Download - 30 Subiecte Semestrul 2 Anul 1
APLICATII ANUL I 2014
STAGIU EXPERTI CONTABILI
Semestrul al II-lea
GRUIA GHE. SIMONA
GRUPA A-I
1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.
SC Inedit Trans Auto SRL s-a constituit sub forma unei societati cu raspundere limitata cu
un capital subscris de 16.800 lei divizat în 11.200 parti sociale, a 1,5 lei/ parte sociala. La
înfiintare s-a depus la banca contravaloarea a 4.800 parti sociale si s-au adus aporturi în natura
sub forma unui depozit evaluat la suma de 4.800 lei, pentru care s-au acordat 3.200 parti sociale.
Restul capitalului s-a depus în contul bancar în termen de 12 luni de la înfiintare.
a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:
456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris 16.800
Privind capitalul" nevarsat"
b) varsarea capitalului:
% = 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul" 12.000
5121 "Conturi la banci în lei" 7.200
212 "Constructii" 4.800
c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 12.000
d) varsarea ulterioara a capitalului:
5121 "Conturi la banci în lei"= 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 4.800
e) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 4.800
Administratorul societatii, care este si asociat unic hotaraste majorarea capitalului social
prin emisiunea unui pachet de 5.000 parti sociale cu valoare nominala de 1,5 lei, care se vor
achita ulterior în numerar.
a) subscrierea partilor sociale: 5.000 * 1,5 = 7.500
456"Decontari cu asociatii = 1011"Capital subscris nevarsat" 7.500
privind capitalul"
b) efectuarea varsamintelor de catre asociat:
5311 "Conturi la banci în lei" = 456 "Decontari cu asociatii 7.500
privind capitalul"
c) trecerea capitalului subscris nevarsat:
1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 7.500
Majorarea capitalului social prin aporturi în natura.
Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin acceptarea unui aport în natura
concretizat într-un utilaj evaluat la 2.000 lei.
a) subscrierea aportului în natura:
456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris nevarsat" 2.000
privind capitalul"
b) intrarea în patrimoniu a aportului subscris:
2133 "Mijloace de transport" = 456 "Decontari cu asociatii 2.000
privind capitalul"
c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 2.000
Majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve
Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve de
1.000 lei.
105 "Rezerve din reevaluare"= 1012 "Capital subscris varsat" 1.000
Majorarea capitalului social prin încorporarea profitului.
Administratorul hotaraste încorporarea profitului reportat în suma de 151.352 lei.
117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat" 151.352
2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
A. Diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei pierderi.
Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 178.602 lei în vederea acoperirii unei pierderi
reportate din exercitiile precedente.
1012 "Capital subscris varsat" = 117 "Rezultatul reportat" 178.602
B. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de partlori sociale, care ulterior vor fi
anulate.
În vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.500 parti sociale
cu pretul de 4,5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a actiunilor este de 5
lei.
a) rascumpararea partilor sociale:
502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci în lei" 6.750
b) anularea partilor sociale rascumparate:
1012 "Capital subscris varsat" = % 7.500
502 "Actiuni proprii" 6.750
768 "Alte venituri financiare" 750
C. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de numerar:
În vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.000 parti sociale
cu pretul de 1,8 lei bucata, pe care, ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a partilor sociale este
de 1,5 lei.
a) achizitionarea partilor sociale:
502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci în lei" 1.800
b) anularea partilor sociale rascumparate:
% = 502 "Actiuni proprii" 1.800
1012 "Capital subscris varsat" 1.500
668 "Alte cheltuieli financiare" 500
D. Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat:
Un asociat se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului social în suma de
2.000 lei.
a) suma achitata asociatului care se retrage:
456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" = 5311 "Conturi la banci în lei" 2.000
b) înregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind
diminuarea capitalului social:
1012 "Capital subscris varsat" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 2.000
3. Studiu de caz privind evaluarea capitalului.
Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:
a) Valoarea nominala
La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 7.000 lei, care este divizat in 70 de parti sociale.
Valoarea nominala a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale, respective: 7.000/70 = 10 lei / parte sociala
b) Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare cumparare a titlurilor care se stabileste prin negociere la bursa de valori. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori:
- marimea dividendelor asteptate de catre actionari;
- stabilitatea financiara a entitatii;
- situatia generala a pietei de capital;
- rata dobanzilor,etc.
Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale(PE). Pretul de emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.
c) Valoarea financiara (VF)
Pentru o actiune s-a primit un dividend de 50 lei, iar rata medie a dobanzii este de 20%. Valoarea financiara a actiunii este :
VF=Valoare divident/ Rata dobanzii 50/0.2 = 250 lei
Suma de 250 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 20% pentru a obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 50 lei.
d) Valoarea de randament (VR)
VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve):rata medie a dobanzii.
Dividendul pe actiune este de 50 lei,partea din profit incorporata in rezerve este de 5 lei /actiune, iar rata dobanzii este de 20% pe an.
Valoarea de randament este VR=(Divident pe actune+Profit pe actiune)/Rata Dobazzii = (50+5) : 20/100 = 275 lei
e) Valoarea contabila (VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si numarul de titluri VC=ANC/NA
Activul net contabil = Activ real – Datorii
Activ Suma Capitaluri proprii + Datorii SumaImobilizari corporale 5.000 Capitalul social(500 actiuni) 5.000Stocuri 400 Rezerve 500Creante 200 Profit 1.000Disponibilitati 1.500 Furnizori 300 Credite bancare 300
Total 7.100 Total 7.100
Valoarea nominala 5.000:500 = 10 lei
Activul net contabil = 7.100 – 600 = 6.500
Valoarea contabila = 6.500/500 = 13 lei
4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
O societate decide sa amortizeze 10% din capitalul social in valoare de 10.000 lei, astfel avand profit de 600 lei si rezerve de 400 lei.
106
Rezerve
456
Decontari cu asociatii privind capitalul
social
400 lei
117
Rezultatul reportat
456
Decontari cu asociatii privind capitalul
social
600 lei
456
Decontari cu asociatii privind capitalul
social
5121
Banca lei1.000 lei
Sau
1012
Capital varsat
456
Decontari cu asociatii privind capitalul
social
1.000 lei
106
Rezerve
10121
Capital amortizat400 lei
117
Rezultatul reportat
10121
Capital amortizat600 lei
1012
Capital varsat
10121
Capital amortizat9.000 lei
456
Decontari cu asociatii privind capitalul
social
5121
Banca lei1.000 lei
5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
In exercitiul financiar 2006 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 9.000 lei, tinându-se
seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului
este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si morale)
este de 2.000 lei.
În exercitiul financiar 2007, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 4.000 lei,
amortizarea calculata între cele doua reevaluari fiind de 1.500 lei.
a) Înregistrari contabile în exercitiul 2006:
valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 8.000 - 2.000 =
6.000 lei
rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 9.000 - 6.000 =
3.000 lei
2131 = 105 3.000
valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/
valoarea contabila neta) = 8.000 * (9.000/ 6.000) = 12.000 lei
amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila
neta) = 2.000 * (9.000/ 6.000) = 3.000 lei
diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.000 - 2.000 =
1.000 lei
2131 = 2813 1.000
b) Înregistrari contabile în exercitiul 2007:
valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 12000 - (3000 +
1500) = 7.500 lei
rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 4.000 - 7.500 = -
3.500 lei
valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/
valoarea contabila neta) = 12.000 * (4.000/ 7.500) = 6.400 lei
amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila
neta) = 4.500 * (4.000/ 7.500) = 2.400 lei
diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 2.400 - 4.500 = -
2.100 lei
În acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, întrucât valoarea justa stabilita
prin reevaluare este mai mica decât valoarea contabila neta cu 3.500 lei. Acest minus din
reevaluare va fi acoperit partial din plusul din reevaluare va fi acoperit partial din plusul din
reevaluare stabilit la data de 31.10. 2006 (3.000 lei), iar diferenta ramasa neacoperita se
înregistreaza ca o cheltuiala (5.000 lei):
% = 2131 5.600
105 3.000
6588 500
2813 2.100
SC Inedit Trans Auto SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase
din evideta contabila de la sfârsitul exercitiului financiar:
capital social: 16.800 lei;
venituri obtinute: 1.448.217 lei;
cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.
a) Se calculeaza:
profitul brut: 142.175 lei;
rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei.
b) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:
129 = 1061 7.109
Rezerve pentru actiuni proprii
Administratorul hotaraste rascumpararea a 500 parti sociale. Dobândirea acestora se face cu
plata în numerar, la pretul de 2 lei/ parte sociala. Sursa de procurare a partilor sociale este
profitul distribuibil asociatilor. În exercitiul urmator, partile sociale se revând în numerar la
pretul de 2,5 lei/ parte social.
a) Rascumpararea în numerar a partilor sociale: 500 * 2 = 1.000 lei
502 = 5311 1.000
b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, în suma egala cu
valoarea partilor sociale rascumparate:
129 = 1062 1.000
c) Vânzarea în numerar a partilor sociale:
5311 = % 1.250
502 1.000
7642 250
d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul
reportat:
1062 = 117 1.000
Rezerve statutare sau contractuale
Se înregistreaza în contabilitate urmatoarele operatiuni:
a) Se constituie din profitul net al exercitiul curent rezerve statutare în suma de 100 lei:
129 = 1063 100
b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare în suma de 200 lei:
117 = 1063 200
c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent în suma
de 400 lei:
1063 = 121 400
d) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi reportate în suma de 500 lei:
1063 = 121 500
e) Se majoreaza capitalul social prin încorporarea de rezerve statutare în suma de 600 lei:
1063 = 1012 600
446 = 5121 30
Alte rezerve
a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve în suma de 100 lei:
129 = 1068 100
b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve în suma de 200 lei:
117 = 1068 200
c) Se transfera la alte rezerve prime de emisiune în valoare de 1.000 lei:
1041 = 1068 1.000
d) Se încorporeaza în alte rezerve, rezerve din reevaluare în valoare de 500 lei:
105 = 1068 500
e) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent în suma de
400 lei:
1068 = 121 400
f) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi reportate în suma de 500 lei:
1068 = 121 500
g) Se majoreaza capitalul social prin încorporarea altor rezerve în suma de 600 lei:
1068 = 1012 600
6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.
Presupunem ca societatea a obtinut un profit de 10.000 de lei si are un capital social de 200 de lei.Rezerva legala de constituit va fi 20% x capitalul social = 40 de lei.inregistrari contabile:
129 = 1061 40 lei"Repartizarea profitului" "Rezerva legala"
in balanta, la 31 decembrie, si in bilant vor aparea:121 - sold creditor = 10.000 lei129 - sold debitor = 40 lei1061 - sold creditor = 40 leiLa inceputul anului urmator, societatea va inregistra:
121 = 129 40 lei "Profit sau pierdere" "Repartizarea profitului"
121 = 117 9.960 lei "Profit sau pierdere" "Rezultatul reportat"
7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.
a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent în suma de 100 lei:
129 = 117 100
b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta în suma de 80 lei:
1061 = 117 80
c) Se reporteaza profitul net realizat în exercitiul precedent, care nu a fost înca repartizat de
1.200 lei :
121 = 117 1.200
d) Se reporteaza pierderea contabila realizata în exercitiul precedent de 50 lei:
117 = 121 50
e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare în suma de 300 lei:
117 = 1063 300
Profitul reportat
Se încorporeaza în capital social o parte din profitul reportat în suma de 500 lei:
117 = 1012 500
8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.
Se constituie o societate comerciala cu raspundere limitata (SRL) al carei capital social subscris este de 200.000 lei (impartit in 200 de parti sociale fiecare avand valoare nominala de 1.000 lei). La infiintare (inmatricularea la Registrul Comertului) se varsa in numerar prin depunere in conturi bancare contravaloarea a 150 de parti sociale si se aporteaza in natura o cladire evaluata la 50.000 lei pentru care se atribuie aportorului 50 de parti sociale.
Inregistrarea subscrierii capitalului social 456 = 1011 200.000Inregistrarea aporturilor efective, inainte de inmatricularea societatii la Registrul Comertului
%
5121
212
= 456 200.000
150.000
50.000Regularizarea conturilor de capitaluri 1011 = 1012 200.000
Adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea unui nou pachet de 20.000 de actiuni avand valoarea nominala de 10 lei/actiune care se vand la valoarea de emisiune de 13 lei/actiune cu incasare in contul bancar. Ulterior, prima de emisiune se incorporeaza la rezerve.
Inregistrarea subscrierii noilor actiuni (prima de emisiune/actiune = 13 lei – 10 lei)
456 = %
1011
1041
260.000
200.000
60.000Incasarea contravalorii actiunilor emise 5121 = 456 260.000Regularizarea conturilor de capitaluri 1011 = 1012 200.000
Incorporarea la alte rezerve a primei de emisiune 1041 = 1068 60.000
9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
O firma se afla la sfarsitul exercitiului financiar 2011 in litigiu cu un tert pentru suma de 4.000 lei, reprezentand daune pretinse de acesta din urma. Conform oficiului juridic probabilitatea de a pierde procesul este de 70%. In exercitiul financiar 2012 litigiul este pierdut pentru suma de 3.000 lei, care se achita prin banca.
a) Constituirea provizionului pentru litigii la sfarsitul anului 2011
6812
“Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”
=1511
“Provizioane pentru litigii”4.000
b) Inregistrarea platii daunelor in exercitiul 2012
6581
“Despagubiri, amenzi si penalitati”=
5121
“Conturi la banci in lei”3.000
c) Anularea provizionului in 2012
1511
“Provizioane pentru litigii”=
7812
“Venituri din provizioane”
10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.
Întreprinderea "TITAN" S.A. emite la 1.01.N 1.000 obligatiuni, dobânda 13%, valoarea
nominala 1.000 lei, pretul de emisiune 990 lei, durata de rambursare 10 ani.
a) subscrierea împrumutului sub forma obligatiunilor emise si distribuite:
990 000 lei 461 = 161 10 000 000 lei
Debitori diversi Împrumuturi din emisiuni
de obligatiuni
10 000 lei 169Prime privind rambursarea obligatiunilor
b) varsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris:
990 000 lei 512 = 461 990 000 lei
Conturi curente la banci Debitori diversi
c) plata anuala a dobânzilor se înregistreaza:
130 000 lei 666 = 512 130 000 lei
Cheltuieli privind dobânzile Conturi curente la banci
Dobânda = 1.000.000 × 13%= 130.000 lei
În cazul în care dobânda datorata anual nu a devenit exigibila pâna la închiderea exercitiului financiar, se înregistreaza:
130 000 lei 666 = 1681 130 000 lei
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor
din emisiunea de obligatiuni
La începutul exercitiului urmator se storneaza formula pentru a se evita imputarea incorecta a dobânzilor asupra cheltuielilor:
130 000 lei 1681 = 666 130 000 lei
11. Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.
O firma primeste in contul de disponibil un credit bancar in suma de 100.000 lei. Rambursarea imprumutului se face incepand cu luna a X-a de la contractare si pana in luna a XIV-a, in transe egale.
Dobanda anuala este de 40% si se plateste concomitent cu plata celor 5 transe prin care se asigura rambursarea imprumutului. Dobanda se inregistreaza lunar.
Dobanda datorata pentru luna 1 (D) = (Suma imprumutata (Si), rata dobanzii 1/12)
= 100.000 ·40% · 1/12 = 3.333 lei
Dobanda este aceeasi pana in luna 10, inregistrarea dobanzii se efectueaza pana in luna a 10-a, inclusiv.
Dobanda datorata pentru luna 11 Dobanda = Imprumutul ramas · 40% · 1/12 =
= 80.000 · 40% · 1/12 = 2.667 (lei).
Dobanda datorata pentru luna 12 Dobanda = 60.000 · 40% · 1/12 = 2.000 lei
Dobanda datorata pentru luna 13 Dobanda = 40.000 · 40% · 1/12 = 1.333 lei
Dobanda datorata pentru luna 14 Dobanda = 20.000 · 40% · 1/12 = 667 lei
a) Inregistrarea primiri imprumutului
5121
“Conturi la banci in lei”=
1621
“Credite bancare pe termen lung”100.000
b) Inregistrarea dobanzii datorate aferente lunii 1. (x10)
666
“Cheltuieli privind dobanzile”=
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”
3.333
c) In luna 10, rambursarea primei parti a imprumutului
1621
“Credite bancare pe termen lung”=
5121
“Conturi la banci in lei”20.000
d) Plata dobanzii.
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung””
=5121
“Conturi la banci in lei”33.330
e) In luna a 11-a se ramburseaza a doua parte a imprumutului:
1621
“Credite bancare pe termen lung”=
5121
“Conturi la banci in lei”20.000
f) Inregistrarea si plata dobanzii
666
“Cheltuieli privind dobanzile”=
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”
2.667
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung””
=5121
“Conturi la banci in lei”2.667
g) In luna a 12-a se ramburseaza cea de-a treia parte a imprumutului primit
1621
“Credite bancare pe termen lung”=
5121
“Conturi la banci in lei”20.000
h) Inregistrarea si plata dobanzii
666
“Cheltuieli privind dobanzile”=
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”
2.000
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung””
=
5121
“Conturi la banci in lei” 2.000
i) In luna a 13-a se ramburseaza a patra parte a imprumutului primit
1621
“Credite bancare pe termen lung”=
5121
“Conturi la banci in lei”20.000
j) Inregistrarea si plata dobanzii
666 = 1682
“Cheltuieli privind dobanzile”“Dobanzi aferente creditelor bancare pe
termen lung”1.333
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung””
=5121
“Conturi la banci in lei”1.333
k) In luna a 14-a, rambursarea celei de-a cincia parti a imprumutului
1621
“Credite bancare pe termen lung”=
5121
“Conturi la banci in lei”20.000
l) Inregistrarea si plata dobanzii
666
“Cheltuieli privind dobanzile”=
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”
667
1682
“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung””
=5121
“Conturi la banci in lei”667
12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.
Avem mai multe conditii pe care le vom analiza astfel incat inregistrarile contabile sa fie corecte in ceea priveste un leasing financiar. Pentru a identifica la ce curs valutar se calculeaza valoarea de intrare in contabilitate pentru un autoturism (valoare autoturism 44.900 eur + TVA) achizitionat in leasing, sunt furnizate urmatoarele date:
- contract leasing incheiat in data de 09.01.14 – curs BNR 4.4979,
– plata avans 11.225 eur in 10.01.14 = factura avans emisa in 13.01.14 la curs 4.545;
– in 24.01.14 sunt facturate dif. curs dintre valoare factura emisa de furnizor catre societatea de leasing (la curs 4.5724) si suma platita de societatea de leasing la curs BNR din data platii pentru valoarea integrala contract.
– tot in 24.01.14 avem prima factura rata 1 leasing, iar pe factura apar cursurile 4.5754.5724, pozitia 1
– rata pe factura 857.36 eur este calculata la curs 4.575 (din care diferente curs 2.23 ron – calculata: val. rata eur X (4.5724 -4.575) ).
Inregistrarile contabile efectuate pentru derularea unui contract de leasing financiar sunt standard, indiferent de faptul ca valoarea reziduala nu este sau este inclusa, total sau partial in valoarea ratei lunare de leasing. Structura ratelor de leasing este stabilita prin contractul de leasing care ar trebui sa tina cont de prevederile OG 51/1997, republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing. Prin art. 2 al acest act normativ, este reglementata semnificatia urmatoarelor notiuni:
- valoare de intrare = valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;- valoare totala = valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala;- valoare reziduala = valoarea la care, dupa achitarea de catre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator. Valoarea reziduala este stabilita de partile contractante;– rata de leasing = cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing, care se stabileste pe baza ratei dobanzii convenite prin acordul partilor in cazul unui contract de leasing financiar.
Astfel, preluarea unui bun in baza unui contract de leasing se inregistreaza din punct de vedere contabil prin formula (la cursul istoric de 4.5724 lei / EUR):
2133 “Mijloace de transport” = 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate”
44.900 EUR * 4.5724 lei/EUR
Suma inregistrata in creditul contului 167 reprezinta valoarea totala a bunului preluat in leasing financiar (avans + rate + valoare reziduala).
Plata avansului pe 10.01.2014:409 “Furnizori debitori” = 5121 “Conturi la banci in lei” 11.225 EUR * 4.5290 lei / EUR
Inregistrarea facturii de avans cu data de 13.01.2014 se efectueaza prin formula (11.225 EUR * 4.545 lei / EUR): % = 404 167 “Furnizori de imobilizari”
″Alte imprumuturi si datorii asimilate” 4426
″TVA deductibila”
si, concomitent, daca este cazul, limitarea dreptului de deducere a TVA cu 50% sau cu 100%: 635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4426″TVA deductibila” taxe”
Alocare avans platit:
404 “Furnizori de imobilizari” = % 409 “Furnizori debitori” 765 “Venituri din diferente de curs valutar”
Inregistrarea facturii de diferenta de curs dintre valoare factura emisa de furnizor catre societatea de leasing (la curs 4.5724) si suma platita de societatea de leasing la curs bnr din data platii pt. val. integrala contract: % = 404 “Furnizori de imobilizari” 668 “Alte cheltuieli financiare” 4426 “TVA deductibila”
Inregistrarea facturii cuprinzand rata scadenta si dobanda aferenta se efectueaza prin formula:
% = 404 “Furnizori de imobilizari”
167″Alte imprumuturi si datorii asimilate” 857.36 EUR * 4.5724 lei / EUR668 “Alte cheltuieli financiare” 857.36 * (4.575 – 4.5724)
666″Cheltuieli privind dobanzile” 4426″TVA deductibila”
si, concomitent, daca este cazul, limitarea dreptului de deducere a TVA cu 50% sau cu 100%:
635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4426″TVA deductibila” taxe”
13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.
Pentru leasingul operational, conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009, bunurile sunt supuse amortizarii de catre locator, pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia, iar in contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing operational sunt evidentiate in conturi de evidenta din afara bilantului, sumele platite sau de platit inregistrandu-se in contabilitatea locatarului ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere,
conform contabilitatii de angajamente. Considerarea sumelor platite drept cheltuiala deductibila este in functie de categoria autovehiculului, precum si daca acesta este utilizat in mod exclusiv in scopul activitatii economice a entitatii.
O societate incheie un contract de leasing operational pe o perioada de 3 ani pentru un autovehicul.Valoarea contractului de leasing operational este de 100.000 lei fara TVA. Rata lunara de leasing este de 2.500 lei fara TVA. Daca la finalul perioadei de leasing societatea doreste sa achizitioneze mijlocul de transport auto, va trebui sa achite o valoare reziduala de 10.000 lei fara TVA.in acelasi mod se inregistreaza toate facturile primite de la locator pana la incheierea contractului de leasing operational.
La sfarsitul perioadei de leasing, societatea isi exprima optiunea de a cumpara mijlocul de transport la valoarea reziduala stabilita in contract, transferandu-se dreptul de proprietate.
8036 100.000 lei"Redevente, locatii de gestiune si alte datorii asimilate"- inregistrarea in gestiune a mijlocului de transport in regim de leasing operational (valoarea ratelor de leasing):
% = 401 3.100 lei612 "Furnizori" 2.500 lei4426"TVA deductibila"
Diminuarea valorii totale a ratelor de leasing cu sumele facturate:
8036 2.500 lei"Redevente, locatii de gestiune si alte datorii asimilate"
Diminuarea valorii totale a ratelor de leasing cu sumele facturate:
8036 2.500 lei"Redevente, locatii de gestiune si alte datorii asimilate"
Plata facturii emise de locator: 401 = 5121 3.100 lei"Furnizori" "Conturi in lei la banci"
In acelasi mod se inregistreaza toate facturile primite de la locator pana la incheierea contractului de leasing operational. La sfarsitul perioadei de leasing, societatea isi exprima optiunea de a cumpara mijlocul de transport la valoarea reziduala stabilita in contract, transferandu-se dreptul de proprietate.
Inregistrarea transferului dreptului de proprietate:
% = 401 12.400 lei 2133 "Furnizori" 10.000 lei"Mijloace de transport" 4426 2.400 lei"TVA deductibila" Plata facturii emise de locator pentru valoarea reziduala:
401 = 5121 12.400 lei"Furnizori" "Conturi in lei la banci"
Daca autoturismul care face obiectul contractului de leasing nu este utilizat pentru activitatile exceptate, prezentate mai sus, societatea nu are dreptul sa deduca TVA aferenta valorii reziduale a autoturismului. in schimb, in cazul in care autoturismul nu este utilizat pentru activitatile exceptate, societatea va limita dreptul de deducere a TVA aferente valorii reziduale facturate de societatea de leasing prin formula contabila:
635 = 4426"Cheltuieli cu alte impozite, taxe "TVA deductibila"
si varsaminte asimilate"
Dat fiind faptul ca societatea a dedus TVA aferenta valorii reziduale, se va efectua o regularizare a taxei deduse initial fie prin inregistrarea contabila:
635 "Alte impozite si taxe"= 4426 "TVA deductibila", fie prin inregistrarea contabila:
4426 "TVA deductibila" = 635 "Alte impozite si taxe" (cu semnul minus).
14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
O firma realizeaza cu forte proprii un proiect de inginerie tehnologica, efectuandu-se in acest scop urmatoarele cheltuieli in prima luna: cheltuieli cu materialele consumabile: 15.000 lei;
cheltuieli cu salariile: 10.000 lei. (Pentru simplificare se va face abstractie de cheltuielile cu asigurarile sociale.)
In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in valoare de 5.000 lei. Amortizarea proiectului se face in 2 ani. Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatiuni, inclusiv amortizarea lunara a cheltuielilor de cercetare si scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate.
a) Consumul de materiale consumabile in prima luna:
602
“Cheltuieli cu materialele consumabil”=
302
“Materiale consumabile”15.000
b) Cheltuieli cu salariile brute
641
„Cheltuieli cu salariile personalului”=
421
“Personal – salarii datorate”10.000
c) Inregistrarea productiei in curs in prima luna
233
„Imobilizari necorporale in curs de executie”
=
721
“Venituri din productia de imobilizari necorporale”
25.000
d) Consumul de materiale in luna a doua
602
“Cheltuieli cu materialele consumabil”=
302
“Materiale consumabile”5.000
e)Finalizarea lucrarilor de dezvoltare
203
“Cheltuieli de dezvoltare”= % 30.000
721
“Venituri din productia de imobilizari necorporale”
5.000
233 25.000
„Imobilizari necorporale in curs de executie”
f) Amortizarea lunara a cheltuielilor de dezvoltare
6811
“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”
=
2803
“Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”
1.250
g) Scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate
2803
“Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”=
203
“Cheltuieli de dezvoltare”30.000
15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.
Se primeste in concesiune un teren pentru o perioada de 20 de ani, valoarea concesionarii fiind de 400.000 lei.
Redeventa anuala se achita cu ordin de plata. Dupa expirarea contractului, se scoate din evidenta concesiunea complet amortizata.
a) Inregistrarea concesiunii:
205
“Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare”
=
167
„Alte imprumuturi si datorii asimilate”
400.000
b) Plata redeventelor anuale (400.000: 20):
167
„Alte imprumuturi si datorii asimilate”=
5121
„Conturi la banci in lei”20.000
c) Amortizarea anuala (400.000 : 20)
6811
„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”
=
2805
„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale, drepturilor si activelor similare”
20.000
d) Scoaterea din evidenta a concesiunii amortizate
2805
„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare”
=
205
“Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active
similare”
400.000
16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.
O firma a achizitionat la data de 28.12.2010 un utilaj in valoare de 4.800 lei. Durata de utilizare economica a fost stabilita la 4 ani. Societatea opteaza pentru metoda:
a) liniara; b) accelerata de amortizare; c) degresiva
Planul de amortizare pentru cele trei metode:
Anul
a) Metoda liniara b) Metoda accelerata
c)M
etoda degresiva (ADl)
V.i.
Am/an
Am cum
Val ramasa
V.i.
Am/an
Am cum
Val ramasa
Val Am/an
Am cum
Val ramasa
de amort
2011
4.8
1.2 1.2
3.6 4.8
2.4 2.4
2.4 4.8 1.8 1.8 3
2012
4.8
1.2 2.4
2.4 4.8
800 3.2
1.6 3 1.125
2.925
1.875
2013
4.8
1.2 3.6
1.2 4.8
800 4 800 1.875
937,5
3.862,5
937,5
2014
4.8
1.2 4.8
0 4.8
800 4.8
0 1875
937,5
4.8 0
La inceputul exercitiului 2010, intreprinderea ALFA a achizitionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 24%. Se estimeaza o durata de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La sfarsitul exercitiului 2010 exista indicii ca echipamentul si-a pierdut din valoare. Valoarea justa a echipamentului la data bilantului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se asteapta a fi obtinute din utilizarea echipamentului pe durata ramasa de utilizare este prezentata mai jos (rata de actualizare este de 15%):
Ani 2011
2012
2013
2014
Valoarea de
utilitate
Flux net 55 175 150 80 Factor de actualizare
(rata de 15%)
0,870
0,756
0,658
0,572
Flux net actualizat
47.85
132.3
98.7
45.76
324.61
La sfarsitul exercitiului 2011, valoarea justa minus costurile de cesiune este estimata la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.
a) achizitia echipamentului:
% =404
“Furnizori de imobilizari”620.000
2131
“Echipamente tehnologice”500.000
4426
„TVA deductibila”120.000
b) inregistrarea amortizarii echipamentului 2010:
6811
„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”
=
2813
“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”
100.000
c) la sfarsitul exercitiului 2010 se efectueaza testul de depreciere:
Valoarea contabila neta = 500.000 – 100.000 = 400.000 lei
Valoarea recuperabila = max (valoarea justa minus costul de cesiune; valoarea de utilitate)
Valoarea justa minus costul de cesiune = 300.000 – 20.000 = 280.000 lei;
Valoarea de utilitate = 324.610 lei;
Valoarea recuperabila = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei;
Deprecierea de valoare = Valoarea contabila neta – Valoarea recuperabila = 400.000 – 324.610 = 75.390 lei
d)Aceasta depreciere se inregistreaza prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere:
6813
„Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor”
=
2913
“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de
transport..”
75.390
Valoarea bilantiera a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere = 500.000 – 100.000 – 75.390 = 324.610 lei.
e)inregistrarea amortizarii echipamentului 2011:
Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei
6811
„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”
=
2813
“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”
81.153
f) la sfarsitul exercitiului 2011 se efectueaza testul de depreciere:
Valoarea contabila neta = 324.610 – 81.153 = 243.457 lei
Valoarea justa minus costurile de cesiune = 320.000 lei;
Valoarea de utilitate = 290.000 lei;
Valoarea recuperabila = max (290.000; 320.000) = 320.000;
Apreciere de valoare = 320.000 – 243.457 = 76.543 lei
g) Aceasta apreciere de valoare se va inregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfarsitul exercitiului 2011:
2913
“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport..”
=
7813
“Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor”
56.543
Din motive de prudenta, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 – 300.000 nu se contabilizeaza. Altfel spus, dupa reluarea deprecierii, valoarea contabila a activului nu trebuie dusa la o valoare superioara celei pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut. Daca deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabila neta ar fi fost de 500.000 – 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua intregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cat este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o daca deprecierea nu ar fi existat.
17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.
La data de 31 decembrie 2011 o entitate efectuează inventarierea tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. Pentru elementele de imobilizări corporale la care se constată deprecieri, pe baza listelor de inventariere întocmite, comisia de inventariere
face propuneri în vederea determinării ajustărilor pentru depreciere sau pentru înregistrarea unor amortizări suplimentare, după caz.
Cu ocazia inventarierii imobilizărilor corporale se constată următoarele:
1) O clădire 01 : valoare contabila neta (VNC): 150.000 lei, valoare de inventar (VI)= 140.000 lei;
Diferenta (D) = – 10.000 lei reprezinta o depreciere ireversibilă (distrugere parţială)
2) Clădire 02 : VNC = 210.000 lei, VI=203.000 lei, D= – 7.000 lei- depreciere reversibilă (neutilizare la capacitate normală de funcţionare)
3) Sistem IBM VNC: 2.000 lei, VI= 1.800 lei, D= – 200 -depreciere ireversibilă (tehnică depăşită)
4) Copiator Cannon : VNC =2.100 lei, VI = 2.100 lei , D=0
5) Instalaţie îmbuteliat apa 01, VNC=5.000 lei, VI= 5.800 lei, D= 800 lei. Nu se înregistrează.
6) Instalaţie îmbuteliat apa 02, VNC =5.400 lei, VI= 5.300 lei, D= – 100 lei -depreciere reversibilă
7) Auto VNC = 25.000 lei, VI= 27.000 lei, D= 2.000 lei -nu se înregistrează
Rezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societăţii în vederea aprobării şi înregistrării deprecierilor în contabilitate. Astfel, în situaţiile financiare anuale imobilizările corporale se prezintă la valoarea pusă de acord cu cea rezultată la inventariere.
Acolo unde valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, plusul rezultat nu se înregistrează.
Pierderile din depreciere se înregistrează individual la activele imobilizate la care valoarea contabilă netă depăşeşte valoarea de inventar.
Ca modalitate de înregistrare, deprecierile ireversibile se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, iar deprecierile reversibile pe seama ajustărilor pentru depreciere.
Astfel, rezultă următoarele înregistrări:
a) Înregistrarea deprecierilor reversibile:
- clădire 02
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2912/analitic clădire 02 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 7.000 lei
- instalaţie de îmbuteliat apă 02:
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913/analitic instalaţie 02 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 100 lei
b) Înregistrarea deprecierilor ireversibile:
- clădire 01
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2812/analitic clădire 01 amortizarea construcţiilor 10.000 lei
- sistem IBM 12:
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2814/analitic sistem Amortizarea altor imobilizări corporale 200 lei
18. Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.
O firma la data de 10.12.2011 achizitioneaza un program de contabilitate (cf. factura) in valoare de 3.600 lei, TVA 24%. Entitatea estimeaza ca programul de contabilitate va fi folosit 3 ani (se foloseste metoda liniara de amortizare). Dupa 3 ani programul de contabilitate este scos din evidenta.
a) Achizitie aplicatie contabilitate
% =404
“Furnizori de imobilizari”4.464
208
“Alte imobilizari necorporale”3.600
4426
„TVA deductibila”864
b) Amortizare program (36 luni)
6811
„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”
=
2808
“Amortizarea altor imobilizari necorporale”
100×36
c) Scoatere din evidenta program
2808
“Amortizarea altor imobilizari necorporale”
=208
“Alte imobilizari necorporale”3.600
19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.
O firma decide scoaterea din uz a unui program informatic cu o valoarea contabila de 10.000 lei.
a) programul informatic este complet amortizat:
2805
„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare”
=208
“Alte imobilizari necorporale”10.000
b) programul informatic este amortizat in proportie de 70% si se vinde unui tert la pretul de 8.000
– inregistrarea transferului de proprietate:
461
“Debitori diversi”= % 9.920
7583
“Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital”
8.000
4427
“TVA colectata”1.920
– inregistrarea scoaterii din evidenta a licentei:
% =
205
“Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si
active similare”
10.000
2805
„Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
7.000
licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare”
6583
“Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”
3.000
20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.
În cadrul unei singure perioade de gestiune, se obţine din producţia proprie un aparat de măsurare la costul efectiv de 12.400.000 lei: 2132 = 722 12.400.
Se primeşte de la un alt agent economic aportul în natură concretizat într-un strung evaluat la preţul total, stabilit pe bază de expertiză tehnică, de 32.000.000 lei şi consemnat în procesul verbal de predare-primire:
2131 = 456 32.000.000 lei
21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
Întreprinzătorul individual, pe bază de proces verbal de predare primire, îşi retrage aportul în natură, reprezentat de un utilaj nefolosit, în valoare de 11.600.000 lei: 1012 = 2131 11.600.
Se vinde un autoturism, parţial amortizat, referitor la care se cunosc: valoarea de intrare, de 37.000.000 lei; amortizarea înregistrată, de 4.000.000 lei, şi preţul de vânzare, de 33.500.000 lei, deci cu o diferenţă în plus faţă de valoarea neamortizată de 500.000 lei. Pe baza facturii şi a notei de contabilitate se înregistrează operaţiile economice privind:
Facturarea autoturismului vândut:
461 = % 39.865.000 lei 7583 33.500.000 lei 4427 6.365.000 lei
Scăderea din evidenţă a imobilizării corporale vândute: % = 2133 37.000.000 lei
2814 4.000.000 lei 6583 33.000.000 lei
22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.
Intreprinderea Alfa detine un echipament al carui cost initial este de 12.000 lei. Durata utila de viata este de 6 ani, iar metoda de amortizare aplicata este metoda liniara. Dupa doi ani este reevaluat echipamentul, valoarea justa determinata fiind de 16.000 lei. Sa se determine valorile si sa se efectueze inregistrarile in contabilitate avand in vedere cele doua metode aferente reevaluarii propuse de IAS 16 „Imobilizari corporale”.
Elemente de calcul Inainte de
reevaluare
Dupa reevaluareVarianta I Varianta II
Valoarea de intrareAmortizarea cumulata 12.000(4.000) 24.000(8.000) 16.0000Valoarea contabila neta/Valoarea justa 8.000 16.000 16.000
In varianta I, se determina un coeficient de reevaluare, raportand valoarea justa la valoarea neta contabila. In cazul nostru, coeficientul de reevaluare este 16.000/8.000 = 2. Cu acest coeficient se inmultesc atat valoarea de intrare, cat si amortizarea.
Inregistrarea reevaluarii este:
2131 “Echipamente tehnologice” = % 12.0002813 “Amortizarea
echipamentelor…”4.000
105 „Rezerva din reevaluare”
8.000
In varianta a II-a, se elimina amortizarea, astfel incat valoarea bruta devine egala cu valoarea reevaluata.
Inregistrarea reevaluarii este:
2813 “Amortizarea instalatiilor…” = 2131 “Echipamente tehnologice”
4.000
si
2131 “ Echipamente tehnologice” = 105 “ Rezerva din reevaluare”
8.000
23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.
O întreprindere investeste 60.000.000 lei în achizitia unei instalatii tehnice, amortizata liniar
timp de 5 ani. În anul achizitiei întreprinderea primeste o subventie guvernamentala de 10.000.000 lei pentru achizitia respectivei instalatii.
a) achizitia:
213 = 4 04 60000000 lei
b) primirea subventiei:
5121 = 472 10000000 lei
c) amortizarea activului (60 000 000 / 5 ani):
(60 000 000 - 10 000 000) / 5 ani =10 000 000 lei
6811 = 281 3 12 000 000 lei
d) amortizarea subventiei (10 000 000 / 5 ani):
472 = 7584 2000000 lei
Prezentare în bilant
213 - 48 000 000 lei(60 000 000 lei - 12 000 000 lei)
213 - 40 000 000 lei(60 000 000 lei-10 000 000 lei- 10 000 000 lei)
472 - 8 000 000 lei(10 000 000 lei - 2 000 000 lei)
Prezentare în contul de profit si pierdere Prezentare în contul de profit si pierdere
Pierdere 10 000 000 lei
24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.
O societate comerciala achita in avans un abonament pentru accesul la continutul on-line al unui website – pretul este 1.200 lei + tva. Abonamentul este valabil pentru un an si se achita in octombrie anul n.
Notele contabile sunt:
La client:
1. Inregistarea facturii:
% = 401 Furnizori 1.488
471 Cheltuieli inregistrate in avans 1.200
4426 Tva deductibila 288
2. Inregistrarea cheltuieliilor lunare incepand cu luna octombrie, anul n:
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 471 Cheltuieli inregistrate in avans 100
Se inregistreaza lunar cheltuielile pana in septembrie anul n+1.
La furnizor:
4111 Clienti = % 1.488
472 Venituri inregistrate in avans 1.200
4427 Tva colectata 288
Inregistrarea lunara a veniturilor :
472 Venituri inregistrate in avans = 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 100 lei
25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.
Entitatea afiliata la care se detin actiuni isi mareste capitalul social prin incorporarea de rezerve si prin incorporarea profitului. Entitatea detinatoare de titluri va inregistra o crestere a valorii actiunilor detinute, proportionala cu cota sa de participare, care se va inregistra astfel:
pentru rezerve:
5.000 261 „Actiuni detinute la = 1068 „Alte rezerve” 5.000 entitatile afiliate”
pentru profitul lasat la dispozitia intreprinderii emitente si incorporat in capital:
7.000 261 „Actiuni detinute la = 7611 „Venituri din actiuni detinute la 7.000 entitatile afiliate” entitatile afiliate”
26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.
O firma (neplatitoare de TVA), care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie si utilizeaza metoda inventarului permanent, in data de 15.10.2011 cumpara 300 kg combustibili, la pretul de 1,24 lei/kg (inclusiv TVA). La receptie se constata o diferenta in plus (nefacturata de furnizor) de 50 kg in valoare (fara TVA) de 50 lei. Doar jumatate din diferenta in plus este acceptata de entitate, pentru care in data de 18.10.2011 se primeste factura de la furnizor, achitarea efectuandu-se pe loc in numerar. Diferenta neadmisa este returnata peste patru zile furnizorului respectiv.
a) Achizitie combustibili
3022
“Combustibili”=
401
“Furnizori”372
b) Acceptare combustibili nefacturati
3022
“Combustibili”=
408
“Furnizori – facturi nesosite”
31
c) Preluare in custodie comb. nefactur.
Debit 8033
“Valori materiale primite in pastrare sau custodie”
31
d) Factura pt plusul la receptie acceptat
408
“Furnizori – facturi nesosite”=
401
“Furnizori”31
e) Achitare datorie furnizor
401
“Furnizori”=
5311
“Casa in lei”403
f) Returnare diferenta comb. neadmisa
Credit 8033
“Valori materiale primite in pastrare sau custodie”
31
27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
O societate comercială achiziţioneaza materiale de natura obiectelor de inventar, având costul de 8 000 lei. Preţul standard este de 9 500 lei, TVA 24%.La data achiziţionării, materialele sunt acordate angajaţilor care suportă 50% din costuri.
Achiziţia obiectelor de inventar % = 401 9 200 lei 303 FurnizoriMateriale de natura obiectelor de inventar 8 000 lei 4426 TVA deductibilă 1 200 lei
Cost standard – 9 500 lei
Diferenţele de preţ:
303 = 308 1 500 lei Materiale de natur Diferenţe de preţ la materii obiectelor de inventar prime şi materiale
Acordarea materialelor angajaţilor* Calcul cheltuieli suportate de angajaţi – 8 000 lei * 50% = 4 000 lei
% = 303 9 500 lei 603 Materiale de natura
Cheltuieli privind materialele obiectelor de inventarde natura obiectelor de inventar 4 000 lei 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 4 000 lei 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1 500 lei
28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.
O entitate trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoarea de 100.000 ron. Prelucrarea costa 10.000 ron plus TVA. Dupa prelucrare materiile prime sunt returnate beneficiarului.
Notele contabile care reflecta aceste operatiuni sunt:
- transferul materiilor prime catre unitatea prelucratoare:
351 “Materii si materiale aflate la terti” = 301 “Materii prime ” 100.000 ron
- ca urmare a prelucrarii se factureaza cei 12.400 ron. Suma fara TVA majoreaza valoarea materiilor prime reflectandu-se tot in contul 301, astfel:
% = 401 ” Furnizori ” 12.400 ron 301 ” Materii prime ” 10.000 ron 4426 ” Tva deductibila” 2.400 ron
- materiile prime o data prelucrate se trimit inapoi unitatii beneficiare, astfel:
301 “Materii prime ” = 351 “Materii si materiale aflate la terti” 100.000 ron
• presupunem ca un lot de materii prime in suma de 100.000 ron sunt trimise unei alte entitati in vederea efectuarii unor reparatii minore, facturate ulterior la suma de 1.000 ron plus TVA.
Notele contabile in acest caz sunt:
- trimiterea materiilor prime spre prelucrare:
351 “Materii si materiale aflate la terti” = 301 “Materii prime ” 100.000 ron
- facturarea reparatiei. Spre deosebire de cazul de mai sus, reparatia se inregistreaza direct pe cheltuiala (doar in cazul in care se aduce un plus de valoare unui activ (o imbunatatire a parametrilor initiali) valoarea lucrarilor efectuate asupra unui activ se inregistreaza ca o majorare a valorii acelui active. Daca in schimb are loc doar o mentinere a parametrilor normali de functionare (cum este cazul reparatiei) , contravaloarea lucrarii se inregistreaza direct ca si cost.
% = 401 “Furnizori ” 1.240 ron611 ” Cheltuieli de intretinere si reparatii ” 1.000 ron4426 ” Tva deductibila” 240 ron
- returnarea produselor entitatii :
301 “Materii prime” = 351 “Materii si materiale aflate la terti” 100.000 ron
29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.
O firma (platitoare de TVA) care utilizeaza metoda inventarului permanent detine la 01.08.2011 un stoc de produse finite de 1.500 kg, inregistrate la pretul (costul) standard de 12 lei/kg, diferentele de pret aferente stocului initial fiind de 400 lei. in data de 12.08.2011 societatea elibereaza in consum materii prime in valoare de 5.000 lei. Peste alte cinci zile sunt consumate materiale pentru ambalat 1.400 lei. in data de 23.08.2011 se receptioneaza la magazie 1.000 kg produse finite.
Societatea primeste in data de 28.08.2011 factura (pentru consumul productiv) de energie electrica in valoare de 800 lei, TVA 24%. in 31.08.2011 sunt inregistrate salariile brute in suma 4.700 lei. De asemenea la sfarsitul lunii (cand este calculat costul efectiv de productie) se inregistreaza diferentele de pret aferente intrarilor de produse (in conditiile in care nu exista produse neterminate). in data de 10.09.2011 societatea vinde 400 kg produse finite la pretul de vanzare de 15 lei/kg (plus TVA 24%), incasarea efectuandu-se in aceeasi zi prin banca.
a) Consum materii prime
601
“Cheltuieli cu materiile prime”=
301
“Materii prime”5.000
b) Consum materiale pt ambalat
6023 = 3023 1.400
c) Obtinere produse finite
345
“Produse finite”=
711
”Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse”
12.000
d) Consum energie
% =401
“Furnizori”992
605
“Cheltuieli privind energia si apa”
800
4426
„TVA deductibila”192
e) Salarii brute
641
“Cheltuieli cu salariile personalului”
=
421
“Personal – salarii datorate”
4.700
f) Diferente de pret pt pr fin obtinute
348
„Diferente de pret la produse”=
711
”Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse”
100
g) Vanzare produse finite (400 kg)
4111
“Clienti”= % 7.440
701
“Venituri din vanzarea produselor finite”
6.000
4427
“TVA colectata”1.440
h) Descarcare gestiune produse finite
711
”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”
=345
“Produse finite”4.800
i) Dif. de pret afer iesirilor K348=0,01
711
”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”
=
348
“Diferente de pret la produse”
48
j) Incasare creanta din vanzare pr finite
5121
„Conturi la banci in lei”=
4111
“Clienti”7.440
30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.
O firma (platitoare de TVA), care are ca obiect de activitate comercializarea marfurilor cu amanuntul, achizitioneaza in data de 14.12.2011 marfuri la pretul de 3.000 lei, plus TVA 24%. Societatea practica o cota unica de adaos comercial este de 30%. Achitarea are loc dupa trei zile prin virament bancar. in data de 20.12.2011 sunt returnate furnizorului 1/3 din marfurile achizitionate din cauza calitatii necorespunzatoare (pentru care furnizorul emite o factura de stornare). incasarea creantei se efectueaza tot prin virament bancar, in aceeasi zi. La inventarierea din 31.12.2011 se constata o lipsa de marfuri (articolul A), evaluate la pret de vanzare cu amanuntul de 248 lei, care se imputa vanzatorului (la aceeasi valoare) si un plus de marfuri (articolul B), evaluat la pretul de vanzare cu amanuntul de 124 lei.
a) Achizitie marfuri
% =401
“Furnizori”3.720
371
“Marfuri”
3.000
4426
„TVA deductibila”
720
b) Adaos comercial si TVA neexigibila
371
“Marfuri”= % 1.836
378
“Diferente de pret la marfuri”
900
4428
“TVA neexigibila”
936
c) Achitare datorie
401
“Furnizori”=
5121
„Conturi la banci in lei”
3.720
d) Returnare marfuri
% =401
“Furnizori”(1.240)
371
“Marfuri”
(1.000)
4426
„TVA deductibila”
(240)
e) Stornare adaos comercial si pt marfurile returnate
371
“Marfuri”= % (612)
378
“Diferente de pret la marfuri”
(300)
4428
“TVA neexigibila”
(312)
f) Incasare creanta
5311
“Casa in lei”=
401
“Furnizori”1.240
g) Lipsa marfuri
Marja bruta = 200*30/130
% =371
“Marfuri”248
607
“Cheltuieli privind marfurile”153,85
378
“Diferente de pret la marfuri”46,15
4428
“TVA neexigibila”48
h) Imputare lipsa vanzatorului
4282
“Alte creante in legatura cu personalul”
= % 248
7588
“Alte venituri din exploatare”
200
4427
“TVA colectata”
48
i) Plus de marfa la inventar
Marja bruta 0,216*800=172,8
% =371
“Marfuri”(124)
607
“Cheltuieli privind marfurile”(76,92)
378
“Diferente de pret la marfuri”(23,08)
4428
“TVA neexigibila”(24)