Download - 3. Introducere_prezentarea Metodei
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
1/40
INTRODUCERE
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi
îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul
respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o
asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea
eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: ravitatea şi
frecvenţa consecinţei ma!ime posibile asupra oranismului uman. "e obţin astfel niveluri de
risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc lobal pentru întreul
sistem analizat. #cest principiu de evaluare a riscurilor este inclus de$a în standardele europene %&EI
'()*'+, respectiv E ))-(*((, E (+*/0 şi stă la baza diferitelor metode cu
aplicabilitate practică. #stfel, "1 E ))-(*(/, preluat în 1om2nia după standardul
european amintit, în capitolul / precizează că 3factorii ce trebuie luaţi în considerare la
evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii şi
ravitatea ma!imă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.4
5bliativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decure din
leislaţia actuală în domeniu, care a fost armonizată cu leislaţia 6niunii Europene privindsecuritatea şi sănătatea în muncă. #rticolul 7, din 8E9E# "E&61I;
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
2/40
Pentru facilitarea îndeplinirii obliaţiilor leale ale ana$atorilor în domeniul evaluării
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în
prezent un număr relativ mare de metode.
Ain multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul lucrării s-a optat pentru
utilizarea metodei elaborate de I..&.A.P.?. ucureşti. #ceastă metodă a fost avizată de
?inisterul ?uncii şi "olidarităţii "ociale în anul (@ şi a fost e!perimentată p2nă în prezent
în ma$oritatea ramurilor industriale, aduc2ndu-i-se permanent îmbunătăţiri.
?etoda elaborată de I..&.A.P.?. ucureşti face parte din cateoria metodelor
analitice, semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din
sistemul analizat %loc de muncă0 cu a$utorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea
dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre
ravitatea şi frecvenţa consecinţei ma!ime previzibile. ivelul de risc lobal, pe loc demuncă, se determină ca medie ponderată a nivelurilor de risc parţiale, astfel înc2t
compensările să fie minime. ivelul de securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu
nivelul de risc.
#plicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare
loc de muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.
>n prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai
acestora, consecinţa ma!imă previzibilă, clasele de ravitate şi frecvenţă, nivelul de risc
pentru fiecare factor de risc în parte şi nivelul de risc lobal pe loc de muncă.Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi oranizatorice necesare pentru combaterea
acţiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile
de risc, încep2nd cu nivelurile foarte mari %7, /, +, D, G0. Prin aplicarea acestor măsuri,
locul de muncă trece de la un nivel de risc superior, la niveluri inferioare.
>n prima parte a lucrării este prezentată o descriere detaliată a metodei elaborate de
I..&.A.P.?. ucureşti %finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura
de lucru şi condiţii de aplicare0, precum şi a instrumentelor de lucru %lista de identificare a
factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a ravităţii şi a frecvenţei, rila de încadrare a nivelurilor de risc etc.0.
Partea a doua a lucrării este dedicată prezentării modului concret de utilizare a
metodei elaborate de I..&.A.P.?. ucureşti în vederea evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională pentru locurile de muncă din cadrul S.C. MODA COSTANZO
S.R.L.
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae @
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
3/40
PARTEA I
PREZENTAREA METODEI ELABORATE
DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae D
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
4/40
1. CONSIDERAŢII TEORETICE
1.1. Relaţia ri!"e!#ri$a$e
>n terminoloia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este
considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este e!clusă posibilitatea de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.
>n limba$ul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol,
iar riscul B posibilitatea de a a$une într-o prime$die, pericol potenţial(.
Aacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini
securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este
zero.
Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se
e!clud reciproc. >n realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atine
asemenea stări cu caracter de absolut. u e!istă sistem în care să fie e!clus complet
pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvireH apare întotdeauna un risc 3rezidual4, fie şi
numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Aacă nu se fac intervenţii corectoare pe
parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se
deradează prin 3îmbătr2nire4. >n consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin 3niveluri
de securitate4, respectiv 3niveluri de risc4, ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate,
respectiv de risc. Aefinind securitatea ca o funcţie de risc J f%!0, unde J(*!, se poateafirma că un sistem va fi cu at2t mai siur, cu c2t nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc.
#stfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea
tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero %fiura (.(0:
y y= → + ∞ =+ ∞
→
1
0
10; .
1 Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida AcademieiRomâne
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae +
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
5/40
%
Fi. (.( 1elaţia risc B securitate
>n acest conte!t, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel
al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este siur,ca şi o limită de risc ma!im, care să fie echivalentă cu un nivel at2t de scăzut de securitate,
înc2t să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.
1.&. N'ţi#(ea )e ri! a!!e*$a+il
1iscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin
probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi ravitate a consecinţelor. >ntr-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de
ravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunhi F(,
dezvoltat pe verticalăH rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi e!primată şi printr-un pătrat F)
sau printr-un dreptunhi F@ e!tins pe orizontală %fiura (.)0.
>n toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. >n consecinţă, putem atribui unor
cupluri ravitate B probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Aacă unim cele trei dreptunhiuri printr-o linie trasată prin v2rfurile care nu sunt pe
a!ele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie leătura dintrecele două variabile: ravitate B probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de
ravitate şi probabilitate, standardul &E-'()*'+ defineşte o astfel de curbă drept 3curbă de
acceptabilitate a riscului4 %fiura (.@0.
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae /
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
6/40
.
Fi. (.) 1eprezentarea rafică a echivalenţei riscurilor
caracterizate prin cupluri diferite de ravitate B probabilitate
Fi. (.@ &urba de acceptabilitate a riscului
#ceastă curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. #stfel,
riscul de producere a unui eveniment #, cu consecinţe rave, dar frecvenţă foarte mică,
situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului ,cu consecinţe mai puţin rave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui
coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil.
Ae e!emplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri înc2t riscul unui
eveniment nuclear B fie el riscul evenimentului # B este caracterizat printr-o ravitate e!tremă
a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere e!trem de mică. Ain cauza frecvenţei
foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată siură şi riscul acceptat de societate.
>n schimb, dacă pentru riscul evenimentului luăm ca e!emplu accidentul rutier din
activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae 7
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
7/40
rave dec2t un accident nuclear, probabilitatea de producere este at2t de mare %frecvenţă
foarte ridicată0, înc2t locul de muncă al şoferului este considerat nesiur %risc inacceptabil0.
5rice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. 5
asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul ravitate B probabilitateH
ce coordonate ale riscului se vor alee pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de
inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare
a fost relaţia risc B factor de risc.
1.,. De$er-i(area !''r)'(a$el'r ri!#l#i
E!istenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc deaccidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu a$utorul cărora poate fi
caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu
care acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi ravitatea consecinţei acţiunii
factorului de risc asupra victimei.
>n consecinţă, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară
parcurerea următoarelor etape:
a0 identificarea factorilor de risc din sistemul analizatH
b0 stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnă determinarearavităţii lorH
c0 stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra e!ecutantuluiH
d0 atribuirea nivelurilor de risc funcţie de ravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii
factorilor de risc.
a0 ?odelul teoretic al enezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în
cadrul I..&.A.P.?. ucureşti, abord2nd sistematic cauzalitatea acestor evenimente,
permite elaborarea unui instrument pramatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc
dintr-un sistem %#ne!a (0. >n condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu e!istă suficiente
resurse %de timp, financiare, tehnice etc.0 pentru ca să se poată interveni simultan asupra
tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. &hiar dacă ar e!ista,
criteriul eficienţei %at2t în sensul restr2ns, al eficienţei economice, c2t şi al celei sociale0
interzice o astfel de acţiune. Ain acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se
$ustifică luarea lor interal în considerare. Ain multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire
se finalizează potenţial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze
finale, directe, sunt cei a căror eliminare arantează imposibilitatea producerii
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae '
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
8/40
evenimentului, deci devine obliatorie orientarea studiului asupra acestora.
b0 Aiferenţierea riscurilor în raport cu ravitatea consecinţei este uşor de realizat.
Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate enera, consecinţele asupra
e!ecutantului pot fi rupate după cateoriile definite prin lee: incapacitate temporară de
muncă, invaliditate şi deces. ?ai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu
certitudine care este consecinţa sa ma!imă posibilă. Ae e!emplu, consecinţa ma!imă
posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa ma!imă a depăşirii
nivelului normat de zomot va fi surditatea profesională B invaliditate. &unosc2nd tipurile de
leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor
profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de dianostic clinic,
funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de ?inisterul "ănătăţii şi ?inisterul
?uncii şi "olidarităţii "ociale %#ne!a )0, se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în
parte la ce leziune va conduce in e!tremis, ce oran va fi afectat şi, în final, ce tip deconsecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau deces. 8a r2ndul lor, aceste consecinţe
se pot diferenţia în mai multe clase de ravitate. Ae e!emplu, invaliditatea poate fi de radul
I, II sau III, iar incapacitatea: mai mică de @ zile %limita minimă stabilită prin lee pentru
definirea accidentului de muncă0, între @-D+ zile şi între D+-(' zile. &a şi în cazul
probabilităţii de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili şi pentru
ravitatea consecinţelor mai multe clase, după cum urmează:
• clasa (: consecinţe neli$abile %incapacitate de muncă mai mică de @ zile0H
• clasa ): consecinţe mici %incapacitate cuprinsă între @-D+ zile, care necesitătratament medical0H
• clasa @: consecinţe medii %incapacitate D+-(' zile, tratament medical şi spitalizare0H
• clasa D: consecinţe mari %invaliditate radul III0H
• clasa +: consecinţe rave %invaliditate radul II0H
• clasa /: consecinţe foarte rave %invaliditate radul I0H
• clasa 7: consecinţe ma!ime %deces0.
c0 1eferitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimentealeatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce
cu o altă probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. Ae e!emplu,
probabilitatea de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a oranelor în
mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui
accident datorită trăsnetului. Ae asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă
frecvenţă de acţiune asupra e!ecutantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem
de muncă sau în sisteme analoe, în funcţie de natura şi de starea elementului enerator.
#stfel, probabilitatea de electrocutare prin atinere directă la manevrarea unui aparat
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
9/40
acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi şi are uzată izolarea de protecţie a
conductorilor, dec2t dacă aparatul este nou.
Ain punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilităţi
determinate strict pentru fiecare factor de risc. >n unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate,
cum se înt2mplă cu factorii proprii e!ecutantului.
Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră eneratoare de accident nu poate
fi dec2t apro!imată. >n alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riuroasă a probabilităţii
de producere a consecinţei este at2t de laborios, înc2t ar fi mai costisitor şi mai îndelunat
dec2t aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. Ae aceea ar fi mai indicat să se
stabilească probabilităţile, de reulă, prin apreciere şi să se rupeze pe intervale. Este mai
uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se apro!imeze că un anumit accident este
probabil să fie enerat de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la
( de ore. Aiferenţa faţă de nişte valori riuroase de ( la '+ ore sau ( la 7 ore estenesemnificativă, evenimentul put2nd fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte
frecvent.
Ain acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în &EI '()*('+, obţinem +
rupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel:
• e!trem de rare: P K (-7*hH
• foarte rare: (-7 K P K (-+*hH
• rare: (-+ K P K (-D*hH
• puţin frecvente: (-D K P K (-@*hH
• frecvente: (-@ K P K (-)*hH
• foarte frecvente: P L (-)*h.
Mom atribui acum fiecărei rupe o clasă de probabilitate, de la ( la /, aşa înc2t vom
spune că evenimentul E(, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P( K (-7*h, este de
clasa ( de probabilitate, iar evenimentul E/, cu frecvenţa P/ L(-)*h, este de clasa a /-a de
probabilitate. 5bţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din #ne!a @.
d0 #v2nd la dispoziţie aceste două scale-de cotare a probabilităţii şi a ravităţiiconsecinţelor acţiunii factorilor de risc %#ne!a @0 B putem să asociem fiecărui factor de risc
dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, ravitate B probabilitate, pentru fiecare
cuplu stabilindu-se un nivel de risc.
Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de
acceptabilitate a riscului.
?ai înt2i, deoarece ravitatea este un element mai important din punct de vedere al
finalităţii securităţii şi sănătăţii în muncă, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare
asupra nivelului de risc dec2t frecvenţa. >n consecinţă, corespunzător celor 7 clase de
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
10/40
ravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de
securitate, dată fiind relaţia invers proporţională între cele două stări %risc B securitate0:
B ( - nivel minim de risc B "7 - nivel ma!im de securitateH
B ) - nivel foarte mic de risc B "/ - nivel foarte mare de securitateH
B @ - nivel mic de risc B "+ - nivel mare de securitateH
B D - nivel mediu de risc B "D - nivel mediu de securitateH
B + - nivel mare de risc B "@ - nivel mic de securitateH
B / - nivel foarte mare de risc B ") - nivel foarte mic de securitateH
B 7 - nivel ma!im de risc B "( - nivel minim de securitate.
Aacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, c2te
două, obţinem o matrice ?, p cu 7 linii - , care vor reprezenta clasele de ravitate, şi /
coloane - p - clasele de probabilitate:
?, p J
0/,7%0+,7%0D,7%0@,7%0),7%0(,7%
0/,/%0+,/%0D,/%0@,/%0),/%0(,/%
0/,+%0+,+%0D,+%0@,+%0),+%0(,+%
0/,D%0+,D%0D,D%0@,D%0),D%0(,D%
0/,@%0+,@%0D,@%0@,@%0),@%0(,@%
0/,)%0+,)%0D,)%0@,)%0),)%0(,)%
0/,(%0+,(%0D,(%0@,(%0),(%0(,(%
1eprezent2nd rafic %fiura (.D0 matricea în cadrul unui sistem de coordonaterectanulare obţinem un dreptunhi a cărui bază %abscisa0 o constituie mulţimea claselor de
probabilitate, înălţimea %ordonata0 - clasele de ravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea
nivelurilor de risc posibile:
∑=
7
1R
R N
Ae asemenea, cu a$utorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunhi care
considerăm că fiurează un riscH fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel
înc2t prin reuniune să obţinem:
∑=
7
1R
R N
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae ((
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
11/40
.
Fi. (.D. 1eprezentarea rafică a matricei cuplurilor de variabile
9ravitate B probabilitate %mulţimea nivelurilor de risc0:
g B clasă de ravitateH p B clasă de probabilitate
Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele
convenţii:
• atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin
segmente egale, deşi diferenţele între gravitatea evenimentelor de la o clasă la
alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au
determinat, nu sunt egale
• pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu
lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă !""#$ - "%,
tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiuneariscului&
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a
riscului asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea
cuplurilor pe niveluri de risc, aşa cum se e!plică în continuare.
?enţin2nd loica reprezentării prin semente eale a claselor, rezultă că şi curbele
care delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. >n consecinţă, împărţim
diaonala mare a dreptunhiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7
semente eale, prin care se vor trasa curbele.
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae ()
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
12/40
Niel#l 1"(iel -i(i- )e ri! a!!e*$a+il
8imita din dreapta a primului sement este unul dintre punctele prin care se va trasa
curba nivelului (. 8uăm acum în considerare toate cuplurile în care ravitatea intră cu
valoarea ( %linia ( a matricei ?, p0.
>ntr-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă
mai mică de @ zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele
produse neconstituind subiect al prevenirii %nu sunt accidente de muncăH de reulă, sunt
tratate ca incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă,
nu a securităţii0. &uplul limită este cel în care ravitatea are valoarea ( şi probabilitatea
valoarea /.
rasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă av2nd alura curbei de
acceptabilitate stabilită prin &E-'(+*'+ %fiura (.+ a0.
.
Fi. (.+ a rasarea curbelor nivelurilor de risc.
"tabilirea punctelor prin care se trasează curbele de nivelH
curba de nivel ( %risc minim acceptabil0
"uprafaţa care este delimitată de laturile dreptunhiului şi de curba trasată va
reprezenta rafic nivelul ( de risc. oţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale
căror coordonate enerează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe
curbă vor fi consideraţi de nivel ( de risc, respectiv 7 de securitate.
Ain reprezentarea rafică %fiura (.+ a0, rezultă că din matricea ?, p, nivelului ( de
risc îi corespunde submatricea:
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (@
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
13/40
6
p1,M J )6,1()5,1()4,1()3,1()2,1()1,1( şi elementul %), (0.
Niel#l &"/
rasăm curbele pentru nivelurile )-/ paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil
prin punctele care delimitează sementele stabilite pe diaonala dreptunhiului mulţimii
nivelurilor de risc %fiura (.+ b0.
.
Fi. (.+ b rasarea curbelor nivelurilor de risc.
rasarea curbelor pentru nivelurile )-7H
nivel de risc ma!im acceptabil şi critic.
ivelul de risc ( - cuplurile -p: %(, (0 %(, )0 %(, @0 %(, D0 %(, +0 %(, /0 %), (0H
ivelul de risc ) - cuplurile -p: %), )0 %), @0 %), D0 %@, (0 %@, )0 %D, (0H
ivelul de risc @ - cuplurile -p: %), +0 %), /0 %@, @0 %@, D0 %D, )0 %+, (0 %/, (0 %7, (0H
ivelul de risc D - cuplurile -p: %@, +0 %@, /0 %D, @0 %D, D0 %+, )0 %+, @0 %/, )0 %7, )0H
ivelul de risc + - cuplurile -p: %D, +0 %D, /0 %+, D0 %+, +0 %/, @0 %7, @0H
ivelul de risc / - cuplurile -p: %+, /0 %/, D0 %/, +0 %7, D0H
ivelul de risc 7 - cuplurile -p: %/, /0 %7, +0 %7, /0.
&a şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului ( şi de curba imediat superioară
va reprezenta rafic nivelul )H tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile ravitate-
probabilitate enerează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (D
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
14/40
superioară li se alocă nivelul ) de risc.
"imilar se atribuie nivelurile @, D, ..., /.
"uprafaţei delimitate de curba nivelului / şi de cele două laturi superioare ale
dreptunhiului, i se alocă nivelul 7.
Interpret2nd reprezentarea din fiura (.+ b rezultă că fiecărui nivel de risc îi
corespunde cel puţin o submatrice din matricea ?, p:
- nivelul ):
=
=
=
=
(3,2)(3,1)M
(2,4)(2,3)(2,2)M
2
1 p
p3,
4
2 p
p2,
şi elementul %D, (0H
- nivelul @:
=
=
=
=
=
=
(7,1)
(6,1)
(5,1)
M
(3,4)(3,3)M
(2,6)(2,5)M
7
6g
g,1
4
3 p
p3,
6
5 p
p2,
şi elementul %D, )0H
- nivelul D:
M
M
M
M
p
p
p
p
g
g
g
g
3
5
6
4
3
4
5
2
3
2
6
7
3 5 3 6
4 3 4 4
5 2 5 3
6 2
7 2
,
,
,
,
( , ) ( , )
( , ) ( , )
( , ) ( , )
( , )
( , )
=
=
=
=
=
=
=
=
H
- nivelul +:
=
=
=
=
=
=
(7,3)
(6,3)M
(5,5)(5,4)M
(4,6)(4,5)M
7
6g
g,3
5
4 p
p5,
6
5 p
p4,
H
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (+
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
15/40
- nivelul /: (6,5)(6,4)M5
4 p
p6, ==
şi elementele %+, /0, %7, D0H
- nivelul 7: elementul %/, /0 şi submatricea: (7,6)(7,5)M6
5 p
p7, ==
.
Ain relaţia risc-securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel
critic, la care securitatea sistemului este minimă. Aincolo de această limită, securitatea
tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece
ea ar fi echivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Aespre factorii de risc
caracterizaţi prin cuplurile %/, /0, %7, +0, %7, /0 se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu
certitudine la producerea evenimentului e!trem-decesul %pericol iminent0.1elementările normative din ma$oritatea ţărilor nu permit însă atinerea stadiului
critic. Pentru aceasta, în eneral, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite ma!ime
sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată
prin elemente măsurabile, fie interdicţii-factorii la care măsurătorile nu sunt posibile.
ormele respective corespund unui nivel de risc ma!im acceptabil, care diferă de la o ţară la
alta, în funcţie de condiţiile economice şi sociale.
#utorii metodei elaborate în cadrul I..&.A.P.?. ucureşti consideră că pentru ţara
noastră ar fi indicat ca nivelul de risc ma!im acceptabil să corespundă nivelului @, +. #ceastaar însemna în primul r2nd ca autorizarea de funcţionare a aenţilor economici din punct de
vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă să se acorde numai dacă evaluarea riscurilor la
locurile de muncă confirmă nedepăşirea acestui nivel.
Plec2nd de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaborată metoda de
evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, metodă
care va fi prezentată în continuare.
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (/
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
16/40
II. DESCRIEREA METODEI
&.1. S!'* 0i i(ali$a$e
?etoda elaborată în cadrul I..&.A.P.?. ucureşti are ca scop determinarea
cantitativă a nivelului de risc*securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau
întreprindere, pe baza analizei sistematice şi evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională. #plicarea metodei se finalizează cu un document centralizator
%FI=# AE EM#86#1E # 85&686I AE ?6&;0, care cuprinde (iel#l )e ri! lobal pe loc
de muncă.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării proramului de
prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă,
sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.
&.&. Pri(!i*i#l -e$')ei
Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
%loc de muncă0 pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului
pe baza combinaţiei dintre ravitatea şi frecvenţa consecinţei ma!im previzibile.
ivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de
risc.
&.,. U$ili2a$'ri *'$e(ţiali
?etoda poate fi utilizată at2t în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă,
c2t şi în faza de e!ploatare. #plicarea ei necesită însă echipe comple!e formate din
persoane specializate at2t în securitatea muncii, c2t şi în tehnoloia analizată %evaluatori N
tehnoloi0.
>n prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi învederea interării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea
sistemelor de muncă.
>n faza de e!ploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de
securitate şi sănătate în muncă din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:
analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncăH
fundamentarea riuroasă a proramelor de prevenire.
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (7
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
17/40
&.3. E$a*ele -e$')ei
?etoda cuprinde următoarele etape obliatorii:
(. definirea sistemului de analizat %loc de muncă0H
). identificarea factorilor de risc din sistemH
@. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesionalăH
D. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenireH
+. propunerea măsurilor de prevenire.
&.4. I($r#-e($e )e l#!r# #$ili2a$e
Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise
anterior, se realizează utiliz2nd următoarele instrumente de lucru:
(. 8ista de identificare a factorilor de riscH
). 8ista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra oranismului umanH
@. "cala de cotare a ravităţii şi probabilităţii consecinţelorH
D. 9rila de evaluare a riscurilorH
+. "cala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitateH
/. Fişa locului de muncă-document centralizatorH
7. Fişa de măsuri propuse.
&onţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
• Li$a )e i)e($ii!are a a!$'ril'r )e ri! %#ne!a (0 este un formular care cuprinde,
într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele cateorii de factori de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională, rupate după criteriul elementului enerator
din cadrul sistemului de muncă %e!ecutant, sarcină de muncă, mi$loace de producţie şi
mediu de muncă0.
• Li$a )e !'(e!i(ţe *'i+ile ale acţiunii factorilor de risc asupra oranismului uman%#ne!a )0 este un instrument a$utător în aplicarea scalei de cotare a ravităţii
consecinţelor. Ea cuprinde cateoriile de leziuni şi vătămări ale interităţii şi sănătăţii
oranismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-
funcţională a oranismului şi ravitatea minimă-ma!imă enerică a consecinţei.
• S!ala )e !'$are a 5rai$6ţii 0i *r'+a+ili$6ţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra oranismului uman %#ne!a @0 este o rilă de clasificare a consecinţelor în clase
de ravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din rilă referitoare la ravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae ('
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
18/40
medicale de dianostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de
?inisterul "ănătăţii şi ?inisterul ?uncii, "olidarităţii "ociale şi Familiei.
>n ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma e!perimentărilor s-a optat în
forma finală a metodei pentru adaptarea standardului 6niunii Europene, astfel înc2t în locul
intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa ( O frecvenţa evenimentului: o dată la peste ( aniH
- clasa ) O frecvenţa de producere: o dată la + B( aniH
- clasa @ O o dată la )-+ aniH
- clasa D O o dată la (-) aniH
- clasa + O o dată la ( an-( lunăH
- clasa / O o dată la mai puţin de o lună.
• 7rila )e eal#are a ri!#ril'r %#ne!a D0 este de fapt transpunerea sub formă tabelară
a raficului din fiura (.+b prezentată în capitolul precedent. 8iniile din tabel sunt liniile
claselor de ravitate din rafic, iar coloanele-coloanele claselor de probabilitate. Fiecare
căsuţă corespunde c2te unui punct din rafic, de coordonatele , p. &ulorile diferite
marchează secţiunile obţinute în rafic prin trasarea curbelor de nivel.
&u a$utorul rilei se realizează e!primarea efectivă a riscurilor e!istente în sistemul
analizat, sub forma cuplului ravitate-frecvenţă de apariţie.
• S!ala )e 8(!a)rare a (iel#ril'r )e ri!9e!#ri$a$e a muncii %#ne!a +0, construită pebaza rilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului
riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
"cala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea ?, p %capitolul (0, transformate în niveluri,
numerotate de la ( la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la ( pentru nivelul de securitate.
>n zona centrală a formularului sunt prezentate e!plicit elementele din submatricele
delimitate, precum şi elementele sinulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv
toate cuplurile ravitate-probabilitate aferente nivelurilor de risc.
• Fi0a )e eal#are a l'!#l#i )e -#(!6 %#ne!a /0 este documentul centralizator al
tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi*sau îmbolnăvire
profesională. &a urmare, acest formular cuprinde:
o date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia %atelierul0, locul de muncăH
o date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţieH
o componentele enerice ale sistemului de muncăH
o nominalizarea factorilor de risc identificaţiH
o
e!plicarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae (
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
19/40
%descriere, parametri şi caracteristici funcţionale0H
o consecinţa ma!imă previzibilă a acţiunii factorilor de riscH
o clasa de ravitate şi probabilitate previzionatăH
o nivelul de risc.
•
Fi0a )e -6#ri *r'*#e %#ne!a 70 este un formular pentru centralizarea măsurilor deprevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul
securităţii muncii.
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
20/40
III. APLICAREA METODEI
,.1. Pr'!e)#ra )e l#!r#
a. C'($i$#irea e!:i*ei )e a(ali26 0i eal#are
Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi
evaluare. #ceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnoloi, buni
cunoscători ai proceselor de muncă analizate.
>nainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu
metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. Ae asemenea,
este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor
tehnoloice care urmează să fie analizate şi evaluate.
Aupă constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei,se trece la parcurerea etapelor propriu-zise.
+. De!rierea i$e-#l#i )e -#(!6 a(ali2a$
>n această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
• identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnoloic, a operaţiilor de muncă,
maşinile şi utila$ele folosite - parametrii şi caracteristicile funcţionale, uneltele etc.H
• precizarea în mod e!pres a sarcinii de muncă ce-i revine e!ecutantului în sistem %pebaza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod
curent etc.0H
• descrierea condiţiilor de mediu e!istenteH
• precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative
incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii
%fişa tehnoloică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utila$elor, fişa postului pentru e!ecutant,
caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi
instrucţiuni de securitate a muncii0. 5 sursă complementară de informaţii pentru definirea
sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
!. I)e($ii!area a!$'ril'r )e ri! )i( i$e-
>n această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat %respectiv loc de muncă0, în baza listei
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )(
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
21/40
prestabilite %#ne!a (0, ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile
de funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. #ceasta se poate face fie printr-o analiză
verbală cu tehnoloul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care
disfuncţiile accidentoene %sau eneratoare de îmbolnăviri0 sunt cvasievidente, fie prin
aplicarea metodei arborelui de evenimente.
Ae asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model e!perimental sau
prin procesare pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia
loică.
>n cazul factorilor de risc obiectivi %eneraţi de mi$loacele de producţie sau mediul de
muncă0, identificarea lor este relativ uşoară, cunosc2ndu-se parametrii şi caracteristicilefuncţionale ale maşinilor, utila$elor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate sau dispun2ndu-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
1eferitor la e!ecutant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un rad ridicat de
nedeterminare. Pe c2t posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia
în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale reşite,
precum şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale
sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de oparte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a e!ecutantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reuli de
muncă, procedee de lucru reşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă %#ne!a
/0, unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare:
descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor %de
e!emplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, reutate şi dimensiuni, curba &z etc.0.
). Eal#area ri!#ril'r
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează
lista din #ne!a ). 9ravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza rilei din
#ne!a @.
Informaţii importante pentru aprecierea c2t mai e!actă a ravităţii consecinţelor
posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul
de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din #ne!a @.
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae ))
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
22/40
>ncadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de
calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele %zilnic, săptăm2nal, lunar, anual
etc.0. Intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe e!primate prin număr de
evenimente posibile pe an.
1ezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în 9rila de evaluare a
riscurilor %#ne!a D0 şi se înscrie în Fişa locului de muncă %#ne!a /0. &u a$utorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc*securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor
de risc în parte. "e obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea
ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de
factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
ivelul de risc lobal %r 0 pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să
reflecte c2t mai e!act posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare ranulfactorului de risc, care este eal cu nivelul de risc.
>n acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi ranul cel mai mare.
"e elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între e!treme, pe care îl implică
orice medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel ma!im de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc lobal este următoarea:
∑
∑ ⋅
n
1=i
i
n
1=i
ii
r
r
R r
= N
unde:
r este nivelul de risc lobal pe loc de muncăH
r i - ranul factorului de risc 3iCH
1i - nivelul de risc pentru factorul de risc 3iCH
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
ivelul de securitate %"0 pe loc de muncă se identifică pe "cala de încadrare anivelurilor de risc*securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc
şi securitate.
#t2t nivelul de risc lobal, c2t şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de
muncă %#ne!a /0.
>n cazul evaluării unor macrosisteme %sector, secţie, întreprindere0, se calculează
media ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă
analizat din componenţa macrosistemului %locurile de muncă similare se consideră ca un
sinur loc de muncă0, pentru a se obţine nivelul lobal de securitate a muncii pentru
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )@
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
23/40
atelierul* secţia* sectorul sau întreprinderea investiată B ":
∑
∑
=
⋅
=n
1 p
p
n
1= p
sp p
s
r
Nr
N
unde:
r p este ranul locului de muncă 3pC %eal ca valoare cu nivelul de risc al locului0H
n - numărul de locuri de muncă analizateH
sp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă 3pC.
e. S$a+ilirea -6#ril'r )e *ree(ire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului
de muncă analizat, se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform"calei de încadrare a nivelurilor de risc*securitate a muncii în ordinea:
• 7-( dacă se operează cu nivelurile de riscH
• (-7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
Ae asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică enerică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
• măsuri de prevenire intrinsecăH
• măsuri de protecţie colectivăH
• măsuri de protecţie individuală.
?ăsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse %#ne!a 70.
#plicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. #cesta este un
instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
• modul de desfăşurare a analizeiH
• persoanele implicateH
• rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de riscH
• interpretarea rezultatelor evaluăriiH
• fişele de măsuri de prevenire.
,.&. C'()iţii )e a*li!are
Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima
condiţie este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub
aspectul scopului şi elementelor sale. >n acest mod se limitează numărul şi tipul de inter-
relaţionări potenţiale ce urmează să fie investiate şi implicit factorii de risc de luat în
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )D
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
24/40
considerare.
5 altă condiţie deosebit de importantă este e!istenţa unei echipe de evaluare,
comple!ă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi,
tehnoloi, specialişti în eronomie, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător
naturii variate a elementelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc. &onducătorul
echipei trebuie să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de
armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi interării
criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii
muncii.
6n avanta$ al metodei elaborate în cadrul I..&.A.P.?. ucureşti îl constituie faptul că
aplicarea ei nu este limitată de condiţia e!istenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi
utilizată în toate etapele leate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al
acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune,desfăşurarea procesului de muncă.
Aeoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un
sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ
laborioasă. #plicarea ei şi estionarea riscurilor la locurile de muncă pe baza rezultatelor
obţinute necesită personal specializat şi tehnică de calcul.
,.,. C'(i)eraţii *rii() #$ili2area $e:(i!ii )e !al!#l a#$'-a$e 8( a*li!area
-e$')ei 0i 5e$i#(ea !'-*#$eri2a$6 a ri!#ril'r #plicarea practică a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncă este
suficient de laborioasă, ca număr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul
urmăririi mai multor locuri de muncă, pentru a $ustifica folosirea tehnicilor moderne de
prelucrare automată a datelor.
6tilizarea calculatorului este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei,
respectiv:
• procedura de lucru etapizatăH
• e!istenţa unui aloritm de calcul al nivelului de riscH
• tipul de leături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de
risc.
ehnica automată de calcul poate fi aplicată at2t la evaluarea propriu-zisă a riscurilor,
c2t şi la estiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.
a. >n timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două
modalităţi:
• constituirea unor bănci de date privind:
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )+
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
25/40
o durata de viaţă a echipamentelor tehniceH
o timpul de funcţionareH
o numărul de persoane e!puseH
o timpul de e!punereH
o statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şiutilizarea lor pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de
probabilitateH
• calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc lobal pe loc de
muncă, sector de activitate, întreprindere.
b. 9estiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date
complete şi actualizate permanent, cuprinz2nd datele din fişele de risc şi de măsuri pentru
toate locurile de muncă evaluate din unitate.
>n acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimeievaluări situaţia e!actă a riscurilor e!istente, a dimensiunii acestora %nivelurile de risc0, a
măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru
respectivele măsuri.
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )/
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
26/40
ANE;A 1
8I"# AE IAEIFIE # F#&51I851 AE 1I"&
A. E;ECUTANT1. ACŢIUNI 7REŞITE
1.1. E
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
27/40
• prin alunecare.
1.3. C'-#(i!6ri a!!i)e($'5e(e&. OMISIUNI
&.1. O-i$erea #('r '*eraţii
&.&. Ne#$ili2area -i=l'a!el'r )e *r'$e!ţie
B. SARCINA DE MUNCĂ1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU
CERINŢELE DE SECURITATE
1.1. O*eraţii> re5#li> *r'!e)ee 5re0i$e
1.&. A+e(ţa #('r '*eraţii
1.,. Me$')e )e -#(!6 (e!'re*#(26$'are ?#!!ei#(e 5re0i$6 a '*eraţiil'r@&. SARCINA SUB9SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
E;ECUTANTULUI
&.1. S'li!i$are i2i!6
• efort staticH
• poziţii de lucru forţate sau vicioaseH
• efort dinamic.
&.&. S'li!i$are *i:i!6
• ritm de muncă mareH
• decizii dificile în timp scurtH
• operaţii repetitive de ciclu scurt sau e!trem de comple! etc.H
• monotonia muncii.C. MILOACE DE PRODUCŢIE1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Mi0!6ri *eri!#l'ae
1.1.1. Mi0!6ri #(!ţi'(ale ale e!:i*a-e($el'r $e:(i!e
• orane de maşini în mişcareH
• cureri de fluideH
• deplasări ale mi$loacelor de transport etc.
1.1.&. A#$')e!la(06ri a# a#$'+l'!6ri !'($rai()i!a$e ale -i0!6ril'r
#(!ţi'(ale ale e!:i*a-e($el'r $e:(i!e a# ale l#i)el'r
1.1.,. De*la6ri #+ ee!$#l 5rai$aţiei
• alunecareH
• rostoolireH
• rulare pe roţiH
• răsturnareH
• cădere liberăH
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Pae )'
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
28/40
• scurere liberăH
• deversareH
• surpare, prăbuşireH
• scufundare.
1.1.3. De*la6ri #+ ee!$#l *r'*#liei• proiectare de corpuri sau particuleH
• deviere de la traiectoria normalăH
• balansH
• reculH
• şocuri e!cesiveH
• $et, erupţie.
1.&. S#*raeţe a# !'($#r#ri *eri!#l'ae• înţepătoareH
• tăioaseH
• alunecoaseH
• abrasiveH
• adezive.
1.,. Re!i*ie($e #+ *rei#(e
1.3. Vi+raţii e
&.&. Te-*era$#ra !'+'r$6 a '+ie!$el'r a# #*raeţel'r
&.,. Fl6!6ri> la-e,. FACTORI DE RISC ELECTRIC
,.1. C#re($#l ele!$ri!
• atinere directăH
• atinere indirectăH
• tensiune de pas.3. FACTORI DE RISC CIMIC
3.1. S#+$a(ţe $'
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
29/40
3./. S#+$a(ţe -#$a5e(e4. FACTORI DE RISC BIOLO7IC
4.1. C#l$#ri a# *re*ara$e !# -i!r''r5a(i-e
• bacteriiH
• virusuriH
• richeţiH
• spirocheteH
• ciuperciH
• protozoare.
4.&. Pla($e *eri!#l'ae ?e
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
30/40
• ultravioleteH
• microundeH
• de frecvenţă înaltăH
• de frecvenţă medieH
• de frecvenţă $oasăH
• laser.
1.11.&. I'(i2a($e
• alfaH
• betaH
• ama.
1.1&. P'$e(ţial ele!$r'$a$i!
1.1,. Cala-i$6ţi (a$#rale %trăsnet, inundaţie, v2nt, rindină, viscol, alunecări,surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.0
1.13. P#l+eri *(e#-'!'(i'5e(e&. FACTORI DE RISC CIMIC
&.1. 7a2e> a*'ri> aer''li $' 5a2e a# a*'ri i(la-a+ili a# e
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
31/40
ANE;A &
8I " # A E &5 " E& I< E P5 "I I 8E #8E #&
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
32/40
/. #rsură:- termică- chimică
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!7. #mputaţie - - - - - - - - - ! ! ! ! ! ! ! - - - - - !
'. 8eziuni aleoranelor interne
- - ! - ! ! ! ! - - - - - - - - - - ! - ! !
. Electrocutare - - - ! ! ! - - - - - - - - - - - - - - - !(. #sfi!ie - - - - ! ! - - - - - - - - - - - - - - - -
((.Into!icaţie- acută- cronică
-
-
-
-
-
-
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
!
!
!
!
(). Aermatoză - - - ! - - - - - - - - - - - - - - - - - -(@. Pneumoconioză - - - - ! ! - - - - - - - - - - - - - - - -
(D.
>mbolnăvirirespiratoriicroniceprovocate depulberi oraniceşi substanţeto!ice iritante%emfizempulmonar,bronşită etc.0
- - - - ! ! - - - - - - - - - - - - - - - -
(+. #stm bronşic,rinităvasomotorie
- - - - ! ! - - - - - - - - - - - - - - - -
(/.
oli prine!punere latemperaturi înaltesau scăzute %şoc,colaps caloric,deerături0
- - - ! ! ! - - - - - - - - - - - - - - - !
(7.ipoacuzie,surditate depercepţie
- - - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - -
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Page 33
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
33/40
( ) @ D + / 7 ' ( (( () (@ (D (+ (/ (7 (' ( ) )( )) )@('. &ecitate - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -
(.umori maline,cancerprofesional
! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !
).
#rtroze cronice,periartrite,stiloidite,osteocondilite,bursite,epicondilite,
discopatii
- - - - - - - - ! ! ! ! ! ! ! - - - - - - !
)(. oala de vibraţii - - - - - ! - - - - - - - - - - - - ! - ! -)). romboflebită - - - - - - - - - ! ! ! ! ! ! - - - - - - !
)@.8arinite cronice,noduliic2ntăreţilor
- - - - ! - - - - - - - - - - - - - - - - -
)D.
#stenopatieacomodativă,aravareamiopiei e!istente
- - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -
)+. &ataracta - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -
)/.&on$uctivite şiQeratocon$unctivite
- - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -
)7. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - - -)'. oala de iradiere ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !
).
>mbolnăviridatoratecompresiunilor şidecompresiunilor
- - - - - - - - - - - - - - - - - ! - - - -
@. oli infecţioase şiparazitare ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !
@(. evroze decoordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ! -
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Page 34
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
34/40
( ) @ D + / 7 ' ( (( () (@ (D (+ (/ (7 (' ( ) )( )) )@
@).
"indromcerebroastenic şitulburări determorelare%datorită undelorelectromaneticede înaltăfrecvenţă0
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ! -
@@. #fecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ! -@D. #lte consecinţe
S#ra ?inisterul "ănătăţii şi ?inisterul ?uncii, "olidarităţii "ociale şi Familiei
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Page 35
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
35/40
ANE;A ,
"# AE &5#1E # 91#MI;
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
36/40
CLASE DE PROBABILITATE1 & , 3 4
E;TREM DERAR
FOARTERAR RAR
PUŢINFRECVEN
T
FRECVENT
FOARTE
FRECVENT
CLASEDE7RAVITATE
CONSECINŢE PH 1% a(i
4 a(i P
1% a(i
& a(i P
4 a(i
1 a( P
& a(i
1 l#(6 P
1 a(
P 1 l#(6
/ MA;IME)e!e ?/> 1@ ?/> &@ ?/> ,@ ?/> 3@ ?/> 4@ ?/> @
FOARTE7RAVE
i(ali)i$a$e 5r. I
?> 1@ ?> &@ ?> ,@ ?> 3@ ?> 4@ ?> @
4 7RAVE i(ali)i$a$e 5r. II
?4> 1@ ?4> &@ ?4> ,@ ?4> 3@ ?4> 4@ ?4> @
3 MARI i(ali)i$a$e 5r. III
?3> 1@ ?3> &@ ?3> ,@ ?3> 3@ ?3> 4@ ?3> @
, MEDII ITM34J1%2ile
?,> 1@ ?,> &@ ?,> ,@ ?,> 3@ ?,> 4@ ?,> @
& MICI ITM ,J342ile
?&> 1@ ?&> &@ ?&> ,@ ?&> 3@ ?&> 4@ ?&> @
1 NE7LIABILE ?1> 1@ ?1> &@ ?1> ,@ ?1> 3@ ?1> 4@ ?1> @
ANE;A 4
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Page 37
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
37/40
"# AE >A1#1E # IME861I851 AE 1I"&*"E&61I#E
NIVEL DE RISC CUPLUL 7RAVITATE "
PROBABILITATE
NIVEL DE SECURITATE
1 MINIM %(, (0 %(, )0 %(, @0 %(, D0 %(, +0 %(, /0 %),
(0
/ MA;IM
& FOARTE
MIC
%), )0 %), @0 %), D0 %@, (0 %@, )0 %D, (0 FOARTE MARE
, MIC %), +0 %), /0 %@, @0 %@, D0 %D, )0 %+, (0 %/,
(0 %7, (0
4 MARE
3 MEDIU %@, +0 %@, /0 %D, @0 %D, D0 %+, )0 %+, @0 %/,
)0 %7, )0
3 MEDIU
4 MARE %D, +0 %D, /0 %+, D0 %+, +0 %/, @0 %7, @0 , MIC
FOARTE
MARE
%+, /0 %/, D0 %/, +0 %7, D0 & FOARTE MIC
/ MA;IM %/, /0 %7, +0 %7, /0 1 MINIM
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Page 38
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
38/40
ANE;A
FI=# AE EM#86#1E # 85&686I AE ?6&;
UNITATEA KKKKKKK...
FIŞA DE EVALUARE A
LOCULUI DE MUNCĂ
NUMĂR PERSOANE E;PUSEKK..SECŢIAKKKKKKKKK.. DURATA E;PUNERIIKKKKKK.LOCUL DE MUNCĂKKKK ECIPA DE EVALUAREKKKKK
COMPONENTA
SISTEMULUI DE
MUNCĂ
FACTORI DE RISC
IDENTIFICAŢI
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A
FACTORILOR DE RISC
?)e!riere> *ara-e$ri@
CONSE"CINŢA
MA;IMĂ
PREVI"
ZIBILĂ
CLASA
DE
7RAVI"
TATE
CLASA
DE PROBA"
BILITATE
NIVEL
DE
RISC
% 1 & , 3 4
G
ANE;A /
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Page 39
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
39/40
FI=; AE ?;"61I P15P6"E
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE
Nr.
!r$.
LOC DE MUNCĂ9
FACTOR DE RISC
NIVEL
DE
RISC
MĂSURA PROPUSĂ
N'-i(ali2area -6#rii C'-*e$e(ţe9r6*#()eri Ter-e(e
% 1 & , 3 4
Intocmit de ".&. I"16& &5"68I9 ".1.8. Page 40
-
8/16/2019 3. Introducere_prezentarea Metodei
40/40
ANE;A
51AIE# IE1#1I&; # ?;"61I851 AE P1EMEI1E
MĂSURI PRIMARE ?-6#ri )e 'r)i(#l 8($i@
RISC OMELIMINAREA RISCURILOR?;"61I8E 1E6IE "; #&