Download - 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
1/148
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
2/148
Pentru tatăl meu
Le bonheur le plus doux est celui qu'on partage.
(Cea mai dulce fericire este aceea pe care o împărtăşim.
!echi pro"erb fran#u$esc
Cuprins
%ntroducere
1 &oie de "i"re
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
3/148
La femme d)un certain *ge
+ Le ,ardin secret- grădina secretă
/e#ete pentru ,oie de "i"re
0 en 2 la fran3aise
4 5n plein air
6 Pofti#i la masă
7 8eight 8atchers în 9ran#a
: Cum să flirte$i 2 la fran3aise
1; ul#umiri
Introducere
?unica mea era fran#u$oaică.
5ra fran#u$oaică într@un fel în care eu nu "oi fi niciodată A indiferent c*t m@aş strădui. Bi
crede#i@mă că m@am străduit.?unica mea din partea mamei era i$bitor de frumoasă. 5ra înaltă suplă şi brunetă. De bron$a
lesne şi a"ea părul negru ca abanosul. =sta înainte ca pletele să@i de"ină argintii. Ei plăcea să
le poarte coafate în "alurile acelea lucioase care fuseseră la modă în anii 1:+;. 5u şi mama nu
semănam deloc cu ea. Fu eram înalte. Fu eram sub#iri. 5ram blonde cu ochi albaştri şi cuG
mă rog multe rotun,imi.
Pentru familia mea în special pentru aripa ei irlande$ă din partea tatei ca şi pentru prietenii
şi "ecinii noştri bunica era extrem de exotică ba chiar fascinantă. !orbea cu un uşor accent
un "estigiu al copilăriei în care ea fra#ii şi surorile ei nu "orbiseră acasă dec*t în france$ăîn"ă#*nd engle$a abia după primul an de şcoal* primară. >ama a încercat să fie
+
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
4/148
Hfran#u$oaicăI în felul ei. Jin c*nd în c*nd în perioada adolescen#ei mele îmi mai spunea să
fermer la bouche! (=dică Htaci din gurăI Kca$ional renun#a la a mai încăl$i pentru cină
semipreparatele Danson şi căuta să încropească un sos bMchamel cu unt făină şi lapte.
=mesteca ingredientele într@o crati#ă adăug*nd c*te o conser"ă ?umble ?ee cu ton după care
ne ser"ea mixtura aceasta A sufocată sub un strat de piper negru A pe felii de p*ine 8onder
?read pră,ite. C*nd eu şi fratele meu începeam să ne lamentăm că e prea picantă mama
replica-
@ F@am ce face Dunt fran#u$oaică Emi plac condimentele A nu ca "ouă irlande$i reci ce
sunte#i
Nabar nu am de unde@i "enise ideea că france$ilor le place să@şi pună tone de piper în
m*ncare. Bi de fapt nici de unde o scosese că irlande$ii sunt HreciI. (Poate că se referea la
tata care nu era rece dar care pentru binele lui propriu îşi cam #inea gura în prea,ma ei.
>ama putea să fie foarte teatrală. 5ra minionă şi a"ea un aspect de feti#ă dar putea să fie şi
foarte pro"ocatoare A cam ca o păpuşă cu gura spurcată. 5ra obişnuită să i se acorde multă
aten#ie şi cred că din acest moti" pentru ea procesul de îmbătr*nire a fost mult mai dificil. Bi
c*nd după patru$eci@cinci$eci de ani a descoperit că for#a farmecului ei începuse să pălească
a de"enit de@a dreptul deprimată.
Ceea ce nu s@a înt*mplat însă şi cu bunica. 5a a fost elegantă stilată şi splendidă chiar şi după
opt$eci de ani. Je fapt am c@te"a fotografii pe care i le@a făcut bunicul c*nd erau în 9lorida
pe perioada iernii. Entr@una dintre aceste fotografii alb@negru bunica stă într@o grădină în fa#a
unor flori de pasărea@paradisului. Poartă un costum de baie întreg. Dtă perfect dreaptă cu un
picior adus peste celălalt astfel că pri"eşte pu#in dintr@o parte. Părul ud îl are dat pe spate cu
excep#ia c*tor"a bucle care i@au cotropit urechile. Fu se uită direct în obiecti" ci cum"a într@o
depărtare destul de apropiată ca şi c*nd ar a"ea treburi mai importante dec*t să aştepte să fie
po$ată în costum de baie. *mbetul ei for#at spune HJa ştiu că mă consideri frumoasă. Btiu că
sunt înaltă şi suplă. Btiu că mă "e$i ca pe o frumuse#e a apelor dar gata de@a,unsI Ensă
bunicul amore$at de ea p*nă peste cap nu se putea ab#ine să nu@i facă o grămadă de astfel de
fotografii. ?unica şi bunicul au a"ut un maria, fierbinte. =sta e clar.?unica mea cunoştea cu certitudine secretul a ceea ce se numeşte joie de vivre (bucuria de a
trăi. Fu nu spunea bancuri bi$are sau po"estioare decoltate nici nu bătea step prin bucătărie
(chestii pe care mama le făcea ci în felul ei liniştit îşi găsise echilibrul bucuria şi acea l’art
de vivre (arta de a trăi. ?unica grădinărea şi prepara conser"e din fructe şi legume proaspete
din mica fermă a bunicilor şi mai t*r$iu din curtea din spatele casei. 9ăcea compost şi recicla
deşeurile înainte ca treburile astea să de"ină la modă. Pescuia şi chiar "*na împreună cu
bunicul. Fe cosea haine. Ficiodată n@o să uit cum şi@a luat "echea haină de blană pe care o
a"ea de prin anii 1:; şi care nu mai putea fi reparată a tăiat@o bucă#i şi a croit toci şiguleraşe asortate în stilul lui &acOie ennedQ pentru mine mama şi pentru ea însăşi. Fu ne
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
5/148
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
6/148
de la ser"iciu şi mă găseşte acasă tot în cămaşa de noapte cocoşată peste calculator şi îmi
spune-
@ 5şti exact în acelaşi loc în care te@am lăsat a$i@diminea#ă. Rrebuie să ieşi să iei pu#in aer
Dunt o femeie care adesea simte că nu e destul de deşteaptă destul de bogată destul de
organi$ată destul de reali$ată destul de slabă şi cu siguran#ă destul de t#n$r$.
Ceea ce înseamnă că sunt o americancă tipică
Bi ştiu că nu sunt singura măcinată de asemenea sentimente. C*nd am scris rench %omen
&on’t leep 'lone (H9ran#u$oaicele nu dorm singureI am strbătut 9ran#a împreună cu buna
mea prietenă şi traducătoarea mea &essica Lee am inter"ie"at sute de femei (şi mul#i bărba#i
iar mai t*r$iu am bătut singură toată =merica şi am mai discutat cu alte c*te"a sute. =şa mi@
am dat seama că noi americancele a"em multe de în"ă#at de la surorile noastre fran#u$oaice
A da despre dragoste romantism şi căsătorie dar şi despre traiul de $i cu $i despre
cumpărături despre cum să alegi produse proaspăte despre bucuriile simple ale "ie#ii despre
necesitatea de a aprecia ce î#i oferă "ia#a acum în clipa asta A indiferent ce "*rstă formă sau
dimensiuni a"em ori c*#i bani numărăm în geantă. Cu filo$ofia lor de tip Hsă munceşti ca să
trăieştiI nu Hsă trăieşti ca să munceştiI fran#u$oaicele ştiu c*te ce"a despre echilibru. Bi cred
că ne pot în"ă#a cum să începem măcar să sim#im în sf*rşit că suntem HdestulI.
=m decis să mă întorc în 9ran#a în încercarea de agăsi secretul a ceea ce numim joie de vivre.
Jar pentru că fondurile mele sunt limitate am solicitat o bursă !irginia Center for the
Creati"e =rts ca să locuiesc şi să muncesc în =u"illar A un sătuc din sud@"estul 9ran#ei. Le
"oi fi "eşnic îndatorată celor de la !irginia Center for Creati"e =rts şi satului =u"illar pentru
că m@au primit cu at*ta căldură şi mi@au îndeplinit "isul de a a"ea un Hcartier generalI în
9ran#a.
Pe parcursul peregrinărilor mele am stat de "orbă cu fran#u$oaice de la toate ni"elurile socio@
economice din $one urbane şi rurale cu fran#u$oaice b*tr*ne tinere şi unde"a pe la mi,loc.
=m dat de urma acelor splendide femei d’un certain #(e şi le@am întrebat cum reuşesc să
răm*nă at*t de elegante şi de sigure pe ele şi la cinci$eci şai$eci şapte$eci de ani şi chiar şi
mai departe. =m participat la o sumedenie de dineuri. =m urmat cursuri de gastronomie şi ama,utat la pregătirea multor petreceri fran#u$eşti A de la sărbătoriri elaborate p*nă la reuniuni
spontane c*t se poate de simple şi la tot ce mai există între ele.
=m inter"ie"at tot felul de fran#u$oaice A tinere şi bătr*ne slabe sau nu prea. =m găsit femei
la #ară în sătucuri din sud@"estul 9ran#ei în pro"inciile din nord în sta#iunile de pe coastă în
oraşe (Paris bien s)r în Roulouse Lille ?esancon Ji,on LQon dar şi în suburbii. =m
discutat cu studente casnice func#ionare doctori#e a"ocate brutărese patroane de maga$in
fotografe şi artiste. =m "orbit cu o femeie care face săpunuri arti$anale cu o bibliotecară mai
multe cosmeticiene şi esteticiene cu o consultantă de imagine di"erse directoare cu o seriede specialiste în domeniul medical şi cu multe multe alte femei. Snele dintre aceste înt*lniri
4
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
7/148
au fost relaxate altele au a"ut un caracter oficial. =m căutat să ini#ie$ con"ersa#ii indiferent
unde mă aflam sau ce oră era. En =u"illar acolo unde am locuit o lună am a,utat la culesul
strugurilor pentru "in împreună cu restul artiştilor şi compatrio#ilor mei. =m "i$itat castele şi
peşterile de la Peche >erle. =m mers la "ernisa,e la concerte şi la un festi"al al ceramicii.
= şi am făcut cumpărături Bi pentru că eram cu banii număra#i multă "reme doar m@am
$g*it prin "itrine sau cum spun france$ii am făcut le l*che+vitrines adică Ham lins
geamurileI. En rolul meu de călător american plin de curio$itate am încercat să în#eleg care e
sensul real al modului în care sunt aran,ate manechinele dintr@o "itrină. =m făcut mii şi mii de
fotografii cu lucruri absolut obişnuite. =m băut mult "in. =m m*ncat multă br*n$ă. Bi iaurturi
delicioase. Bi sute de baghete cu unt proaspăt de la pia#a #ărănească A "ai Joamne
mărturisesc A din nou în stil pur american
En tot acest timp i@am întrebat pe to#i france$i şi fran#u$oaice care e secretul fericirii lor. =m
"orbit despre familie comunitate muncă dragoste căsătorie bătr*ne#e şi beteşuguri ale
trupului. =m discutat despre propensiunea lor de a înt*r$ia cu cincispre$ece minute despre
moti"ul pentru care fran#u$oaicele sunt uneori cam secretoase şi care e fa$a cu cina de cinci
ore. =m fost in"itată la ceai în grădinile lor să "ăd ce au în frigidere să stăm la taclale despre
obiceiurile lor la cumpărături despre modul în care îşi gestionea$ă banii despre secretele cu
a,utorul cărora îşi men#in "ia#a amoroasă interesantă şi da le@am "ă$ut chiar şi desuurile care
sunt foarte frumoase. =m "orbit despre bătr*ne#e şi despre cum po#i să răm*i sănătos şi sexQ
la orice "*rstă. =m discutat despre bucuriile unei "ie#i simple despre felul în care animalele
de casă ne pot aduce alinare despre rela#ia fran#u$oaicelor cu m*ncarea sănătatea şi mişcarea
fi$ică. = şi să nu uit- m@am dus p*nă şi la înt*lnirile 8eight 8atchersT UTKrgani$a#ie
interna#ională care oferă produse şi ser"icii menite să@i asiste pe cei care doresc să slăbească
şi să@şi men#ină greutatea corporală în limite normale. (n. red.V de acolo. Ja au 8eight
8atchers şi în 9ran#a
Foi americanii ne îmbrăcăm aşa înc*t să dăm impresia de succes. Duntem mereu pe fugă ne
înşfăcăm paharul de mocha latte şi@l bem în timp ce conducem maşina. Bi ne grăbim să ne
ducem la bun sf*rşit îndatoririle casnice cu a,utorul celor mai noi dispo$iti"e. Fe dorim celmai nou automobil A fie că e "orba de cel mai mare DS! sau de cel mai recent şi mai
economic model. =bordăm orice modă nouă cu un soi de interes copilăresc d*nd bu$na în
cameră cu bra#ele larg deschise şi c*nt*nd Hmai mult mai mult mai multI
Jar atunci c*nd tragem linie la sf*rşitul $ilei toată alergătura asta de colo@colo toată această
acumulare de chestii şi toată această goană după cel mai mare mai deştept mai cool mai
con"enabil mai economic şi mai nou nou nou gadget ne aduce cu ade"ărat fericireaW Cu
toate succesele noastre cu toate "acan#ele costisitoare cu toate casele mari cu ipoteci şi mai
mari cu toate maşinile noastre noi@nou#e n@am de"enit cum"a at*t de sastisi#i înc*t în
6
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
8/148
realitate ne sim#im cam mi$erabil şi cam de$amăgi#i de această "*nătoarea de obiecteW Bi nu
cum"a am uitat cum să găsim acea fericire simplă ade"ărată şi de modă "echeW
Bi aşa a,ung din nou la bunica mea fran#u$oaică şi la felul în care ea petrecea ore întregi
aplic*ndu@mi şamponul mişc*ndu@şi degetele prin părul meu ca să înglobe$e spuma clătindu@
mă încet cu apă caldă usc*ndu@mi pletele cu prosopul şi apoi aşe$*ndu@se l*ngă mine fără un
cu"*nt ca să@mi separe şu"i#ele şi în final să@mi scoată moa#ele cu mişcări lente una c*te
una.
9rumuse#ea şi semnifica#ia acestui dar mi@au fost readuse în memorie c*nd împreună cu
traducătoarea şi buna mea prietenă &essica Lee am "i$itat oraşul ?esan3on. =colo am stat la
>arie &oXlle o fran#u$oaică şic care are propriul ei salon de coafură. >arie &oXlle nu ştia
deloc engle$ă iar la "remea respecti"ă france$a mea era încă destul de fira"ă. Cu toate
acestea am*ndouă am fost sympathiue şi am comunicat prin gesturi şi propo$i#ii simple. En
ultima $i a "i$itei noastre eu şi &essica Lee eram în salonul de coafură iar >arie &oXlle mi@a
spus că "rea să mă şampone$e. %ni#ial am fost şocată. =m considerat chiar că oferindu@se să
facă acest gest de fapt mă critica. Poate credea că părul meu arăta de$astruos deci a"eam
ne"oie disperată de a,utor Jar nu >arie nu "oia dec*t să@mi facă un dar.
Bi a purces la treabă. >i@a pus pe umeri o capă m@a aşe$at pe scaun iar eu mi@am lăsat capul
pe spate în chiu"etă. =poi >arie s@a aplecat şi@a început să@mi mase$e părul cu apă caldă şi
un şampon parfumat.
Encet dar sigur m@am pomenit pl*ng*nd. Lacrimile îmi alunecau pe obra,i şi apoi pe g*t
ateri$*nd în apa cu spumă. F@am putut să@i explic lui >arie &oXlle ce se înt*mpla cu mine dar
am ştiut atunci că darul ei însemna mai mult dec*t simplul gest de a mă spăla pe cap. Jarul ei
mi@o adusese înapoi pe bunica îmi reamintise accentul ei dulcea#a "ocii ei mirosul parfumat
de săpun şi impresia acelor m*ini delicate pe pielea capului. Jarul lui >arie îmi reamintise
bunătatea acestui gest simplu şi generos.!ă spun sincer- am dus o "ia#ă destul de confortabilă. >@am bucurat de multe cadouri de@a
lungul tipului însă darul acestui spălat pe cap a fost de departe unul dintre cele mai
importante pe care le@am primit "reodată.
%ar pentru mine aceasta este esen#a fran#u$escului joie de vivre. Sn gest. K experien#ă. 5ste
acel moment trecător care nu se mai poate repeta şi care trebuie să fie apreciat acum înainte
să $boare şi să dispară pentru totdeauna.
Joie de vivre înseamnă să fii pre$ent şi deschis chiar şi către cea mai banală clipă a "ie#ii.
Enseamnă prietenie şi conştienti$area faptului că nimic nu e "eşnic. Joie de vivre e $en. %ar pentru fran#u$oaice este esen#a fericirii.
7
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
9/148
Cartea aceasta este darul meu pentru cititorii americani dar nu numai. %nten#ia mea este să "ă
ofer c*te"a modalită#i simple prin care să "ă pute#i păstra stilul propriu entu$iasmul şi spiritul
tipic american Hpot s@o facI dar şi să încorpora#i în "ia#a "oastră un strop de joie de vivre 2 la
francaise. Je asemenea cartea este o scrisoare de dragoste adresată france$ilor în general
fran#u$oaicelor în special şi mai presus de toate bunicii mele.
Capitolul Unu
Joie de vivre!
:
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
10/148
-.n aceast$ via/$ nu e0ist$ dec#t o sin(ur$ fericire " s$ iube1ti 1i s$ fii iubit23
A Yeorge Dand
În căutarea fericirii
Conform constitu#iei americane cetă#enii au dreptul la H"ia#ă libertate şi urm$rirea fericiriiI.
En 9ran#a nu există o astfel de expresie. Je fapt în 9ran#a expresia echi"alentă este la
recherche du bonheur (în căutarea fericirii. =parent ceea ce fac eu acum este să despic firul
în patru dar dacă anali$a#i cu aten#ie ideea de Ha căutaI fericirea comparati" cu aceea de a o
HurmăriI "e#i "edea că între cele două exprimări există o mare diferen#ă.
=tunci c*nd cau#i ce"a e ca şi cum acel ce"a s@ar afla ascuns la "edere. Je pildă sub masă.
Bi tot trebuie să facem este să a"em răbdare iar atunci c*nd în încăpere se "a lăsa liniştea să
ridicăm repede fa#a de masă şi voil4! %ată ceea ce căutam 9ericirea
Pe de altă parte urmărirea implică un fel de "*nătoare a lucrului căutat. Pentru noi fericirea e
unde"a în ,osul stră$ii dar se deplasea$ă cu "ite$ă. =şa că trebuie să ne deplasăm şi noi mai
repede dec*t ea. Rrebuie să ne luăm pantofii de sport şi să dăm fuga după ea. Bi să alergăm
bine mai repede dec*t to#i ceilal#i. D@ar putea ca pe drum să fim ne"oi#i să îmbr*ncim c*te"a
persoane p*nă c*nd i$butim să tr*ntim fericirea la păm*nt şi s@o capturăm.
Dau poate credem că fericirea este de,a a noastră numai că suntem cam nesiguri şi atunci
"rem să anun#ăm lumea întreagă despre asta. Poate că ne "om cumpăra o maşină şi o casă şi
mai mari ca să@i con"ingem pe to#i inclusi" pe noi înşine că HDuntem ferici#i ce naibaI
HDă cau#i fericireaI sună mai dulce. 9ericirea există iar noi nu trebuie dec*t s@o depistăm.
Poate că fericirea stă în grădină cuibărită printre frun$ele "er$i şi roşiile aromitoare. Dau
poate că nu e ne"oie dec*t să deschidem c*te"a dulapuri să scoate nişte condimente gustoase
şi să topim pu#in unt într@o crati#ă pe araga$. Kri poate că fericirea se găseşte în ochii
persoanelor dragi şi atunci nu trebuie dec*t să ne uităm la omul respecti" să punem nişte
mu$ică să@l luăm de m*nă şi să dansăm împreună. 9ericirea nu e ce"a care ne poate apar#inecu ade"ărat. Bi cu siguran#ă nu poate fi cumpărată.
%sabelle este o fran#u$oaică de trei$eci şi şase de ani care locuieşte în Paris. = călătorit prin
toată lumea şi lucrea$ă în domeniul de$"oltării personale. 5 o femeie care g*ndeşte şi se
exprimă incredibil de limpede şi care e mult mai în#eleaptă dec*t te@ai aştepta g*ndindu@te la
"*rsta ei. >@am înt*lnit cu ea de cur*nd la Paris şi am stat de "orbă despre "ia#ă dragoste
familie şi muncă. >ai t*r$iu %sabelle mi@a scris următoarele despre ce înseamnă pentru ea
joie de vivre-
1;
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
11/148
&oie de "i"re 5nseamn$ s$ iube1ti via/a, s$ iube1ti oamenii, s$ iube1ti faptul c$ tr$ie1ti, c$ te
sim/i viu2 .nseamn$ s$ 6#mbe1ti, s$ fii tu 5nsu/i 1i s$ te ar$/i recunosc$tor pentru toate
lucrurile frumoase din via/a ta7 faptul c$ e1ti s$n$tos, c$ po/i s$ au6i, s$ ve6i, s$ mer(i8 s$ fii
recunosc$tor pentru to/i oamenii minuna/i 1i iubitori 9oameni pe care+i cunoa1tem sau str$ini
pe care+i 5nt#lnim:8 s$ fii recunosc$tor pentru natura care ne 5nconjoar$ 1i pentru tot ceea ce
ne ofer$ ea2 .nseamn$ s$ fii recunosc$tor pentru misterul vie/ii, pentru faptul c$ suntem vii 1i
respir$m; &oie de "i"re 5nseamn$ s$ 5mpar/i cu al/ii, s$ 6#mbe1ti, s$ r#6i, s$+i faci pe
oameni s$ se simt$ ceva mai bine atunci c#nd sunt tri1ti, s$ te sim/i util, s$+i faci pe al/ii s$
cread$ 5n viitor2 .nseamn$ s$ ale(i s$ fii po6itiv2
&oie de "i"re 5nseamn$ s$ cre6i c$ nimic nu se 5nt#mpl$ f$r$ un motiv 1i c$, 5n viitor, totul
poate avea un re6ultat po6itiv2 .nseamn$ s$ accep/i ce se afl$ 5n via/a ta 5n pre6ent 1i s$ te
sim/i mul/umit 5n tine 5nsu/i2
=cest tip de fericire se află de,a în interiorul tău şi nu e ne"oie dec*t să alegi să îmbră#işe$i
frumuse#ea simplă a "ie#ii. Poate că fericirea e cu tine chiar acum. Je fapt 5l fericirea "ie#ii
tale e la eta, face un duş şi se pregăteşte pentru $iua care i se aşterne înainte fluier*nd un
refren care nu@#i mai iese din minte. Ja dragostea este joie de vivre.
Laura . Laless este o francofilă o persoană fanatică după tot ceea ce e fran#u$esc. 5a se
află la originea acelui ntermediate rench for &ummies. Locuieşte în sudul 9ran#eiîmpreună cu
so#ul ei din ;;7. %ată ce mi@a spus ea despre joie de vivre-
Cred c$ ,oie de "i"re 5nseamn$ o atitudine optimist$ cu privire la via/a ta 1i capacitatea de a
te bucura de ceea ce ai, f$r$ s$+/i faci prea multe (riji din cau6a a ceea ce nu ai2 $ ($se1ti
bucuria 5n e0isten/a cotidian$ nu e neap$rat u1or, dar e mai simplu atunci c#nd 5/i 5mpar/i
via/a cu o persoan$ pe care o iube1ti2 ?u am avut norocul s$+mi 5nt#lnesc so/ul 1i partenerul
de via/$ 95n toate sensurile termenului:, 5n urm$ cu cincispre6ece ani 1i 5mpreun$ ne+am f$urit un trai plin de aventur$, de r#s 1i bucurie, chiar 1i atunci c#nd banii, stresul de la
serviciu sau vremea + ori toate la un loc + par s$ conspire ca s$ ne deprime2 C#nd ne sim/im
suntem prea s$raci ca s$ mer(em la cinema sau la restaurant, invent$m alternative mai
ieftine7 d$m iama prin pubela de reciclare 5n c$utare de resturi artistice, or(ani6$m alte
e0pedi/ii similare, c$ut$m re/ete lu0oase dar care se pot 5ncropi din in(rediente
necostisitoare 1i ne amintim de e0cursiile (ro6ave pe care le+am f$cut 1i de m#nc$rurile care
ne+au pl$cut2 'm#ndoi recunoa1tem 1i apreciem c#t de noroco1i suntem c$ ne avem unul pe
cel$lalt 1i avem aceast$ ,oie de "i"re 5mp$rt$1it$2
11
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
12/148
=şa că "ede#i acest gen de fericire nu are nici o legătură cu contul din bancă. En schimb
necesită o inimă mare şi o imagina#ie bogată.
Dansând cu stelele
Cu c*#i"a ani în urmă am "i$itat împreună cu so#ul meu orăşelul Yien. 5l participa la o
conferin#ă ştiin#ifică nu departe de Cannes iar eu îl înso#eam. =m stat la un hotel modest
aflat în proprietatea unei familii. 5ra în afara se$onului esti"al aşa că hotelul era cam pustiu
excep#ie făc*nd circa o sută de specialişti în modificări climatice (o gaşcă destul de
nă$dră"anăZ eu îi "ăd ca pe nişte %ndiana &ones ai lumii ştiin#ifice şi un grup de france$i în
"*rstă. K combina#ie simpatic* A nişte specialişti în modificări climatice foarte serioşi şi un
grup de "reo cinci$eci de france$i puşi pe distrac#ie care obişnuiau să călătorească deseori
împreună. Fe înt*lneam unii cu al#ii la ora mesei şi apoi seara dar în general cele două echipe
păstrau distan#a.
=poi într@o seară în "reme ce so#ul meu purta o discu#ie animată despre datarea cu carbon
împreună cu doi cercetători din >area ?ritanie am au$it nişte acorduri mu$icale aşa că am
plecat în căutarea lor şi am a,uns în sala de dans. =colo erau o orchestră micu#ă dar înfocată
şi un solist cu acordeon. 9ran#u$oaicele erau îmbrăcate cu fuste colorate care se roteau larg în
,urul trupului şi fiecare dansa stătea în picioare sau pe scaun aproape de ring discuta r*dea
şi petrecea. [sta era locul pe care@l căutam. =şa că m@am hotăr*t să mă aşe$ unde"a şi să
pri"esc. =poi din senin un france$ rotun,or mi@a ateri$at în poală = început să r*dă apoi
mi@a spus ce"a foarte repede în france$ă. Dinceră să fiu n@am în#eles nimic. En plus omul
îmi #opăia în bra#e ceea ce@mi distrăgea şi mai mult aten#ia. Joamnele de l*ngă mine s@au
străduit să@mi explice ce se înt*mpla dar nu "orbeau engle$ă aşa că am rămas şi mai
nedumerită p*nă c*nd am reali$at că france$ul $icea HJansea$ă Jansea$ă Jansea$ăI =m
încercat în france$a mea groa$nică (pe cu"*nt că acum s@a îmbunătă#it să@i comunic că
mon mari n’est pas l@! (Do#ul meu nu e aici. Jar tipul o #inea una şi bună.
@ Jansea$ă dansea$ă dansea$ă=tunci una dintre doamne m@a luat de m*nă şi mi@a spus ce"a cu -avec vous3. =m în#eles că
rotun,orul "oia să danse$e cu mine şi p*nă să mă de$meticesc a,unsesem de,a pe ring şi mă
în"*rteam de ,ur@împre,ur cu răsuflarea tăiată dar r*$*nd. Bi şti#i ce"aW 9rance$ul ăsta
durduliu era un dansator al naibii de bun. 5ra foarte puternic foarte sigur pe el şi plin de
energie. Ce m@am mai distrat >@am lăsat în "oia mu$icii a mişcărilor corpului şi a bra#elor
acestui bărbat at*t de dulce. =me#eala cau$ată de în"*rtitul prin sală rotirile şi fandările
apropierea celorlal#i dansatori amestecul acela neclar de chipuri şi de picioare de pantofi şi
de $*mbeteG %nima îmi bătea de să@mi sară din piept. =m început să g*f*i. Bi să transpir.>u$ica înainta în crescendoG Roate ingredientele acestea m@au adus într@o stare de e0ta6. 5i
1
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
13/148
dacă nu chiar de exta$ cu siguran#ă m@au făcut fericită. >i@au dat joie de vivre. Bi trăg*nd
linie pot să spun că m@am sim#it foarte bine. Jatorită domnului acela france$ tare simpatic
care mi s@a aşe$at în poală.
Să vină vremurile bune
Je fapt cu"*ntul HfericireI se traduce în france$ă prin bonheur care înseamnă literal Horă
bunăI sau Htimp bunI. 5 ce"a ce tr$ie1ti. Fu po#i să fii proprietarul unui dans. Fu po#i să
închi$i un bărbat într@o sticlă şi să@l sco#i de acolo c*nd sim#i ne"oia de o por#ie de r*s sau de
un tonic psihic. En conceptul fran#u$esc de fericire este încapsulată conştienti$area faptului că
timpul este limitat şi fericirea e trecătoare. 5 o clipă care nu se "a mai repeta niciodată.
Jansul întruchipea$ă splendid această sen$a#ie pentru că implică toate sim#urile A atingeri
sunete imagini miros şi chiar gust dacă dansul duce la un sărut furat.
Jansul poate să@#i redea optimismul şi da poate să@#i schimbe "ia#a. 5 o bucurie efemeră dar
sincer experien#a unui dans pe o mu$ică bună este mult mai puternică şi mai durabilă dec*t
orice obiect pe care ai putea să@l cumperi dintr@un maga$in şi să@l iei cu tine acasă.
Festinul Babettei
C*nd am întrebat@o pe DQl"ie Yourlet artistă şi regi$oare de filme documentare care locuieşte
la Paris ce crede ea că înseamnă joie de vivre mi@a spus să închirie$ filmul dane$ estinul
Babettei.
@ [sta e un exemplu perfect de joie de vivre.
9ără să deconspir prea multe detalii "ă spun că punctul culminant al filmului are în centru cea
mai îmbelşugaă petrecere imaginabilă. ?abette sacrifică totul ca să ofere acest cadou A
această experien#ă A const*nd în cea mai sen$uală cea mai delicioasă şi cea mai
transfigurantă fAte (petrecere. Fu face nici un rabat în ceea ce pri"eşte detaliile pregătiriiser"irii şi împărtăşirii cu oaspe#ii săi a acestei mese delicioase şi incredibil de sen$uale. Jeşi
ini#ial in"ita#ii încearcă să re$iste în cele din urmă to#i sunt transforma#i de frumuse#ea
genero$itatea şi plăcerea de neuitat a festinului oferit de ?abette. 9ilmul are chiar şi un
substrat spiritual ca şi c*nd ar dori să spună- m*ncarea bună compania şi această joie de
vivre te "or sal"a. Bi mi@a plăcut la fel de mult mesa,ul că dacă eşti artist nu "ei fi niciodată
sărac. Cu certitudine ?abette este une vritable artiste de la cuisine! UTK "eritabilă artistă a
gastronomiei. (n. red.V
Jata "iitoare c*nd "e#i fi tenta#i să "ă pregăti#i cina la microunde şi s@o m*nca#i singuri înfa#a tele"i$orului g*ndi#i@"ă la ?abette. 5 ade"ărat cu to#ii ducem "ie#i acti"e şi nu
1+
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
14/148
întotdeauna a"em posibilitatea să preparăm o cină tradi#ională pentru întreaga familie cu stat
la masă şi tot tac*mul dar dacă pute#i să organi$a#i o masă pentru prieteni măcar o dată pe
săptăm*nă "e#i "edea cum "i se "a schimba "ia#a.
Chiar şi atunci c*nd pregătesc masa la microunde fran#u$oaicele (da din c*nd în c*nd şi ele
recurg la microunde aşea$ă preparatele pe o farfurie frumoasă ser"esc alături o salată şi se
aşea$ă la masă împreună cu familia. = şi poartă con"ersa#ii nu doar de comple$en#ă. K
con"ersa#ie duce la o alta şi la o alta şi aşa fără să@#i dai seama se consolidea$ă rela#iile din
familie şi cele cu prietenii. %ar asta se înt*mplă fiindcă $icala aceea cu Hsă fr*ngem p*inea
împreunăI chiar con#ine un s*mbure de ade"ăr.
Momentul meu „Salată cu frunze roşii”
Rrebuie să "ă fac o mărturisire. 5u am tendin#a să cam intru în panică atunci c*nd merg la
supermarOet. Poate că de "ină e enormitatea spa#iului sau oamenii cu cărucioarele acelea
mari lumina orbitoare ori mu$ica aceea hipnoti$antă care@mi spune să cumpăr să cumpăr să
cumpăr Dau poate că de "ină sunt afişele care urlă la mine că prosoapele de h*rtie sunt la
reducere ori că pot cumpăra două produse la pre#ul unuia singur. Kri probabil că de "ină este
gama copleşitoare de alegeri pe care o am la dispo$i#ie. Cinci$eci de soiuri diferite de cereale
pentru micul de,un şi $ece mărci de iaurt fiecare cu c*te cinci arome diferite.
C*nd a"eam trei$eci şi doi de ani eu so#ul meu şi fiica noastră pe atunci în "*rstă de doi ani
ne@am mutat din Fe \orO CitQ în Nuntington ?each California. >ai t*r$iu a"eam să a,ung
la S.C.L.= la un curs postuni"ersitar de scenaristică dar la "remea respecti"ă nu ştiam asta.
Pe atunci îl con"insesem pe so#ul meu (dar şi pe mine însămi că familia noastră ar fi mai
fericită dacă am părăsi oraşul şi ne@am creşte feti#a la #ară pe malul oceanului.
Fu reali$am la momentul acela că a"eam să a,ungem pe tăr*mul posibilită#ilor nelimitate-
Krange CountQ California. >ul#i oameni au spus că nefericirea nu e cau$ată at*t de lipsa
posibilită#ilor ci tocmai de abunden#a lor- consta#i că #i@e imposibil să te mai concentre$i
asupra a ceea ce@#i doreşti cu ade"ărat şi asupra a ceea ce î#i este necesar. Jin pricina acesteiinabilită#i de a te concentra de"ii confu$ şi nu@#i mai dai seama cine eşti cu ade"ărat şi ce ar
trebui să faci pe păm*ntul ăsta. =şadar o prea largă di"ersitate în materie de iaurt mă face să
intru într@o cri$ă existen#ială.
Bi aşa re"in la Nuntington ?each California. Entr@o $i am intrat la Pa"ilions A un supermarOet
gigantic. >@am plimbat în sus şi@n ,os pe culoare cu inima băt*ndu@mi de să@mi spargă
pieptul într@o completă stare de confu$ie. >ă înroşisem la fa#ă şi mă luptam cu sentimentul
copleşitor că niciodată nu "oi fi suficientă de bună suficient de deşteaptă. Emi făceam gri,i în
legătură cu feti#a mea cu căsnicia mea cu cariera mea de scriitor şi mă întrebam ce naibacăutam eu în "ia#a asta. Rrăiam în #ara soarelui strălucitor şi împre,urul meu era at*ta bogă#ie
1
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
15/148
şi toată lumea îmi spunea ce norocoasă eram că locuiam în Nuntington ?each dar în realitate
familia noastră a,unsese cam în sapă de lemn iar mie îmi era dor de Fe \orO CitQ şi mă
temeam că făcusem o greşeală cumplită. Emi era dor de stră$ile pietroase şi de pie#ele micu#e
din =storia ]ueens (ne mutaserăm acolo din Yreenich !illage cu un an înaintea plecării
spre "est. Emi era dor de slu,ba mea de la 5stee Lauder din clădirea Y> îmi era dor să mă
întorc acasă în fiecare seară cu trenul // şi să cumpăr ingredientele pentru cină de la
pescărie de la apro$ar şi de la brutăria cea micu#ă din cartier. =de"ărul era că a"usesem
propriul meu sătuc fran#u$esc în acea $onă a oraşului populată în ma,oritate de greci şi
italieni. =t*t doar că acolo nu exista nici un fir de iarbă şi nici un copac fiica mea nu a"ea
unde să respire aer curat iar iernile erau mi$erabile.
C*nd m@am tre$it în Nuntington ?each locul mi@era at*t de străin înc*t aş fi putut să mă aflu
şi pe >arte. %ar acum iată@mă în supermarOet pusă în fa#a unei imensită#i de op#iuniZ fireşte că
am intrat într@o stare de agita#ie nebună. =m început să merg repede chinuindu@mă să@mi dau
seama ce se presupunea că ar trebui să cumpăr în primul r*nd. =poi mi@am adus aminte ce ne
spunea ghidul nostru de la 8eight 8atchers- Hsă mergi pe perimetrul supermarOetuluiI adică
să e"i#i culoarele din mi,loc sunt expuse cele mai periculoase alimente cele procesate pline
de Hbunătă#iI pe ba$ă de $ahăr şi grăsimi. Yhidul ne@a sfătuit să ne re$umăm la produsele din
partea exterioară A lactate carne peşte şi legume proaspete. =şa am şi făcut.
Bi tocmai aici am trăit experien#a care mi@a schimbat "ia#a A aceea pe care@mi place s@o
numesc /e"ela#ia Dalatei cu 9run$e /oşii. 5ra în 1:74 şi sinceră să fiu nu mai "ă$usem
niciodată salată cu frun$e roşii. Btiam de salata iceberg de marula sau lăptucă (din care
culti"au şi bunicii mei în Connecticut dar aici în Nuntington ?each Pa"ilions pe culoarul
cu legume proaspete cred că se găseau două$eci de sortimente diferite de salată. Bi toate erau
at*t de frumoase at*t de proaspete şi de înfoiate Bi erau aran,ate aşa înc*t păreau să se
rostogolească din tă"i#ele lor implor*ndu@mă să le cumpăr. Pe toate =m rămas pe loc
parali$ată. Fu mă puteam decide. ="eam at*tea op#iuni. En clipa aceea sistemul automat de
stropire s@a acti"at şi a udat toate legumele înec*nd salata în apă. Fici asta n@o mai "ă$usem
p*nă atunci. =şa că am rămas $g*indu@mă la standuri. Jupă un minut mi@am dat seama că măuit mai cu seamă la un mănunchi de salate cu frun$e roşii. 5rau aşa de drăgălaşe cu frun$ele
lor "er$i în mi,loc care m@au făcut să mă g*ndesc la fustele $burlite şi bordate cu roşu@rubiniu
ale unor dansatoare de can@can ?obi#ele de rouă sclipitoare create de sistemul de stropire al
supermarOetului păreau nişte paiete cusute pe o rochie.
Bi în secunda aceea m@am luminat. Pri"ind picăturile de apă de pe frun$e "ă mărturisesc că
am sim#it o fericire pură şi desă"*rşită. >ănunchiurile acelea de salate cu frun$e roşii erau
at*t de frumoase şi at*t de simple înc*t recunosc m@a podidit pl*nsul în plin supermarOet.
=m pl*ns cu lacrimi mari şi dese de bucurie. Bi oric*t de perimat ar suna am sim#it atunci căam în"ă#at ce"a de "aloare- că nu am ne"oie de un cărucior întreg de produse ca să fiu
10
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
16/148
fericită. Că nu am ne"oie de nişte lucruri ca să mă calme$. Că fericirea "ine mai repede dacă
slăbeşti pu#in ritmul şi pri"eşti în ,ur. Jacă pri"eşti cu ade"ărat. 9ericirea nu e Hunde"a
acoloI. 9ericirea e chiar în fa#a ta. Jacă te ui#i cu aten#ie fericirea e chiar acolo printre
mănunchiurile de salate cu frun$e roşii.
Misterele timpului
Profesoara mea de france$ă >arceline a crescut în 9ran#a. = a,uns la "*rsta ma,oratului în
timpul celui de@al doilea ră$boi mondial. Dătucul ei din sud a fost ocupat mai înt*i de italieni
şi apoi de nem#i. Locuitorii trăiau într@un permanent pericol. Sneori curentul electric se
întrerupea $ile la r*nd. La sf*rşitul ră$boiului >arceline era slăbită şi subnutrită.
Pentru ea =merica era un loc îndepărtat şi misterios. En timpul unei înt*lniri recente mi@a
po"estit că primul lucru pe care l@a în"ă#at despre =merica a fost dictonul conform căruia
Htimpul înseamnă baniI. 5 o expresie care spune foarte multe despre cultura noastră. Jacă
timpul e sinonim cu banii înseamnă oare că atunci c*nd facem un lucru fără a fi plăti#i pentru
el ne@am irosit timpulW Fe@am irosit baniiW Jacă aşa stau lucrurile presupun că /e"ela#ia
Dalatei cu 9run$e /oşii n@a a"ut prea mare "aloare şi conform acestei ecua#ii timpul pe care
l@am petrecut st*nd în mi,locul standului cu legume proaspete m@a costat bani. Jacă timpul
înseamnă bani presupun că mesele dansul şi r*sul în compania prietenilor sunt o pierdere de
bani. Dă te ,oci cu copiii tăi e neproducti". Dă faci dragosteG >ă rog în#elege#i ce "reau să
spun.
Lucrurile acestea care necesită pu#in timp şi nu costă bani @ sau costă foarte pu#ini @ sunt de
fapt cele care ne aduc bucurie.
Bi atunci unde ar trebui să căutăm fericireaW
Păi fericirea o po#i găsi oriunde şi pretutindeni. La drept "orbind fericirea e precum mu$a
unui artist. 5 foarte capricioasă şi adoră să ne ,oace mici farse. Jacă o căutăm cu prea multă
înd*r,ire ne "a scăpa printre degete. =poi atunci c*nd nu ne "om mai concentra asupra ei "aapărea din senin unde"a în c*mpul "ederii noastre periferice îmbrăcată într@o rochie din
mătase "erde şi ne "a face cu ochiul.
9ericirea te "i$itea$ă atunci c*nd îno#i în piscină şi obser"i că o,a ta de un albastru pastelat se
potri"eşte perfect cu culoarea apei. Dau îşi face apari#ia c*nd eşti în bucătărie şi tai roşiile
pentru ratatouille iar so#ul tău "ine pe la spate te cuprinde în bra#e şi te poartă aşa într@un
dans scurt pe podeaua acoperită cu linoleum. 9ericirea poate să #i se aşe$e pe umăr într@o
seară c*nd stai singură în maşina parcată şi ascul#i o melodie "eche a lui Feil \oung.
9ericirea "ine deseori în cele mai neaşteptate situa#ii atunci c*nd nu o căutăm cu ade"ărat.5şti la înmorm*ntarea mamei tale şi dintr@o dată tatăl tău A da tatăl tău care întotdeauna a
14
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
17/148
fost at*t de stoic şi de tăcut A se ridică în picioare şi începe să c*nte acea melodie "eche a lui
?ob Nope Thanks for the memories. T UTEn traducere literală H>ul#umesc pentru amintiri.
(n. red.V
Bi aşa printre lacrimi te pomeneşti r*$*nd.
Jar iată în ce re$idă dificultatea- aceste momente sunt mult diferite între ele fiecare fiind
unic. Bi totuşi î#i sunt întotdeauna la îndem*nă dacă@#i deschi$i fereastra inimii. Sneori asta
înseamnă pur şi simplu să ieşi mai mult în natură. Dă te plimbi pe pla,ă. =lteori mu$a
fericirii poate să@#i apară la interior A într@o biserică sau într@un templu. Kca$ional mai intră în
parteneriat cu ?achus $eul "inului A dar nu tot timpul. 5 mult prea nestatornică pentru asta.
De poate să te tre$eşti într@o $i că te sim#i foarte tristă ca şi c*nd nimic nu se schimbă în "ia#a
ta iar norocul te@a părăsit şi atunci te opreşti şi te concentre$i pe ceea ce se află în fa#a ta. =i
o treabă de făcut şi eşti obligată să renun#i la goana după succes după bani după dragoste sau
după orice altce"a. >u$a fericirii reac#ionea$ă la acest scenariu fiindcă A "ede#i "oi A ea
seamănă pu#in cu m*#a aceea portocalie şi ,ucăuşă pe care "rei s@o prin$i şi s@o #ii în bra#e. 5a
însă fuge de tine dar atunci c*nd lucre$i şi eşti ocupată sim#indu@se le,er ignorată "a apărea
ca de niciunde şi@#i "a sări pe birou. Ja orice acti"itate banală A chiar şi spălatul "aselor sau
str*nsul frun$elor din curte A o "a îmbia pe mu$a fericirii să iasă din ascun$ătoare.
Rotuşi fii atentă fiindcă forma pe care o "a lua "a fi probabil alta dec*t aceea la care te@ai
aştepta şi pe care #i@o imagine$i. !a fi însă forma perfectă pentru tine în acel moment.
=de"ărul e că fericirea "a apărea oriunde şi oric*nd te sim#i cu ade"ărat "ie şi pre$entă atunci
c*nd te opreşti din iureş ca să respiri ad*nc şi să iubeşti "ia#a.
Joie de vivre este o atitudine. 5ste o deci$ie pe care o iei ca să duci o "ia#ă fericită. 5 o
in"ita#ie la acest dans care este "ia#a. Rot ceea ce trebuie să faci este să laşi uşa întredeschisă
şi să ascul#i mu$ica.
* * *
=ec/ii fran/u6e1ti
&ata viitoare c#nd ie1i/i 5n lume, opri/i+v$ 1i concentra/i+v$2 .ncerca/i s$ fi/i pre6ente 5n
bucuriile simple pe care le descoperi/i atunci c#nd sunte/i prinse 5n treburi banale, de fiecare
6i2 &eschide/i ochii la posibilit$/ile de a ($si fericirea 5n activit$/i simple 1i familiare, precum
cump$r$turile, (r$din$ritul, ($titul, c#teva clipe 5n parc pe o banc$, un picnic, baia sau
chiar dereticareaprin cas$2 &a, chiar 1i m$turatul prin buc$t$rie poate s$ v$ aduc$ ,oie de"i"re , dac$ nu v$ (r$be/i 1i v$ concentra/ii asupra ritmului 1i a mi1c$rilor m$turii, a
16
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
18/148
fo1netului 1optit pe care aceasta 5l produce 1i a felului 5n care (estul v$ lea($ de at#tea
persoane dinaintea voastr$, care 1i ele au m$turat o podea de buc$t$rie2 Di dac$ v$
5mbr$ca/i -conform rolului3 1i v$ le(a/i o basma pe cap, ve/i ad$u(a e0perien/ei o not$ de
ha6 1i fante6ie2
Edat$ pentru totdeauna, renun/a/i la asocierea dintre bani 1i fericire2
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
19/148
Le "e$i peste tot prin Paris. Pe femeile trecute de o "*rstă stilate şi at*t de elegante. %at@o pe
una dintre ele st*nd în fa#a ta la trecerea de pietoni de pe /ue de /i"oli. >ai înt*i îi remarci
silueta. =re o alură de un inconfundabil rafinament. Poate din cau$a posturii. = felului
încre$ător în care se #ine dreaptă. Jin spate nu@#i dai seama c*#i ani are această doamnă. Jar
ştii sau mai cur*nd sim/i o anume experien#ă de "ia#ă. Persoana este prea sigură pe ea însăşi
şi prea încre$ătoare ca să fie une jeune fille (o t*nără2 5 ce"a legat de îmbrăcămintea ei A
ciorapii negri pantofii cu toc înalt trenciul de agent secret şi ochelarii de soare cu lentile
mari deşi afară e nor A dar nu doar at*t. 5 "orba de atitudine. 9emeia aceasta ştie încotro se
îndreaptă. Bi totuşi î#i oferă şi o do$ă de mister. Promisiunea unei a"enturi. Poate că
plănuieşte o călătorie la Praga. Dau poate că are o casă de "acan#ă la Jeau"ille. Poate că acolo
are un iubitW Dau un prieten la care #ine foarte mult A nimeni nu ştie cu certitudine.
Joamna noastră tocmai a ieşit de la 8. N. Dmith. Ja librăria cu căr#i în limba engle$ă. Ei
place să@şi între#ină perfec#ione$e engle$a şi "rea să citescă în original acel roman american
recent apărut. En m*nă are o geantă înăuntrul căreia "e#i găsi o cutie lila de be$ele de la
celebrul maga$in LadurMe. Jiseară are in"ita#i la cină şi dulcele acesta "a face parte din
meniu. Fimic costisitor. Joar elegant. 9iica şi ginerele ei "in acasă pentru eeOend şi@i aduc
şi pe nepo#i. 9ratele ei "a fi şi el acolo împreună cu un coleg din %talia. Jesigur eleganta
noastră femme d’un certain #(e a in"itat@o şi pe sora ei arhitect care locuieşte în Roulouse
dar acum se află în Paris pentru o "i$ită de afaceri.
=şa că "ede#i petrecerea "a fi una compo$ită cu in"ita#i din genera#ii diferite. =cesta este
unul dintre secretele fran#u$oaicelor. 5le nu@şi petrec timpul doar cu femei de "*rsta lor ci se
bucură de compania multor persoane diferite A tineri bătr*ni femei bărba#i oameni din
mediul urban dar şi rural france$i şi străini. Bi le face plăcere să ,oace rolul de mentor. Fu
ascund faptul că au trăit au în"ă#at au călătorit şi au acumulat o serie consistentă de
experien#e.
=ceastă femme nu@şi bate capul prea mult cu cina pe care o "a gă$dui. Je diminea#ă sau cu o
$i înainte a pregătit o cassoulet tradi#ională (după re#eta mamei ei. Entre timp a cumpărat
p*inea şi desertul iar acum nu mai trebuie dec*t să încropească salata să scoată br*n$a pentrudesert să pună la rece şampania şi să deschidă "inul.
Pri"i#i@o cu ochii min#ii a,ung*nd acasă. Jeschide poarta cur#ii. Rocurile produc un bocănit
plăcut urechii în contact cu piatra pa"a,ului. Srcă repede treptele scării circulare. Jacă am fi
in"i$ibili şi am putea@o urmări neobser"a#i iată ce am "edea- doamna noastră îşi scoate
ochelarii eşarfa haina şi acum îi descoperim pentru prima dată chipul. Ja fran#u$oaica
noastră d’un certain #(e este ceea ce se numeşte o doamnă Hde "*rstă mi,locieI. Jar e mai
mult dec*t at*t. Ja în ,urul ochilor are riduri. 5"ident a r*s şi a pl*ns de multe ori în "ia#ă. =
şi are acea uşoară parante$ă a şan#urilor care@i încadrea$ă gura. Je la at*tea $*mbete. >ii de$*mbete. Părul îl poate a"ea colorat într@o nuan#ă plină de castaniu sau bră$dat de şu"i#e
1:
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
20/148
argintii artistice. Jacă fran#u$oaica noastră este de pe /i"e Yauche şi este proprietara unei
galerii de artă se poate să@şi fi "opsit părul într@o nuan#ă şocantă de roşu. Poartă o rochie
neagră clasică pe care a garnisit@o însă cu cele mai splendide bi,uterii A fiecare încapsul*nd o
amintire o experien#ă. %ată bră#ara masi"ă din argint pe care a cumpărat@o în călătoria de anul
trecut în >aroc. %ată colierul de perle pe care so#ul i l@a dăruit la ani"ersarea a cinci ani de
căsătorie. Joamna noastră poartă o broşă neobişnuită care i@a apar#inut bunicii ei. Poate că
aceasta este bi,uteria ei HemblemăI. Dau poate că emblema ei o repre$intă picioarele superbe
pe care îi place să le e"iden#ie$e purt*nd o pereche ce"a mai scumpă de ciorapi textura#i.
9ran#u$oaica noastră ştie că picioarele sunt unul dintre atuurile ei aşa că de ce nu le@ar pune
în cea mai bună luminăW
=partamentul eiW 5 plin cu flori proaspete şi obiecte de artă originale. Kbiecte de artă nu
neapărat costisitoare dar frumoase şi e"entual c*te"a piese mai ciudate create de o rudă
saud e"reun prieten ori poate de artistul ei preferat ale cărui lucrări le colec#ionea$ă de ani
buni.
=ceasta este de fapt cheia unei femme d’un certain #(e. Rrecutul şi experien#a. Snei astfel
de femei nu@i e teamă să arate că a trăit. Că a trăit cu ade"ărat. Că a călătorit. Că a cunoscut
foarte mul#i oameni. Că a a"ut o "ia#ă plină şi că la fel continuă să trăiască şi a$i. Fu se
îmbracă precum o fată de două$eci de ani fiindcă... ei bine de ce ar face@oW Je ce ar "rea să
se îmbrace sau să se comporte ca şi c*nd n@ar poseda tot acest baga, de cunoştin#e şi de
experien#e cu care lumea a cadorisit@oW 5 m*ndră de faptul că a trăit A că a trăit cu ade"ărat A
că a "ă$ut at*t de multe şi că "ia#a continuă să i se aştearnă înainte în cel mai interesant mod.
?a mai mult Aa trăit destul înc*t să ştie cum să facă fa#ă neca$urilor mai mici sau mai mari ale
"ie#ii. =$i nu mai sunt prea multe lucruri care s@o destabili$e$e. Btie cine este. Eşi cunoaşte
for#a talentele limitările şi punctele slabe. = în"ă#at cum să treacă peste micile de$amăgiri
ale "ie#ii ca şi peste dificultă#ile pe care le presupune rolul de adult în această lume.
Bi şti#i ce"aW Roate astea îi conferă un aer foarte foarte sexQ. Ceea ce pierde la capitolul
tinere#e acea inocen#ă cu ochi ume$i e compensat prin c*ştigurile la capitolul elegan#ă stil
sofisticare şi în#elepciune.=m stat de "orbă la un moment dat cu une femme d’un certain #(e magnifică. K doamnă care
locuieşte în Paris. Fumele ei e >icheline RanguQ şi are propria ei companie de consultan#ă în
domeniul imaginii profesionale şi personale. >icheline este expertă în stil imagine corporală
şi modalită#i de a insufla încredere. C*nd am rugat@o să@mi spună care e secretul frumuse#i şi
elegan#ei fran#u$oaicelor mi@a răspuns că nu e "orba de un singur ingredient ci de o
HtotalitateI de elemente precum felul în care se ridică în picioare în care merge şi îşi #ine
geanta etc.
.nseamn$ s$ fii atr$($toare pentru tine 5ns$/i2 Hoi ne str$duim s$ atin(em acest /el 5n via/ade 6i cu 6i2 Trebuie s$ m$rturisesc c$ nu e o chestiune care /ine doar de aspect2 ? vorba 1i de
;
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
21/148
propria ima(ine de sine, de 5ncrederea 5n tine 5ns$/i 1i de dra(ostea fa/$ de propria ta
persoan$2 ? vorba de a 1ti ce 5/i dore1ti; 1i de respectul fa/$ de tine 5ns$/i2
Ja respectul fa#ă de tine însă#i.
ot !nainte" doamnelor#
=de"ărul e că indiferent unde locuieşti A chiar şi în 9ran#a A să îmbătr*neşti nu e uşor.
Jificultatea este însă cu at*t mai mare pentru femeile din =merica. Je pretutindeni suntem
$ilnic bombardate cu imagini ale unor femei tinere şi frumoase A sau poate că ar trebui să
spun fetişcane. =ceste creaturi tinere cu picioare lungi şi tenul neted se răsfa#ă în paginile
re"istelor de modă ,oacă în filme sau au chiar propriile lor realitQ sho@uri A de parcă pe noi
chiar ne@ar interesa dacă The Fretty %ild irren o >erQl Dtreep sau o Dusan Darandon apăr*nd la Kscar@uri
şi toată lumea scoate exclama#ii admirati"e şi declară c*t de superbe sunt aceste femei şi c*t
de splendid aratăG pentru v#rsta lor! =ceste doamne splendide repre$intă însă excep#ia nu
regula. =şa că dacă eşti o femeie de o anumită "*rstă e foarte uşor să te descura,e$i şi să
începi să cre$i că dacă nu ai fost declarată Hcea mai frumoasă doamnă în "*rstă a anuluiI A
unicul exemplu că nu suntem o societate care urăşte bătr*ne#ea A mai bine depui armele.
Pe de altă parte a"em şi noi HpumeleI noastre $n% trad% „puma” este un termen ar&otic"
desemnând o femeie !n vârstă care preferă rela'iile cu bărba'i tineri( . Ja acele femei de
pradă care se îmbracă în haine cu imprimeu de leopard şi după cum se spune "*nea$ă
bărba#i mai tineri dec*t ele. /areori "e#i înt*lni o femeie care să se descrie folosind termenul
HpumăI cu excep#ia situa#iilor c*nd glumeşte. >ai cur*nd bărba#ii tineri care caută femei
"*rstnice şi sexQ sunt cei care au in"entat acest cu"*nt. (Jeşi ar trebui să luăm în considerare
faptul că un recent sonda, de opinie reali$at în 9ran#a a demonstrat că :;^ dintre femeile de
peste cinci$eci de ani din 9ran#a se declară ca fiind acti"e sexual.
!ede#i deci care este problema A noi femeile suntem definite de altcine"a- de media de bărba#ii afla#i la p*ndă sau de persoanele care "or să ne "*ndă ce"a. Creme antirid e"entualW
Dau poate că oferta este de fapt de o natură mult mai imorală. Poate că ni se "inde ideea că e
în regulă să fii o femeie în "*rstă at*t timp c*t principalul tău interes este în continuare acela
de a găsi un bărbat şi de a@i oferi acestuia plăcere.
Cu toate aceste mesa,e care ne asaltea$ă $ilnic e dificil să ne mai "edem pe noi înşine aşa
cum suntem în realitate. Ja poate că nu mai suntem tinere dar nici terminate nu suntem. Je
fapt aş "rea chiar să propun idea că ne aflăm abia la început de drum.
Bi asta pentru că pe măsură ce îmbătr*nim ade"ărata noastră persoană iese la suprafa#ă. >aimult dec*t at*t- tinere#ea pe care o pierdem e compensată de siguran#a de sine pe care o
1
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
22/148
c*ştigăm. Fu mă refer la acea bra"ură afişată de fetişcanele de două$eci şi ce"a de ani ci la
ade"ărata for#ă a unei femei care a trăit şi a în"ă#at. =ceasta este for#a lui Nelen >irren >erQl
Dtreep Dusan Darandon şi a celebrelor fran#u$oaice &uliette ?inoche Catherine Jeneu"e şi
%sabelle =d,ani.
)um să*'i salvezi via'a
Roamna trecută în oraşul !alence d)=gen am urmărit o femeie în "*rstă splendidă care se
plimba prin pia#a #ărănească. ="ea pantofi cu tocuri înalte şi un coş de răchită pentru
cumpărături. Fu doamna aceasta nu era o HpumăI. Fu încerca deloc să pară mai t*nără dec*t
era. Je fapt în loc să@şi nege "*rsta părea să se desfete cu beneficiile statutului de femme
d’un certain #(e2 ="ea o pereche interesantă de ochelari de soare şi nişte bi,uterii artistice. Bi
desigur purta eşarfă. K eşarfă "iu colorată drapată le,er pe umeri. >i@a plăcut la nebunie s@o
urmăresc în deplasarea ei de la o tarabă la alta. C*te"a clipe am rămas pe loc ca s@o pri"esc în
timp ce a luat o roşie perfect coaptă. Joamna a #inut fructul în palmă mai multe secunde apoi
l@a ridicat la nas şi a inspirat profund. Jupă care a început să discute cu fermierul pre# de
c*te"a minute. = r*s cu el de "reo istorioară apoi şi@a ales produsele cu a,utorul acestui
fermier şi "echi prieten. 5ra limpede că femeia "enea de ani de $ile în pia#a respecti"ă şi îşi
construise o rela#ie minunată cu "*n$ătorii. 5ra sexQ şi incitantă A nu at*t din pricina
frumuse#ii ei ci din cau$a acelui savoir faire datorită încrederii şi siguran#ei de sine.
=sta este cheia succesului. Kdată ce a,ungi într@un anume punct al "ie#ii multe dintre "echile
insecurită#i se e"aporă. Jacă ai copii aceştia au crescut de,a. K "ia#ă complet nouă se
deschide înaintea ta şi noi posibilită#i #i se deschid. Snele "ise pe care le@ai tot am*nat scot
din nou capul la lumină. En astrologie există un termen pentru această situa#ie. (=m aflat asta
de la Dusan >iller un astrolog extraordinar. De numeşte Hîntoarcerea lui DaturnI ceea ce
înseamnă că lec#iile pro"ocările şi deci$iile pe care le@ai luat între două$eci şi cinci şi trei$eci
de ani re"in după patru$eci de ani şi stau cu tine p*nă pe la cinci$eci şi nouă de ani. En
această etapă ai oca$ia să@#i reconsideri trecutul şi să@#i schimbi cursul "ie#ii. Jacă #i@aurămas "isuri neîmplinite din tinere#e acum le po#i îmbră#işa din nou şi le po#i transforma în
realitate. =ceasta este de fapt o perioadă magică şi plină de for#ă în "ia#a oricărui om. =şa
că în loc s@o considera#i Hcri$a "*rstei de mi,locI mai bine g*ndi#i@"ă că a"e#i şansa să "ă
atinge#i #elurile. 5 ade"ărat poate că nu mai sunte#i la fel de agile sau de rapide ca la două$eci
de ani dar acum a"e#i la dispo$i#ie tot acest baga, de în#elepciune for#ă şi experien#ă. = şi
de,a a#i în"ă#at să recunoaşte#i că nu şti#i să face#i un anumit lucru şi nici nu mai sunte#i at*t
de m*ndre înc*t să nu cere#i a,utorul celorlal#i. Bi cel mai important a#i în"ă#at să nu mai
acorda#i aten#ie perspecti"elor pesimiste şi a#i renun#at la dorin#a epui$antă de a atinge perfec#iunea.
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
23/148
=şa au stat lucrurile şi în ca$ul bunei mele prietene >ar,orie sunetistă şi profesoară
uni"ersitară caretrăieşte în nordul 9ran#ei de două$eci de ani. D@a născut în >ichigan iar
după absol"irea cursurilor la Sni"ersitatea din >ichigan s@a mutat în Fe \orO CitQ unde a
petrecut aproape două decenii încerc*nd să fie actri#ă şi apoi scriitoare. >ar,orie a scris şi a
produs o dramă documentară radio care a primit premiul PeabodQ şi şi@a clădit o carieră de
durată în radioul public. >ar,orie este une femme d’un certain #(e talentată şi reali$atăZ
totuşi de cur*nd a început să c*nte ,a$$ american clasic împreună cu o trupă de mu$icieni.
Prietena mea mi@a explicat că france$ii adoră ,a$$@ul american şi sunt foarte îngăduitori cu
"ocile imperfecte. Je fapt a adăugat ea preferă personalitatea în detrimentul perfec/iunii.
Ceea ce îi înc*ntă este pasiunea şi autenticitatea
/ecent >ar,orie mi@a mărturisit următoarele-
C#nd eram t#n$r$, 5mi doream cu disperare s$ fiu actri/$, dar 5mi pl$cea 1i s$ c#nt 1i s$
danse62 ?ram obsedat$ de ideea asta 5nc$ de la doispre6ece ani, c#nd mama m+a trimis la un
curs de teatru, ca s$+mi sporeasc$ 5ncrederea 5n mine2 i0a/ia asta am purtat+o 5n minte p#n$
5n jurul v#rstei de dou$6eci 1i 1apte de ani, c#nd i+am pus cruce 1i mi+am ($sit o slujb$
adev$rat$2
Copili/a care c#nta la nesf#r1it, 5n dormitor, toate versurile melodiei %)m the greatest star , a
suferit o serie 5ntrea($ de umilin/e 5n prima tinere/e2 &oi ani de e1ecuri 5n circuitul de stand+
up comedy 1i o lips$ total$ de 5ncurajare 5n timpul scurtei perioade 5n care am c#ntat solo,
acompaniat$ doar de un pianist, 5ntr+un b$rule/ 5n care lucram 1i pe post de chelneri/$2
=ec/iile de pian din copil$rie nu m+au ajutat cu nimic2 Fe la dou$6eci de ani, mi+am
cump$rat o chitar$, dar p#n$ a6i n+am 5nv$/at nici m$car cum s+o acorde62 Cu toate astea,
am continuat s$ ascult ja66 or$ de or$ 1i am 5nma(a6inat 5n creier sute de melodii2 Ca
5nv$/$cel, 5n timpul turneelor de var$, nu eram 5n stare nici m$car s$ aplaud pe ritm2 .n vara
lui IKL, ora1ul a suferit o inunda/ie de propor/ii, a1a c$ to/i actorii profesioni1ti au fost
trimi1i acas$, iar juniorii au fost nevoi/i s$ joace toate rolurile principale 1i a1a am urcat pe
scen$2 Chiar 1i dup$ asta 5ns$ despre mine se spunea c$ nu sunt capabil$ s$ c#nt corect2
.ntr+un fel, am i6butit s$+mi dep$1esc acest comple0 1i mi+am 5ndreptat ambi/iile c$tre alteori6onturi2 M+am reprofilat pe produc/ia radio, dar p#n$ la urm$ am reali6at c$ radioul nu
era o provocare suficient$ din punct de vedere artistic, a1a c$ am devenit din ce 5n ce mai
compo6i/ional$ 5n meseria mea2 .ns$ compo6itorii care nu erau considera/i, 5n primul r#nd,
mu6icieni, cu (reu 51i ($seau locul pe pia/$2
'stfel c$ am renun/at la tot 1i m+am mutat 5n ran/a, urm$rind va( s$ ($sesc un loc lini1tit,
5n care s$ devin artist$ " ceea ce nu s+a 5nt#mplat nicidecum peste noapte2 Ci au mai trecut
5nc$ optspre6ece ani2
.n mintea mea, nu m+am oprit 5ns$ nici o clip$ din c#ntat2 .nt#mplarea a f$cut s$ ajun( s$ predau la o 1coal$ de in(inerie, 5n care 5nv$/au mul/i conservatori1ti care+1i f$ceau a doua
+
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
24/148
speciali6are + 1i, 5n mod ine0plicabil, am ($sit destul curaj ca s$ c#nt 5n (rupul 1colii2 Mi+am
cerut scu6e 1i am fost e0trem de jenat$, dar + probabil fiindc$ le era dra( de americanca
nebun$ pe care o aveau ca profesoar$ + am avut un succes fenomenal2
Cu oca6ia s$rb$toririi a cinci6eci de ani de e0isten/$ a 1colii, am fost ru(at$ s$ dau o m#n$
de ajutor la or(ani6area celebr$rilor2 'veam o sal$ de spectacol mare, cu un sistem de sunet
profesionist, o orchestr$ complet$ 1i un student care c#nta (enial la pian 1i 1i+a asumat rolul
de re(i6or mu6ical2 pa/iul a fost ocupat p#n$ la refu62 =a final, orchestra a vrut s$ c#nte
5"erQbodQ Feeds DomebodQ 4 la Blues Brothers, 1i a1a am ap$rut eu 5mbr$cat$ ca James
Belushi, cu ochelari de soare 1i p$l$rie cu boruri 5n(uste, am c#ntat melodia 1i am
interpretat monolo(ul2 ?chipa mea de studen/i a urcat 1i ea pe scen$ + to/i 5mbr$ca/i ca Blues
Brothers + 1i m+a sus/inut cu o core(rafie la unison2
Chiar 5nainte s$ ne facem intrarea, sin(ura fat$ din (rup mi+a 1optit7
+ 'i emo/iiN
+ Hu prea, i+am r$spuns2
+ HuN &e ce nuN
+ Hu 1tiu2 Mi se pare c$ n+are sens s$ am emo/ii2 E s$ ies pe scen$, o s$+mi fac num$rul 1i cu
asta, basta2
&up$ 5ncheierea melodiei, sala s+a ridicat 5n picioare s$ ne ova/ione6e2 'bia mai t#r6iu mi+
am dat seama c$ publicul acela de vreo OPP de oameni era compus, 5n majoritate, din tipi pe
care 5i distrasem 1i+i 5ncurajasem la ora de en(le6$ 5n ultimii 6ece ani, plus so/iile 1i familiile
lor2 ' doua 6i, s#mb$t$ diminea/$, am stat 1i am pl#ns vreo dou$ ore, cople1it$ de dra(ostea
1i adora/ia lor2
?0perien/a m+a 5ndemnat s$ apar 1i 5n alte concerte8 am 5nceput s$ c#nt cu o trup$ de
mu6icieni 5ntr+un restaurant din 6on$, am participat la un curs de ja66 care a durat trei 6ile 1i
a fost 5n(ro6itor de intimidant, iar apoi am sus/inut 1i dou$ spectacole pe scen$2 Qltimul
concert pe care l+am or(ani6at cu studen/ii a fost 5n februarie " am c#ntat, cu pasaje de
improvi6a/ie, RaOe 9i"e , ceea ce mi+ar fi fost imposibil chiar 1i 5n urm$ cu un an2 Concertul
acela a fost ultima dat$ c#nd am c#ntat urm#nd ca apoi s$ m$ desconsider 1i s$+mi cer scu6ede la mu6icieni2
e spune c$ pentru a c#nta corect trebuie s$ 1tii s$+/i controle6i respira/ia, postura, etc "
ceea ce e adev$rat " dar eu sunt si(ur$ c$ 5ntotdeauna am fost 5n stare s$ c#nt 1i s$ urc pe o
scen$ 1i c$ 5ntotdeauna am avut ureche mu6ical$2 Humai c$ mereu am fost prea speriat$2
Chiar 1i atunci c#nd m$ d$ruiam publicului, tot eram prea speriat$2
.n cur#nd voi 5mplini cinci6eci 1i nou$ de ani2 Hu 1tiu de ce mi+a luat at#t de mult timp2 Hu+
mi bat 5ns$ capul cu re(retele2 .n fond, a durat at#t c#t a fost nevoie s$ dure6e2
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
25/148
+uterea creierului
En cea mai recentă carte a ei The ecret =ife of the
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
26/148
Hbărbatul meu mă împunge cu acul şi@mi pune frişcă pe spicI. =lberta Nunter a fost
extraordinară A fără aere simpatică relaxată istea#ă şi foarte foarte sexQ.
=lberta Nunter era sexQ A nu în ciuda faptului că a"ea opt$eci de ani ci pentru c$ a"ea
opt$eci de ani. =cest HamănuntI a dat serii complexitate. =lberta era stăp*nă pe sexualitatea
ei şi pe experien#a ei de "ia#ă. Dim#eai că femeia aceasta a a"ut parte în existen#a de o iubire
fantastică că era sigură pe ea şi că putea să glumească pe tema asta. %ar "*rsta ei îmbogă#ea
melodia. =lberta era o femeie care trăise şi care iubise. Care cunoscuse celebritatea lăsase
totul în urmă pentru o "ia#ă normală şi apoi re"enise.
/ecunosc că din pricina "*rstei eram conştientă că n@a"ea să mai fie mult timp pe lumea asta
şi că eram martora unui e"eniment care nu a"ea să se mai repete. Bi într@ade"ăr doamna
Nunter a murit şapte ani mai t*r$iu.
=m rememorat acest episod nu doar ca să în#elege#i că omul se transformă mereu şi că
po"estea e în continuă desfăşurare ci şi ca să "ă îndemn să fi#i întotdeauna conectate la
pre$ent şi să şti#i că deşi nu sunte#i c*ntăre#e de ,a$$ mai mult sau mai pu#in celebre precum
prietena mea >argie tot timpul sunte#i obser"ate fie că "ă da#i seama fie că nu. Bi că sunte#i
o sursă de inspira#ie pentru cei tineri şi pentru cei mai pu#in tineri. En fiecare $i a"e#i şansa să
demonstra#i că să îmbătr*neşti nu e chiar un lucru groa$nic şi nici ce"a de temut. Că de fapt
să îmbătr*neşti e înc*ntător.
ineri şi nelinişti'i
Jacă ne negăm "*rsta şi luptăm împotri"a ei nu facem dec*t să le transmitem fiicelor noastre
şi tinerilor în general un mesa, fără cu"inte cum că să îmbătr*neşti e oribil. Sn ade"ărat
coşmar Le spunem că ar trebui să se opună procesului de îmbătr*nire cu orice pre#. =stfel că
p*nă şi fete de două$eci şi cinci de ani încep să se teamă de bătr*ne#e şi "or să dea fuga la
chirurgul plastician. %ar aceasta este o bătălie pierdută. Je ce să nu@i arătăm genera#iei tinere
că să de"ii une femme d’un certain #(e este o stare de fapt care aduce multe beneficii că
înaintarea în "*rstă poate să fie ce"a minunat un moment pe care să@l aştep#i cu nerăbdareWEn"ă#a#i din istoria fran#u$oaicelor. Pentreu ele nimic nu e de la sine în#eles. =u trecut prin
chinuri teribile de@a lungul secolelor în care au suportat in"a$ii ră$boaie şi nesiguran#ă
economică. Bi@au pierdut mul#i dintre bărba#ii tineri în ră$boaie aşa că au în"ă#at să
supra"ie#uiască singure. Pierderea aceasta face parte din secretul transformării într@o femeie
d’un certain #(e sigură de sine. 9ran#u$oaicele pre#uiesc ceea ce au în "ia#ă indiferent dacă
au mult sau pu#in.
Jacă citi#i aceste r*nduri şi a"e#i două$eci trei$eci ori patru$eci de ani da#i@mi "oie să ,oc
pre# de o clipă le rle de votre m*re (rolul mamei "oastre. =m trecut şi eu prin ceea cetrece#i "oi A nu a"e#i destul timp sau suficien#i bani. Der"iciul nu "ă satisface sau nu "ă
4
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
27/148
stimulea$ă îndea,uns. Copilul e răcit şi tot timpul pl*nge. !ă face#i gri,i din pricina părin#ilor
care îmbătr*nesc. Casa e un de$astru. Do#ul pare să fie preocupat mai mult de ser"iciu sau
iubitul "@a părăsit iar acum sunte#i singure doar cu sentimentul că trebuie să o lua#i de la
capăt.
%ată ade"ărul "ie#ii A mereu o luăm de la capăt. 9iecare $i aduce cu ea ce"a nou. Embră#işa#i
acest ce"a nou. Entr@o $i "e#i pri"i în urmă la "ia#a "oastră şi "ă "e#i da seama că a#i fost
parte dintr@o operă mărea#ă Jin ce"a important. Dunte#i parte din această etapă a istoriei.
En calitate de femme d’un certain #(e aud deseori oameni care discută despre anii 1:4;
despre frăm*ntările politice şi libertatea sexuală de atunci. En astfel de momente stau şi mă
g*ndesc A da eu am trăit toate astea .mi aduc aminte de toate astea. Jar sinceră să fiu în
epoca aceea deseori nu eram preocupată dec*t de întrebarea dacă o să i$butesc sau nu să@mi
termin tema la biologie. /areori mă ridicam deasupra propriilor mele probleme ca să pri"esc
la planul general şi ca să găsesc un echilibru între mine însămi ca indi"id şi contextul lumii
dimpre,ur.
En anii 1:7; c*nd doamna 5stMe Lauder încă mai trăia lucram în cadrul di"i$iei
interna#ionale şi scriam texte de modă pentru această celebră companie de cosmetice. Dcriam
materiale despre colec#iile pr_t@a@porter primă"ara şi despre culorile care se poartă toamna. =
şi am fost acolo c*nd "estitul parfum Beautiful şi@a primit numele. Ce epocă pasionantă
Emi iubeam slu,ba dar la momentul acela n@o consideram a fi altce"a dec*t o simplă slu,bă.
En cea mai mare parte a timpului t*n,eam să scriu pentru NollQood Ensă la 5stMe Lauder
a"eam at*tea po"eşti şi experien#e unice în "ia#ă chiar acolo sub nasul meu Bi totuşi eram
mioapă şi nu le "edeam. =stă$i oamenii îmi spun frec"ent c*t de strălucitor sună totul iar eu
făc*nd un pas în spate mă g*ndesc- da la drept "orbind toată chestia asta A toată "ia#a asta A
chiar e strălucitoare
=şa că aprecia#i ceea ce a"e#i în pre$ent şi nu "ă îndepărta#i de po"estea care se desfăşoară
chiar sub ochii "oştri.
Semnătura ta e unică
C*nd am înt*lnit@o prima dată în Paris >icheline RanguQ s@a uitat la mine cu ochii plini de
pasiune şi mi@a spus-
+ Grei s$ afli care e secretul fran/u6oaicelor 1i cum de au 5ncredere 5n ele 5nseleN E la la!
Jupă o scurtă pau$ă de efect >icheline a continuat-
+ ?1ti femeie2 &eci fii femeie!
Cu"intele astea sună cam ca un OoanT UT%storioară întrebare sau afirma#ie al cărei în#eles nu
poate fi perceput prin ,udecata ra#ională ci doar prin intermediul intui#iei sau al g*ndiriilateraleZ sunt frec"ent înt*lnite în budismul $en. (n. red.V nu@i aşaW Jar >icheline are
6
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
28/148
dreptate. Lumea e un spa#iu tumultuos în permanentă schimbare. Ru omul trebuie să găseşti
însă o cale prin care să te opreşti şi să@#i linişteşti mintea A fie prin medita#ie fie prin plimbări
lungi fie prin Qoga fie printr@o incursiune în Yrădina Decretă (locul acela real sau metaforic
care@#i induce o stare de pace şi te a,ută să@#i reîncarci bateriile. Pe măsură ce îmbătr*neşti
iar lumea înaintea$ă tun*nd şi fulger*nd în direc#ii noi şi necunoscute trebuie să te agă#i de
lucrurile care te fac să fii tu. Bi aici aş "rea să "ă propun o metodă radicală sau poate doar
pu#in ciudată- exersa#i scrisul de m*nă. Dcrisul "ostru şi în special semnătura este ce"a
extrem de personal care spune foarte multe despre cine sunte#i "oi în această lume. Jra e
simplu să de"ii delăsător şi să ui#i de acele $ile de început c*nd ai în"ă#at cum să te semne$i
c*nd ai scris o scrisoare de dragoste sau c*nd #i@ai adăugat cu gri,ă semnătura pe primul cec
pe care l@ai completat în "ia#a ta. !ă sugere$ să exersa#i acea artă pierdută a scrierii unor
scrisori reale să nu "ă grăbi#i şi să scrie#i frumos iar apoi să "ă semna#i cu stil nu doar
fiindcă e plăcut (şi chiar e plăcut iar în epoca aceasta a e@mail@urilor este şi impresionant ci
şi pentru că gestul de a pune stiloul pe h*rtie de a@#i transfera g*ndurile din inimă în m*nă
din m*nă în degete şi apoi pe h*rtie este o lec#ie $en. Bi e o lec#ie prin care o pute#i regăsi pe
copili#a care abia a în"ă#at să@şi scrie numele "ă pute#i regăsi mie$ul eul cel ade"ărat.
En plus să scrii frumos şi cu aten#ie e o do"adă de polite#e.
5xerci#iul acesta de a@#i concentra aten#ia asupra lucrurilor mărunte care fac din tine o
persoană unică se aplică şi în ca$ul "ocii. En copilărie descoperim că o anume tonalitate sau
un anume ni"el al "olumului te a,ută să ob#ii di"erse re$ultate. Ensă pe măsură ce înaintăm în
"*rstă a,ungem să uităm de acest aspect plin de for#ă şi indi"idualitate al personalită#ii
noastre şi aşa cum scrisul de"ine negli,ent la fel a,ungem să ne lăsăm şi "ocea să se
deteriore$e. !ocea este un instrument. Sn instrument plin de for#ă seducător incitant şi unic.
Je ce să nu@i conştienti$ăm pre$en#aW !ocea repre$intă o HsemnăturăI a indi"idualită#ii
noastre exact aşa cum este şi semnătura pe care o scriem.
.ăseşte*'i ec/ilibrul =sta "ă "a a,uta să "ă "i$uali$a#i eul ade"ărat. Bi odată ce i$buti#i asta pute#i renun#a la toate
lucrurile care nu@şi mai au locul în "ia#a "oastră A at*t la modul propriu (face#i@"ă curat în
dulapuri şi da#i lucrurile pe care nu le mai pre#ui#i c*t şi la figurat (chiar mai a"e#i ne"oie să
,uca#i rolul de ingenuăW. C*nd dai de o parte lucrurile redundante faci loc altor lucruri noi
lucruri ade"ărate. En ca$ul meu mi@am redescoperit bunica şi mi@am regăsit "isul acela secret
şi de demult de a "i$ita 9ran#a de a îm"ă#a limba france$ă şi de a@mi în#elege rădăcinile.
=bandona#i ideile preconcepute. Linişti#i@"ă mintea. Bi acum întreba#i@"ă- Cine sunt eu cu
ade"ăratW Cine trebuie să fiuW
7
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
29/148
0iciodată nu e prea târziu
5u am crescut într@o eră în care pe copertele re"istelor de modă nu apărea nici o femeie de
culoare. 5ra ca şi c*nd întreaga lume era albă iar femeile afro@americane sau latino pur şi
simplu nu existau. Ficiodată n@o să uit acea $i din 1:6 c*nd am luat un exemplar din Go(ue
Ma(a6ine iar pe coperta lui era ?e"erlQ &ohnson K negresă =sta era o premieră La "remea
aceea eram în facultate. 5ra o epocă plină de schimbări- mişcarea pentru drepturile ci"ile
protestele împotri"a ră$boiului din !ietnam re"olu#ia sexuală şi mişcarea pentru emanciparea
femeilor. Jar să fiu cinstită $iua în care ?e"erlQ &ohnson a apărut pe coperta re"istei Go(ue
a fost cea mai importantă pentru mine. =m pri"it în ochii acelei femei şi parcă am au$it@o
adres*ndu@mi@se direct proclam*nd acea magică reciprocitate cu pri"ire la ceea ce însemna
pentru noi frumuse#ea. Chipul lui ?e"erlQ &ohnson anun#a lumii că "enise momentul să ne
de$bărăm de ideile preconcepute. Bi la ni"el personal cu toate că nu eram dec*t o fată albă
din suburbii am a"ut impresia că ?e"erlQ îmi spune- &a, 1i tu e1ti frumoas$!
=stă$i le a"em pe Faomi Campbell RQra ?anOs şi multe multe alte femei superbe care
repre$intă o sursă de inspira#ie. Bi în legătură cu care nu ne mai întrebăm dacă sunt frumoase
sau nu. Pur şi simplu ştim că sunt frumoase.
=şa apar schimbările. Rrebuie să ai cura, pu#ină îndră$neală şi multă imagina#ie şi apoiG
puf Lumea s@a schimbat şi #i se pare că schimbarea a sur"enit peste noapte. %ar această unică
modificare produce un efect de undă. Cur*nd a,ungem să uităm trecutul abia dacă ne mai
aducem aminte de "remurile în care lucrurile nu erau întotdeauna corecte. Sităm c*t de obtu$i
am fost. Bi to#i spunem- &a, fire1te2 emeile " 5n toate 5ntruchip$rile lor " sunt frumoase2
=şa că face#i ce"a cura,os chiar a$i. %eşi#i în oraş şi fi#i femeia aceea splendidă de oa anumită
"*rstă. Ja fi#i mesagerul acestei idei. Bi cine ştie poate că într@o $i "om "edea une femme
d’un certain #(e pe coperta re"istei 'merican Go(ue!
* * *
=ec/ii fran/u6e1ti
:
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
30/148
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
31/148
Fre/ui/i misterul vie/ii2 Ceea ce este minunat atunci c#nd devii une femme d)un certain *ge e
c$ oamenii te privesc cu admira/ie 1i vor s$ aud$ ce ai de spus, datorită v#rstei tale, nu 5n
ciuda ei2 Bucura/i+v$ c$ a/i ajuns p#n$ aici 1i c$ a/i 5nv$/at o sumedenie de lucruri2
* * *
Capitolul "rei
Le jardin secret# $rădina secretă
Four vivre heureu0, vivons cachs
9Ca s$ tr$ie1ti fericit, tr$ie1te ascuns:
9ran#a este o #ară misterioasă. Jeseori la prima "edere #i se pare închisă @ mai ales în $ona
rurală unde sunt mai pu#ini turişti. %ar impresia e şi mai pregnantă dacă se înt*mplă să a,ungi
la destina#ie la mi,locul $ilei. 5 lesne să@#i închipui că #ara aceasta nu te primeşte cu bra#ele
deschise că "a trebui să petreci mult mult timp şi să munceşti din greu ca să se deschidă în
fa#a ta.
Jacă ai răbdare şi faci un mic efort "ei descoperi că $idurile de piatră se "or da la o parte din
calea ta ca să@#i înfă#işe$e cur#i superbe grădini măslini flori care stau să@şi deschidă
petalele... şi fran#u$oaica însăşi care te înt*mpină odihnită şi fericită să te primească în
căminul ei.
9ran#a e o femeie. Peste ocean americanii îl au pe Snchiul Dam. Jar 9ran#a e cunoscută ca o
femeie A =a Belle rance. 5 ade"ărat că americanii au Dtatuia Libertă#ii care@şi #ine tor#aridicată în semn de bun@"enit adresat întregii lumi dar pe de altă parte ea le@a fost dăruită de
france$i.
1ec'ia mea !ncepe
En septembrie trecut m@am urcat în a"ionul de noapte care m@a dus din ?oston la aeroportul
Charles de Yaulle. Prietena mea fran#u$oaică Rania îmi dăduse instruc#iuni detaliate cu
pri"ire la modul în care trebuia să a,ung la biroul ei din rue Cambon (aceeaşi stradă pe care alocuit c*nd"a Coco Chanel. Je acolo urma să iau cheile de la apartamentul ei unde trebuia
+1
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
32/148
să@mi las baga,ul. En starea mea de năuceală n@am reuşit să găsesc autobu$ul corect aşa că
am luat trenul /5/ şi am a,uns la @am aşe$at pe unul dintre fotoliile cu linii fluide din piele
albă dispuse în holul elegant al clădirii şi am aşteptat@o pe Rania în "reme ce fran#u$oaice
sub#iri şi stilate se perindau prin fa#a mea. Entr@un t*r$iu prietena mea a cobor*t scările ca să@
mi ure$e bun@"enit. ="ea părul str*ns la spate într@un mic coc şi era îmbrăcată cu o fustă
str*mtă într@o nuan#ă de albastru@marin o cămaşă albă simplă şi a"ea o eşarfă colorată la
g*t. 5ra întruchiparea fran#u$oaicei chintesen#iale Rania a luat loc l*ngă mine şi dintr@o dată
m@am sim#it ca o broască #estoasă A masi"ă lentă şi bătr*nă. 5 ade"ărat că probabil sunt
destul de în "*rstă ca să@i fiu mamă dar în clipa aceea m@am sim#it de parcă aş fi fost bunica
ei. %mediat i@am mărturisit că luasem un taxi la care prietena mea mi@a aruncat o pri"ire
de$aprobatoare (sau poate că doar mi s@a părut şi a început să@mi dea indica#ii cu pri"ire la
ruta p*nă la apartamentul ei din arondismentul 1 rută care con#inea alte tranşe de mers pe
,os alte metrouri încă un autobu$ şi nici un taxi.
Secretul din spatele uşii
Je data asta m@am for#at să urme$ instruc#iunile Raniei fără nici o abatere şi am re$istat
tenta#iei de a@mi arunca baga,ul şi propria persoană în cel mai apropiat taxi. La drept "orbind
m@am sim#it foarte mul#umită de mine c*nd am descoperit că am fost capabilă să schimb
metrourile să găsesc autobu$ul şi să cobor la sta#ia corectă. Rotul e în regulă A aşa mi@am
spus proptită în fa#a uşii enorme cu ornamenta#ii bogate.
=m scos cheia dată de Rania. Jar cheia nu a func#ionat =m încercat şi am tot încercat sădeschid uşa dar sinceră să fiu mai cur*nd îmi "enea să mă aşe$ pe trotuar şi să mă pun pe
bocit. 5ram aşa de aproape de un duş fierbinte şi de un pat confortabil şi totuşi aşa de
departe P*nă la urmă am întrebat@o pe o doamnă cu un copil în cărucior dacă nu m@ar putea
a,uta cu la clf fiindcă îmi închipuiam că trebuia să existe un soi de secret fran#u$esc al cheii
un secret pe care eu nu i$buteam să@l dibuiesc. Bi chiar aşa stăteau lucrurile. Joamna în cau$ă
mi@a explicat că trebuie doar să apăs un anume buton. Ceea ce am făcut şi A voil4 A uşa cea
mare s@a deschis foarte uşor de$"ăluindu@mi pri"irii o curte minunată pa"ată cu piatră
cubică. =m intrat şi am găsit uşa în care ca prin magie (de fapt absolut e"ident cheia se potri"ea perfect. Je acolo am urcat pe scara în spirală p*nă la eta,ul trei (căruia eu
+
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
33/148
americancă fiind i@a# fi $is eta,ul patru dar la europeni parterul nu se pune la socoteală A la
france$i se numeşte re6+de+chausse iar primul eta, căruia americanii i@ar spune eta,ul doi se
cheamă premier ta(e. En#elege#i acum de ce eram at*t de nelămurită Răr*ndu@mi baga,ele
după mine am escaladat treptele descriind cercuri din ce în ce mai înalte p*nă c*nd m@a
cuprins ame#eala conştienti$ării că eram departe A departe de casă şi de tot ce@mi era familiar.
Slterior pe parcursul călătoriilor mele a"eam să reali$e$ că această rută ocolitoare A metroul
autobu$ul por#iunile pe care le@am parcurs pe ,os cur#ile secrete şi scările în spirală toate
sunt ingrediente esen#iale care compun misterul şi siguran#a de sine a france$ilor.
2n drum lun& şi şerpuitor
Jar chiar şi atunci în starea mea de epui$are şi confu$ie n@am putut să nu mă
g*ndesc că ac#iunea de a urca şi a coborî acele trepte ani şi ani de@a r*ndul trebuie să aibă un
efect uluitor asupra creierului. Foi conexiuni neuronale se deschid conexiuni care în mod
obligatoriu schimbă atitudinea fran#u$oaicei fa#ă de "ia#ă. 9ireşte scările for#ea$ă omul ca
instantaneu să se îndrepte de spate să se concentre$e să nu se grăbească şi să fie ancorat în
pre$ent. Bi tot fireşte scările acestea sunt extrem de teatrale. %maginea$ă@#i@l pe pe so#ul sau
iubitul tău aştept*ndu@te la ba$a acestor scări spiralate şi ornamentate. %ar tu cobor*nd
treptele "ă$ută de ,os în străfulgerări fugare deplas*ndu@te circular apăr*nd şi dispăr*nd în
mod misterios p*nă c*nd în final iată@te En clipa în care "ei fi atins ultima treaptă sunt
con"insă că respecti"ul "a fi fiind de,a "ră,it.
=şadar nu e de mirare că france$ilor le e at*t de uşor să respingă tot ce e rapid şi eficient (de
exemplu un ascensor prefer*nd lucrurile care iau pu#in mai mult timp şi am*nă plăcerea
oferind însă în cele din urmă mai multe satisfac#ii. En ad*ncul cortexului ei cerebral A acea
parte a creierului care ascunde misterele limba,ului şi ale memoriei A fran#u$oaica păstrea$ă
imaginea primei seri c*nd a cobor*t acele trepte în spirală împreună cu mama ei care o
în"ă#a să c*nte 'u Clair de la =une. Dcările acestea trebuie că păstrea$ă multe amintiri şi
secrete dar mai mult dec*t at*t dificultatea de a păşi pe trepte obligă persoana să fie c*t maiconştientă de postura ei de respira#ia şi de înfă#işarea ei. Fu scările fran#u$eşti nu sunt nici
uşoare nici rapide şi nici măcar practice dar A of A sunt superbe şi fac din simplul act al
cobor*rii unor trepte o oportunitate de a aduce în "ia#a noastră dramatismul şi frumuse#ea. En
clipele acelea eu nu apreciam însă nimic din toată frumuse#ea asta. >i@am adunat cura,ul şi
am început să urc în cerc g*f*ind şi icnind şi blestem*ndu@mă pentru că eram într@o formă
fi$ică deplorabilă. En cele din urmă am pătruns în apartamentul Raniei am aruncat o pri"ire
rapidă împre,ur şi am sesi$at că bucătăria era mică şi modernă şi că sufrageria era dominată
de o masă mare şi rotundă pe care se afla o "a$ă enormă cu flori proaspete. ona dedestindere era pusă în umbră de această masă şi mi@am închipuit că aici îşi organi$a prietena
++
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
34/148
mea petrecerile. Bi că in"ita#ii interac#ionau cel mai mult în ,urul mesei. Ja acesta era spa#iul
în care înfloreau amorurile iar prieteniile se consolidau A totul con,ugat cu feluri de m*ncare
delicioase "in r*sete şi discu#ii.
La eta, erau un dormitor înc*ntător o baie şi o cameră de oaspe#i care mie isto"ită cum eram
de diferen#a de fus orar mi se părea foarte ademenitoare.
Cu toate acestea după ce mi@am lăsat baga,ele şi am băut un pahar cu apă am ieşit p*nă la
mica boulan(erie pe care o "ă$usem în col#ul stră$ii. =m intrat şi am comandat un send"iş@
baghetă cu pui proaspăt şi multe legume. >ărturisesc că m@am întors în apartament şi acolo
în bucătăria Raniei st*nd în picioare am înfulecat tot send"işul pe nerăsuflate. (Ceea ce nu e
prea fran#u$esc Jupă care am făcut un duş. F@am făcut baie în cada enormă cu picioare în
formă de gheare deşi era extraordinar de frumoasă şi de ispititoare.
Jupă duş m@am băgat în pat şi imediat am că$ut într@un somn profund din care m@am tre$it
cuprinsă de o sen$a#ie de panică. Btiam că trebuia să mă îmbrac şi să găsesc drumul înapoi
către biroul prietenei mele. Rrebuia să merg pe ,os sau să iau autobu$ul p*nă la metrou să
schimb mai multe metrouri şi apoi iar să mai merg pe ,os. P*nă la urmă înarmată cu
dic#ionarul france$@engle$ cu harta metroului instruc#iunile Raniei şi o do$ă sănătoasă de
hotăr*re am i$butit. ?a chiar am a,uns la sta#ia =’Epera ce"a mai de"reme aşa că am a"ut
timp să mă plimb prin $onă să fac po$e maga$inului Chanel şi apoi să mă $g*iesc la acele
macarons delicate şi di"ers colorate din "itrina faimosului =adure.
C*nd am a,uns m@am aşe$at în hol pe un fotoliu din piele albă şi i@am studiat pe france$ii
care lucrau în clădire şi care acum coborau scările şi ieşeau în stradă. F@am "ă$ut nici urmă
de ascensor. Roată lumea părea să folosească scările acelea superbe bogat ornamentate.
Pentru mine st*nd acolo în hol complet fermecată era ca şi c*nd m@aş fi aflat la o defilare de
modă ?ărba#ii erau îmbrăca#i în costume întunecate cu cămăşi albe şi cra"ate "iu colorate.
5"ident acolo nu există aşa@numita H#inută relaxată de "ineriI. 9ran#u$oaicele erau
în"eşm*ntate în rochii negre şic fuste mulate pe trup în nuan#e de cărbune negru şi albastru@
marin şi da am "ă$ut şi c*te"a perechi de blugi dar şi ele "eneau perfect pe femeile care le
purtau şi erau completate de cămăşi albe elegante şi de gablon$uri sau bijou0. =m remarcat că pu#ine haine a"eau imprimeuri. En locul lor era preferată o paletă ba$ică de negru albastru@
marin şi alb sau be, cu pete de culoare pro"enite de la o eşarfă sau de la un accesoriu
interesant A o geantă trendy (ori sac cum spun fran#u$oaicele splendi$i pantofi cu toc sau
balerini drăgălaşi.
En sf*rşit a sosit şi Rania. >i@a spus că înainte de a merge la cină "oia să ia bilete la un
concert. Bi m@a întrebat dacă mă deran,ea$ă să mai merg pu#in pe ,os. ', nu, deloc! a "enit
răspunsul meu. Bi am pornit@o la drum. En pas alert. %ar plimbarea n@a fost deloc scurtă. Jupă
ce am terminat de m*ncat şi după ce am luat metroul şi apoi autobu$ul p*nă la apartamenteram gata să trec direct la somn.
+
-
8/20/2019 204516050 Jamie Cat Callan Bonjour Fericire
35/148
Rotuşi am obser"at că Rania şi@a deschis calculatorul şi şi@a "erificat e@mail@urile pre# de
"reo cincispre$ece minute. Rele"i$orul a rămas neatins. Bi spre deosebire de mine A c*nd
sunt confruntată cu laptopul şi e@mail@urile A ea nu a rămas ore întregi în fa#a monitorului. >i
s@a părut că mai cur*nd prioritatea ei pentru seara aceea era să se bucure de o baie plăcută şi
îndelungată în cada aceea superbă şi uriaşă.
=m fost impresionată de felul de a fi re#inut al Raniei de faptul că mi s@a părut mai pu#in
comunicati"ă dec*t prietenele mele americance. Bi nu doar Rania este aşa. =m cunoscut multe
fran#u$oaice şi nici una nu şi@a Hbătut guraI aşa cum fac americancele