Download - 178657964 aparatul-cardiovascular
![Page 1: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/1.jpg)
Aparatul cardiovascular
Include:Inima - organul central al aparatului, cu funcţie de pompă aspiro-respingătoareUn sistem închis de vase prin care circulă sângele – sistemul circulator sanguinUn sistem închis de vase prin care circulă limfa – sistemul circulator limfatic
![Page 2: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/2.jpg)
Inima
Este un organ musculo-cavitar tetracameral capabil de contracţii ritmice spontaneAmplasare: în mediastin (între cei doi plămâni şi diafragm)
2/3 în stânga planului mediosagital şi 1/3 la dreapta
![Page 3: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/3.jpg)
Inima
Este un organ musculo-cavitar tetracameral capabil de contracţii ritmice spontaneAmplasare: în mediastin (între cei doi plămâni şi diafragm)
2/3 în stânga planului mediosagital şi 1/3 la dreapta
![Page 4: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/4.jpg)
InimaCuloare – brun-roşiaticăGreutate – 250-300 gCapacitate – echivalentă volumului pumnului dreptZilnic se contractă de peste 100 000 ori şi pompează peste 7200 litri sânge
![Page 5: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/5.jpg)
Inima
La exterior inima este învelită de doi saci pericardici:pericardul fibros – rol protector şi de fixare de organele învecinatepericardul seros cu: - o foiţă parietală – ce căptuşeşte pericardul fibros
- o foiţă viscerală (epicardul) – ce acoperă miocardul
- un spaţiu pericardic cu lichid – reduce frecare
![Page 6: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/6.jpg)
Inima
La exterior inima este învelită de doi saci pericardici:Pericardul fibros – rol protector şi de fixare de organele învecinatePericardul seros cu: - o foiţă parietală – ce căptuşeşte pericardul fibros
- o foiţă viscerală (epicardul) – ce acoperă miocardul
- un spaţiu pericardic cu lichid – reduce frecarea
![Page 7: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/7.jpg)
Inima
Prezintă:o fată anterioară-sterno-costală – convexă, cu un şanţ longitudinal anterior (la limita dintre ventricule)o faţă inferioară-diafragmatică – plană, cu un şanţ longitudinal posterior (la limita
dintre ventricule)
![Page 8: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/8.jpg)
Inima
Prezintă:un vârf – proemină în spaţiul intercostal stâng Vo bază – orientată către dreapta – cu vasele mari ale inimii
fixată de structurile învecinate
La limita dintre atrii şi ventricule este şanţul coronar (transversal)
![Page 9: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/9.jpg)
Inima
Prezintă:un vârf – proemină în spaţiul intercostal stâng Vo bază – orientată către dreapta – cu vasele mari ale inimii
fixată de structurile învecinate
La limita dintre atrii şi ventricule este şanţul coronar (transversal)
![Page 10: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/10.jpg)
Alcătuirea inimii
Inima este un organ tetracameral cu:-două atrii fiecare (cu câte un auricul - urechiuşă) – separate prin septul interatrial-două ventricule separate prin septul interventricular
Fiecare atriu comunică cu ventriculul de aceeaşi parte prin orificiul atrio-ventricular
![Page 11: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/11.jpg)
Alcătuirea inimii
-orificiul atrio-ventricular drept are valvula tricuspidă-orificiul atrio-ventricular stâng are valvula bicuspidă (mitrală)
jumătatea dreaptă a inimii e numită - inima venoasăjumătatea stângă a inimii este numită - inima arterială
![Page 12: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/12.jpg)
Atriile-au formă aproximativ cubică-pereţii sunt mai subţiri ca ai ventriculelor-fibrele musculare din miocard sunt dispuse circular-prezintă muşchi pectinaţi-capacitatea lor este mai mică decât a ventriculelor-septul interatrial prezintă în timpul dezvoltării intrauterine orificiul Botalo-orificiul Botalo se închide la naştere → fosa ovală; dacă nu → maladia albastră-atriul drept are 5 orificii pt: vena cavă superioară, inferioară, auriculul drept, sinusul
coronar, orificiul atrio-ventricular drept-atriul stâng are 6 orificii pt: cele 4 vene pulmonare, orificiul atrio-ventricular stâng şi orificiul auriculului stâng
![Page 13: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/13.jpg)
Ventriculele-au formă de piramidă triunghiulară cu baza înspre orificiile atrio-ventriculare-pereţii mai groşi ca ai atriilor mai ales în ventriculul stâng-prezintă o cavitate ventriculară (cu pereţi cu neregularităţi) şi un con arterial (cu pereţi
netezi) ce se continuă cu artera aortă sau pulmonară-musculatura e formată din fibre dispuse oblic spiralat-prezintă muşchi papilari, trabecule cărnoase şi cordaje tendinoase-au capacitate mai mare decât a atriilor-ventriculul drept are 2 orificii: atrio-ventricular şi al arterei pulmonare (cu valvula sigmoidă
sau semilunară)-ventriculul stâng are 2 orificii: atrio-ventricular şi al arterei aorte (cu valvula sigmoidă sau
semilunară)
![Page 14: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/14.jpg)
Structura histologică a inimii
Endocardul cu: endoteliu pe o membrană bazală strat subendotelial
Miocardul cu cele două varietăţi ale sale:miocardul contractil -format din fibre miocardice comune
inserate pe scheletul fibros al inimii (4 inele fibroase, două trigoane fibroase şi porţiunea superioară a septului interventricular)
ţesutul nodal (excitoconductor) -format din fibre miocardice embrionare
Epicardul – reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
![Page 15: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/15.jpg)
Structura histologică a inimii
Endocardul cu: endoteliu pe o membrană bazală strat subendotelial
Miocardul cu cele două varietăţi ale sale:miocardul contractil -format din fibre miocardice comune
inserate pe scheletul fibros al inimii (4 inele fibroase, două trigoane fibroase şi porţiunea superioară a septului interventricular)
ţesutul nodal (excitoconductor) -format din fibre miocardice embrionare
Epicardul - reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
![Page 16: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/16.jpg)
Structura histologică a inimii
Endocardul cu: endoteliu pe o membrană bazală strat subendotelial
Miocardul cu cele două varietăţi ale sale:miocardul contractil -format din fibre miocardice comune ţesutul nodal (excitoconductor) -format din fibre
miocardice embrionare
Epicardul - reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
![Page 17: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/17.jpg)
Structura histologică a inimii
Endocardul cu: endoteliu pe o membrană bazală strat subendotelial
Miocardul cu cele două varietăţi ale sale:miocardul contractil -format din fibre miocardice comune ţesutul nodal (excitoconductor) -format din fibre
miocardice embrionare
Epicardul - reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
![Page 18: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/18.jpg)
Ţesutul nodal (excitoconductor) al inimii
Este format din fibre miocardice de tip embrionarGenerează şi conduce impulsurile nervoaseAsigură automatismul cardiac
![Page 19: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/19.jpg)
Distribuţia ţesutului nodal
nodulul sinoatrial Keith-Flack – situat în atriul drept, în vecinătatea orificiului de deschidere a venei cave superioare (70-
80 impulsuri/minut)nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara– situat în septul interatrial (40 impulsuri/minut)fasciculul atrioventricular Hiss – pleacă din nodulul atrioventricular, trece în septul
interventricular, unde după un scurt traseu se bifurcă → două ramuri → subendocardic în ventriculereţeaua Purkinje – se formează prin ramificarea celor două ramuri în miocardul ventricular
(20-25 impulsuri/minut)
![Page 20: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/20.jpg)
Distribuţia ţesutului nodal
În condiţii normale, funcţia de comandă o deţine nodulul sinoatrial
Blocarea conducerii impulsurilor prin ţesutul nodal → bloc total bloc
parţial bloc de
ramură
![Page 21: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/21.jpg)
Vascularizaţia inimii
Arterele coronare (dr. şi stg.) – ramuri din aorta ascendentă artere de tip terminal obliterarea lor sau a ramurilor lor→
infarct miocardic
Venele coronare (dr. şi stg.) confluează → sinusul coronar ce se deschide în atriul drept printr-un orificiu prevăzut cu
valvula Thebesius
![Page 22: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/22.jpg)
Vascularizaţia inimii
Arterele coronare (dr. şi stg.) – ramuri din aorta ascendentă artere de tip terminal obliterarea lor sau a ramurilor lor→
infarct miocardic
Venele coronare (dr. şi stg.) confluează → sinusul coronar ce se deschide în atriul drept printr-un orificiu prevăzut cu
valvula Thebesius
![Page 23: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/23.jpg)
Inervaţia inimii
Fibrele parasimpatice aparţin nervilor vagi şi determină: inhibarea activităţii contractile miocardice
vasoconstricţie coronariană
Fibrele simpatice provin din ganglionii paravertebrali cervicali, determină: stimularea activităţii
contractile miocardice vasodilataţie coronariană
![Page 24: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/24.jpg)
Arborele circulator
Reprezintă un sistem închis de tuburi prin care circulă sângele sau limfa
![Page 25: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/25.jpg)
Arborele circulator sanguin
Sistemul circulator sanguin este format din: artere, vene şi capilareArterele – vase care duc sângele de la inimă la diferite ţesuturi şi organeVenele – vase care aduc sângele de la ţesuturi şi organe la inimăCapilarele – vase de un calibru foarte mic, care fac legătura între circulaţia arterială şi cea venoasă
![Page 26: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/26.jpg)
Structura peretelui vascular
Peretele vascular arterial este mai gros faţă de cel venosLumenul arterial este mai mic decât cel venos (raportat la grosimea peretelui)
![Page 27: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/27.jpg)
Structura peretelui vascular
Peretele vascular arterial şi venos include 3 tunici: - internă (intima) - mijlocie (media) - externă (adventicea)
![Page 28: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/28.jpg)
Structura peretelui vascular
Tunica internă (intima) alcătuită din: - endoteliu aşezat pe o membrană bazală - strat conjunctiv subendotelial
-este echivalenta endocardului
![Page 29: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/29.jpg)
Structura peretelui vascular
Tunica mijlocie (media) este alcătuită din: ţesut muscular neted sau ţesut conjunctiv elastic – în peretele
arterelor ţesut conjunctivo-muscular, musculo-conjunctiv sau muscular – la vene
-este echivalenta miocardului
![Page 30: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/30.jpg)
Structura peretelui vascular
Tunica externă (adventicea) este alcătuită din: ţesut conjunctiv lax vascularizat (vasa vasorum) şi inervat
(nervum vasorum) -este mai subţire la artere decât la vene
-este echivalenta epicardului
![Page 31: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/31.jpg)
Arterele
Au peretele mai gros ca al venelor (datorită presiunii sanguine mari din artere)Au două membrane elastice bogate în MPZ: - internă – între intima şi media
- externă – între media şi adventice
![Page 32: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/32.jpg)
Arterele
Calibrul arterelor scade de la inimă la periferie
![Page 33: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/33.jpg)
Arterele
După preponderenţa componentei elastice sau musculare şi calibrul lor există:
-artere de tip elastic: arterele pulmonare, aorta şi principalele ei ramuri
-artere de tip muscular (artere de distribuţie): arterele medii şi mijlocii
-arteriole cu: calibru redus perete subţire
media cu un strat muscular subţire
![Page 34: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/34.jpg)
Arterele
După preponderenţa componentei elastice sau musculare şi calibrul lor există:
-artere de tip elastic: arterele pulmonare, aorta şi principalele ei ramuri
-artere de tip muscular (artere de distribuţie): arterele medii şi mijlocii
-arteriole cu: calibru redus perete subţire media cu un strat muscular subţire
![Page 35: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/35.jpg)
Arterele
După preponderenţa componentei elastice sau musculare şi calibrul lor există:
-artere de tip elastic: arterele pulmonare, aorta şi principalele ei ramuri
-artere de tip muscular (artere de distribuţie): arterele medii şi mijlocii
-arteriole cu: calibru redus perete subţire
media cu un strat muscular subţire
![Page 36: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/36.jpg)
Arterele
După preponderenţa componentei elastice sau musculare şi calibrul lor există:
-artere de tip elastic: arterele pulmonare, aorta şi principalele ei ramuri
-artere de tip muscular (artere de distribuţie): arterele medii şi mijlocii
-arteriole cu: calibru redus perete subţire media cu un strat muscular subţire
![Page 37: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/37.jpg)
Arterele
După preponderenţa componentei elastice sau musculare şi calibrul lor există:
-artere de tip elastic: arterele pulmonare, aorta şi principalele ei ramuri
-artere de tip muscular (artere de distribuţie): arterele medii şi mijlocii
-arteriole cu: calibru redus perete subţire media cu un strat muscular subţire
![Page 38: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/38.jpg)
Arterele
După preponderenţa componentei elastice sau musculare şi calibrul lor există:
-artere de tip elastic: arterele pulmonare, aorta şi principalele ei ramuri
-artere de tip muscular (artere de distribuţie): arterele medii şi mijlocii
-arteriole cu: calibru redus perete subţire media cu un strat muscular subţire
![Page 39: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/39.jpg)
Arterele
După preponderenţa componentei elastice sau musculare şi calibrul lor există:
-artere de tip elastic: arterele pulmonare, aorta şi principalele ei ramuri
-artere de tip muscular (artere de distribuţie): arterele medii şi mijlocii
-arteriole cu: calibru redus perete subţire media cu un strat muscular subţire
![Page 40: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/40.jpg)
Arterele
După preponderenţa componentei elastice sau musculare şi calibrul lor există:
-artere de tip elastic: arterele pulmonare, aorta şi principalele ei ramuri
-artere de tip muscular (artere de distribuţie): arterele medii şi mijlocii
-arteriole cu: calibru redus perete subţire media cu un strat muscular subţire
![Page 41: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/41.jpg)
Cui se datorează îmbătrânirea precoce a arterelor
Îmbătrânirea arterelor începe pe la 35 ani datorită: -rigidizării peretelui arterial ca urmare a transormării elastinei din perete în elacină
-rigidizării peretelui prin formarea plăcilor de aterom ← contribuie: colesterolul
nicotina sărurile etc-lipsei vaselor limfatice în adventicea arterelor (la vene există limfatice)-unei hrăniri deficitare a peretelui arterial deoarece vasa vasorum de la acest nivel stau mai mult timp închise decât deschise - datorită presiunii sanguine mari
![Page 42: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/42.jpg)
Venele
Au pereţii mai subţiri ca ai arterelor şi lumenul mai mareNu prezintă o delimitare netă a celor trei tuniciMedia este mai subţire iar adventicea e mult mai groasă
![Page 43: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/43.jpg)
Venele
Calibrul lor creşte de la periferie la inimăPe traiectul venelor aflate sub nivelul cordului există valvule venoase ce fragmentează coloana de sânge şi împiedică refluxul acestuia
![Page 44: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/44.jpg)
Venele
Calibrul lor creşte de la periferie la inimăPe traiectul venelor aflate sub nivelul cordului există valvule venoase ce fragmentează coloana de sânge şi împiedică refluxul acestuia
![Page 45: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/45.jpg)
Venele
După calibrul, structura mediei şi topografia venelor se disting:
Vene mari cu -media subţire sau chiar absentă -adventicea are fibre musculare dispuse în fascicule longitudinale, amestecate cu fibre elastice ex.: venele cave, pulmonare, renale, splenice
Vene mijlocii şi mici: - fibroase - fibro-elastice - fibro-musculare - musculo-fibroase
![Page 46: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/46.jpg)
Venele
După calibrul, structura mediei şi topografia venelor se disting:
Vene mari cu -media subţire sau chiar absentă -adventicea are fibre musculare dispuse în fascicule
longitudinale, amestecate cu fibre elastice ex.: venele cave, pulmonare, renale, splenice
Vene mijlocii şi mici: - fibroase - fibro-elastice - fibro-musculare - musculo-fibroase
![Page 47: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/47.jpg)
Venele
După calibrul, structura mediei şi topografia venelor se disting:Vene mari cu -media subţire sau chiar absentă
-adventicea are fibre musculare dispuse în fascicule longitudinale, amestecate cu fibre elastice ex.: venele cave, pulmonare, renale, splenice
Vene mijlocii şi mici: - fibroase - fibro-elastice - fibro-musculare - musculo-fibroase
![Page 48: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/48.jpg)
Capilarele
Sunt vasele sanguine care apar primele în ontogeneză şi filogenezăSunt vase foarte fine, cu un calibru de 5-9 µm şi lungime de 20-100 mmÎn capilare - sângele circulă lent (0,7 mm/s) şi continuu
- circulaţia este influenţată de factori tisulari, fizici, chimici
![Page 49: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/49.jpg)
Capilarele
Lungimea totală a capilarelor corpului este de 2500 kmSuprafaţa totală a capilarelor corpului este de 6200 m2
![Page 50: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/50.jpg)
Capilarele
Numărul capilarelor în ţesuturi şi organe este direct proporţională cu intensitatea activităţilor metabolice de
la acest nivel. Muşchii scheletici, miocardul, creierul, plămânii au o vastă reţea capilară, substanţa albă nervoasă are o slabă reţea capilară, corneea şi cartilajele nu au capilare.
![Page 51: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/51.jpg)
Capilarele
Se formează prin ramificarea metaarteriolelor, la locul desprinderii lor existând sfinctere
precapilareContracţia şi relaxarea sfincterelor precapilare→reglarea fluxul sanguin în capilare
![Page 52: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/52.jpg)
Capilarele
Numărul capilarelor deschise într-un ţesut sau organ la un moment dat depinde de intensitatea activităţii metabolice la momentul
respectivDupă structura peretelui capilar distingem: capilare tipice
capilare atipice (sinusoidale)
![Page 53: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/53.jpg)
Capilarele tipice
Au peretele format din: endoteliu continuu dispus pe o membrană bazală continuă periteliu – cu pericite (cu funcţie fagocitară şi
contractilă) celule conjunctive în contact strâns cu celulele endoteliale
![Page 54: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/54.jpg)
Capilarele atipice - sinusoidale
Au endoteliu şi membrană bazală discontinui → schimbul de substanţe şi gazeUneori membrana bazală lipseşte (în ficat)Nu au periteliuAu un traiect sinuosAu un calibru mai mare decât cel al capilarelor tipice şi neregulat
![Page 55: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/55.jpg)
Capilarele atipice fenestrate
Au „fenestre”– spaţii de 60-100 nm între celulele endoteliale obturate de o diafragmă Se găsesc în organele cu un transport intens de lichide:
-mucoasa tractului gastrointestinal -glandele endocrine
-procesele ciliare ale ochiuluiAu „fenestre” neobturate de diafragmă (dar cu o membrană bazală foarte groasă)
Se găsesc în glomerulul renal
![Page 56: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/56.jpg)
Rolul capilarelor
- mediază schimburile de substanţe şi gaze prin pinocitoză, difuziune şi filtrare- regleaztă debitul şi presiunea sanguină în ţesuturi şi organe- au funcţii antixenice prin celulele periteliului
![Page 57: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/57.jpg)
Mica circulaţie (circulaţia pulmonară)
Asigură oxigenarea sângelui cu CO2 rezultat în urma activităţilor metabolice tisulare
![Page 58: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/58.jpg)
Mica circulaţie (circulaţia pulmonară)
Începe din ventriculul drept→trunchiul arterei pulmonare→artera pulmonară dr. şi stg. →plămâni→vene pulmonare (câte două/plămân) → atriu stâng
![Page 59: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/59.jpg)
Mica circulaţie (circulaţia pulmonară)
Începe din ventriculul drept→trunchiul arterei pulmonare→artera pulmonară dr. şi stg. →plămâni→vene pulmonare (câte două/plămân) → atriu stâng
![Page 60: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/60.jpg)
Marea circulaţie (circulaţia sistemică)
Asigură: transportul sângelui oxigenat de la inimă la ţesuturi–circulaţia arterială
transportul sângelui cu CO2 de la ţesuturi la inimă– circulaţia venoasă
![Page 61: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/61.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Asigură transportul sângelui oxigenat de la inimă la toate ţesuturile şi organeleÎncepe din ventriculul stâng prin artera aortă cu cele 3 porţiuni: - aorta ascendentă
- crosa aortei
- aorta descendentă
![Page 62: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/62.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Asigură transportul sângelui oxigenat de la inimă la toate ţesuturile şi organeleÎncepe din ventriculul stâng prin artera aortă cu cele 3 porţiuni: - aorta ascendentă
- crosa aortei
- aorta descendentă
![Page 63: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/63.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Aorta ascendentă – din ea se desprind două artere coronare → inimă
Obliterarea coronarelor, sau a ramurilor lor→ infarctul de miocard
![Page 64: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/64.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Crosa aortei→trunchiul brahiocefalic → a. subclaviculară dr. şi a. carotidă comună dr. a. carotidă comună stg. a. subclaviculară stg.
![Page 65: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/65.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Arterele carotide comune → a. carotide interne (pt. creier) a. carotide externe (pt. organele
capului şi gâtului)
![Page 66: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/66.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Arterele subclaviculare→a. axilare→a. brahiale→a. radiale şi ulnare→arcade palmare → a. digitale comune şi proprii (toate pt. membrul superior)
![Page 67: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/67.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Arterele subclaviculare→ a. vertebrale (pt. encefal) a. toracice interne şi a. intercostale
anterioare (pt. torace)
![Page 68: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/68.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Aorta descendentă toracală (supradiafragmatică) – din care se desprind:- ramuri parietale: a. intercostale posterioare, diafragmatice superioare- ramuri viscerale: a. bronşice, pericardice, esofagiene
![Page 69: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/69.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Aorta descendentă abdominală (subdiafragmatică) – din care se desprind:- ramuri parietale: a. lombare şi diafragmatice inferioare- ramuri viscerale: trunchiul celiac→a. hepatică, gastrică stângă şi splenică
a. mezenterică superioară (pt. pancreas, intestinul subţire, colonul drept)
a. mezenterică inferioară (pt. restul colonului, rect) a. suprarenale – pt. glandele suprarenale a. renale – pt. rinichi a. genitale – pt. organele genitale interne
![Page 70: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/70.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Aorta descendentă abdominală (subdiafragmatică) – din care se desprind:- ramuri parietale: a. lombare şi diafragmatice inferioare- ramuri viscerale: trunchiul celiac→a. hepatică, gastrică stângă şi splenică
a. mezenterică superioară (pt. pancreas, intestinul subţire, colonul drept)
a. mezenterică inferioară (pt. restul colonului, rect) a. suprarenale – pt. glandele suprarenale a. renale – pt. rinichi a. genitale – pt. organele genitale interne
![Page 71: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/71.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Ramurile terminale ale aortei - arterele iliace comune dr. şi stg., care se bifurcă în:- a. iliacă internă - pt. organele din bazin- a. iliacă externă (pt. membrul inferior) → a. femurală→ a. poplitee→
a. tibială şi fibulară → arcadele plantare→ a. digitale
![Page 72: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/72.jpg)
Circulaţia arterială sistemică
Ramurile terminale ale aortei - arterele iliace comune dr. şi stg., care se bifurcă în:- a. iliacă internă - pt. organele din bazin- a. iliacă externă (pt. membrul inferior) → a. femurală→ a. poplitee→
a. tibială şi fibulară → arcadele plantare→ a. digitale
![Page 73: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/73.jpg)
Circulaţia venoasă sistemică
Este reprezentat de vena cavă superioară şi inferioară ce se deschid în atriul dreptVenele au traiect similar arterelorDe regulă - o arteră mare e însoţită de o singură venă
- o arteră medie şi mică de două vene
![Page 74: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/74.jpg)
Circulaţia venoasă sistemică
Vena cavă superioară←prin unirea trunchiurilor venoase brahiocefalice dr. şi stg. Trunchiul brahiocefalic ← v. subclaviculară ← sânge de la membrul superior v. jugulară internă ← sângele de la cap şi gât
![Page 75: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/75.jpg)
Circulaţia venoasă sistemică
Vena cavă superioară înainte de vărsare în atriul drept primeşte:
marea venă azygos (în care se varsă mica venă azygos) - ele drenează sângele de la venele intercostale, diafragmatice, pericardice, bronşice şi esofagiene
![Page 76: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/76.jpg)
Circulaţia venoasă sistemică
Vena cavă inferioară:- rezultă prin unirea venei iliace comune dr. şi stg. - drenează sângele ← membrele inferioare - v. iliacă
externă pereţii şi organele bazinului - v.
iliacă internă
![Page 77: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/77.jpg)
Circulaţia venoasă sistemică
Vena cavă inferioară:- are un traiect ascendent către inimă (atriul dr.) străbătând diafragma - primeşte afluenţi: v. lombare, v. genitale, v. renale, v. suprahepatice
![Page 78: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/78.jpg)
Circulaţia venoasă sistemică
Reţineţi! Membrele au un sistem venos profund şi un sistem venos superficial
tributar celui profund
![Page 79: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/79.jpg)
Vena portă
Transportă sângele încărcat cu substanţe nutritive absorbite de la nivelul tubului digestiv
subdiafragmatic la ficatAsigură vascularizaţia funcţională a ficatului
![Page 80: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/80.jpg)
Vena portă
Începe prin capilarele din peretele tubului digestiv Se termină prin capilarele sinusoide ale lobulilor hepatici
![Page 81: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/81.jpg)
Vena portă
În capilarele sinusoide se amestecă -sângele cu substanţe nutritive aduse de v. portă -cu sângele cu O2 adus
prin artera hepatică
![Page 82: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/82.jpg)
Vena portă
Se formează în spatele colului pancreasului prin unirea:- v. mezenterice superioare- v. mezenterice inferioare - v. splenice
![Page 83: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/83.jpg)
Vena portă
Se formează în spatele colului pancreasului prin unirea:- v. mezenterice superioare- v. mezenterice inferioare - v. splenice
![Page 84: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/84.jpg)
Circulaţia prenatală şi postnatală
Remarcaţi la circulaţia prenatală:- ductul venos Arantius (dintre vena cavă
inferioară şi vena portă)- prezenţa orificiului lui Botalo (foramenului
oval) – dintre atrii
Remarcaţi la circulaţia postnatală:- transformarea ductului venos Arantius în
ligamentul Arantius- închiderea orificiului Botalo şi formarea
fosei ovale
![Page 85: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/85.jpg)
Sistemul circulator limfatic
Este un sistem închis de tuburi de calibru diferit prin care circulă limfa
![Page 86: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/86.jpg)
Sistemul circulator limfatic
Limfa – “sângele alb”
-Lichid alcalin, incolor sau albicios (când e încărcat cu lipide)-Compoziţie electrolitică asemănătoare plasmei-Conţinut proteic redus la jumătate-Nu are globule roşiiAbundă în agranulocite (limfocite şi monocite)-Face parte din mediul intern al organismului-Rezultă prin filtrarea sângelui venos din spaţiile interstiţiale-Limfa, finalmente, se varsă în sistemul venos
![Page 87: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/87.jpg)
Sistemul circulator limfatic
Rolurile limfei sunt multiple:-readuce imunoglobulinele produse de ganglionii limfatici (rol în imunitate)-readuce în sânge proteinele extravazate-transportă -acizii graşi cu lanţ lung absorbiţi din intestin -colesterolul absorbit din intestin
-unele enzime -limfocitele produse de ganglioni
![Page 88: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/88.jpg)
Sistemul circulator limfatic
Originea sistemului limfatic se află în spaţiile interstiţiale Aici există numeroase capilare în „deget de mănuşă” sau „capăt orb”Capilarele confluează → vase limfatice cu un calibru mai mareFinalmente vasele se varsă într-unul din colectoarele limfatice:
-Canalul toracic-Canalul limfatic drept (marea venă limfatică)
![Page 89: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/89.jpg)
Canalul toracic
Este cel mai mare colector limfaticÎncepe printr-o dilataţie (cisterna chili sau Pequet) – înaintea vertebrei L2Urcă prin spatele aortei, străbate diafragmulSe varsă în unghiul venos stâng rezultat prin unirea:
- venei subclaviculare stângi - venei jugulare internă stângă
![Page 90: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/90.jpg)
Canalul toracic
Drenează limfa de la membrele inferioare pereţii şi organele bazinului pereţii şi organele abdominale jumătatea stg. a
toracelui,gâtului,capului membrul superior stâng
![Page 91: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/91.jpg)
Canalul limfatic drept (marea venă limfatică)
Se varsă în unghiul venos drept rezultat prin unirea: - venei
subclaviculare drepte - venei jugulare
interne drepte
![Page 92: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/92.jpg)
Drenează limfa de la membrul superior drept jumătatea dr. a
toracelui,gâtului,capului
Canalul limfatic drept (marea venă limfatică)
![Page 93: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/93.jpg)
Ganglionii limfatici
Sunt structuri limfoide amplasate pe traiectul vaselor limfaticeDe regulă sunt dispuşi sub formă de grupuri: - cervicali
- profunzi
- axilariGanglionii izolaţi sunt rari - inghinali
- hilari
- mezenterici
- lombari
- iliaci
![Page 94: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/94.jpg)
Ganglionii limfatici
Sunt organe mici, de forme variabile (rotunde, ovalare, reniforme)Au consistenţă redusă, nu pot fi palpaţi sub pieleÎn caz de inflamaţii, devin mari, duri şi dureroşi la palpare
![Page 95: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/95.jpg)
Ganglionii limfatici
Sunt organe mici, de forme variabile (rotunde, ovalare, reniforme)Au consistenţă redusă, nu pot fi palpaţi sun pieleÎn caz de inflamaţii, devin mari, duri şi dureroşi la palpare
![Page 96: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/96.jpg)
Structura ganglionilor limfatici
Capsulă fibroasă periferică din care se desprind septe conjunctivo-vasculareSeptele delimitează lojile parenchimul ganglionarParenchimul ganglionar are: - o zonă corticală
- o zonă medulară
![Page 97: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/97.jpg)
Structura ganglionilor limfatici
Capsulă fibroasă periferică din care se desprind septe conjunctivo-vasculareSeptele delimitează lojile parenchimul ganglionarParenchimul ganglionar are: - o zonă corticală
- o zonă medulară
Prin capsulă intră în ganglion câteva vase aferentePrin hilul ganglionului ies vase limfatice eferente
![Page 98: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/98.jpg)
Structura ganglionilor limfatici
Zona corticală a parenchimului – prezintă foliculi limfatici
Zona medulară a parenchimului are:-cordoane celulare ramificate şi anastomozate, între care
sunt-sinusurile limfatice
![Page 99: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/99.jpg)
Structura ganglionilor limfatici
Zona corticală a parenchimului – cu foliculi limfatici
Zona medulară a parenchimului cu:-cordoane celulare ramificate şi anastomozate, între care
sunt-sinusurile limfatice
![Page 100: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/100.jpg)
Rolurile ganglionilor limfatici
-Produc limfocite şi anticorpi
-Formează o barieră împotriva microbilor şi extinderii infecţiilor
-Opresc pătrunderea unor substanţe străine (ex. substanţe folosite la tatuare)
- Intervin în circulaţia limfei
![Page 101: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/101.jpg)
Splina
Este un organ abdominal, intraperitonealEste amplasat – la coada pancreasului – în loja splenicăE considerat un organ limfoid important în reglarea compoziţiei sângelui în ceea ce
priveşte elementele sale figurate
![Page 102: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/102.jpg)
Splina
Are formă de bob de cafeaAre 3 feţe: gastrică, diafragmatică, renalăAre 3 margini, un vârf şi o bază (faţă colică)Culoarea splinei este roşie-brunăGreutatea splinei – 180-200 g
![Page 103: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/103.jpg)
Splina
Are formă de bob de cafeaAre 3 feţe: gastrică, diafragmatică, renalăAre 3 margini, un vârf şi o bază (faţă colică)Culoarea splinei este roşie-brunăGreutatea splinei – 180-200 g
![Page 104: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/104.jpg)
Structura splinei
Peritoneu - la periferia splinei
Capsulă - din care se desprind septe ce compartimentează parenchimul splenic
Parenchimul splenic are: - pulpa albă – ţesut limfoid sub formă de foliculi limfatici - pulpa roşie – ţesut bogat în capilare
sinusoide capilarele sinusoide se
varsă în venele splinei
![Page 105: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/105.jpg)
Structura splinei
Peritoneu - la periferia splinei
Capsulă - din care se desprind septe ce compartimentează parenchimul splenic
Parenchimul splenic are: - pulpa albă – ţesut limfoid sub formă de foliculi limfatici - pulpa roşie – ţesut bogat în capilare
sinusoide capilarele sinusoide se
varsă în venele splinei
![Page 106: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/106.jpg)
Structura splinei
Peritoneu - la periferia splinei
Capsulă - din care se desprind septe ce compartimentează parenchimul splenic
Parenchimul splenic are: - pulpa albă – ţesut limfoid sub formă de foliculi limfatici - pulpa roşie – ţesut bogat în capilare
sinusoide capilarele sinusoide se
varsă în venele splinei
![Page 107: 178657964 aparatul-cardiovascular](https://reader038.vdocuments.pub/reader038/viewer/2022102723/55c5e3bcbb61eb952d8b4831/html5/thumbnails/107.jpg)
Rolurile splinei
-limfopoietic – produce limfocite şi monocite
-hematopoietic – numai la embrion
-distrugerea globulelor roşii îmbătrânite (→denumirea de „cimitir al globulelor roşii”)
-depozitează 200-300 ml sânge, care este mobilizat numai la nevoie
-intervine în metabolismul fierului
-cu toate rolurile sale, nu este un organ indispensabil vieţii