contra umezelii in special pentru a nu se
degrada;
masuri de prim ajutor – spalarea fetei si a ochilor cu apa; scoaterea la
spatii deschise mai putin poluate;
culoare/aparenta produs-maro, particule fibroase.
Prevenirea incendiilor/exploziilor:
inflamabilitate - joasa atunci cand materialul este uscat;
temperatura autoaprindere – 200 gr. C;
produse periculoase dupa ardere – necunoscute;
modalitate de stingere – agenti de stingere standard;
Reactivitate:
- stabilitate chimica – stabil;
- incompatibilitate – acizi puternici;
- produsi periculosi dupa descompunere - nu se cunosc.
Proprietati – toxicologice:
- limita de expunere – TWA 10 mg/mc;
- contact cu pielea – nu exista risc;
- contact cu ochii - particulele de praf pot cauza iritatii usoare;
- in caz de inghitire a produsului – nu se cunosc efecte adverse.
Pag.49/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Din rezultatele obtinute in urma experimentarilor privind capacitatea de absorbtie
a materialului se pot trage urmatoarele concluzii:
capacitatea de absorbtie a materialului analizat este in directa corelare cu
caracteristicile substantelor poluante absorbite (produse petroliere si solventi):
densitate, vascozitate, temperatura, viteza;
capacitatea de absorbtie este:
pentru benzina: 13 g/1 g material absorbant;
pentru pacura: 12 g/1 g material absorbant;
pentru solventi: 14 g/1 g material absorbant;
pentru uleiuri minerale: 12 g/1 g material absorbant.
capacitatea de absorbtie nu difera mult intre un timp de contact de 15 minute si
unul de 30 minute, diferenta fiind de 2 – 4 %. Mentionam ca la temperaturi mai
mari, capacitatea de absorbtie a materialului analizat poate creste cu 15-20 %;
eficienta rezultata variaza in jurul valorii medii de 95%.
4.4. Geologia subsolului
4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologicaDin punct de vedere geomorfologic, perimetrul temporar de exploatare
PIETROASA NORD este situat în zona dealurilor din partea vestică a Munţilor Poiana
Ruscă. În zona perimetrului, relieful este format din dealuri cu culmi prelungi, netezite şi
largi, cu altitudini cuprinse între + 250 m şi + 400 m, fragmentate de numeroase văi şi
ogaşe a căror regim hidrologic este influenţat de regimul precipitaţiilor din zonă.
Reţeaua hidrografică a zonei este tributară pârâului Bega Poieni. În zonă, văile
sunt înguste, au pante repezi şi debite medii anuale semnificative. În perioadele cu ploi
torenţiale, scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune şi determină apariţia unor
viituri.Climatul zonei este temperat continental moderat, specific zonelor deluroase din
partea sud-vestică a ţării, cu ierni blânde şi veri călduroase. În zona în care este
amplasat perimetrul, vegetaţia este reprezentată de păduri de făgete şi gorunete în
amestec cu tei, frasin, carpen şi cireş.În zona perimetrului, terenul aparţine domeniului
public al Primăriei Pietroasa.
Perimetrul PIETROASA NORD face parte din unitatea geo-structurală
aparţinătoare părţii de vest a munţilor Poiana Ruscă.
Pag.50/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Partea de vest a munţilor Poiana Ruscă este alcătuită din şisturi cristaline
aparţinând domeniului getic care au fost atribuite ca vârstă Paleozoicului (după Nota
explicativă a hărţii geologice 1: 200.000 – foaia L – 34 – XXIII – Deva).
La baza orizontării stratigrafice a formaţiunilor cristaline epimetamorfice din
Poiana Ruscă au stat criterii litogenetice pentru subdiviziunile majore concretizate în trei
serii, şi criterii petrografice pentru subdiviziunile seriilor în complexe şi orizonturi.
În zona perimetrului de exploatare PIETROASA NORD este prezentă seria
superioară din cadrul masivului Poiana Ruscă – denumită seria terigenă superioară (de
Padeş). Această serie cuprinde predominant formaţiuni terigene pelito-psamitice, în
parte sincrone dezvoltării maxime a recifogenezei şi magmatismului iniţial acid din
unitatea epimetamorfică a masivului.
În cadrul acestei serii s-au separat trei complexe şi anume:
o complexul şisturilor sericito-cloritoase şi al dolomitelor de Hunedoara-Luncani
- corespunde în timp dezvoltării maxime a barierei recifale dolomitice, cu ale cărei
formaţiuni se îndinţează rocile terigene ale complexului. Petrografic, este alcătuit din
şisturi sericito-cloritoase, sericito-grafitoase, filite sericitoase, cuarţite negre, dolomite şi
calcare;
o complexul şisturilor sericito-cloritoase (supradolomitic) – cuprinde
formaţiunile terigene ce se suprapun normal peste masa principală a rocilor carbonatice
precum şi peste formaţiunile terigene sincrone acestora. Complexul este alcătuit din
şisturi sericito-cloritoase, filite sericitoase, şisturi sericito-grafitoase şi subordonat din
calcare, dolomite, cuarţite grafitoase, şisturi verzi tufogene;
o complexul şisturilor sericito-cloritoase şi al metatufurilor acide cuprinde
partea superioară a stivei de şisturi cristaline din unitatea epimetamorfică a masivului.
Complexul este constituit predominant din roci de natură terigenă, şisturi sericito-
cloritoase, şisturi sericito-grafitoase, filite sericitice şi subordonat din metatufuri acide,
şisturi verzi tufogene, cuarţite negre şi calcare rubanate.
Primelor două complexe le corespunde, probabil, seria de Nădrag (alcătuită
predominant din micaşisturi cu granat şi şisturi sericito-cloritoase biotitice) ce constituie
un compartiment tectonic în partea de SW a masivului.
Şisturile cristaline epimetamorfice care alcătuiesc cea mai mare parte a părţii
sud-vestice a masivului Poiana Ruscă sunt traversate de produsele magmatismului
banatitic.
Pag.51/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
În partea de nord-vest a masivului Poiana Ruscă banatitele aparţin ciclurilor II şi
III care s-au desfăşurat în timpul Paleocen- Eocenului şi sunt caracterizate astfel:
- ciclul II – se caracterizează prin formarea unor corpuri intrusive de diorite şi
granodiorite, urmate de o suită filoniană de aplite, andezite, dacite şi riolite;
- ciclul III – cu care se încheie magmatismul banatitic şi care a generat o suită
filoniană lamprofirică, care străbat produsele ciclurilor anterioare.
În partea vestică a masivului Poiana Ruscă în decursul ciclului II al
magmatismului banatitic, au luat naştere într-o primă fază roci granodioritice, urmate
într-o a doua fază de formarea unei suite de corpuri, în general filoniene, de andezite şi
dacite. Local, procesele magmatice propriu-zise au fost însoţite de fenomene de
metamorfism de contact şi hidrotermal precum şi de procese metalogenetice sporadice.
Depozitele sedimentare de umplutură având vârstă neogenă aparţin
următoarelor subdiviziuni:
- Badenianlui inferior – care se dispune discordat peste formaţiunile de ramă şi
fundament prin seria detritică bazală, peste care se dispune o serie pelitică cu secvenţe
nisipoase;
- Badenianului superior (Kosovian) – care apare, fie în facies calcaros, fie în
facies argilo-nisipos;
- Sarmaţianului – care apare într-un facies alcătuit din nisipuri fine cu
intercalaţii de argile tufacee şi gresii calcaroase;
- Pannonianului s. str. - care este reprezentat prin diverse specii de argile cu
filme nisipoase;
- Ponţianului s. str. – căruia îi aparţin patru complexe litologice, respectiv: cel
argilo-nisipos bazal, cel inferior cu nisipuri şi pietrişuri, cel al argilelor cu proprietăţi
refractare şi cel superior nisipos cu pietrişuri;
- Cuaternarul – este reprezentat prin depozitele aluvionare şi depozitele
deluvio-proluviale având vârsta holocen superioară.
Pe toată suprafaţa perimetrului de exploatare PIETROASA NORD, în cadrul
seriei terigene superioare (de Padeş) sunt prezente intruziuni magmatice neogene
reprezentate prin curgeri de andezite şi produse ale magmatismului exploziv
(aglomerate vulcanice).
Din punct de vedere hidrogeologic, datorită aspectului masiv al corpului, apa
meteorică este prezentă în cadrul formaţiunii, pe sisteme rare de fisuri, în special în
perioadele cu precipitaţii abundente.
Pag.52/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Vatra carierei proiectate va fi situată la nivelul cotei de + 265 m, respectiv
deasupra nivelului cursului actual al pârâului Slăveasca - care adună apele din ogaşele
din zonă. Exploatarea andezitelor industriale şi de construcţie sub această cotă va
putea fi influenţată de infiltraţii semnificative de apă.
În ceea ce priveşte o descriere a rocilor magmatice din perimetrul
PIETROASA NORD, acestea sunt prezente pe suprafeţe mari în versantul drept al văii
Bega Poieni, fiind în contact cu calcarele seriei de Padeş şi parţial acoperite de
depozite sedimentare neogene. Sunt dispuse sub formă masivă şi prezintă frecvente
variaţii de separaţii andezitice.
Andezitele şi aglomeratele andezitice au o culoare cenuşie sau cenuşie
pătată. Ele prezintă uneori fenomene de alterare, datorită apelor meteorice care s-au
infiltrat pe fisuri.Separaţiile andezitice din cadrul perimetrului sunt acoperite de un strat
vegetal, care are o grosime medie de 0,5 m.
4.4.2. Seismicitatea zonei
Zonarea seismica in zona carierei se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12
si perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in
grade MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona
Pietroasa intr-un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul
P100-92.
4.4.3. Hidrogeologie
Din punct de vedere hidrogeologic, nivelul hidrostatic al acviferului subteran este
direct influenţat de cantitatea de precipitaţii din zonă, în funcţie de perioadele mai
bogate sau mai sărace în precipitaţii şi de nivelul pârâului Slăveasca, el nesuferind
variaţii semnificative.
4.4.4. Impactul prognozat
Lucrarile executate in cariera implica modificarea totala a nivelului de sol,
semnalandu-se o profunda deranjare a structurilor geologice, imprastierea unor
fragmente din materialul derocat la distanta, mergand pana la modificarea reliefului in
perimetrul carierei.
Pag.53/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Impactul asupra solului se manifesta ca urmare a modificarilor fizice rezultate
datorita proceselor de extragere a andezitelor industriale, precum si datorita depunerii
de puberi ca urmare a emisiilor rezultate din procesul de perforare-puscare.
4.4.5. Masuri de diminuare a impactuluiMasurile de diminuare a impactului asupra subsolului, prevazute in acest proiect
sunt urmatoarele:
eliminarea scurgerilor de carburanti in activitatea de transport si
exploatare;
amenajarea unui drum comunal DC 112 care sa nu fie in apropierea
locuintelor, pentru transportul materialului extras;
amenajarea de locuri speciale, dotate cu pubele pentru deseurile
menajere;
respectarea metodologiei de exploatare si a limitei de exploatare;
exploatarea de andezite se poate face numai in cadrul perimetului de
exploatare supus avizarii, perimetru care va fi bornat la inceperea
exploatarii.
4.5. BiodiversitateaAmplasamentul carierei Pietroasa Nord care face obiectul proiectului evaluat se
situeaza in zona centrala a sitului de importanta comunitar ROSCI0355 Podisul Lipovei
– Poiana Rusca, care poate fi afectat prin implementarea acestui proiect.Astfel a fost intocmit un Studiu de evaluare adecvata din care sunt prezentate urmatoarele:
Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei naturale
protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor, fara a periclita sau a limita dezvoltarea
comunitatilor umane incluse in sit. Aceste relatii sunt de interdependenta.
Situl de importanta comunitara Podişul Lipovei - Poiana Ruscăi, are rolul de
coridor ecologic pentru specii de carnivore mari (lup, urs şi râs). Acest sit include
singura zonă din Podişul Lipovei cu habitate favorabile pentru cele trei specii. Coridorul
ecologic contribuie la eficienţa şi coerenta reţelei Natura 2000, făcând parte din singurul
coridor ecologic structural şi funcţional care conectează Munţii Apuseni cu zonele cu
densităţi ridicate de carnivore mari din Carpaţii Meridionali.
Intregul ansamblu de situri de importanta comunitara, relevant pentru
conservarea speciilor de carnivore mari din aceasta zona a tarii, se prezinta astfel:
Pag.54/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
1. ROSCI0217 Retezat, Carpatii Meridionali;
2. ROSCI0126 Muntii Tarcu, Carpatii Meridionali;
3. ROSCI0292 Coridorul Rusca Montana-Tarcu-Retezat, Muntii Poiana Rusca,
Carpatii Occidentali;
4. ROSCI0219 Rusca Montana, Muntii Poiana Rusca, Carpatii Occidentali;
5. ROSCI0250 Tinutul Padurenilor, Muntii Poiana Rusca, Carpatii Occidentali;
6. ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca, Muntii Poiana Rusca, Carpatii Occidentali;
7. ROSCI0064 Defileul Muresului;
8. ROSCI0406 Zarandul de Est, Muntii Apuseni, Carpatii Occidentali;
9. ROSCI0325 Muntii Metaliferi, Muntii Apuseni, Carpatii Occidentali.
Aria naturala protejata de importanta comunitara ROSCI0355 are suprafata de
35.738 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetelor Arad (8%), Hunedoara
(7%), Timis (81%) si Caras-Severin (4%). Coordonatele sitului: latitudine N 45º 49' 10'',
longitudine E 22º 24' 6''. Acest sit a fost constituit in baza Ordinului Ministrului Mediului
si Padurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului si
Dezvoltarii Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata
a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 in Romania. Aria protejata mentionata este situata in regiunea
biogeografica alpina continentala.
Situl cuprinde doua zone acopertie cu masiv forestier, intre care se situeaza o
zona antropizata. Zona antropizata cuprinde 11 localitati (spatiu intravilan) in jurul
carora graviteaza gradini, livezi si pasuni proprietati ale localnicilor, ori izlaz comunal.
Zona de amplasare a proiectului se afla situata oarecum central in aceasta zona
antropizata, departe de habitatele obisnuite ale carnivorelor mari (specii de interes
pentru situl Podisul Lipovei – Poiana Rusca)
Referitor la distributia speciilor de interes comunitar in cadrul sitului si modul in
care ele sunt afectate de implementarea proiectului, situatia este urmatoarea:
Ursus arctos:Ursul este prezent in masivul forestier compact, situatiile in care el se deplaseaza in
afara acestuia fiind extrem de rare, chiar accidentale si numai in conditii de
suprapopulare (ceea ce nu este cazul in cadrul sitului) pentru identificarea unui nou
teritoriu, asemanatotrca structura cu cel parasit.
Pag.55/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Analiza de teren a aratat ca ursul este prezent doar in zona de S a sitului (Poieni,
Luncani, Tisa, Lapugiu), pe suprafata fondurilor de vanatoare cu acelasi nume.
Existenta a fost dovedita de urmele identificate in teren si confirmata de interviurile luate
ciobanilor si gestionarilor de fonduri cinegetice. Situatia efectivelor raportate anual de
catre gestionarii de fonduri cinegetice catre agentiile de mediu confirma acest lucru.
Raportat la amplasamentul proiectului, acesta se afla situat in afara fondurilor
cinegetice amintite, structura biotopului este improprie prezentei acestei specii care
niciodata nu a fost observata pe zona ampalsamentului in discutie.
Linx linxSpecie foarte discreta si care, natural, traieste in densitati populationale mult mai mici
decat ursul si lupul, este intalnita, la fel ca si ursul in masive forestiere de suprafete
mari, nefragmentate, inalte.In urma deplasarilor efectuate la nivelul intregului sit, nu au
putut fi identificate urme ale acestui mamifer nici in habitatul in care in mod obisnuit se
intalneste, si cu atat mai mult in habitatul oferit de zona in care urmeaza a fi
implementat proiectul, absolut improprie prezentei lui.Evaluarile de efectiv din ultimii 5
ani realizate pe fondul cinegetic Curtea, pe care se suprapune proiectul arata ca rasul
nu a fost identificat niciodata la nivelul acestui fond cinegetic.
Canis lupusLupul este o specie foarte adaptabila care, in momente de carenta in identificarea si
capturarea prazii face deplasari mari pentru gasirea ei si paraseste temporar habitatul
obisnuit, care este padurea.In timpul activitatii de teren cu ocazia lucrarilor la prezenta
documentatie au fost identificate urme de lup in zona de N si de S a sitului, ocupand
acelasi habitat cu ursul. Pe zona de implementare a proiectului nu au fost identificate
urme de lup dar, din discutiile cu localnicii a rezultat ca, accidental, de 2-3 ori pe an
lupul parcurge si aceasta portiune de teren atacand uneori stanele de oi.
Lutra lutraEste un carnivor acvatic nocturn cu trupul alungit, coada lunga, picioare scurte in raport
cu corpul, cate 5 degete unite prin membrana de innot. In afara hranei mai are nevoie
de vegetatie deasa la tarm pentru a se ascunde si odihni, radacini si sol moale pentru a-
si construi un adapost.Habitatul este strans legat de hrana de baza - pestele. Prefera
tarmurile impadurite ale apelor curgatoare si statatoare. In arealul sitului ROSCI0355
aceasta specie poate fi intalnta in apropierea albiilor cursurilor de apa permanente:
Bega-Poieni, Paraiele Homojdia, Nandreasca si Icu in apropierea confluentei cu raul
Bega.
Pag.56/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Isophya stysi Traieste in vegetatia ierboasa din zona submontana. Nu putem afirma prezenta speciei
pe arealul viitoarei cariere.
Lycaena helle Prefera zonele umede de pe malurile raurilor sau padurile. Nu putem afirma prezenta
speciei pe arealul viitoarei cariere.
Bombina variegata Specie de interes comunitar care necesita o protectie stricta, si pentru a carui
conservare este necesara desemnarea zonelor speciale de conservare, listata in Cartea
Rosie a Vertebratelor din Romania (CRVR), avand statutul de specie aproape
amenintata. În zona de impact direct nu a fost observata Utilizeaza toate tipurile de balti
si baltoace unele chiar formate in urmele de cauciuc de pe marginea drumului.
Inexistenta habitatelor de reproducere in perimetrul viitoarei cariere face ca proiectul sa
aiba un impact nesemnificativ asupra populatiilor acestei specii.
Evolutia numerica a populatiei speciilor in cadrul sitului ROSCI 0355
Podisul Lipovei - Poiana Rusca pe ultimii 5 ani la nivelul ROSCI0355 Podisul Lipovei –
Poiana Rusca este redata in tabelul de mai jos:
An Specia / efectiv la nivelul sitului ROSCI0355
Urs Lup Ras Cerb
comun
Caprior Mistret Iepure
2008 15 35 15 300 1050 780 600
2009 15 38 15 320 1030 750 620
2010 18 35 15 300 1050 785 660
2011 12 30 15 310 1000 760 650
2012 16 39 15 320 1030 750 650
Marimea populatiei (numar de indivizi) estimativ la fiecare specie posibil
afectata de implementarea proiectului sunt redate mai jos:
Dintre speciile de carnivore mari de interes comunitar pentru care a fost
desemnat situl, doar lupul tranziteaza mai mult sau mai putin tangential zona de
implementare a proiectului. Rezulta ca numarul de indivizi din speciile de urs si ras,
care ar putea fi posibil afectati de implementarea proiectului este nul. De asemenea,
numarul de indivizi din specia lup, care ar putea fi afectati de implementarea proiectului
este de asemenea nul, deoarece zona nu reprezinta habitat de odihna sau de hranire
pentru aceasta specie ci eventual un habitat de tranzit. Datorita dimensiunilor reduse
Pag.57/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
ale arealului pe care se implementeaza proiectul, dar si a faptului ca zonele limitrofe
proiectului sunt similare din punct de vedere al habitatelor, zona poate fi ocolita cu
usurinta de catre lup.
Daca luam in considerare doar efectele generate de implementarea proiectului
asupra speciilor de carnivore mare, prognozam ca marimea populatiei acestor specii la
nivelul sitului este si va ramane constanta, acestea nefiind afectate de implementarea
proiectului.
Exemplare din specia Bombina variegata care au fost observate in apropierea
paraului Slaveasca nu vor fi afectate de implementarea proiectului, avand in vedere ca
prin lucrarile si activitatile prevazute in proiect nu va fi afectat cursul de apa sau malurile
acestuia, existand posibilitatea de a se indeparta usor de zona de lucrari in alte
amplasamente pe cursul paraului.
Isophya stysi traieste in vegetatia ierboasa din zona submontana. Nu putem
afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere.
Lycaena helle prefera zonele umede de pe malurile raurilor sau padurile. Nu
putem afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere.
Astfel rezulta ca procentul estimativ al populatiei speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului este nul .
Toate datele asimilate pana in prezent confirma faptul ca zona de implementare
a proiectului (amplasament si vecinatatea pe o raza de 250 m in jurul proiectului
desemnata pentru observatii directe) nu este frecventata de speciile de carnivore mari
pentru care a fost declarat situl.
Suprafata ocupata pentru implementarea proiectului este egala cu suprafata
concesionata, ceea ce reprezinta 2,2264 ha, iar suprafata sitului de interes comunitar
ROSCI0 355 Podisu Lipovei- Poiana Rusca fiind de 35738 ha, rezulta procentul de
ocupare de 2,2264 ha/35738 ha x 100 = 0,0062%.
4.5.1. Impactul prognozat
Prin implementarea proiectului pierderea de suprafata din situl ROSCI 0355
Podisul Lipovei - Poiana Rusca va fi 0,0062%, ceea reprezinta o reducere
nesemnificativa a suprafetei acestui sit. Sub aspectul evolutiei populatiei speciilor din
sit, se poate concluziona ca, de asemenea, nu vor exista reduceri ale efectivelor ca
urmare a acestei reduceri de suprafata teritoriala, in vecinatatea sau pe amplasamentul
proiectului carierei Pietroasa Nord nefiind identificate habitate prioritare, specii de
Pag.58/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
interes comunitar. Terenurile de pe amplasament si din vecinatatea lui sunt
reprezentate de pajisti care au caracter discontinu fiind adesea intercalate cu livezi de
prun sau palcuri de padure. Unele suprafete inierbate nu pot fi incadrate fitocenologic
datorita stadiilor tranzitionale precum si degradarii acestora. Aceste pajisti sunt formate
in mare parte din specii ca: Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Carex humilis, Lolium
perenne, Festuca rubra, Nardus stricta Festuca valesiaca, Poa pratensis. Datorita
pasunatului intensiv, pajistile naturale s-au degradat, fiind invadate cu foarte multe
specii ruderale. Acest tip de vegetatie se pastreaza pe islazurile ramase necultivate, la
capetele ogoarelor si pe terase.Tot ca urmare a reducerii nesemnificative a suprafetei
sitului, speciile de fauna identificate pe amplasament si in vecinatatea acestuia
(Bombina variegata, Lacerta agilis, Natrix natrix) nu vor suferi reduceri de efective ale
populatiei, deoarece exista posibilitatea de a se reloca in arealele imediate
asemanatoare.
Pentru identificarea impactului este necesar sa se examineze etapele de
implementare a proiectului incepand cu faza de proiectare, urmata de faza de pregatire
a amplasamentului, exploatare si in final de inchidere-dezafectare.
Impactul direct al implementarii proiectului se va produce asupra sectoarelor de
pajişti din vecinătatea amplasamentului şi drumului de acces. Acestea au caracter
discontinu fiind adesea intercalate cu livezi de prun sau pâlcuri de pădure. Unele
suprafeţe înierbate nu pot fi încadrate fitocenologic datorită stadiilor tranziţionale
precum şi degradării acestora. Aceste pajişti sunt formate în mare parte din specii ca:
Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Carex humilis, Lolium perenne, Festuca rubra,
Nardus stricta Festuca valesiaca, Poa pratensis. Datorita pasunatului intensiv, pajistile
naturale s-au degradat, fiind invadate cu foarte multe specii ruderale. Acest tip de
vegetatie se pastreaza pe islazurile ramase necultivate, la capetele ogoarelor si pe
terase.
În concluzie pe arealul studiat nu au fost identificate habitate prioritare, specii de
interes comunitar sau specii Monumente ale Naturii.
Amplasamentul exploatarii in cariera a zacamantului de andezit industrial si
pentru constructii a fost ales pe urmatoarele criterii:
existenta unui perimetru in care pregatirea amplasamentului sa conduca la
cantitati minime de steril din decoperta;
evitarea defrisarilor de vegetatie forestiera valoroasa;
terenul sa fie liber de constructii si la distanta suficienta de zonele locuite;
Pag.59/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
sa nu afecteze situri arheologice, monumente ale naturii;
sa nu necesite demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze, linii
electrice;
drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, accesibil, si sa nu necesite
lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri, etc);
platformele tehnologice sunt dimensionate cu o suprafata minima;
la finalizarea activitatii de exploatare lucrarile de refacere a mediului sa se poata
executa in mod rezonabil.
Alegerea tehnologiei, a utilajelor de extractie si de prelucrare
In afara performantelor legate de producerea energiei electrice grupurile generatoare
au fost alese si pe criteriul protectiei mediului, respective:
sa fie mai silentioase;
sa fie dotate cu echimpamente de avertizare pentru protectia acvifaunei
Impactul din faza de proiectare este indirect, pe termen lung si rezidual (pana la
dezafectarea lucrarilor).
Modificarile fizice ce decurg din realizarea proiectuluiRealizarea proiectului va avea ca urmare modificarea morfologiei terenului.
1. Modificarile fizice care decurg in perioada de pregatire pentru exploatareSe va realiza:
curatirea de vegetatie a perimetrului;
decopertarea stratului de sol vegetal pentru:
- ampriza drumului de acces;
- ampriza haldelor de sol vegetal si de steril;
- aducerea la zi a zacamantului ce urmeaza a fi exploatat.
haldele de sol vegetal si de steril.
2. Modificarile fizice in perioada de exploatareIn aceasta perioada au loc modificarile fizice majore prin excavatiile propriu-zise pentru
obtinerea cantitatilor de roca. Excavatiile se vor realiza sub forma a doua trepte cu
inaltimea de 15 metri fiecare si latime de 6 metri.
3. Modificarile fizice in perioada de inchidere – dezafectareAceste modificari vor consta, în principal, din:
amenajarea şi nivelarea bermelor finale şi taluzurilor laterale ale carierei;
nivelarea şi compactarea solului vegetal depus;
Pag.60/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
dezafectarea drumurilor de acces în perimetru (dacă nu se va stabili să
fie păstrate pentru folosinţe ulterioare);
depunerea de sol vegetal pe întregul traseu al drumului de acces în
perimetru (dacă va fi dezafectat);
Impactului probabil asupra sitului ROSCI 0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca,
datorita perturbarii, degradarii, fragmentarii si modificarii fizice a terenului in zona
proiectului este redat mai jos:
a)Perturbarea ca urmare a implementarii proiectului va consta in prezenta personalului
de lucru, a utilajelor de extractie si prelucrare, a mijloacelor de transport si a organizarii
de santier, a producerii de zgomote si vibratii specifice activitatii carierei. Efectele
perturbarii se vor manifesta pe durata existentei activitatii din proiect, ceea ce inseamna
ca vor avea un caracter temporar, iar dupa inchiderea perimetrului de exploatare vor
inceta complet. Mediul va fi afectat doar punctual, strict pe amplasamentul proiectului si
intr-un perimetru alaturat situat la o distanta nu mai mare de circa 100 m. Rezulta ca la
nivelul intregului sit perturbarea va fi nesemnificativa, datorita raspandirii largi a tipului
de habitat afectat si a existentei oportunitatilor pentru migrarea si dezvoltarea speciilor
prezente in zona de influenta a proiectului. Putem mentiona de asemenea ca nivelul
populatiilor speciilor de interes comunitar, pentru care a fost desemnat situl
ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca, au o prezenta extrem de redusa in zona de
impact si ca distributia acestora la nivelul intregii suprafete a siturilor asigura pastrarea
statutui de conservare cel putin la nivelul actual.
b)Degradarea habitatelor ca urmare a implementarii proiectului va consta in reducerea
suprafetei existente ca urmare a lucrarilor de excavare in cariera (1,042 ha), in
ocuparea unei suprafete cu haldarea solului vegetal si a sterilului de roca (0,25 ha),
tasarea solului in zona de organizare de santier (50 mp), poluarea zonelor adiacente
executiei lucrarilor de terasamente si a unei benzi in lungul drumului C112 pe sectorul
Cariera Pietroasa Nord – Cosevita. Se mentioneaza faptul ca pentru implementarea
proiectului nu sunt necesare defrisari, ceea ce denota lipsa degradarii habitatelor
forestiere.Rezulta ca mediul va fi afectat local, strict pe amplasamentul proiectului si
intr-o zona de ordinul a cateva zeci de metri, in jurul amplasamentului si a drumului de
acces, degradarea habitatelor la nivelul intregului sit va fi nesemnificativa. Se constata
ca nu vor fi degradate habitate de interes comunitar.
c)Fragmentarea habitatelor este un proces prin care un areal natural continuu este
redus ca suprafata si divizat in doua sau mai multe fragmente. In cazul proiectului
Pag.61/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
analizat, fragmentarea rezultata prin realizarea carierei este minima datorita extinderii
reduse de numai 2 ha, precum si datorita perioadei reduse de exploatare prevazute (1-5
ani). Se constata ca nu vor fi fragmentate habitate de interes comunitar.Dupa
inchiderea exploatarii in zona se vor realiza lucrari de refacere a mediului, ceea ce va
avea ca rezultat, habitate prielnice speciilor, inclusiv a unor specii de importanta
comunitara.
d)Modificari chimice ale mediului inconjurator ca urmare a implementarii unui proiect
oarecare, pot aparea ca urmare a emisiilor de poluanti activ chimic, in factorii de mediu
si se pot manifesta in mod direct asupra factorului de mediu in care a avut loc emisia
(apa, aer, sol) sau indirect ca urmare a transferului de poluare intre factorii de mediu.
Se constata ca tehnologia de exploatare si de prelucrare aplicata in cadrul proiectului
nu necesita utilizarea substantelor chimice de proces, iar emisiile de poluanti au un
nivel redus, caracter difuz, discontinuu si temporar. Rezulta ca prin implementarea
proiectului nu se modifica indicatorii chimici cheie de calitate a mediului inconjurator.
Evaluarea impactului cauzat de proiect se face in doua directii dupa cum
urmeaza:
a) Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de
reducere a impactului:
Evaluarea semnificatiei impactului implementarii proiectului "Exploatare in cariera
a andezitului industrial si de constructie - perimetrul Pietroasa Nord, judetul Timis"
asupra speciilor si habitatelor de importanta comunitara s-a facut pe baza urmatorilor
indicatori:
procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut: nu se vor pierde suprafete
din habitate prioritare, pierderea suprafetei teritoriale raportata la suprafata sitului
fiind de 0,0062%;
procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de
hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar: nu se vor pierde
suprafete din habitatele de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes
comunitar, rezultand un procent de pierdere 0%;
fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente): nu vor fi
fragmentate habitate de interes comunitar rezultand procentul de fragmentare de
0%;
Pag.62/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
durata sau persistenta fragmentarii: fragmentarea rezultata prin realizarea
carierei este minima ca urmare a extinderii reduse de numai 2 ha, iar persistenta
este temporara pe perioada de exploatare prevazuta (1-5 ani);
durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de
aria naturala protejata de interes comunitar: Efectele perturbarii se vor manifesta
pe durata existentei activitatii din proiect, ceea ce inseamna ca vor avea un
caracter temporar, iar dupa inchiderea perimetrului de exploatare vor inceta
complet. Mediul va fi afectat doar punctual, strict pe amplasamentul proiectului si
intr-un perimetru alaturat situat la o distanta nu mai mare de circa 100 m;
schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata): nu vor aparea
schimbari in densitatea populatiilor;
scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
proiectului: nu este cazul de inlocuire a vreunei specii; habitatul, care nu este de
interes comunitar, afectat de implementarea proiectului este reprezentat de
amplasamentul carierei si al haldelor tehnologice (2,2264 ha), iar acesta se va
reface in termen de circa 6 luni de la inchiderea exploatarii, prin executarea
lucrarilor de refacere;
indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa
sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice
ale unei arii naturale protejate de interes comunitar: nu este cazul, prin
implementarea proiectului nu se modifica indicatorii chimici cheie de calitate ai
mediului inconjurator.
Pe baza informatiilor prezentate mai sus se poate concluziona ca impactul proiectului
"Exploatare in cariera a andezitului industrial si de constructie - perimetrul Pietroasa
Nord, judetul Timis" asupra speciilor si habitatelor de importanta comunitara din situl
Natura 2000 ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca este nesemnificativ.
b) Evaluarea impactului rezidual cauzat de proiect dupa implementarea masurilor
de reducerea impactului:
Prin procesul de refacere a mediului in amplasamentul proiectului la incetarea
activitatii carierei Pietroasa Nord, majoritatea speciilor identificate pe suprafata
proiectului vor redobandi relativ rapid un habitat prielnic atat pentru hranire cat si pentru
reproducere.
Pag.63/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
4.5.2. Masuri de diminuare a impactului
Pentru reducerea impactului potential asupra vegetatiei si faunei, se prevad
urmatoarele masuri:
evitarea deteriorarii terenurilor adiacente perimetrului carierei in toate fazele de
executie a proiectului: lucrari de deschidere, pregatire si exploatare;
monitorizarea prin observatii si metode standard de masurare, efectuate sezonier
sau cel putin anual in acelasi anotimp, privind structura vegetatiei in vecinatatea
perimetrului exploatarii;
deseurile rezultate din excavatii (steril, sol vegetal) vor fi depozitate temporar,
intr-un perimetru care nu afecteaza flora sau fauna sitului;
lucrarile miniere de exploatare a andezitului industrial si de constructie se vor
realiza strict in perimetrul pentru care a fost obtinuta Licenta de exploatare;
utilizarea in exclusivitate a gaurilor de foreza si a sistemului de puscare cu trepte
de microintarziere pentru diminuarea socului seismic;
utilizarea sistemelor de umectare a rocilor la statia de concasare si sortare
precum si a drumurilor de exploatare in perioada de seceta prelungita si
temperaturi ridicate;
utilizarea de materiale explozive care limiteaza emisiile de noxe in atmosfera;
amenajarea haldei pentru depozitarea temporara a solului vegetal excavat, in
vederea utilizarii acestuia la refacerea amplasamentului dupa incetarea activitatii;
utilizarea echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor performante, in vederea
reducerii impactului asupra mediului prin zgomot si emisia de noxe;
lucrarile de reparatii si intretinere ale utilajelor si echipamentelor se vor realiza in
afara amplasamentului carierei;
monitorizarea pulberilor in suspensie si a nivelului de zgomot la limita
perimetrului de exploatare;
la incetarea activitatii de exploatare se vor utiliza proceduri de refacere a
amplasamentului potrivite conditiilor din zona;
se va urmari cu precadere necesitatea asigurarii coridorului ecologic pentru
carnivorele mari (urs, lup, ras);
realizarea unei bariera verzi prin plantarea de arbusti si arbori din specii native,
caracteristice zonei;
Pag.64/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
monitorizarea a speciilor de carnivore mari de importanta comunitara si specii
indicator; in cazul in care se impune, se vor lua masuri specifice de reducere a
impactului asupra acestor specii.
Concluzii din punct de vedere al biodiversitatiiStudiile de teren efectuate au evidentiat faptul ca zona de interes nu este utilizata
de cele trei specii de carnivore mari, urmele acestora nefiind identificate nici macar
odata in zona de implementare a proiectului.
In schimb, in zonele acoperite de masivul forestier au fost identificate urme de
urs si lup, dar nici aici nu au fost indicate zone cu abundenta ridicata, spatii cu rol de
refugiu ori zone cheie pentru reproducere ori hranire. De asemenea, nu au fost
identificate zone cu concentrari masive nici in ceea ce priveste speciile prada vizate.
Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de
conservare favorabila a speciilor pentru care situl de importanta comunitara Podisul
Lipovei – Poiana Rusca au fost declarat in cazul in care masurile de prevenire si
diminuara a impactului vor fi implementate.Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul
de conservare a speciilor de interes comunitar si al habitatelor din zona Pietroasa este
apreciat favorabil (indicator verde) in timpul deschiderii si exploatarii carierei.
In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam ca proiectul "Exploatare în carieră a andezitului industrial şi de construcţie - perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timiş" are un impact nesemnificativ asupra mediului.
4.6. PeisajulPerimetrul temporar de exploatare al andezitelor industriale şi de construcţie
PIETROASA NORD, este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Rusca,
respectiv în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord (amonte)
de limita comunei Pietroasa, judeţul Timiş.
Terenurile pe care se vor desfăşura activităţile miniere sunt concesionate de
către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Primăria comunei Pietroasa,
judeţul Timiş.
În zona perimetrului, terenul aparţine domeniului public al Primăriei Pietroasa,
vegetaţia fiind formată din păduri de făgete şi gorunete în amestec cu tei, frasin, carpen
şi cireş.
Pag.65/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de la ANRM
Bucuresti cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual, este inclus în
limitele perimetrului concesionat si este delimitat de următoarele coordonate topografice (în
sistem STEREO 1970):
Număr punct de delimitare perimetru
Coordonate (sistem STEREO 1970)
X Y
1 486 261 298 052
2 486 237 298 133
3 486 263 298 258
4 486 232 298 269
5 486 195 298 189
6 486 194 298 114
7 486 202 298 055
8 486 217 298 047
9 486 228 298 045
10 486 245 298 046
Suprafaţa totală a acestui perimetru este de 10.425 m2, rotunjit 10.000 mp (0,010 kmp).
4.6.1. Impactul prognozat
Lucrarile de exploatare in cadrul perimetrului de exploatare supus avizarii se afla
in Pietroasa Nord.
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:
Nr.crt. Utilizarea terenului
Suprafata (ha)
Inainte de
punere in
aplicare a
proiectului
Dupa punerea
in aplicare a
proiectului
Recultivata
dupa
terminarea
exploatarii
In agricultura 1,0
1 teren arabil 1,0
Pag.66/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
2 gradini
3 pasuni
4 Paduri
5 Drumuri
Zone construite
6 cladiri
7 platforme betonate
8 Ape
Alte terenuri
9 vegetatie plantata
10 zone verzi 1,0
TOTAL 1,0
Activitatea de exploatare din perimetrul temporar de exploatare Pietroasa Nord,
presupune lucrări de deschidere, pregătire şi exploatare a resursei minerale. Lucrările
de refacere a mediului, vor fi executate pe măsura derulării programului de lucrări
miniere, astfel încât, după executarea acestora, să se treacă imediat la refacerea
mediului. In acest sens, se vor lua măsuri ca după executarea fiecărei lucrări miniere,
lucrările să fie rambleiate şi nivelate. Solul vegetal, indepărtat şi depozitat separat, va fi
redepus pe suprafeţele afectate.
In concluzie, în perioada de valabilitate a permisului de exploatare, pe măsura
derulării lucrărilor miniere, se vor efectua şi lucrările de refacere a mediului, prin
rambleierea, nivelarea şi acoperirea cu sol vegetal a fiecărei lucrări în parte, aşa încât la
terminarea lucrărilor miniere, suprafeţele afectate să fie redate in circuitul silvic.
4.6.2. Masuri de diminuare a impactului
La incetarea activitatii de exploatare a andezitelor din perimetrul Pietroasa Nord,
S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. LUGOJ va executa lucrări de copturire a taluzurilor
şi de nivelare a vetrei şi a bermelor la treptele carierei. Pentru protecţia marginilor
carierei, taluzurile marginale vor avea un unghi de maxim 60o.
Suprafeţele bermelor finale la trepte şi a vetrei carierei vor fi acoperite cu sol
vegetal rezultat din descopertarea suprafeţelor exploatate, după care vor fi înierbate
sau plantate cu arbori specifici zonei.Materialul din halda de steril va fi folosit ca
Pag.67/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
material de umplutură pentru drumurile din zonă. După eliberare, suprafaţa haldei de
steril va fi nivelată, acoperită cu sol vegetal şi înierbată.
Lucrări pentru reconstrucţia ecologică a zonelor afectate
Lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate vor consta din:
nivelarea suprafeţelor;
copturirea taluzurilor carierei;
nivelarea şi compactarea bermei haldei exterioare;
acoperirea cu sol vegetal a suprafeţelor de teren afectate de execuţia
lucrărilor miniere;
fertilizarea solului;
plantarea de arbori adecvaţi topoclimatului şi însămânţarea de ierburi;
colectarea şi transportul deşeurilor în afara amplasamentului;
întreţinerea drumului tehnologic existent.
Evaluarea costurilor lucrărilor de reconstrucţie ecologică
La finalul lucrărilor de exploatare, în perimetrul PIETROASA NORD se vor
executa următoarele lucrări pentru refacerea mediului:
Lucrări în zona afectată perimetrului de exploatare
curăţat terenuri în vederea împăduririi (după C1IIIb) – pe 150 ar.;
depunerea de sol vegetal pe vatră şi pe berme finale (0,3 m grosime) –
pe 3.470 m3.
achiziţionare puieţi de cer – 5.000 bucăţi;
plantarea puieţilor în vetre pe teren neproductiv, după schema de 1,5 x
1,5 m (5.000 de bucăţi la hectar) – (după C 70 1b);
descopleşire (după D 29 b2) – pe 30 % din suprafaţă – 230 ar.;
lucrări de întreţinere - udarea puieţilor în 3 cicluri de udare.
Lucrări în zona haldei de steril
amenajarea fostelor suprafeţe de sol vegetal şi steril - 620 m2;
acoperirea suprafeţei cu sol vegetal, 620 m2;
fertilizarea terenului amenajat;
semănarea suprafeţelor plane cu ierburi perene;
întreţinerea suprafeţei însămânţate - udarea însămânţărilor în 3
cicluri de udare (620 m2).
Alte lucrări de refacere a mediului
dezafectarea şi amenajarea drumurilor de acces în cariera, 400 m.
Pag.68/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Pentru execuţia lucrărilor de reconstrucţie ecologică va fi utilizat solul vegetal
rezultat din decaparea suprafeţelor pe care s-au realizat lucrările miniere de exploatare,
sol vegetal care va fi depozitat temporar pe un amplasament în sud-vestul perimetrului.
Acoperirea cu sol vegetal se va face într-un strat cu grosime de 30 cm.
După resolificarea suprafeţelor de teren se vor executa lucrări pentru refacerea
vegetaţiei, constând în principal din:
plantarea de arbori specifici pentru topoclimatul zonei;
semănarea suprafeţelor plane din haldele de steril cu ierburi perene.
Costurile lucrărilor de reconstrucţie ecologică sunt prezentate în tabelul următor:
Nr. crt.
Obiectivul U/M CantitateaPreţul unitar (lei)
Total valoare (lei)
0 1 2 3 4 5
1. Lucrări care vor fi executate în zona afectată de lucrările de exploatare proiectate
1.1. Curăţat teren în vederea împăduririi
(C1IIIb) ar. 230 1,340 308,00
1.2. Depunere de sol vegetal pe vatră şi pe
berme (0, 3 m grosime pe 50% din
suprafaţa perimetrului afectat) mc. 3.470 0,220 736,401.3. Materiale – puieţi (cer) 1000
buc. 5 90,00 450,00
1.4. Plantare puieţi – în vetre pe teren
neproductiv, după schema de 1,5 x 1,5
m (5.000 buc/ha) – (C 70 1b)
100
buc. 50 132,40 6.620,001.5. Descopleşire (D 29b2) (30% din
suprafaţă) ar. 230 1,72 395,60
1.6. Lucrări de întreţinere mp. 1.850 0,16 296,00
2. Lucrări care vor fi executate în zona haldelor de steril proiectate
2.1. Amenajarea suprafeţei haldelor de sol m2 620 0,195 120,90Pag.69/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
vegetal şi steril
2.2. Fertilizare teren amenajat m2 620 0,110 68,20
2.3. Semănatul ierbii m2 620 0,032 19,802.4. Întreţinere m2 620 0,200 124,00
3. Alte lucrări care vor fi executate pentru refacerea mediului
3.1 Dezafectare şi amenajare drum de
acces m 400 2,100 840,00
Total 10.006,10
4.7. Mediul social si economicDeoarece limita perimetrului de exploatare este situată la cca. la 750 m nord de
limita locuită a comunei Pietroasa, activitatea de exploatare a andezitelor industriale şi
de construcţie în carieră nu va avea influenţe negative majore asupra aşezării umane şi
a populaţiei, ca urmare a detonărilor cu explozivi şi a celorlalte activităţi din carieră.
Efectele acestor activităţi desfăşurate în cadrul perimetrului vor fi diminuate şi de forma
reliefului care facilitează o oarecare protecţie.Transportul materialului extras nu se va
face prin localitatea Pietroasa, ci pe drumul DC 112 care va fi amenajat si care nu trece
prin localitati.
Conform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima de
protectie sanitara fata de unitatile care produc disconfort si unele riscuri sanitare.Ca
importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de munca. Astfel,
prin acest proiect se vor crea in zona aproximativ 5 noi locuri de munca.
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu culturalIn imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu
cultural, arheologic sau monumente istorice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELORIn proiect nu au fost prevazute alternative.
Analiza marimii impactuluiPag.70/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Estimarea indicilor de calitate a mediului inconjurator se face dupa scara de bonitate a
acestora, prezentata in tabelul de mai jos:
Nota de bonitate
ValoareaIp
Efectele asupra omului si mediului inconjurator
10Ip = 0
Starea naturala, in echilibru
9 Ip = 0 – 0,25 Fara efecte
8 Ip = 0,25 – 0,50 Fara efecte decelabile cauzistic; mediul afectat in
limite admise nivel 1
7 Ip = 0,50 – 0,1 Mediul este afectat in limite admise nivel 2
6 Ip = 0,1 – 0,2 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele
sunt accentuate
5Ip = 0,2 – 0,4
Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2
4 Ip = 0,4 – 0,8 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3.
Efectele nocive sunt accentuate
3 Ip = 0,8 – 1,2 Mediu degradat - nivel 1.
Efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip = 1,2 – 2,0 Mediul degradat - nivel 2.
Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip > 2,0 Mediul este impropriu formelor de viata
Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA (Ic S/S,V,F)Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna vor fi afectati initial de lucrarile
de exploatare, in cadrul perimetrului .
Prin lucrarile de ecologizare prevazute pe parcursul exploatarii resurselor
minerale, impactul activitatii asupra acestor factori de mediu va fi considerabil diminuat,
astfel incat afectarea mediului se va incadra in limite admise, ceea ce va corespunde
unui indice de calitate Ic S/SVF = 0.50 – 1.00 .
Indice de calitate pentru APA (Ic APA)Avand in vedere faptul ca din activitatea de exploatare a agregatelor minerale in
cadrul perimetrului Pietroasa Nord, judetul Timis nu vor rezulta ape uzate, estimam ca
factorul de mediu apa va fi afectat in limite admise, astfel incat valoarea indicelui de
calitate va fi Ic APA = 0 – 0.25 .
Pag.71/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)Intreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto pentru a se asigura o limitare a
noxelor evacuate în atmosferă în urma funcţionării motoarelor şi a efectuării
transportului de andezite. Va trebui sa se menţina în stare bună toate drumurile de
acces. Din cele prezentate in documentatie, rezulta ca factorul de mediu aer va fi
afectat in limite admise Indicele de calitate Ic AER = 0,5 – 1.00 .
Indicele de calitate pentru ASEZARI UMANE (Ic AS.UM)Datorita faptului ca cele mai apropiate asezari umane se afla la distanta de
aprox. 750 m fata de limita intravilanului comunei Pietroasa fata de exploatare si
materialul extras va fi transportat pe un drum care nu trece prin localitati (DC 112
refacut), acestea vor fi afectate in limite admise, astfel incat valoarea indicelui de
calitate va fi Ic AS.UM = ,0,0 – 0.25 .
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediuStabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare
factor de mediu se face utilizand “Scara de bonitate a indicelui de poluare”, atribuind
notele de bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat in tabelul de mai
jos:
FACTORI DE MEDIU Ic Nb
AER 0,5 – 1,0 7
APA 0 – 0,25 9
SOL/SUBSOL 0,5 – 1,0 7
VEGETATIE, FAUNA 0.50 – 1.00 7
ASEZARI UMANE 0.25 – 0,50 9
Din analiza notelor de bonitate, se pot trage urmatoarele concluzii:
factorul de mediu SOL/SUBSOL, VEGETATIE SI FAUNA va fi afectat in
limite admise, nivel 2;
factorul de mediu APA va fi afectat in limite admise, nivel 0;
factorul de mediu AER va fi afectat in limite admise, nivel 1;
factorul de mediu ASEZARI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 0.
Calculul indicelui de poluare globalaPentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utilizand Metoda ilustrativa V.
Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de
mediu, se construieste o diagrama. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura
geometrica regulata, inscrisa intr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate.
Pag.72/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii
de poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globala I.P.G. Acest indice rezulta
din raportul dintre starea ideala si si starea reala Sr a mediului. Metoda grafica, propusa
de V. Rojanski, consta in determinarea indicelui de poluare globala prin raportul dintre
suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce reprezinta starea reala, adica:
I.P.G = Si / Sr
unde:
Si = suprafata starii ideale a mediului;
Sr = suprafata starii reale a mediului;
Pentru I.P.G. = 1 – nu exista poluare
Pentru I.P.G. > 1 – exista modificari de calitate a mediului.
Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:
IPG = 1 - mediu natural, neafectat de activitatea umana;
IPG = 1 - 2 - mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;
IPG = 2 - 3 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort
formelor de viata;
IPG = 3 - 4 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de tulburari
formelor de viata;
IPG = 4 - 6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata;
IPG = peste 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viata.
Din figura geometrică rezultă că, pentru cele 5 elemente ale mediului: Si = 2.800
mmp şi Sr = 1.920 mmp.
Rezultă, deci, că:
IPG = Si : Sr = 2.800 : 1.920 = 1,458
Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu rezultă că mediul este
afectat de activităţile din perimetrul studiat în limite admisibile.
IPG = 1,458 2
În concluzie, impactul produs de exploatarea a andezitelor industriale – perimetrul Pietroasa Nord – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi remanente după încetarea ei.
Pag.73/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
6. MONITORIZAREAPentru a se efectua o monitorizare a factorilor de mediu afectaţi în perioada de
valabilitate a permisului de exploatare din perimetrul Pietroasa Nord, este oportună
efectuarea următoarelor:
urmărirea zilnică, de către şeful de carieră şi de deservenţii
utilajelor, a stabilităţii şi integrităţii taluzelor şi bermelor carierei;
verificarea respectării cu stricteţe a înălţimii treptelor de exploatare
(max. 10 m), a unghiului taluzelor (max. 70°) şi a lăţimii bermelor;
verificarea modului în care sunt respectate normele tehnice de
întreţinere şi funcţionare a utilajelor utilizate în activitatea de
exploatare;
verificarea permanentă a modului de gospodărire a apelor din
carieră şi din jurul ei;
verificarea permanentă a modului de gospodărire a deşeurilor
rezultate în urma activităţilor desfăşurate în perimetru;
verificarea permanentă a modului de dotare, întreţinere şi
gospodărire a materialelor necesare pentru protecţia împotriva
incendiilor şi protecţia muncii;
verificarea zilnică a stabilităţii taluzelor hălzii de sol vegetal;
verificarea modului de execuţie a lucrărilor de refacere a mediului
pe suprafaţa de teren afectată de activitatea de explorare.
Monitorizarea în perioada de execuţie şi monitorizarea postînchidere a
obiectivului
Pentru limitarea efectelor negative accidentale generate de activitatea de
exploatare a zăcământului, în perioada derulării programului de exploatare, S.C.
SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va implementa un sistem eficient de monitorizare
a factorilor de mediu.
Prin observaţii directe, se va urmări calitatea aerului, respectiv cantitatea gazelor
de eşapament şi a pulberilor antrenate de utilajele din carieră.Se va urmări respectarea
cu stricteţe a metodei de exploatare pentru evitarea pierderii stabilităţii taluzurilor
carierei şi provocarea unor alunecări ale terenului.
Monitorizarea factorilor de mediu în perimetrul de exploatare PIETROASA NORD
va presupune adoptarea următoarelor măsuri:
Pag.74/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
urmărirea nivelului de antrenare al pulberilor pe drumurile de transport,
îndeosebi în perioadele secetoase ale anului şi umectarea periodică a
acestora;
menţinerea şi folosirea utilajelor la parametrii prevăzuţi de fabricant şi
utilizarea mai ales a maşinilor având dispozitive cu catalizator;
urmărirea modului de încadrare a lucrărilor în limitele perimetrului aprobat de
către ANRM;
urmărirea activităţii utilajelor din dotare, pentru evitarea scurgerilor de
produse petroliere care ar putea afecta proprietăţile solului şi subsolului, iar în
cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante;
urmărirea atentă a randamentului şi efectelor activităţilor de derocare;
modificările de relief care vor apărea în urma extragerii rocii în cariera, vor fi
atent supravegheate pentru a se evita apariţia prăbuşirilor sau alunecărilor de
teren;
se vor executa măsurători topografice periodice, în vederea urmăririi modului
de încadrare a lucrărilor executate în proiectul de exploatare.
La finalul programului de exploatare, pe o perioadă de minim un an, S.C.
SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va asigura monitorizarea factorilor de mediu şi a
lucrărilor de reconstrucţie ecologică, urmărindu-se:
montarea unor reperi topografici pentru urmărirea stabilităţii taluzurilor
carierei;
eficienţa lucrărilor de acoperire cu sol, fertilizare şi înierbare;
dezvoltarea normala a vegetaţiei plantate şi semănate;
luarea de măsuri privind refertilizarea solului şi replantare/resemănare, în
zonele în care vegetaţia nu se va dezvolta normal.
Dat fiind ca amplasamentul stidiat se afla in interiorul sitului ROSCI 0355 Podisul
Lipovei - Poiana Rusca,motivul pentru care acest sit a fost infiintat este de a crea un
anume coridor ecologic pentru cele trei specii de carnivore mari (urs, lup, ras).Astfel se
va monitoriza prezenta acestora atat in vecinatatea investitiei cat si pe o raza care se va
extinde pana la limita masivelor forestiere compacte din zona, unde prezenta lor este
certa.
Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere, cu
persoana juridica sau fizica responsabila de monitorizarea si implementarea masurilor
Pag.75/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
de reducere a impactului impuse prin Studiul de evaluare adecvata intocmit pentru
acest proiect este redat mai jos:
Nr. crt. Masuri de reducere a impactului
An I An II An III
An IV
An V
1
Evitarea deteriorarii terenurilor adiacente perimetrului carierei in toate fazele de executie a proiectului: lucrari de deschidere, pregatire si exploatare.
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
2
Monitorizarea prin observatii si metode standard de masurare, efectuate sezonier sau cel putin anual in acelasi anotimp, privind structura vegetatiei in vecinatatea perimetrului exploatarii
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
3
Deseurile rezultate din excavatii (steril, sol vegetal) vor fi depozitate temporar, intr-un perimetru care nu afecteaza flora sau fauna sitului.
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
4
Lucrarile miniere de exploatare a andezitului industrial si de constructie se vor realiza strict in perimetrul pentru care a fost obtinuta Licenta de exploatare;
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
5
Utilizarea in exclusivitate a gaurilor de foreza si a sistemului de puscare cu trepte de microintarziere pentru diminuarea socului seismic.
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
6
Utilizarea sistemelor de umectare a rocilor la statia de concasare si sortare precum si a drumurilor de exploatare in perioada de seceta prelungita si temperaturi ridicate..
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
7 Utilizarea de materiale explozive care limiteaza emisiile de noxe in atmosfera
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
8 Amenajarea haldei pentru depozitarea temporara a solului vegetal excavat, in vederea utilizarii acestuia la refacerea amplasamentului dupa incetarea activitatii.
implementare X
monitorizare X
Pag.76/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
9 Utilizarea echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor performante, in vederea reducerii impactului asupra mediului prin zgomot si emisia de noxe.
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
10Lucrarile de reparatii si intretinere ale utilajelor si echipamentelor se vor realiza in afara amplasamentului carierei
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
11 Monitorizarea pulberilor in suspensie si a nivelului de zgomot la limita perimetrului de exploatare.
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
12La incetarea activitatii de exploatare se vor utiliza proceduri de refacere a amplasamentului potrivite conditiilor din zona.
implementare X
monitorizare X
13Se va urmari cu precadere necesitatea asigurarii coridorului ecologic pentru carnivorele mari (urs, lup, ras).
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
14Realizarea unei bariere verzi prin plantarea de arbusti si arbori din specii native, caracteristice zonei.
implementare X
monitorizare X X X X X
15
Monitorizarea a speciilor de carnivore mari de importanta comunitara si specii indicator; in cazul in care se impune, se vor lua masuri specifice de reducere a impactului asupra acestor specii.
implementare X X X X X
monitorizare X X X X X
De implementarea si monitorizarea masurilor de reducere a impactului asupra
mediului, persoana juridica responsabila este beneficiarul proiectului, SC SORMIAUR
COMPANY SRL.
7. SITUATII DE RISCPentru activitatile care pot genera situatii de risc pentru om si factorii de mediu,
Directiva Comunitatii Europene nr. 64/20 iulie 1993 stabileste principiile de evaluare a
Pag.77/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
riscurilor pentru om si mediu inconjurator. Evaluarile de risc trebuie sa tina cont de
proprietatile fizico-chimice, toxicologice si termotehnice specifice fiecarei activitati si de
cantitatile de poluanti evacuati in mediul inconjurator. Evaluarea riscului pentru
sanatatea umana si mediu trebuie sa tina cont de efectele care se pot produce:
toxicitate, iritari, incendii explozii. Din punctul de vedere al disconfortului angajatilor,
poate sa apara praful in perioadele secetoase. Din analiza facuta si din masurile luate in
proiect reiese ca valorile concentratiilor se afla mult sub limita inferioara.
Riscurile naturale care pot aparea sunt urmatoarele:
cutremure - amplasamentul se gaseste, conform normativului P 100 – 92,
in zona seismica de calcul E;
inundatii – nu este cazul;
alunecari de teren – daca nu se respecta tehnologia de exploatare;
seceta - nu afecteaza exploatarea.
Alte riscuri care pot aparea la exploatarea carierei sunt:
scapari accidentale de carburanti de la utilaje;
exploatarea in afara perimetrului bordat.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILORPe parcursul evaluarii impactului asupra mediului nu s-au intampinat dificultati in
redactarea acestui raport sau la colectarea datelor.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNICDenumirea proiectului: EXPLOATAREA ÎN CARIERĂ A ANDEZITULUI
INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTIE - PERIMETRUL PIETROASA NORD, JUDEŢUL TIMIŞ
S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj a înaintat, la ANRM Bucureşti,
Dosarul de atestare pentru executarea de lucrări de exploatare şi valorificare a rocilor
utile în baza următoarelor motive:
andezitele industriale şi de construcţie se încadrează în categoria rocilor
exploatabile în baza unui permis de exploatare;
societatea este „primul şi unicul solicitant” pentru exploatarea andezitelor
industriale şi de construcţie din perimetrul solicitat;
Pag.78/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
societatea este persoană juridică organizată în scopul exploatării şi
prelucrării pietrei pentru construcţii, având dotare tehnică (utilaje de exploatare, de
transport şi de prelucrare) şi personal de specialitate pentru executarea acestor lucrări.
Avand in vedere faptul ca in amplasamentul studiat este vorba despre o
exploatare de resursa minerala, putem sa vorbim despre o productie realizata. Astfel, a
fost solicitat permisul de exploatare temporară al andezitelor industriale şi de
construcţie pe termen de un an (trim. I 2011 – trim. I 2012), începând cu data eliberării
acestuia de către A.N.R.M. Bucureşti.
Având în vedere cantitatea de resurse estimate şi necesităţile SC. SORMIAUR
COMPANY S.R.L. Lugoj, se solicită aprobarea exploatării cu permis de exploatare a
cantităţii de 200.000 tone resurse de andezite industriale şi de construcţie din
perimetrul temporar de exploatare PIETROASA NORD, judeţul Timiş.
Perimetrul temporar de exploatare a andezitului industrial si de constructie
PIETROASA NORD este amplasat în partea vestică a munţilor Poiana Ruscă, respectiv
în versantul stâng al pârâului Valea Slăvească, la cca. 750 m nord (amonte) de limita
comunei Pietroasa, judeţul Timiş. Distanţa faţă de albia minoră a pârâului variază între
7 m – 30 m. Din punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de comuna
Pietroasa, judeţul Timiş, fiind situat în extravilanul localităţii.
Terenul, cu nr. CF 400317 Pietroasa si o suprafată de 22.264 m2 este
concesionat de către S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul local al
Primăriei Pietroasa pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Contractul de concesiune
nr. 937/18.07.2011.
Pentru transportul produselor miniere obţinute în perimetru se va amenaja
drumul comunal existent (DC 112) până în localitatea Cosevita, drum care străbate
extravilanul dintre localitătile Pietroasa si Cosevita, astfel ca această activitate să nu
afecteze locuitorii şi casele apartinătoare acestor localităti.
Lungimea drumului existent care va fi amenajat va fi de cca. 4,5 km cu o lăţime
de minim 6 m. La construcţia drumului se va folosi materialul rezultat din decopertarea
resurselor de andezit industrial si de constructie si/sau material extras din carieră
nealterat.
Exploatarea resurselor minerale de andezite industriale şi de construcţie se va
efectua prin metoda specifică exploatărilor miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea
mecanică cu ajutorul explozivilor după operaţiunile de perforare – puşcare”.
Pag.79/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
În procesul de exploatare al andezitului industrial si de constructie din perimetru
va rezulta un volum de 4.000 m3 de sol vegetal şi cca. 4.000 m3 de andezit industrial si
de constructie alterate şi dezagregate. Întreaga cantitate de copertă formată din andezit
industrial si de constructie alterate şi dezagregate rezultată din decopertare va fi
utilizată la lucrările de amenajare şi întreţinere a drumurilor de exploatare care vor fi
folosite. Se estimează că aceasta va fi depozitată temporar într-o haldă de steril cu o
suprafaţă de 1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înălţimea medie a haldei va fi de cca.
4,0 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajată separat de cea
de sol vegetal şi în afara perimetrului de exploatare instituit.
Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent
perimetrului fiind in extravilan, in zone departate de comunitatile locale.
Deoarece limita perimetrului de exploatare este situată la cca. la 750 m nord de
limita locuită a comunei Pietroasa, activitatea de exploatare a andezitelor industriale şi
de construcţie în carieră nu va avea influenţe negative majore asupra aşezării umane şi
a populaţiei, ca urmare a detonărilor cu explozivi şi a celorlalte activităţi din carieră.
Conform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima de
protectie sanitara fata de unitatile care produc disconfort si unele riscuri sanitare.
Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de
munca. Astfel, prin acest proiect se vor crea in zona aproximativ 5 noi locuri de munca.
In imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu
cultural, arheologic sau monumente istorice. In proiect nu au fost prevazute alternative.
Studiile de teren efectuate din punct de vedere al biodiversitatii au evidentiat
faptul ca zona de interes nu este utilizata de cele trei specii de carnivore mari, urmele
acestora nefiind identificate nici macar odata in zona de implementare a proiectului.
In schimb, in zonele acoperite de masivul forestier au fost identificate urme de
urs si lup, dar nici aici nu au fost indicate zone cu abundenta ridicata, spatii cu rol de
refugiu ori zone cheie pentru reproducere ori hranire. De asemenea, nu au fost
identificate zone cu concentrari masive nici in ceea ce priveste speciile prada vizate.
Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de
conservare favorabila a speciilor pentru care situl de importanta comunitara Podisul
Lipovei – Poiana Rusca au fost declarat in cazul in care masurile de prevenire si
diminuara a impactului vor fi implementate.Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul
Pag.80/pag.81
Beneficiar:S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
LUGOJRaport la studiul de evaluare a
impactului asupra mediului IULIE 2012
de conservare a speciilor de interes comunitar si al habitatelor din zona Pietroasa este
apreciat favorabil (indicator verde) in timpul deschiderii si exploatarii carierei.
Pentru limitarea efectelor negative accidentale generate de activitatea de
exploatare a zăcământului, în perioada derulării programului de exploatare, S.C.
SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj va implementa un sistem eficient de monitorizare
a factorilor de mediu descrisi in capitolul de monitorizare.
In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam ca proiectul "Exploatare în carieră a andezitului industrial şi de construcţie - perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timiş" are un impact nesemnificativ asupra mediului.
Intocmit
Dr. ing. Elena Melania Savescu Expert auditor principal
Pag.81/pag.81