7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 1/57
APTITUDINILE ŞI EVALUAREA LOR. PROBE PENTRU EVALUAREA
APTITUDINILOR
1. Consideraţii introductive
- „aptus” (latină) - apt pentru ceva
- aptitudinea - condiţie / grup de caracteristici privite ca simptomatice pentru
capacitatea unui individ de a câştiga prin exerciţiu unele cunoştinţe, îndemânări
sau grup de deprinderi
- aptitudinile - premise native generice, putând lua diverse configuraţii, funcţie de
solicitările mediului şi de exerciţiu - existenţa unor relaţii compensatorii între
diferitele aptitudini la nivelul structurii personalităţii (deficitul unei aptitudini poate fi contraalansat prin excesul alteia)
- aptitudinile - caracter diferenţial (diferenţia!ă oamenii prin nivelul atins de fiecare
individ)
- aptitudinile - relativ staile, tind să persiste pe o perioadă îndelungată - orice
sc"imare în potenţialităţile unui individ se produce în limitele care ţin de
constituţia sa pre!entă (#eplov)
- factori favori!anţi$o condiţii suiective
o exerciţiu
o factori motivaţionali
- există un fond uman aptitudinal foarte larg, iar la nivel individual, o structură
limitată care se exprimă în conceptul de unicitate al personalităţii, o persoană
putând îndeplini cu succes o activitate sau un grup de activităţi şi cu mai puţin
succes altele (%& 'c"iopu)
. C!asi"icarea a#titudini!or
- din punct de vedere al complexităţii, aptitudinile$
simple (sen!orio-motorii)
cu un caracter mai complex (intelectuale)
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 2/57
- după domeniul de exercitare, aptitudinile$
ştiinţifice
tehnice
artistice
sportive
aptitudinea şcolară
manageriale, etc.
- cf& evers$
- după formele în care se manifestă în!estrările native$
- aptitudini reproductive
- aptitudini aplicative
- aptitudini interpretative
- aptitudini productive
- aptitudinea şcolară
- după gradul de generalitate$
- aptitudini specifice (pentru matematică, mu!ică, etc&)
- aptitudini complexe, generale (talentul filosofic, etc&)
$. Teste!e #entru a#titudini. Consideraţii introductive
% definiţie: testele de aptitudini repre!intă instrumente consacrate depistării şi măsurării
aptitudinilor
- clasificare$ după tipurile de aptitudini măsurate / după marile domenii de activitate$
- generale (cea mai generală aptitudine inteligenţa)
- te"nice
- artistice
- sportive- exemple de teste des utili!ate$
- ateria *ec"sler pentru adulţi (*+)
- .atricile rograsive (standard şi avansate)
- testul 0omino
- testul 1onnardel
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 3/57
- testul 2o"s - 3oldstein (cu variantele sale), etc&
% 0ifferential +ilit4 cales (0&+&&)
&. Teste de investi'are a a#titudini!or din do(eniu! activit)ţi!or
&.1. Teste!e de atenţie
&.1.1. Pro*a Bourdon%A("i(ov
- proă de tip creion-"ârtie
- presupune detectarea anumitor grupuri de litere definite ca
stimuli pe o pagină care conţine o mulţime de rînduri formate din
litere dispuse aleator
- ex&$ să se are!e litera 5c” ori de câte ori este precedat de 5a” şi5a” ori de câte ori este precedat de 5n”
- există mai multe moduri de înregistrare a performanţei, care iau
în considerare$
- durata îndeplinirii sarcinii test
- numărul de erori
- numărul de arări corecte
- se administrea!ă cu timp impus, standardi!at
&.1.. Pro*a Pieron
- proă de tip creion-"ârtie
- constă în rânduri cu pătrăţele cu codiţe orientate în diverse
direcţii, deasupra cărora sunt aşe!ate modelele care treuie
urmărite (două, trei sau patru)
- se parcurge fiecare rând şi se area!ă stimulii semnificativi
- performanţa este exprimată într-un indice de exactitate (ex&$
corecte/total de arat 6 greşit arate)- se administrea!ă cu timp impus, standardi!at
&.1.$. Ta*e!u! P!atonov
- taelă pe care sunt înscrise cu caractere mici, mi7locii şi mari,
numere de la 88 la 9: (într-una dintre variante)
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 4/57
- sarcina$ să se caute şi să se arate cu un indicator, în ordine
crescătoare, numerele de la 88 la 9:
- se cronometrea!ă timpii reali!aţi pentru identificarea intervalelor$
- 88-89
- 8;-<:
- <8-<9
- <;-=:
- se determină o cură a randamentului care ne poate releva$
- eventualele loca7e
- fluctuaţii mari ale randamentului
- conduite relevante pentru eventualele dificultăţi
ale atenţiei&.1.&. Pro*a adiţion)ri!or a !ui +rae#e!in
- şiruri cu cifre şi numere
- suiectul primeşte sarcina să treacă re!ultatul operaţiei de scădere
în intervalul dintre fiecare perec"e
- atunci când scăderea nu poate fi efectuată, deoarece descă!utul
este mai mic decât scă!ătorul, se adună (operaţiile se desfăşoară în
mulţimea numerelor întregi naturale)- re!ultatele sunt numai numere cu o cifră
- proa pune în evidenţă loca7ele
&.1.,. Pro*a #si-o(otorie Ricossa
- testea!ă atenţia susţinută
- aparat având un panou ori!ontal care are dispuse pe câte un rând
ori!ontal / vertical ecuri electrice
- în interiorul matricii formate, la intersecţia fiecărei linii cu fiecare
coloană este dispus un uton , sau mai nou, un sen!or
- ecurile de pe linia ori!ontală şi de pe cea vericală se aprind
aleator
- la intersecţia liniilor şi coloanelor semnali!ate de ecuri,
suiectul treuie să atingă sen!orul corespun!ător
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 5/57
- aparatul este prevă!ut cu ritmuri impuse, cu vite!e diferite şi cu
ritm lier propriu suiectului (secvenţa următoare apare după ce a
fost corect anulată precedenta)
- un panou cu contori electronici cu afişa7 numeric sau digidal
înregistrea!ă următorii indici ai performanţei$
- timpul de execuţie
- vite!a de reacţie per stimul
- numărul de atingeri corecte, greşite, omisiuni, etc&
&.1./. Brie" Test o" Attention 0BTA
- verifică severitatea deficitelor atenţiei
- pentru intervalul de vârstă 8>-?@ de ani
- cuprinde două forme parale, pre!entate pe caste audio$- forma A$ sunt citite 8: liste de litere şi numere
care cresc în lungime de la @ la 8? elemente&
arcina suiectului este de a ignora literele şi de a
socoti câte numere au fost citite cu voce scă!ută
&.. Teste!e sen2orio(otorii
- investig"ea!ă aptitudinile sen!oriomotorii (psi"omotricitatea)
- măsoară aptitudinile musculare sau o cominaţie de aptitudini sen!oriale şimusculare (dexteritatea, îndemânarea, coordonarea oc"i-mână, etc&)
&..1. 3RAV4A 03ide Ran'e Assess(ent o" Vi2ua! 4otor A*i!ities
- test de aptitudine vi!ual-motorie
- destinat intervalului de vârstă =-8> ani
- se aplică individual - timp de aplicare$ @-8: minute / sutest
- trei suteste care măsoară$
- mişcări fine (prin test de fixare a unor cuie în
lăcaşurile lor)
- ailităţi vi!ual-spaţiale (prin test de îminare)
- ailităţi vi!ual-motorii (prin test de desen)
&.$. Teste!e de de5teritate
- vi!ea!ă preci!ia, rapiditatea, corectitudinea, cadenţa, ritmul execuţiei
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 6/57
&.$.1. 6inusoida Bonnarde!
- utili!ată în selecţia şi orientarea către toate activităţile care
solicită mişcările precise ale celor două mâini
- permite oservaţii asupra unor indici comportamentali privind
rădarea, perseverenţa, emotivitatea, etc&
% descriere7 dispo!itivul este format dintr-o placă metalică, în care
este practicat un traseu (decupa7) sinosoidalB su sinosoidă
evoluea!ă un disc electroi!olant prevă!ut cu < pinteni metaliciB
suiectul treuie să conducă discul de la un capăt la celălalt al
traseului sinusoid prin rotirea succesivă cu amele mâini, fără a
atinge marginile sinusoidei cu cei doi pinteni metalici (fapt
considerat eroare şi semnali!at acustic)B performanţa (timpul deexecuţie şi numărul de erori) se înregistrea!ă de către un contor
electronic, cuplat la dispo!itiv
% desfăşurarea probei 7 suiectul se plasea!ă în po!iţia aşe!at în
faţa mesei pe care se află sinusoidaB el treuie să manevre!ecorespun!ător discul pentru a-l deplasa de la un capăt la altul al
sinusoidei
- instructa7ul - clar şi standardi!at$ examinatorul sulinia!ă că
proa treuie efectuată ine (corect) şi repede
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 7/57
- suiectul efectuea!ă un exerciţiu, parcurgând prima cură a
sinusoidei, exact cât a parcurs anterior, în mod demonstrativ,
examinatorul însuşi
- traseul se parcurge de trei ori
- pentru interpretare se utili!ea!ă media pe cele trei administrări a
timpului de execuţie şi a numărului de greşeli
&.$.. Pro*a de coordonare (anua!)
- proă de disociere manuală
- în laoratoarele din omânia denumit 0.8
% descriere: este format dintr-un cadru, care poate fi deplasat
înainte-înapoi şi stânga-dreapta prin rotirea în sensul acelor deceasornic şi invers a două maniveleB solidar cu cadrul moil este
montat un ac metalic care poate fi deplasat de-a lungul unui traseu
electroi!olant practicat într-o placă metalică fixăB atingearea acului
de marginile metalice ale traseului înc"ide un circuit electric -
contact sesi!at de un contor electronic
% desfăşurarea probei: se manevrea!ă cu a7utorul a două manivele
(în varianta 0.8) sau două manete care se mişcă în plan ori!otal(în varianta 0.<) acul metalic, de-a lungul traseului format din
patru porţiuni lineare şi o a treia de formă circulară cu ra!ă
variailăB performanţa este dată de numărul de greşeli (de atingeri
ale plăcii metalice), de timpul de parcurgere a traseului şi durata
medie a erorii
% oferă informaţii cu privire la numeroase aspecte (anga7area în
sarcină, perseverenţa, stailitatea emoţională, planificarea
activităţii&, etc&)
&.&. Teste de re#re2ent)ri s#aţia!e
&.&.1. Testu! de co(*inare 8n s#aţiu (Criedric" .oede)
% utili!at ca sutest în ateriile pentru investigarea aptitudinii
mecanice
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 8/57
% se aplică şi în consilere vocaţională începând cu vârsta de 8= ani
% descriere$ testul constă într-o foaie de "ârtie pe care sunt
repre!entate fâşii de material din care lipsesc unele ucăţiB locurile
lipsă sunt repre!entate prin cercuriB în 7umătatea inferioară a
paginii sunt date, în mod aleator, cele 8? ucăţi extrase din fâşiile
repre!entate în 7umătatea superioară a paginiiB suiectul înscrie în
cercuri literele figurilor pe care le consideră că se potrivesc cel mai
ine în spaţiile goale
% proa - adaptată de 3& 1ontilă pe populaţie românescă -
denumirea „#est 8=DD
&.,. Teste!e de a#titudini te-nice s#ecia!e
proe care includ$- factori spaţiali
- înţelegerea şi 7udecata te"nică
- identificarea unor principii de funcţionare
- sunt încorporate, de oicei, în aterii cu variate destinaţii
&.,.1. Testu! 19 (1ontilă, 8E>8)
- solicită capacitatea de a intui modul de funcţionare al unui
mecanism cu roţi dinţate&.,.. :: Pro*a de intuiţie te-nic):: ( & .& Aestor)
- ;? de teme care vi!ea!ă diverse proleme te"nice a căror
re!olvare antrenea!ă capacitatea de a intui diverse principii, legi,
care funcţionea!ă în domeniul te"nicii
&.,.$. Bateria "actoria!) P4A (primar4 mental aptitude - aptitudine
mentală primară)
% pulicată în %+ (8E@>)
% se adresea!ă suiecţilor între 88 şi 8> ani
% considerată ca fiind destinată evaluării aptitudinii şcolare
- cuprinde 9 teste destinate evaluării unor factori de inteligenţă$
- F - semnificaţie verală
- - aptitudine spaţială
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 9/57
- - raţionament
- A - aptitudine numerică
- * - fluiditate verală
&.,.&. Bateria ;.A.T.
% investig"ea!ă factorii$
% DDgDD (prin teste de vocaular ş de raţionament aritmetic)
% DDFDD (aptit& verală - teste vocaular şi de sinonime-
antonime)
% DDADD (aptit& numerică - calcule simple, proleme practice
aritmetice)
% DDCDD (percepţia formelor - asamlarea unor forme din
elemente disparate)% DDGDD (percepţia scrierii)
% DDCDD (dexteritate manuală)
% DD.DD (dexteritate digitală - demontare şi asamlare de
rondele)
% pentru diferite profesii - stailite grupa7e de factori
implicaţi în reuşită, precum şi pragurile de admisiilitate pe
fiecare proă în parte
PROBLE4ATICA TE6T<RII INTELI;EN=EI
a. 6curt istoric a! test)rii inte!i'enţei
% teoria inteligenţei - de!voltată de-a lungul unei lungi perioade de timp
- preocupări în legătură cu capacitatea intelectuală, cu mecanismele gândirii - din
perioada Greciei Antice (Aristotel)
- primele preocupări cu privire la evaluarea nivelului de inteligenţa psihiatrii
- ieger de la !urt"burg - testarea persoanelor cu "andicap mental
- #raepelin şi colaboratorii - preocupări în domeniul evaluării inteligenţei
- de!voltarea psi"odiagnosticului inteligenţei - solidară cu de!voltarea psihologiei
diferenţiale
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 10/57
- Galton - investigarea inteligenţei urmărind forţa musculară, timpul de
reacţie, vite!a de mişcare, sensiilitatea
- $ %c. #een &attell ('*) - pentru prima dată utili!ată noţiunea de test - articolul
5#estele mentale şi măsurătorile lorDD (pulicat în DD.indDD) - 8E:9 -
apariţia primei scări metrice +inet-imon - HHH se consacră testarea
inteligenţei
- rimul ă"boi %ondial - de!voltare semnificativă a testelor de inteligenţă, în
special în %+, datorită politicii forţelor armate americane de a recruta
candidaţi la şcolile de ofiţeri pe a!a testelor de inteligenţa, prin testul
American Arm/ 0est Alpha
*. Noţiunea de inte!i'enţ) A. Direcţia funcţionalistă
- 1duard &laparede$
- inteligenţa este o aptitudine generala de a re!olva proleme şi dificultăţi
de adaptare - accentul este pus pe caracteristica inteligenţei de a fi
suordonata adaptării
- inteligenţa e influenţată de planul afectiv, din această cau!ă în actul
inteligent se reconstituie de fiecare dată în aceeaşi termeni relaţia suiect-oiect
- $ean iaget $
- inteligenţa repre!intă o formă de autoec"ilirare prin asimilare şi
acomodare, o formă de ec"iliru către care tind toate structurile cognitiveB
cele două laturi ale inteligenţei, asimilare şi acomodare, permit elaorarea
unei structuri operatorii şi a unor grupuri de operaţii importante în
de!voltarea intelectuală şi adaptarea pe această a!ă la mediu
B. Direcţia bazată pe ipoteza nivelurilor de inteligenţă
- inteligenţa aptitudine generală de a re"olva probleme
- această aptitudine intelectuală nu coincide cu nivelul de inteligenţă
- argument$ ca!ul 5idioţilor savanţi” (persoane cu "andicap mental capaile
de performanţe intelectuale ieşite din comun - în special de memorie şi de
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 11/57
calcul - reţin cu uşurinţa un volum impresionant de informaţii -
comportament intelectual)
- Iester doroJ (8EE9) - 5savanţi autişti” - aceste persoane dispun de
anumite DDinsuleDD de ailităţi, care nu sunt neaparat legate de inteligenţa
generală
C. Direcţia structuralistă – gestaltistă
- *& 2"Kler, 2& 2offLa, .& *ert"eimer etc&
- orice situaţie prolematica este o structură incompletă şi tensionată,
inteligenţa asigur2nd prin găsirea soluţiei dispariţia acestei tensiuni
% Otto 6e!2 > re#re2entantu! ?co!ii de !a 3@r2*ur' > #ro*!e(a #arc)
n)v)!e?te 8n 8nt(#inarea #ro#riei ei re2o!v)ri D. Teorii ale învăţării
- şcoala lui *atson e"aviorism şi neoe"aviorism
- inteligenţa aptitudine de a opera cu concepte şi simboluri
CONCLUIE$
- inteligenţa - caracteristică importantă a personalităţii umane care
media"ă relaţiile de tip complex cu mediul 3ncon4urător utili"2nd maximal
experienţa(stocată în cunoştiinţe şi operaţii) - caracterul operaţional al
inteligenţei
- *ec"sler (8E9?) inteligenţa - capacitate gloală de a reacţiona cu
discernământ, de a gândi raţional şi de integrare eficientă în mediul de
existenţă
- inteligenţa se speciali!ea!ă în timpul vieţii prin doândirea unor algoritmi
de identificare de lucru şi de control - inteligenţa de tip te"nic / inteligenţa
specifică cercetătorilor / inteligenţa de tip practic specifică persoanelor care
au preocupări în domeniul lucrative
c. Re!aţia inte!i'enţ) % 'ndire
- relaţie de complementaritate
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 12/57
- surprind aceeaşi realitate psi"ică, din perspective oarecum diferite$
gândirea - concept filosofic, inteligenţa - exprimă latura operaţională a
gândirii, aspectul ei aptitudinal - considerată de unii autori drept o aptitudine
foarte generală
- uinstein gândirea se regăseşte în inteligenţă ca aptitudine
- iaget - cel mai important instrument al inteligenţei este gândirea
d. Eta#e 8n de2vo!tarea inte!i'enţei
- 8& perioadă de construcţie (foarte ine surprinsă de stadiile piagetiene)
- <& perioadă de echilibru (perioada de inserţie activă a persoanei, de creativitate)
- =& perioadă de involuţie
- *ec"sler perioadă evoluţie (: - <9 ani)- uşor stadiu de regresie (<9 ;: ani)
- perioadă mai aruptă de involuţie (dupa ;: de ani)
- diferenţe între deilii mental şi la oamenii normali$
- sunormalii evoluea!ă până pe la 8@ ani
- supradotaţii evoluea!ă până pe la 8? ani
- persoanele din !ona medie evoluea!ă până la 89 ani
- +& +nastasi - inteligenţa - cominaţie de ailităţi solicitate de nevoia de asupravieţui şi de a progresa într-o cultura dată, care se modifică de-a lungul vieţii,
în funcţie de cultura de apartenentă şi de ruta de viaţă individuală
e. actori deter(inanţi > relaţia între ereditate şi mediu
- controverse între oamenii de ştiinţă
- studii care au abordat inteligenţa din perspectiva ereditaţii
- evoluţia gemenilor mono!igoţi rol primordial al eredităţii în
determinarea comportamentului intelligent - >:M din variaţia N&&
la scara tanford - 1inet este atriuit eredităţii, =:M din această
variaţie este atriuit mediului (educaţiei şi experienţei)
- studiile efectuate de către & lomin şi cola& - dove!i elocvente
pentru un suport al eredităţii de 9:M&
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 13/57
- po!iţii teoretice care îndeamnă la o atitudine de echilibru, acord2nd importanţă
factorilor ereditari dar fără să negli4e"e, 3n acelaşi timp factorii culturali,
influenţele mediului
". Teorii i(#ortante 8n studiu! inte!i'enţei
f.1. Teoriile factoriale
f.1.1. Teoria factorială a lui Spearan
- teorie care se concentrea!ă pe aptitudinile mentale, restrângându-le la
două$ factorul general şi factor specific
- pearman - teste de inteligenţă aplicate pe mai mai multe eşantioane -
corelaţii semnificative
- a tras conclu!ia că elementul comun care le face să corele!e ar fi unsustart psi"ologic (denumit factorul g )
- comun comportamentelor inteligente - o formă de energie mentală care
asigură succesul în cele mai variate activităţi&
- testele nu corelau însă 8:: M, ci corelau suunitar - partea care rămâne
până la 8, în concepţia sa, repre!enta elelmentul de specificitate
- el a avansat ipote!a unor factorii specifici pe lângă factorul general,
factori care ar determina succesul în anumite activităţi umane ine preci!ate&
f.1.!. Teoria factorială a lui T"urst"one
- inteligenţa sumă de abilităţi
- nu recunoştea existenţa unui factor general (studiile sale factoriale nu i-
au relevat existenţa unui astfel de factor)
- consideră că există şapte factori intelectuali, care nu corelea!ă între ei$
- Cactorul F compre"ensiune verală
- Cactorul rapiditatea percepţiei
- Cactorul gândire inductivă
- Cactorul A factorul numeric
- Cactorul 0 gândire deductivă
- Cactorul * fluiditate verală
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 14/57
- Cactorul . memorie
- Cactorul - spaţiali!are
f.1.#. Teoria factorială a lui $uilford
- model factorial al inteligenţei - model cuboid care are la ba"a trei
factori$
8& operaţiile evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă,
memorie, cogniţie
<& conţinuturile conţinut figural, simolic, semantic, acţional
= . produsele unităţi, clase, relaţii, implicaţii, transformări,
sisteme
- prin înmulţirea componentelor re!ultă 8<: de aptitudini intelectuale
- CONCLUIE - există două direcţii în cercetarea inteligenţei$8& direcţie care restr2nge numărul factorilor (pearman)
<& direcţie care are tendinţa de a multiplica numarul factorilor (#"urstone
şi 3uilford)
- nu poate fi negată existenţa unui factor general care se manifestă ca o
capacitate intelectuală generală care ar asigura succesul în diverse activităţi şi nu
puţine sunt ca!urile în care cei foarte dotaţi au o mare disponiioitate de
capacităţi pentru domenii foarte variate- există însă şi anumite speciali"ări unde succesul este asigurat într-un grup de
profesiuni şi mai puţin în altul
f. !. Teoria triar"ică a inteligenţei (. $. -ternberg, '5)
- ternerg a oţinut pe tot parcursul şcolaritaţii N&& mici - daca profesorii ar fi
treuit să se g"ide!e după aceste indicii, progno!a referitoare la evoluţia lui
academică ar fi treuit să fie una foarte proastă, ceea ce nu s-a întâmplat (&
ternerg a7unge doctor în psi"ologie, specialist în psi"ologie cognitivă)
- nemulţumit de ceea ce îşi amintea privind progno!a reuşitei sale academice,
nemulţumit de capacitatea slaă de predicţie, cel puţin în ca!ul sau, a teoriei
a!ate pe N&& - demarea!ă cercetări concrete
- porneşte de la ceea ce înţeleg oamenii oişnuiţi prin inteligenţa - c"estionea!ă
oameni în tramvaie, metrou, la intrarea sau la ieşirea din supermarLet-uri, în
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 15/57
legătură cu ce înţeleg ei prin inteligenţă, apoi decodea!ă împreună cu
colaoratorii săi aceste informaţii conclu!ia$ potrivit concepţiei comune un
comportament inteligent adoptă acei oameni care au o ună aptitudine verală,
ailitate de a re!olva proleme şi o ună 7udecată socială
- pe această a!ă, în '6 teoria triarhică asupra inteligenţei$
- inteligenţa O o structura compusă din trei tipuri de inteligenţă:
8& inteligenţa componenţială inteligenţa din perspectiva
teoriilor clasice (inteligenţa care asigura reuşita în învăţare şi
care e saturată în primul rând în ailităţi verale)
<& inteligenţa experenţială (creativă) - ailitatea de a comina
experienţe diferite într-un mod inspirat (insig"tfull) pentru a
re!olva proleme noi (comportamentul inteligent al artiştilor,compo!itorilor, mu!icienilor, oamenilor de ştiinţă)
=& inteligenţa contextuală7practică ailitatea de a re!olva
proleme practice în contexte sociale !ilnice (un fel de
inteligenţa a stră!ii)
- reuşeşte să explice anumite ca!uri particulare pe care celelalte teorii le lasă în
afara lor (ca!ul persoanei sla instruite care eşuea!ă total la o proă psi"ologică
de inteligentă, dar care în situaţii de viaţă reuşeşte foarte ine să-şi conducăafacerile şi dă dovadă de isteţime şi şiretenie - inteligenţa specifică omului
simplu - inteligenţa situaţionala)
f.#. Teoria inteligenţei ultiple (Gardner, '8)
- inteligenţa - mai multe subsisteme
- şapte tipuri de inteligenţa$
8& lingvistică
<& matematică
=& spaţială
@& mu!icală
9& Lineste!ică
;& interpersonală
>& intrapersonală (ailitatea de a se cunoaşte pe sine)
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 16/57
'. Inte!i'enţa ?i #ersona!itatea
- inteligenţa nu este cercetată cu scopul a etic"eta persoana, ci pentru a întelege
mai în adâncime structura şi mai ales dinamica, procesualitatea ei necesitatea
aordării gloale a acesteia
- într-o perfomanţă, oricare ar fi ea, se reflectă întreaga personalitate atât cu
aspectul cognitiv cât şi cu laturile ei afective, motivaţionale, atitudinale,
temperamentale etc& - predicţia de!voltării intelectuale ulterioare treuie să se
fonde!e pe cominaţia informaţiei la testele de capacităţi mentale cu informaţiile
privind caracteristiciile motivaţionale şi emoţionale
- lum şi .inium 8E;> - anali!ă date din cinci studii longitudinale pe asolvenţi
de colegiu tineriB aleg pe primii <9M şi pe ultimii <9M din punct de vedere alescorurilor la un test de inteligenţaB cele două grupuri sunt comparate din punct de
vedere ale unor caracteristici necognitive (atitudini, valori, motive)B grupurile cu
scoruri înalte la inteligenţă întruneau intr-o mai mare măsură caracteristiciile unor
personalităţi po!itive
- relaţia dintre personalitate şi inteligenţă este reciprocă - o ună funcţionare
intelectuală asigura o ună structurare a personalităţii în 7urul valorilor
fundamentale ale societăţii pe care, graţie inteligenţei, persoana este capaila să leasimile!e înăuntru să le proiecte!e în afară
- o persoană matură, ec"ilirată, ine armoni!ată social, integrată, cu
responsailitate şi constiincio!itate va face eforturi pentru a se autoreali!a, pentru
a se informa, pentru a învăţa în perioada şcolarităţii şi nu numai, pentru
de!voltarea capacităţilor intelectuale
-. 6trate'ii de investi'are a inte!i'enţei
8& utili!area vocabularului, a asociaţiilor şi a legăturilor verale
- strategie de origine asociationistă
- memoria este considerată coloana verterală a inteligenţei
- sunt date suiecţiilor spre memorare liste de cuvinte sau de
imagini sau li se dau cuvinte associate
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 17/57
- se citeşte prima coloana de cuvinte şi se testea!ă volumul şi
trăinicia asociaţiilor
- în general aceste sarcini de vocaular implică şi unele activităţi
de percepţie şi de oservaţie, mai precis sarcini de a detecta elementele
omise
- metoda asociaţiei verbale (asociaţiile verale sunt considerate în cadrul
acestei metode drept forme de proiectare a structurilor intelectuale)
- strategia structurării sensului unor cuvinte din limbi străine 9 sarcina
descoperirii sensului unor expresii sau cuvinte străine prin relaţii 3ntre
texte bilingve (testul de inteligenţă a lui Ia"4)
<& clasificarea logică (silogisme)
- suiectul are sarcina de a controla 7usteţea unor conclu!ii care decurg dinanumite premise (suiectul treuie să încercuiască răspunsul adevărat /
fals după cum conclu!ia este adevărată / falsă)
- exemplu de silogism ca sarcină cuprinsă în cadrul testului Ia"4$
8& #oţi locuitorii din 1ucureşti sunt înscrişi la poliţia capitalei
(premise )
<& Firgil nu este înscris la poliţia capitalei (premise )&
=& 0eci, Firgil nu este din 1ucureşti&=& operaţiile cu concepte
- există două orientări, două tipuri de sarcini$
8& primul tip se a!ea!ă pe metoda 3nvăţării$ conceptul treuie să
fie identificat într-un material oarecare (ex$ se dă o înlănţuire de
cuvinte în care unul dintre cuvinte este deoseit de celelalte, iar
suiectul treuie să descopere acest cuvînt pentru a se considera că
a reali!at conceptual)
<& a doua variantă este metoda clasificării (care măsoară în special
nivelul gândirii astracte)
i. Te-nici de2vo!tate su* in"!uenţa conce#ţiei 'esta!tiste.
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 18/57
- nu se mai regăsesc astă!i în testele noastre sau în situaţiile pentru investigarea
inteligenţei, dar au o valoare principială
- exemple$
8& expunerea de 4ucării inaccesibile copilului, acesta treuind să
invente!e, să folosească diverse mi7loace u!uale pentru a re!olva
neu!ual o situaţie nouă
<& metoda studiului comprehensiunii, al capacităţii de 3nţelegere
(înţelegerea fiind una dintre componentele principale ale
inteligenţei)
- extragerea moralei şi a semnificaţiilor multiple ale unei faule
- sarcina de a întelege provere
- metoda studiului ingenio!ităţii inventive- sesi!area asurdităţii unor fra!e
=& re"olvarea de probleme care antrenea"ă următoarele aspecte
particulare$
- identificarea de relaţii între diferite date
- identificarea unei noi relaţii implicate în alte relaţii care ne sunt
date
- imaginarea mi7loacelor de a depăşi o dificultate, fără a avea toatedatele la dispo!iţie, etc&
F. Ti#uri "unda(enta!e de teste de inte!i'enţ)
1. teste individuale (mai mare valoare psi"odiagnostică prin specificul lor, prin
complexitatea lor, dar şi prin faptul că permit efectuarea unor
oservaţii interesante în timpul desfăşurării proei - cum se
integrea!ă în sarcină suiectul, dacă are capacitatea de a-şi planifica
activitatea, dacă perseverea!ă şi dacă este capail de a profita de pe
urma re!olvării itemilor anterioriB sunt potrivite pentru depistarea
întâr!ierilor mentale şi a nivelurilor de "andicap)
. teste de grup 9 colective (folosite pentru examinarea unor populaţii mariB având la a!a
etalonării lor eşantioane foarte mari, permit în limitele normalităţii o
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 19/57
ună discriminativitate a suiecţilorB utili!ate mai ales în selecţia
profesională, şcolară, mai puţin în depistarea şi evaluarea nivelului
de "andicap mental)
$. teste analitice de inteligenţă (cara metrică a inteligenţei a lui +lfred 1inet cu revi!iile
efectuate de #erman, ateriile *ec"sler, Ia"i, .eilli, etc&B permit o
evaluare a inteligenţei pe componentele ei masurate prin diverse
suteste$ componenta verală, componenta de performanţă)
&. teste sintetice de inteligenţă
,. teste nonverbale de inteligenţa (administrate prin utili!area cât mai redusă a
instucta7ului veralB unele dintre aceste proe pot fii administrate
suiecţilor cu "andicap auditiv, pe a!a unui instructa7 minim)$
matricile progresive aven
testul desenului din locuri cuurile 2o"s şi variantele sale
lairintele orteus
proele 1onnardel etc&
/. teste clinice de inteligenţă
8& scările de maturitate mentală de tip Polumia
<& scările de performanţă
PROBE PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE DEVOLTARE A COPIILOR
- evaluarea într-un anumit moment a caracteristiciilor psi"ologice ale unei
persoane, fără a lua în considerare dinamica de!voltării acestora, nu poate oferi o
perspectivă realistă asupra nivelului de de!voltare a unei trăsături psi"ologice (în
ca!ul de faţa a capacităţii intelectuale), ceea ce impune necesitatea înregistrării
evoluţiei persoanei, în conformitatea cu prescripţiile principiului de!voltării
- cele mai repre!entative proe pentru evaluarea nivelului de de!voltare a copiilor$
AQRB
ortageB
0enver&
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 20/57
1. BATERIA DE DEVOLTARE NEP6G
Pre2entare 'enera!) $ - aterie de evaluare neuropsi"ologica completa, adaptata şi
validata pe populaţia românească
- conţine H de teste neuropsi"ologice, create special pentru
copii, pe a!a cercetărilor actuale&
;ru# ţint) $ copii cu vârsta cuprinsă între =-8< ani&
Uti!itate$ AQR permite$
• Qvaluarea funcţiilor neuropsi"ologice din următoarele
domenii$ atenţie şi funcţii executive, memorie şi învăţare, lima7,
funcţionare sen!orio-motorie, procesare vi!uo-spaţialăB• 0iagno!a profilului normal sau atipic de de!voltare
neuropsi"ologică a fiecărui copilB
• Cundamentarea ştiinţifică a intervenţiei remediale precoceB
• +nali!a longitudinală a de!voltării neuropsi"ologice a
copilului&
Lista teste!or NEP6G7
Vrsta7 $%& ani8& +tenţia vi!uală
<& Ponstrucţia din cuuri
=& Popierea desenului
@& 0enumirea părţilor corpului
9& Cluenţa verală
;& mitarea po!iţiilor mâinii
>& Snţelegerea instrucţiunilor
?& .emoria narativă
E& reci!ia vi!uomotorie
8:& rocesarea fonologică
88& epetarea propo!iţiilor
8<& ecvenţe motorii manuale
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 21/57
8=& ecvenţe oromotorii
8@& tatuia
Vrsta7 ,%1 ani
8& +tenţia auditivă şi setul de răspuns
<& +tenţia vi!uală
=& 1ătaia ritmică a degetelor
@& Ponstrucţia din cuuri
9& Popierea desenului
;& 0iscriminarea degetelor
>& Cluenţa desenului
?& Cluenţa verală
E& 3ăsirea drumului8:& Ioveste si ate
88& mitarea po!iţiilor mâinii
8<& Snţelegerea instrucţiunilor
8=& Snvăţarea listei
8@& .emoria feţelor
89& .emoria numelor
8;& .emoria narativă8>& Aumire rapidă
8?& reci!ia vi!uomotorie
8E& rocesarea fonologică
<:& epetarea cuvintelor fără sens
<8& epetarea propo!iţiilor
<<& ecvenţe motorii manuale
<=& ecvenţe oromotorii
<@& ăgeţi
<9& #urnul
. TE6TUL PORTA;E
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 22/57
Pre2entare 'enera!)$ - face parte din 5etul de nstrumente si"ologice pentru
Qxperti!area si Qvaluarea Popiilor / Qlevilor in Federea
Grientarii colare”, aproat prin "otararea 3uvernului nr <8? din
> martie <::<
;ru# ţint)$ copii cu vârste de până la ; ani
Uti!itate$
- evaluarea motricitatăţii si psi"omotricităţii copiilor mici
- prin intreari poate crea o idee asupra aptitudinilor si stadiului la
care ar treui sa se afle copilul la o anumita varsta si unde anume
este copilul in mod real in momentul evaluariiB
- evaluarea efectiva a copilului la o anumita varsta poate oferi o
imagine destul de exacta asupra !onelor pe care copilul nu le acoperasi unde acesta are nevoie de a7utor - mare avanta7 in timp astfel incat,
daca se va face o evaluare la fiecare <-= luni - imagine mult mai
exacta despre evolutia copilului (de cele mai multe ori părinţii au
tendinta sa spuna 5copilul meu evoluea!a” fără a putea preci!a
cat/cum a evoluat)
- utilitatea principala a testului o repre!inta faptul ca, avand
evaluarea pe sectiuni, se poate structura programul de lucru alcopilului cu accent pe directiile in care scorul este mai mic,
evaluarile succesive arătând evolutia per ansamlu si pe sectiuni
Conce#te de *a2)$ - varsta cronologica a copilului (varsta iologica)
- varsta mentala a copilului (varsta la care este copilul din punct de
vedere al de!voltarii in momentul evaluarii) - repre!inta in fapt un
cumul al tuturor cunostintelor / aptitudinilor / comportamentelor /
lima7ului pe care un copil le are la o anumita varsta
4odu! de co(#!etare$
- 9 sectiuni care cuprind intreari in functie de stadiul normal de
de!voltare al unui copil$
- GP+IT+Q
- I.1+U
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 23/57
- +%#GQFQ
- PG3A#F
- .G#G
- fiecare sectiune - un numar de intreari la care treuie raspuns
- intrearile - impartite pe paliere de varsta$ : 8 anB 8 - < aniB < - =
aniB = - @ aniB @ -9 aniB 9 - ; ani
- în grila de evaluare treuie raspuns incepand cu intrearea numarul
8 de la fiecare sectiune (c"iar si cand copilul are @ ani si intrearea 8
se refera la o varsta de : 8 an)
- raspunsul afirmativ se traduce prin incercuirea numarului intrearii
pe grila de evaluare, iar raspunsul negativ se traduce prin lasareaneincercuita a intrearii respective
- toate intrearile din test sunt intreari de genul $ 5face copilul dvs
asta V” - raspunsul$ da sau nu
- dacă nu exista siguranta ca executa in mod u!ual o sarcina, se face
o proa cu copilul si apoi se incercuieste sau nu raspunsul la
intrearea respectivaB daca sarcina e efectuată doar oca!ional, atunci
cand vrea el si in marea ma7oritate a timpului nu o face - raspunsnegativ
- este important ca testul să fie completat intr-un mod cat mai
oiectiv pentru a se oţine o evaluare cat mai apropiata de adevar
- se va raspunde la fiecare intreare incepand cu intrearea nr& 8 de la
fiecare sectiune
- atunci cand raspunsurile sunt po!itive la un palier de varsta in
proportie de E:M din intreari, se trece la urmatorul palier de varsta
- în momentul in care se a7unge la un palier de varsta la care
raspunsurile po!itive sunt su 9:M - ;:M din intreari se intrerupe
testarea pentru ca exista doua variante$
- a) trecand la palierul de varsta imediat superior,
oservatia este ca totusi copilul executa cam =:-9: M din
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 24/57
cerintele de acolo in acest ca! se considera ca varsta
mentala a copilului la sectiunea respectiva este intreaga la
palierul de varsta unde nu executa decat 9:M din cerinte
(de exemplu$ s-a remarcat ca raspunde po!itiv la E:M din
intreari pe fiecare palier de varsta la sectiunea PG3A#F
pana la palierul =-@ ani si ca aici nu poate executa decat 9:-
;:M din cerinte, dar poate executa si =:M din palierul @-9
ani in acest ca! se va trece ca are o varsta mentala la
aceasta sectiune de @ ani)B
- ) copilul nu executa decat <-= cerinte de la palierul de
varsta superior si atunci treuie sa se considere palierul de
varsta unde el nu reuseste decat 9:M ca fiind palierulmaxim pentru el in acest moment si se va considera
evaluarea pe acea sectiune ca fiind divi!iune la palierul
respectiv (de exemplu$ s-a remarcat ca poate raspunde
po!itiv la E:M din intreari pe fiecare palier de varsta la
sectiunea PG3A#F pana la palierul =-@ ani si ca aici nu
poate executa decat 9:- ;:M din cerinte si nu poate executa
decat cateva cerinte din palierul @-9 ani in acest ca!, se vatrece ca are o varsta mentala la aceasta sectiune de =,9 ani )&
Pro"i! o*ţinut$ e va oţine o situatie precum cea din exemplul următor$
- varsta cronologica a copilul - 9 ani si = luni O 9,<9 ani
- ociali!are =,9 ani
- Iima7 8,? ani
- +utoservire = ani
- Pognitiv <,9 ani
- .otor @,9 ani
- Farsta .entala O (ociali!are 6 Iima7 6 +utoservire 6
Pognitiv 6 .otor) / 9
- &N& O (Farsta .entala / Farsta Pronologica) x 8::
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 25/57
- varsta mentala a copilului din exemplu O media
aritmetica intre cele cinci sectiuni (=,9 6 8,? 6= 6
<,9 6 @,9 O 89,=) - impartita la 9 se va oţine
varsta mentala de =,:; ani
- scorul (sau N) va fi varsta mentala de impartit
la varsta cronologica W 8:: adica (=,:; ani / 9,<9
ani) x8:: O :,9? W 8:: O 9? pct&
Inter#retare$ corurile intre care se poate inscrie un anumit nivel de de!voltare sunt$
8=: 6 Qxceptional
8<: - 8<E Coarte un
88: - 88E .ediu - uperior
E: - 8:E .ediu?: - ?E .ediu - lnferior
>: - >E Tona de granita
99 - ;E etard usor
@: - 9@ etard moderat
=: - =E etard sever
u =: - etard profund
$. TE6TUL 6CREENIN; DENVER
Pre2entare 'enera!)$ - introdus si experimentat in omania de ec"ipa condusa de A&
.itrofan in 8EE= 8EE@
% are la a!ă #aelele de de!voltare 3essel
6co#$ evidentierea ac"i!itiilor de de!voltare
Descriere$ - 8:9 itemi care implică$
- comportamentul social,
- comportamentul de adaptareB
- comportamentul veralB
- comportamentul motor&
- pentru fiecare domeniu sunt diferentiate comportamentele principale care
definesc domeniul respectiv si care au o evolutie progresiva cu varsta $
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 26/57
- comportamentul motor$
• motricitate in decuit dorsal
(cap, trunc"i, memre)B motricitate
in decuit ventralB po!itie se!and,
posturi de ec"iliruB ortostatism,
mers, alergareB control, vertical,
deplasare pe verticala (urcat
coorat scari)B motricitatea fina a
maini&
- comportamentul cognitiv$
• receptivitate generala la
stimuliB perceptia si repre!entareaBmemoria verala (recunoastere,
denumire de imagini)B activitatea de
constructieB activitatea de
reproducere graficaB caracteristici
calitative de varsta&
- comportamentul veral$
•
gangurit (vocale, consoane)B pronuntia de silaeB lima7ul pasivB
lima7ul activB structura gramaticala
a lima7ului vorit&
- comportamentul socio-afectiv$
• diferentierea reactiilor
afectiveB imitatia si
comunicativitatea afectivaB
activitatea de 7oc cu copii si adultiiB
manifestari de independenta
(preferinte active, opo!itie) si
autoservirea (deprinderi de "ranire,
imracare, igiena
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 27/57
Uti!itate7
• capacitatea de a urmari in dinamica de!voltarea copilului
• dinamica se reflecta$ prin atingerea cotei normale a varstei, prin
surprinderea avansurilor sau retardului fata de vârsta cronologică
• aparitia retardului atrage atentia asupra necesitatii cunoasterii cau!elor
care au determinat situatia, pentru a gasi modalitatile individuale de
ameliorare si recuperare care sa asigure normalitate
&. 6CALA DE DEVOLTARE P6IO4OTORIE BRUNET > LE6INE
Pre2entare 'enera!)7 adaptare a instrumentului 3issel pentru Cranţa
- scară compusă din !ece proe pentru fiecare etapă de vârstă, ;
dintre acestea fiind teste care situea!ă copilul în condiţii
experimentale controlate, in pre!enta unui material usor de
procurat
- examinarea constă în experimente şi întreări adresate mamei sau
copilului
- întrearile incluse facilitea!a primul contact si dau posiilitateade consemnare a conditiilor sociale si afective in care se de!volta
copilul
- testele sunt foarte utile parintilor pentru a ordona si directiona
oservatiile cu privire la copilul mic - servesc ca introducere in
prolematica primei varste, surprin!ând gradul de influenta a
mediului
- c"estionarele permit evaluarea condiţiilor sociale şi afective în
care se de!volta copilul, precum şi influenţa acestor condiţii asupra
copilului
- ateria poate fi completată de nepsi"ologi - este utilă părinţilor
pentru a face oservaţii sistematice asupra de!voltării copiilor lor
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 28/57
- HHH ipote!a existenţei unei relaţii între N&& părinţilor şi N& de
de!voltare a copiilor
Descriere7
- testele - grupate în patru categorii$
- categoria contolul postural şi motricitatea
- categoria P coordonarea oculomotorie (conduita de
adaptare la oiecte prin vă! şi mişcare, deplasarea
memrelor)
- categoria G mânuirea oiectelor (compre"ensiunea)
- categoria I ac"i!iţiile verale
- gruparea se reali!ea!a in functie de diferite etape de varsta alede!voltarii psi"ice&
Qxemplu $ - pana la 8 an este de interes controlul
postural si motricitatea, &
- dupa un an si 7umatate se vor nota si
acestea, dar accentul se pune pe
caracteristicile ac"i!itiilor verale, I si
posiilitatile de manipulare a oiectelor,G&
- examinarea se desfasoara prin intreari si experimente
- durata - aproximativ <: minute pentru copii intre @ si 8< luni,
=: minute pentru cei peste 8< luni pana la @ ani&
una a ';a - actiunile pentru luna a 8<-a se refera la urmatoarele
comportamente$
• merge daca este tinut de mainiB
• prinde un al treilea cu privind la cele doua pe care le
tine de7aB
• arunca un cu in ceascaB
• imita !gomotul lingurii pe care o loveste de farfurieB
• repune cuul in locul lui pe plansetaB
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 29/57
• incepe sa ma!galeasca dupa demonstratie&
<temii$
8& stand in picioare cooara pentru a
ridica o 7ucarieB
<& spune legate trei cuvinteB
=& da oiectul la cerere sau la indicatia
prin gestB
@& repeta actele care au provocat rasul&
una a ;6a - pentru luna a <@-a actiunile cerute sunt$
• la cerere da cu piciorul mingiiB
• construieste un turn din ; cuuriB
• incearca sa indoaie o "artie dataB
• imita o trasaturaB pune trei piese pe plansetaB
• numeste sau arata @ imagini&
<temii:
8& urca si cooara singur scaraB
<& face fra!e din mai multe cuvinteB
=& se numeste prin prenumeB
@& a7uta la aran7area lucrurilor sale&
Inter#retare7
- se poate urmarii ritmul de!voltarii psi"ice si nivelul N&0&, coeficientului
de de!voltare, incepand de la @ luni&
- N&0& re!ulta din raportul vârsta de de!voltare / vârsta cronologica W 8:
- H proele destinate perioadei de la nastere pana la @ luni sunt doar o
indicatie generala asupra unului mers al de!voltarii cominate cu
examenul neurologic
TE6TE DE DEVOLTARE BAATE PE DE6EN
1. TE6TUL LUI . ;OODENOU; (testul omuleţului)
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 30/57
- proă de de"voltare genetică a!ată pe desen
- se aplică 3ncep2nd cu v2rsta de 6= ani, când copilul devine capail să înc"idă
conturul unei linii
- mod de administrare$ individual / colectiv
- instructa% $ ”e această foaie tu vei desena un om& 0esenea!ă cât mai frumos poţi
tu, nu pierde timpul şi desenea!ă cât mai ine&”
- condiţii de adinistrare&
o copilul poate fi încura7at să desene!e ine, dar nu treuie influenţat, fiind
foarte important să se evite orice sugestie
o testul să se desfăşoare astfel încât copilul să nu aiă la îndemână ilustraţii,
desene, gravuri pe perete, talouri cu oameni
o la orice întreare, i se va răspunde$ ”Caci tot ce vrei tuHXX
- cotarea desenului $
' 1. etapa ( $ desenul este clasificat în una dintre următoarele categorii$
- categoria A$ desenele nerecognoscibile, care nu indică intenţia
copilului de a desena un omB dacă totuşi liniile au o
anumită aliură şi par să fie g"idate într-o anumită măsură
de intenţia de a fi reali!at un om, c"iar dacă acesta nu i-areuşit vom cota desenul cu un punct şi-l von considera
încadrându-se în categoria +
- categoria +$ desenele care sunt cotabile - desenele care pot fi
recunoscute ca tentative de repre!entare a corpului uman
oricât de grosolane ar fi ele
- !. etapa ((& cotarea desenelor din categoria 1$
- psi"ologul parcurge un număr de 98 de itemi$
- pentru fiecare item 8 punct dacă este pre!ent în desenul
copilului, : puncte dacă nu
- puncta7 maxim$ 98 de puncte
- puncta7ul oţinut se raportea!ă la un etalon prin care se determină
vârsta mentală a copilului
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 31/57
- se calculea!ă N&& O raportul dintre vârsta mentală şi vârsta
cronologică înmulţit cu 8::&
- clasificarea nivelurilor )( $
- peste 8@: inteligenţă excepţională
- 8<:-8=? inteligenţă superioară
- 88:-88E inteligenţă le7er superioară
- E:-8:E inteligenţă normală sau mi7locie
- ?:-?E încetineală intelectuală nonasimilailă deilităţii
- >:->E !ona marginală a insuficenţei (cuprinde ca!uri de
încetineală intelectuală până cel mai adesea la ca!uri de deilitate)
- >? -;E este graniţa interioară a normalitaţiiB mai 7os de ;EB
întâr!iere mentală- 9:-;? deilitate mentală
- <:-@E imecilitate
- su <: idioţie
. PROBA BENDER > 6ANTUCCI
6curt istoric a! de2vo!t)rii testu!ui
- proă a!ată pedesen
, destinată studierii percepţiei, motricităţii şi a
nivelului mental
- reali!ată în 1*#+ de ,auretta Bender , pe a!a a nouă desene simple
împrumutate de autoare din seria originală de desene utili!ată de
*ert"eimer pentru demonstrarea legilor psi"ologiei configuraţionisteB
desenele - administrate copiilor în mod succesiv, aceaştia fiind solicitaţi să
le reproducă cât mai exactB proa a fost iniţial utili!ată pentru a determina
forme clare de tulurări psi"ice, apoi ca şi proă de performanţă pentru
determinarea nivelului mental
- 1. %. #oppit" - foloseşte această variantă cu nouă desene (denumită
1ender 3estalt) în evaluarea dislexiei între ; şi 8@ ani, dar şi a
inteligenţei între @-88 ani
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 32/57
- +.$. +ar>le/ ('6) - utili!ea!ă tesul pentru a evidenţia le"iunile
cerebrale, rotaţia desenelor fiind criteriul accepatat de clinicieni ca punând
în evidenţa le!iunile cererale
- . ?utt ('5) folseşte testul drept proă pentru evidenţierea
trăsăturilor de personalitate (proă proiectivă) - nevroticii şi sc"i!ofrenii
se diferenţia!ă net de grupul suiecţiilor normali
- varianta Bender ' Santucci (pre!entată acum) este re!ultatul unor
cercetări efectuate de către psi"ologii -. Santucci i $alifret'$ran%on
(8E;E)
numărul desenelor - redus la cinci
- se adoptă a modalitate de cotare mult mai simplă
- desenele copiilor sunt evaluate din trei ung"iuri de vedere$o corectitudinea ung"iurilor
o orientarea figurilor
o po!iţia relativă a figurilor&
- testul evidenţia!ă maturi"area funcţiei vi"ualmotorie (la a!ă - teoria
psi"ologică conform căreia una din condiţiile interne ale însuşirii
lima7ului scris îl repre!inta integrarea relaţiilor multiple dintre
percepţie şi motricitateB coordonarea spaţiului vi!ual şi al celui manual -aspect important al interacţiunii elementelor perceptive Lineste!iceB
reuşita la acest test depinde de nivelul de integrare perceptiv-motorie, în
sensul că depinde de aptitudinea de a percepe cu exactitate configuraţii
spaţiale, de a le compara între ele, deci de capacitatea de a vedea spaţiul
şi formaB această capacitate se formea!ă numai prin contactul nemi7locit
cu oiecteleB cunoaşterea nivelului psi"ogenetic şi al trăsăturilor funcţiei
vi!ual-motorie - importantă în evaluarea nivelului de de!voltare psi"ică,
mai ales la intrarea copilului în clasa )
Te-nica a#!ic)rii testu!ui
- copilul treuie să aiă un creion ascuţit şi o foaie de "ărtie
- nu sunt utili!ate nici rigla, nici guma
- testul se aplică de preferat individual, într-o încăpere familiară
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 33/57
- instructa7$ ”+m să-ţi cer să copie!i desene& ă te strădueşti să le
copie!i cât mai exact, c"iar aşa cum le ve!i”
- i se arată suiectului primul desen, spunându-i-se$ ”ată primul
desen, în total sunt cinci, începe aici” (i se arată colţul superior stâng
sus), după care adăugăm$ ”#reuie să ai loc pentru toate”
- se pun în faţa suiectului succesiv toate celelalte patru desene
- timpul de execuţie nu treuie limitatB el poate fi cronometrat, dar
nu în mod ostentativ
- H necesar să se oserve comportamentul copilului în timpul lucrului
(modul în care copilul reuşeşte sau nu desenul, dificultăţile pe care le
întâmpină şi mi7loacele pe care le utili!ea!ă, dacă are dominanţă laterală
dreapta, dacă are amidextrie, sau dominanţă laterală stânga) - toateaceste aspecte importante, treuie notate
Va!ori"icarea ?i inter#retarea re2u!tate!or testu!ui
- fiecare desen este apreciat pe a!a unui puncta7 acordat din trei
perspective$
- calitatea ung"iurilor
- orientarea figurilor
- po!iţia lor relative- se constitue un puncta7 total, care se raportea!ă la etalonare
- în general, etaloanele - reali!ate în centile
TE6TELE DE INTELI;EN=A
+& #estele de de!voltare analitică a inteligenţei&
1& #estele de inteligenţa pentru adulţi&
Teste!e ana!itice de inte!i'enţ)
- unt teste de nivel intelectual şi se disting printr-un anumit model de structurare a
sarcinilor, model care permite relevarea şi compararea într-un profil a nivelurilor de
de!voltare ale diferitelor componente ale inteligenţei&
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 34/57
1. 6cara 4etric) a Inte!i'enţei a !ui Binet ?i 6i(on 01J9,
- proă cu administrare individuală
- re!ultatul unei munci ştiinţifice de ec"ipă care a durat un an, la a!a
căreia se regăsesc cercetări anterioare reali!ate de-a lungul a peste
un deceniu (conferindu-i lui +lfred 1inet convingerea că
măsurarea funcţiilor generale intelectuale este posiilă)
- iniţial 1inet şi colaoratorii săi au intreprins măsurători craniane,
faciale, ale măinii şi ale scrisului
- ipote!a scării metrice a avut la a!ă oservaţiile efectuate de 1inet
asupra celor două fiice ale sale, oservaţii pe care le-a pulicat în
8E:= în 5tudiul experimental asupra inteligenţei”
- în concepţia lui 1inet, inteligenţa - o ac"i!iţie progresivă demecanisme intelectuale de a!ă care sunt$ maturitatea,
compre"ensiunea, invenţia, cen!ura
1.1. Scara publicată în 1*/0
- =: de itemi, aran7aţi în ordinea dificultaţii
- nivelul de dificultate - determinat prin administrarea testului pe$
- 9: de copii normali cu vârsta cuprinsă între = 88 ani
- câţiva retardaţi mental, copii şi adulţi- autorii interesaţi în special de măsurarea următoarelor funcţii
intelectuale$
- 7udecata
- raţionamentul
- compre"ensiunea&
- aveastă variantă fără grupe de vârste, fără o metodă precisă de
determinare a unui scor total
- exemple de teste incluse în scară$
8 - sarcini simple de ordonare şi de imitaţie de
gesture (pentru a evidenţia limita superioara a idioţiei la
adulţi)
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 35/57
< - repetiţie de cuvinte şi propo!iţii$ examinatorul îi
spunea copilului un cuvânt sau o propo!iţie scurtă şi el
treuia să o reproducă
= - repetiţie de cuvinte şi porpo!iţii care treuiau
reproduse dintr-o singura ascultare evidenţia limita
imecililor
@ - demarcaţia între intelectul la limită şi intelectul
normal adult
9 - detectarea idioţiei / a limitei superioare a
intelectului normal pentru copii de 9 ani
1.!. evizie 1*/+
- înlocuire itemi care se dovediseră improprii, nesensiili,
nediscriminativi, cu alţi itemi consideraţi mai uni
- sutestele - grupate pe nivele de vârstă (în urma studierii unui lot de
=:: de copii, cu vârsta cuprinsă între = 8= ani, pe acest lot
efectuându-se experimentele, grupările de vârstă, determinarea
scorurilor pe nivele de vârstă adică vârsta mentală etc&)- extinsă perioada de vârstă de la = la 8= ani
- exemple$
- nivelul de = ani - incluse testele care au fost
re!olvate de ?:M-E:M dintre copii normali de = aniB scorul
total oţinut de un copil - exprimat ca nivel mental
corespun!ator vârstei copiilor a căror performanţă suiectul
reuşea să o egale!e&
- scară pentru ; ani$ cunoaşterea mâinii drepte şi
stângi, repetarea unei propo!iţii de 8; silae, alegerea
figurii care i se pare copilului cea mai frumoasă din cele
trei perec"i de grupe, definirea oiectelor familiare în
funcţie de utili!area lor, capacitatea de a executa trei
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 36/57
consoane, cunoaşterea vârstei, cunoaşterea deoseirii dintre
dimineaţa şi după amia!ă&
- scara pentru ? ani$ citirea unui pasa7 şi
reamintirea&, însumarea valorii a patru monede diferite,
denumirea culorilor roşu, galen, alastru, verde (culorile
tari), numărarea inversă de la <:-:&, sesi!area a câtorva
deoseiri dintre două oiecte
1.#. evizie 1*11 ( anul morţii premature a lui 1inet)
- modificări minore
- scara - extinsa la vârsta adultă
- adăugaţi itemi pentru anumite nivele de vârstă1.2 Scara Standford – Binet (''5)
- traducere şi adaptare a scării făcută de #erman şi colaolatorii săi la
%niversitatea tandford
- E: de itemi
- intervale de vârstă între =-8E ani, plus două nivele pentru vârstă
adultă
- revi!ia - efectuată pe <=:: de persoane- 8>:: copii normali
- <:: copii superiori şi deficienţi
- @:: adulţi
1.0. Scara Teran – 3errill ('8@)
- revi!ie a scării tandford 1inet
- două forme paralele forma I şi forma . fiecare compusă din 8<E
itemi, scara fiind aplicailă pentru toate vârstele
1.4. evizie a scării Teran – 3errill de către 3errill (#erman decedase în
8E9;)
- efectuată pe @@E? de suiecţi, între < 8? ani
- gradarea tipurilor de deficit intelectual şi a nivelelor inteligenţei
normale în funcţie de N&&
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 37/57
1.5. 6oua scară etrică a inteligenţei (?.1..0., '55)
- revi!ie france!ă a scării 1inet imon, efectuată de către .ic"el
3ill4 şi Ta!!o
- >@ de itemi
- cunoscută su denumirea de +ateria
- departa7are foarte tranşantă între normalitate şi deilitate mentală
-test 8 - test de vocaular permite din start o ună diferenţiere a
nivelurilor de de!voltare
- nivelul de reuşită la această proă determină traseul ulterior al
examinării care poate u!a astfel, de proe mai uşoare sau proe
dificile
- proele$ sarcini de repetare a unor serii de cifre, de descriere a unor grupuri picturi, proleme de logică verală şi numărare de
7etoane, desprinderea de asemănări, completarea de sarcini, proe
coplexe de vocaular
1.+. evizia ro7nească ('6*, lorin Btefănescu Goangă )
- scara este destinată intervalului de vârsta da la = 88 ani&
. Bateria 3ec-s!er- proă individulă
- principiu diferit de evaluare a performanţei - nu utili!ea!ă criteriul
vârstei mentale, ci puncta7ele (notele) oţinute de suiecţi
- cf& *ec"sler$ inteligenţa - formă de energie mentală (asemănătoare
de exemplul cu electricitatea, oiectivailă, la fel ca electricitatea
prin efectele sale, în re!ultatele la teste), capacitate gloală de a
acţiona cu discernământ, capacitate gloală de a gândi raţional,
capacitatea de integrare eficientă a suiectului uman în mediul său
de viaţă
- testele ateriei menite să măsoare atât energia mentală (proele
scării verale), cât şi capacitatea de a utili!a această energie,
motivaţia implicată în reuşită (proele de performantă)
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 38/57
!.1. B8,,89:8 (6T8,,($86C8 SCA,8 ('8 prima variantă a scării)
- denumirea - derivată de la spitalul Be!evue unde *ec"sler era
psi"olog şef
- scara - destinată adulţilor, şi în parte adolescenţilor
!.!. ;8C-S,8 (6T8,l($86C8 SCA,8 <= C-(,D86 (!.<.-.&.,
'6)
- scară pentru copii
!.#. evizia scării B8,,89:8... pentru adulţi ('65)
- această formă va căpăta denumirea de *&+&&&
- revi!ie făcută pe 8>:: de suiecţi adulţi
- cuprinde două grupe de teste$ verale şi neverale
- teste de informaţie, compre"ensiune, aritmetică, similitudini,memoria cifrelor, vocaular
- scara nonverală - teste de codificare, completarea de imagini,
cuurile 2o"s, aran7area de imagini, ansamlarea de oiecte
!.2. Traducere franceză a ;.A.(.S. ('@*)
- modificări şi completări minore
- destinată grupelor de vârstă$ 8=-;@ ani
!.0. 6ouă revizie franceză a ;.A.(.S. ('= 7 ')
- revi!ie făcută pe 8::: de persoane
% modificare structură$ scara verală$ ; suteste, scara de performanţă$
9 suteste
% se calculea!ă N&& veral, N& de performanţă şi N&& total
% înlocuire itemi formulaţi amiguu, nediscriminativi din vec"iul
*&+&&&
% teste verale alternate cu teste de performanţă
- conţine şi scări prescurtate - minimum două suteste originale -
pentru situaţiile când se doresc scurte evaluări
CCC -cara !.A.<.-. 7 permite (3n general):
'. decelarea handicapului intellectual
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 39/57
;. stabilirea D.<. individual
8. diagnosticul diferenţial al nivelului intelectual pentru
diferite grupe clinice ( le"iunile cerebrale, nevro"ele,
psiho"ele, psihopatiile)
6. stabilirea gradului de deteriorare mentală ( foarte
important de determinat pentru anumite boli psihice unde
nivelul intellectual se deprecia"ă odată cu evoluţia bolii)
!.4. :ltia revizie ;.(.S.C. (!.!...-.<.!., '5@)
- pentru preşcolari şi ciclul primar
- ultima scară pe care o face *ec"sler
- adăugate = noi teste care diferă în formă şi conţinut de celelalteteste
- 88 suteste divi!ate în două scări$ de performanţă şi verală
$. Testu! ana!itic de inte!i'enţ) 4ei!! (8E<<)
- test creion-"ârtie
- aplicail individual / colectiv
- autorul încearcă să oiective!e aspectele calitative ale inteligenţei$- inteligenţă concretă
- inteligenţă astractă
- inteligenţă analitică
- inteligenţă inventivă etc&
- aterie formată din ; teste pre!entate într-un caiet$
- aran7area de imagini
- testul de cifre
- testul de fra!e
- testul de lacune
- testul de desen
- testul de analogie
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 40/57
- notele rute - convertite în decile - pentru vârste cuprinse între 88 şi
8> ani / separat pentru 8? ani / vârsta adultă
- decilele oţinute la cele ; teste - repre!entate pe un profil din ;
coordonate, corespun!ător nr& de suteste
B. Teste!e de inte!i'enţ) #entru adu!ţi.
- destinate selecţiei persoanelor adulte pentru diverse posturi, cicluri de instruire, formare
de întreţinere profesională etc&
- sunt 7ustificate prin faptul că, aşa cum s-a oservat, noţiunea de vârstă mentală este
asurdă în ca!ul evaluării inteligenţei adulţilor&
- la a!a lor - ateriile +lp"a şi 1eta construite în timpul primului ră!oi mondial şi
care au stat la a!a selecţiei recruţilor pentru şcolile de ofiţeri&& 0intre multele exemple deteste de inteligenţă pentru adulţi am putea aminti următoarele$
1. Testu! nonver*a! de inte!i'enţ) R. B. Catte!!
- considerat de către & 1& Pattell a fi un test de tip EEculture freeEE
- implică la nivelul cel mai scă!ut, atât în forma administrări cât şi în
ceea ce priveşte răspunsurile, componenta verală
-varianta cu doua subteste
se aplica suiecţilor între ?-8@ ani- varianta formată din 8 subteste saturate în factorul g se aplică
copiilor între 8=-8@ ani, precum şi adulţilor cu nivel de instrucţie
inferior
- timpi de administrare$ = minute pentru primul
sutest, @ minute pentru al doilea şi = minute
pentru al treilea&
- subtestul '$ 8< itemi - matrici, serii de elemente,
serii grafice construite după un criteriu pe care
suiectul treuie să-l descifre!e, completând
astfel seria cu unul din elementele propruse de
test în partea dreaptă a foii
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 41/57
- subtestul doi: 8@ itemi construiţi din rânduri, din
serii de desene, figuri geometrice, puncte, linii,
din care un element se deoseeşte de celelalte @
printr-o caracteristică ce le face pe cele @
asemănătoreB suiectul treuie să descopere în
fiecare rând, în fiecare serie, elemetul care se
deoseeşte de celalate care este o modalitate
pentru a fixa noţiunea
- subtestul trei: 8< itemi - configuraţii de patru
pătrate dispuse în perec"iB în trei dintre ele se
află încadrate deseneB al patrulea pătrat este
lierB completarea cu elementul lipsă sereali!ea!ă prin alegerea lui din partea dreaptă a
paginii dintr-o serie de desene
. Testu! Pieren
- aterie de teste verale şi nonverale (compo!iţie eterogenă)
- decelea!ă nivele medii şi superioare ale inteligenţei, nefiind
folosit pentru depistarea "andicapurilor - sutestele - saturate puternic de factorul g
- sarcinile de a!ă - serii verale, numerice şi grafice
- măsoară şi un factor , raţionare, care se descompune în doi
factori$
- un factor deductiv
- un factor inductiv
- saturat în caracteristica fluiditate - capacitatea de a forma cât mai
multe enunţuri, idei în legătură cu un fapt (foarte sensiilă la
deteriorarea psi"ică, se diminuea!ă o dată cu creşterea
vâsco!ităţii mentale)
$. Teste!e EsencK
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 42/57
- pot fi utili!ate fără a avea o pregătire psi"ologică (la fel ca unele
bab/ test s)
- aterie formată din 8: teste, fiecare având @: de itemi
- saturată în factorul veral (teste verale), numeric (teste formate
din serii de cifre) şi spaţial (proleme aritmetice)
- alte teste$
- proe cu imagini
- sarcini de seriere pe a!a mai multor criterii
precum
- sarcini de completări de lacune
- sarcini de a sesi!a strategii de re!olvare a unor
proleme- unele teste solicită prin diverse sarcini sensiilitatea intelectuală
- variantă prescurtată - 9 teste
&. Bateria de inte!i'enţ) La-
- aterie de tip creion-"ârtie
- aterie de tip veral, structurată pe sarcini verale$
- identificarea dintre cinci lucruri, cuvinte, pe acelacare se deoseeşte de celelalte patru
(identificarea noţiunii prin clasificare)
- stailirea corectitudinii unor silogisme
- proe de raţionamement
- proe de genealogie - stailirea relaţiilor de
rudenie
- proă de limă străină - două texte, unul este
formulat într-o limă imaginară, celălat în lima
românăB sarcina suiectului - a deduce înţelesul
unor cuvinte din DD lima străinăDD
- ateria - adaptată de & .& Aestor în omânia
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 43/57
- permite stailirea numărului total de răspunsuri corecte, precum
şi puncta7ul la suteste
- se aplică suiecţilor de la 89 ani în sus
TE6TELE NONVERBALE DE INTELI;EN=A
a. La*irinte!e Porteus
- aterie de teste a!ate pe lairinte
- prima variantă a testului - pulicată de &0 orteus, în 8E8@
- forma definitivă şi revi!uită a testului pulicată în 8E8E - destinată
copiilor cu vîrstă cuprinsă între = şi 8< ani până la 8= ani
- 8E<@ - a treia revi!ie - adăugate încă două nivele (+dult 8 şi +dult <)- 8E99 8E9E - noi proe - lairint care se aplică suiecţilor de peste 8@
ani - grad de dificultate mai mare
- durată administrare$ 8: =: de minute
- modalitate de pre!entare$ colecţie de lairinte reali!ate fiecare pe foi
diferite, câte unul pentru fiecare nivel de vârstă (administrate în ordinea
crescută a dificultăţilor)B foile tipărite cu lairinte (setul de proe) sunt
aşe!ate în ordinea dificultăţilor şi fiecare grad de dificultate repre!intăun nivel de vîrstăB punctual final atins de suiect repre!intă nivelul său
de inteligenţă, respectiv vîrsta mentală deţinută
- sarcina suiectului$ parcurgerea cu creionul a unui traseu lairintic, de
la punctul de pornire până la punctul ieşire, fără să ridice creionul şi fără
să facă reveniri sau să sc"iţe!e în aer drumul
- sunt cotate ca greşeli încălcarea liniilor care mărginesc culoarul /
conducerea creionului pe un drum înc"is
- dacă suiectul îşi corectea!ă singur greşeala, examinatorul îi dă o altă
foaie de "îrtie pentru a lua mişcarea de la început
- fiecare vârstă - număr prestailit de astfel de încercări
- trecerea la un alt nivel de dificultate (un alt nivel de vîrstă) -
condiţionată de re!olvarea corectă a proelor precedente
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 44/57
- testarea se înc"eie dacă suiectul nu re!olvă două niveluri successive
- testul relevă$
- capacitatea de planificare a activităţii, a re!ultatului final
repre!entat de ieşirea din lairint
- capacitatea de a profita de pe urma exerciţului, de a restructura
stilul de lucru în ca! de nereuşită
- prudenţa şi vivacitata mentală
- aspecte legate de temperament$ impulsivitate, nervo!itate,
iritailitate, ec"ilirul emoţional
- testul - un predictor pentru adaptailitatea socială (în
contextele sociale sunt foarte indicate trăsăturile amintite) - s-
au oţinut coeficienţi de corelaţie de peste :,;? pentru ăieţi şi:,>; pentru fete, între cotele la acest test şi nivelul de
adaptailitate socială, nivel care a fost evaluat de către
persoane care cunoşteau suiecţii pe tot intervalul de la 9-<:
ani
- nereuşita la test este mai predictiilă c"iar decît reuşita
- proa evidenţiea!ă ca!urile de traumă cererală
-avanta4e
$- atractivitate pentru suiecţi
- nu necesită un instructa7 special
- sarcina este uşor de transmis suiecţilor
- utili!ată frecvent în anii ;: >:, mai rar în pre!ent (aceasta neînsemnd
că proa şi-a pierdut din capacitatea ei de sondare atît a nivelului de
inteligenţă cît şi a aspectelor emoţionale temperamentale enunţate)
*. 6cara Pintner Paterson
- scară de performanţă (teste prin care se manipulea!ă cuuri,
imagini, etc& - implică să se facă ceva anume cu anumite oiecte,
să fie manipulate, exteriori!eându-se astfel o anumită conduită
inteligentă)
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 45/57
- conţine proe standardi!ate, în care nici materialul testului, dar nici
reacţile suiectului nu sunt verale
- cuprinde atît teste consacrate de alţi autori, cît şi teste reali!ate de
intner şi aterson
- multe din sutestele acestei aterii au intrat ulterior în componenţa
altor scări de performanţă
- la a!a elaorării aceastei scări 8 criterii$
o eterogenitatea proelor (mai multe tipuri de teste,
verale, nonverale cu întreări înc"ise desc"ise
etc&)
o teste care să conţină materiale noi care să solicite
capacitatea suiecţilor de a se adapta la situaţii noii
o eliminarea totala a instrucţiei verale
- iniţial, testul - instrument pentru investigarea nivelului mental al
copiilor
- ulterior - alte utili!âri, atât pentru copii normali cât şi pentru
nivelele de inteligenţă mai scă!ută
- HHH nu este selectiv pentru copii cu intelectul deasupra nivelului
mediu- -istemul de cotare$
diferenţiat pe proe
a& proe la care contea!ă numărul de mişcări
prin care s-a reali!at proa
& proe unde contea!ă numărul de erori
c& proe care evaluea!ă timpul de execuţie
o
există şi proe la care re!ultatele performanţelesuiecţilor sunt cotate simultan pe a!a a două
criterii
o scara conţine$
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 46/57
89 teste - diferite planşe, incastre sau teste
care conţin sarcini de construcţie / de
completare a unor imagini
un test de cuuri
o planşă de adaptare
- administrare individuală, într-o ordine prestailită
- patru tipuri de etalonări$
pe ani mental
pe vârste mentale mediane (anali!ea!ă
timpul, numărul de mişcări şi numărul de
erori pe fiecare an şi pe fiecare test -
inteligenţa este calculată pe a!a mediei
mentale în care s-au încadrat toate testele)
în centile
pe puncte
- de"avanta4e:
fidelitate redusă
se pretea!ă mai ine în domeniul
"andicapului mental / nivele scă!ute ale
inteligenţei - mai puţin discriminativă în
rândul suiecţilor normali / superdotaţi&
c. Testu! desenu!ui de cu*uri > testu! cu*uri!or +o-s 01J9 +o-s
- test nonveral de performanţă
- 2o"s - testul măsoară următoarele componente ale inteligenţei$
- capacitatea de anali!ă- capacitatea cominatorie
- comparearea
- delierarea
- completarea
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 47/57
- 7udecata
- criticismul
- deci!ia
- de"avanta4$ nu discriminea!ă suficient de ine grupele de vârstă
- avanta4e:
- ună proă clinică, permite oservaţii preţioase în timpul
examenului&
- pot fi evaluate prin oservaţii următoarele aspecte ale
conduitei$
8& capacitatea de apreciere a numărului de
cuuri (repre!entare spaţială)
<& capacitatea de resturcturare a metodei delucru dovedită ineficace
=& aspecte legate de stailitatea emoţională,
nivelul de expectanţă, nivelul de motivare şi
anga7are în sarcină&
% 1. Varianta +o-s a testu!ui
- 8> modele desenate pe cartoane care treuie reproduse cu
cuuri colorate astfel$- @ feţe cu o singură culoare roşie, alastră sau
galenă
- < feţe aveau două culori triung"iulare despărţite
prin diagonala triung"iului, având două triung"iuri
unul de o culoare şi altul de o altă culoare$ roşu
al, galen alastru
- către finalul proei - număr variail de cuuri, de la o
planşă la alta
- primele patru planţe$ patru cuuri
- ultima planşă$ 8; cuuri
- se trecea gradual de la reproducerea de desene monocolore,
la icolore
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 48/57
- planşele - dificultate crescândă din punct de vedere al
cuurilor care erau necesare refacerii planşei, dar şi al
complexităţii desenelor
- etaloanele originale - pentru intervalul de vârstă 9-8; ani
de"avanta4e$
- timp foarte mare de aplicare
- scara pre!enta dificultăţi la limita sa
inferioară
- sistem greoi de cotare (nu permitea
examinatorului oservaţii detaliate
asupra comportamentului suiectului,
acesta fiind oligat să note!e cuexactitate o serie de aspecte - timpul de
execuţie, numărul de mişcări necesare
cominării, etc&)
- următoarele revi!ii au redus numărul de planşe şi au simplificat
modalitatea de cotare a performanţei
% . Varianta 4a5"ie!d
- administrare a ultimelor două desene din memorie, după ceacestea erau privite timp de 8: secunde
% $. Varianta +ent
- 8< planşe
- etalonul - reali!at pe timp de execuţie
% &. Variant) ;o!dstein ?i 6c-erer
- variantă foarte cunoscută
- 8< modele
- preia primele E modele din varianta originală 2o"s
- noutate$ dacă suiectul nu reuşeşte să reproducă desenul pe
a!a modelului iniţial - o serie de a7utoare care fac sarcina
din ce în ce mai concretă, revenindu-se apoi la modelul iniţial
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 49/57
pentru a se vedea în ce măsură suiectul profită de pe urma
a7utoarelor acordate
-HHH afa!icii, spre deoseire de deilii mental, nu reuşesc acest
transfer
- se cotea!ă gradul de concreti!are de care are nevoie pentru
reuşită
- ,. Varianta ;a!i"redt%;ranFon
- noi a7utoare date suiectului
- simplificare a proei
- 8: planşe (preluate din setul 3oldstein) reproduse cu
a7utorul a patru cuuri
d. Bateria 3ec-s!er > a(*ur'
- conţine$
- teste de informare, similitudini şi de lacune
- o variantă 2o"s cu E planşe (primele două de antrenament,
cotaile fiind doar şapte)
- planţele 8-@ (cele de antrenament şi primele douădin cele şapte de lucru) - reali!aile cu patru cuuri
- planţele 9-? - reali!aile cu nouă cuuri (trei a cât
trei, mereu conturul imaginii este un pătrat)
- planţa E - reali!ată cu 8; cuuri
- cotarea re"ultatelor $
- se reali!ea!ă pe a!a timpilor reali!aţi de suiecţi
pentru efectuarea completă a desenului
- se exprimă în puncteB exemplu planşa 8$
- interval reali!are desen$ 8-9 secunde - ;
puncte
- interval reali!are desen$ ;-8: secunde - 9
puncte
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 50/57
- interval reali!are desen$ 88-89 secunde - @
puncte
- interval reali!are desen$ 8;->9 secunde - =
puncte
- nu a terminat planşa în >9 secunde planşa
e luată (timpul acordat a expirat)
- puncta7ul total la cele şapte planşe se adună şi se
transformă în note standard (note #)
- notele standard oţinute la toate cele trei suteste
se însumea!ă cu nota standard oţinută la 2o"s
- se mai adaugă o corecţie
- se caută într-un tael, reli!at pe vârste, în dreptul puncta7ului total, N&&-ul suiectului
- fiecare planşă - timp limită, timp corespun!ător puncta7ului cel mai mic
- dacă e depăşit timpul de >9XX cât se acordă la prima planşă - puncta7ul
!ero
e. Testu! Raven
- la a!a construcţiei sale - ideea matricilor (structuri grafice care se comportă pe principiile gestaltului tind către o ună formă şi sugerea!ă, odată cu un anumit
antrenament pe care suiectul îl doândeşte progresiv, modul de re!olvare)
- configuraţii de desene aşe!ate după o anumită ordine, după anumite criterii din
care lipseşte o anumită parteB su matrice - mai multe figure, toate având aceaşi
suprafaţă cu figura lacunară, însă numai una fiind aceea care completea!ă în mod
coerent, logic locul, lipsă
- de oicei, figurile care sunt date în susolul matricii sunt fie numerotate 8, <, =, @,
9, ;, fie poartă indice alp"aetic (cel mai adesea numerotate)
- sarcina suiectului - să aleagă dintre figurile disponiile pe aceea care
completea!ă în mod logic matricea
- matricile progresive aven - dispuse în ordinea dificultăţii lor&
e.1. 4atrici!e #ro'resive standard 4.P.6.
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 51/57
- ;: de pagini
- pe fiecare pagină - o matrice, iar la susol un număr de ; sau ? desene
- cele ;: matrici - împărţite în cinci serii +, 1, P, 0, Q
- fiecare serie - 8< teme
- fiecare temă - o pagină
- fiecare din cele cinci serii investig"ea!ă un anumit aspect al conduitei
inteligente (simţul de oservaţie, capacitatea cominatorică, capacitatea de a
raţiona corect etc&)
- testul evidenţia!ă capacitatea suiectului de a transfera deprinderiile formate
prin re!olvarea itemilor precedenţi asupra re!olvării temelor ulterioare
- fiecare serie începe cu itemi de dificultate mai mică şi se termină cu itemi de
dificultate maximă- aven însuşi a atras atenţia că matriciile progresive standardi!ate, nu măsoară
inteligeţa generală, ci o componentă, un factor spaţial care solicită
capacitatea de a comina într-un spaţiu idimensional
e.. 4atricii!e Raven revi2ia 1J&H (aven pentru studii superioare)
- reali!at pe a!a re!ultatelor oţinute în urma utili!ării, în timpul ră!oiului, a
testulului . în examinarea recruţilor şi candidaţilor la şcolile de ofiţeri
- ;: de matrici de o dificultate mai mare decât matriciile progresive standard- utili!at în examinarea persoanelor cu nivel de instrucţie peste mediu
e.$. 4atrici!e #ro'resive co!orate
- destinate investigării inteligenţei copiilor de vârstă şcolară şi c"iar preşcolară
- matricile colorate, pentru a-i incita pe suiecţi în re!olvarea lor
- uşor de administrat
- nu necesită un instructa7 sofisticat
- cuprinde oligatoriu o secţiune de antrenament
- Fesfăşurarea examinării$
- primii cinci itemi din seria + - antrenament
- primii 8< itemi din revi!ia @> - antrenament
- se discută cu suiecţii eventualele erori
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 52/57
- administrarea în regim de examen - începând cu itemul 8=
(; în ca!ul .&&&)
- timp impus (. - =:X, la revi!ia X@> - o oră) / timp lier
- timp impus - evaluăm aspectele de randament ale
conduitei inteligente
- timp lier - urmărim aspectele calitative
- administrarea individuală este mai profitailă - datele de
oservaţie permit cunoaşterea nu doar a performanţei
oiectivate în nota finală, dar şi a modalităţilor prin care
suiectul a7unge la re!ultatul final
&otarea răspunsurilor $
- pentru fiecare item re!olvat corect suiectul primeşte un punct
- unii autori menţionea!ă cotarea diferenţiată a
performanţei în funcţie de gradul de dificultate a
itemului respective
- etalonarea se face de oicei în clalse normali!ate - dacă
etalonul este o selecţie întămplătoare a populaţiei
investigate, cotele la test au tendinţa să se distriuiedupă cura lui 3auss
- Fe"avanta4e:
- pot fi date răspunsuri une la întâmplare
- HHH s-a elaorat metodologia de a se calcula pentru fiecare
categorie de itemi +, 1, P, 0, Q, un scor parţial aşteptat
- cota totală reali!ată de suiect la seria respectivă
minus scorul parţial este egală cu discrepanţa fiecărei
seriiB dacă discrepanţa e mai mare de < puncte există
proleme HHH
- HHH totali!ând valorile discrepanţei la cele 9 serii re!ultă
indicile de variailitate - dacă este mai mare sau egal cu
şapte se va acorda o încredere redusă re!ultatelor HHH
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 53/57
- H pentru fiecare puncta7 la o serie sunt date puncta7e
aşteptate& 0e ex& scara +, la 8: puncte posiile este de
aşteptat să se facă numai ;, iar la 89 puncte numai ?&
". Testu! Do(ino 0D &M
- elaorat de ic"ot
- aterie nonverala de inteligenţă generală
- utili!ea!ă ca material plăcuţele 7ocului de domino
- cei care cunosc 7ocul nu sunt avanta7aţi
- măsoară$
- inteligenţa generală - nivelul mental superior vârstei de 8< ani
- deteriorarea mentală (utili!at în asociaţie cu un test de vocaular)- variantă construită după <: de ani - testul 0omino X>:
'. Testu! Bonnarde! ,$
- proă nonverală colectivă
- saturat puternic de factorul 3 - evidenţia!ă aspectul dinamic al inteligenţei
- caiet - ;9 de itemi (primii cinci destinati antrenamentului)
- itemii - ordonaţi după gradul de dificultate- se administrea!ă cu timp impus (89X) / cu timp lier
- avanta7e$
- uşor de administrat nu este oositor
- uşor de corectat (grila - maxim trei minute)
- în timpul proei suiectul nu se oferă indicaţii suplimentare
- limite$
- autorii nu au preci!at fidelitatea testului, alte date referitoare la
construcţia lui
- necesitatea unui studiu aprofundat în ceea ce priveşte anali!a de
itemi
PROBE PENTRU EVALUAREA CREATIVIT<=II
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 54/57
- testele de gândire divergentă ca estimare a potenţialului de gândire creativă au
constituit mi7loace de depistare a copiilor cu ailităţi creative excepţionale
- testele au demonstrat proprietăţi psi"ometrice remarcaile, în unele studii părând
să pre!ică reali!ări în viaţă mai ine decât testele de inteligenţă generală sau
notările şcolare - proele de creativitate sunt considerate relevante şi pentru
atriute umane ascunse, dar utile în de!voltare (#annenaum, 8E?=)&
- testele de creativitate cele mai cunoscute - create de 3uilford, 8E;;, *allac" şi
2ogan, 8E;9, #orrance şi 1all, 8E?@ - toate trei exclud din sistemele de scorare
alţi factori decât cei care ţin de ailităţile gândirii divergente (precum$
ingenuitatea, utilitatea, aspectul estetic, etc&)
1. TE6TUL DE ;NDIRE CREATIV< E. P. TORRANCE
- #re2entare 'enera!)$
- ateria de teste poate cea mai larg utili!ată pentru copii de nivel
şcolar
- datele longitudinale spri7ină ideea stailităţii pe termen lung a
performanţelor de gândire divergentă în copilăria mi7locie şi de-a
lungul adolescenţei- #osi*i!e !i(ite$ - influenţa contextului condiţiilor de testare şi a factorilor
motivaţionali asupra performanţelor la #&#&P&#&
- există studii care contestă aspecte precum validitatea sa de
construct
% sco#$ evaluarea procesului creativităţii prin care$
- indivi!ii devin sensiili la proleme, la ceea ce lipseşte, la
lacunele în cunoaştere, la asenţa unor elemente, la disarmoniiB
- se identifică dificultatea
- se caută soluţia sau se formulea!ă ipote!e legate de deficite
- se testea!ă aceste ipote!e şi, eventual, se modifică şi retestea!ă
aceste modificări
- se comunică re!ultatele&
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 55/57
- descriere7
- proele cuprind$
- sarcini de7a construite şi utili!ate de 3uilford
- < aterii de teste verale (formele + si 1B fiecare
câte > teste)
- < aterii de teste figurative (formele + si 1B fiecare
câte = teste)&
- #ro*e!e ver*a!e A B$
1levi de şcoală generală:
8& e pun întreări legate de desene$ ce
repre!intă persona7ele, oiectele, locurile, acţiunile
<& Sncercaţi să stailiţi de ce s-a întâmplat,ceeace se vede în desennventaţi ce se va întâmpla în
continuarea la ceea ce povesteşte desenul
=& crieţi toate ideile ce vă vin în minte pentru
a face mai amu!anţi micul elefant / maimuţica
@& 3ăsiţi idei noi ce să faceţi cu o cutie goală
de carton sau de fier
9& uneţi întreări neoişnuite despre cutia decarton
;& maginaţi-vă ce aţi putea face dacă ar fi
legate de nori fire şi ar atârna până la pământ (+)
- dacă un rad ar!ând ar cădea pe pă
pământ şi nu s-ar mai putea vedea decât
picioarele oa oamenilor (1)
1levi de liceu:
8& e pun întreări legate de desene$ ce
repre!intă persona7ele, oiecte, locuri, acţiuni
<& maginaţi-vă cau!a care a putut duce la
scena repre!entată în desen& maginaţi consecinţele
proaile a scenei repre!entate de desen
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 56/57
=& crieţi toate sc"imările sau transformările
pentru a ameliora / maimuţa şi a-i face mai
amu!anţi
@& 3ăsiţi utili!ări noi pentru cutii de carton sau
fier
9& uneţi întreări despre cutia de carton ca să
tre!iţi interesul sau curio!itatea altora
;& maginaţi-vă ce am putea face mai deoseit
şi ce s-ar întâmpla mai curios dacă ar fi ataşate fire
de nori şi ar atârna până la pământ (+)
- dacă un rad ar!ând ar cădea pe pământ si
nu putea vedea decât picioarele oamenilor (1)
% #ro*e!e "i'ura!e A B7
- includ următoarele tipuri de sarcini$
- Pompuneţi un desen utili!ând o ucată de "ârtie
vec"e pe care o puteţi detaşa şi apoi lipi de o pagină
ală&
- 0esenaţi în 7ur pentru a face o imagine frumoasă,daţi un nume amu!ant desenului şi adăugaţi o
poveste (+dăugaţi elemente pentru a face un desen
şi o poveste interesantăB daţi un titlu original şi
ciudat desenului şi povestirii)&
- #erminarea unor desene incomplete şi adăugarea
unor idei interesante, de!voltarea unei povestiri&
- Qxecutarea unor desene plecând de la două linii
paralele, ilustrând o povestire ( sau plecând de la un
cerc)&
- ad(inistrarea testu!ui$
- între cele două teste există o pau!ă
- testul veral poate fi administrat colectiv
7/18/2019 137227108-Psihodiagn-Aptit-Intel-Creativ (1).doc
http://slidepdf.com/reader/full/137227108-psihodiagn-aptit-intel-creativ-1doc 57/57
- testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv
- ti(# impus si cronometrat$
- @9 minute pentru testul veral
- =: minute pentru proele de imaginare figurală
- inter#retarea re2u!tate!or$
- se face prin contaili!area reuşitelor în funcţie de următoarele
criterii$
% !& (fluiditate) considerată ca aptitudine a
suiectului de a produce un număr mare de idei (8
punct pentru fiecare răspuns pertinent) % !. - în
toate testele verale şi testele figurative <,=
- 5& (flexiilitate) considerată ca ailitate de a produce răspunsuri foarte variate, ce ţin de domenii
diferiteB număr de categorii diferite de răspuns - 5.
- în testele verale 8,<,=,@,9 si testele figurative <,=
- O& (originalitate) considerată ca aptitudinea de a
produce idei îndepărtate d ceea ce este comun,
evident, anal, aspecte de7a stailite - O& - toate
proele- E!& (elaorare) considerată a repre!enta
aptitudinea suiectului de a de!volta, lărgi şi
îmogăţi ideileB numărul de detalii în plus utili!ate
în elaorarea răspunsurilor - E!& - testele figurative
HHHHH "ttp$//psi"oteca&info/ - la categoria teste puteti gasi o mare parte din testele
pre!entate in suportul de curs