Download - 6.Analizatorul cutanat - Structura
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 1/59
Analizatorul cutanat
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 2/59
Pielea = învelişul exterior al
corpului uman
Cel mai mare organ
• greutate ~5 kg
• suprafaţă de aprox 1,75 m2
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 3/59
Alcătuită din trei straturi:
• epiderm
• derm
• hipoderm
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 4/59
Funcţiile pielii
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 5/59
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 6/59
Imunitate
Sistemul imun cutanat:• celule Langerhans• celule dendritice prezentatoare de antigen
• macrofage tisulare• mastocite• granulocite neutrofile
• limfocite T• keratinocite
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 7/59
Homeostazia hemodinamică
bogate plexuri vasculare -important rezervor de sânge.
vasodilataţie periferică generalizată =>patul vascular cutanat - 1/3 din volumul
sanguin circulant.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 8/59
Homeostazia hidrică
• secreţie sudorală 1000ml apă/24h
• perspiraţie insensibilă 300ml/24h
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 9/59
Termoreglare
• ţesutul adipos din hipoderm – izolant termic
• secreţia sudorală - evaporarea apei lasuprafaţa pielii împiedică încălzirea excesivă
a corpului
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 10/59
Excreţie:Secreţia sudorală - uree, acid uric,
creatinină, acid lactic şi alţi produşide metabolism, ioni Na+, Cl-, K+ etc.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 11/59
Penetrabilitate
absorbţia unor substanţe medicamentoase
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 12/59
Metabolism
• 7-dehidrocolesterol
vitamina D (colecalciferol)
• ţesutul adipos din hipoderm -importantă rezervă energetică
UV
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 13/59
Homeostazia hormonală
estrogeni, progesteron, testosteron
metabolizaţi prin intermediul 5-alfareductazei
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 14/59
Importanţă psiho-socială
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 15/59
Organ de simţ
receptorii cutanaţi captează şi transmitsemnale centrilor nervoşi
legătur ă între organism şi mediu.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 16/59
Caracteristici generale ale
receptorilor senzoriali
Energie
Receptor senzorial
P.A. P.A. P.A. P.A.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 17/59
Stimulul specific
= forma particular ă de energie faţă de care
receptorul e cel mai sensibil
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 18/59
Potenţialul de receptor (potenţial generator)
= modificarea potenţialului de membrană al receptoruluideterminată de interacţiunea dintre stimulul specific şi
organul receptor;
Caracteristici:
•se r ăspândeşte electrotonic în zonele învecinate,•r ăspunsul poate fi gradat,•poate r ămâne localizat sau, când amplitudinea sadepăşeşte pragul poate iniţia un potenţial de acţiune•cu cât potenţialul de receptor este mai mare decâtnivelul prag, cu atât este mai mare frecvenţa dedescărcare a potenţialelor de acţiune
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 19/59
Adaptarea
Aplicând asupra unui receptor un stimul stabil de intensitateconstantă, frecevenţa potenţialelor de acţiune în fibranervoasă senzitivă scade cu timpul.
A. receptori cu adaptare lentă (tonici)
B. receptori cu adaptare rapidă
(fazici)
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 20/59
Câmpul receptor
= aria senzorială din care primeşte informaţii un neuronsenzitiv.
Cu cât este mai mic câmpul receptor, cu atât mai precisă elocalizarea stimulilor.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 21/59
Analizatorul cutanat
Suprafaţa pielii - imens câmp receptor
Toate structurile pielii conţin o varietate largă deorgane receptoare ce constituie segmentul
periferic (receptor) al analizatorului cutanat.
Recepţia cutanată deserveşte mai multe tipuri
de sensibilitate: tactilă, termică, dureroasă
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 22/59
Sensibilitatea tactilă
Receptorii implicaţi în perceperea sensibilităţii tactile -mecanoreceptori
Stimulul specific - deformarea suprafeţei cutanate sub
influenţa unui factor mecanic
• deformare uşoar ă - atingere (tact).
• deformare mai intensă - apăsare (presiune).• mişcări oscilante, rapid repetate (frecv > 10-20 ciclii/sec)- senzaţie vibratorie
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 23/59
Receptorii cutanaţi pentru sensibilitatea tactilă
► terminaţii nervoase libere►structuri complexe în care terminaţia nervoasă e
înconjurată de structuri nonneurale:
• receptori anexaţi firului de păr,• corpusculi Meissner,• discuri Merkel,
• corpusculi Pacini,• corpusculi Ruffini
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 24/59
►Piele glabr ărecepţia tactilă e asigurată de terminaţii nervoase libere,discuri Merkel, corpusculi Meissner , Pacini, Ruffini
►Tegument acoperit cu păr recepţia tactilă e asigurată în principal de receptorii
asociaţi foliculului pilos, dar sunt prezente şi discurileMerkel şi corpusculii Ruffini şi Pacini
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 25/59
Terminaţiile nervoase libere
• Fibre subţiri sărace în
mielină sau amielinice
• Prezente pretutindenila nivelul pielii
• Pot detecta atingereaşi presiunea
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 26/59
Corpusculii Meissner
►Localizaţi în pielea glabr ă, la nivelul papilelelor dermice►Foarte numeroşi pe palme, plante şi buze, rari pe trunchi.►Câmp receptor redus►Formă ovoidală, 90-120µm
►Sunt alcătuiţi din:•capsulă subţire conjunctivo-elastică
•lamele conjunctive şi celule conjunctive•ramificaţii spiralate alefilamentelor nervoase terminale
•stimulează o fibr ă mielinizată groasă (tip A beta).
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 27/59
►Corpusculii Meissner se adaptează rapid
►Un stimul aplicat lent determină un potenţial de receptor
şi o frecvenţă de descărcare mai mici decât un stimul de
aceeaşi intensitate dar aplicat brusc.
►Frecvenţa de descărcare în fibra nervoasă codifică rapiditatea aplic
ării stimulului.
Stimul aplicat lent Stimul aplicat rapid
Frecventa de descarcare
Potential de receptor
Stimul
Timp2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 28/59
Corpusculii Meissner
Sensibili la:
•mişcarea obiectelor pe suprafaţa pielii,•vibraţii de frecvenţă joasă
Importanţi în•discernerea caracteristicilor spaţiale ale senzaţiei tactile•localizarea senzaţiilor tactile•precizarea calităţii obiectului pipăit
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 29/59
Discurile Merkel
=discuri neurofibrilare concave, aplicate pe celuleepiteliale clare cu structur ă modificată.
Receptorul în dom Iggo = mai multe discuri Merkel grupate într-un organ receptor unic.
Întregul grup de discuri Merkel e inervat de o singur ă fibr ă nervoasă mare mielinizată (tip A beta)
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 30/59
Celulele Merkel
► împreună cu terminaţiile nervoase asociate formează unmecanoreceptor
►origine ??? epitelială sau nervoasă►prezintă markeri epiteliali dar şi anumite caracteristici decelulă nervoasă (proteina S 100, enolaza neuron-specifică,
proteina neurofilament, cromogranină, sinaptolizină)►prezintă vezicule neurosecretorii ce conţin neuropeptide,prezente în toată citoplasma, mai dense în regiunea dinapropierea fibrelor nervoase►sunt capabile să producă majoritatea neuromediatorilor identificaţi în piele►exprimă receptori pentru numeroşi neuromediatori.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 31/59
Deformarea mecanică a celulelor Merkel activează canale
de Ca de tip ICa (calcium sustained current) generând uninflux de Ca în celulă ce determină eliberarea deneurotransmiţători din celule ce acţionează asupra
terminaţiilor nervoase.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 32/59
Discurile Merkel transmit un impuls iniţial puternic, dar care se adaptează par ţial şi apoi un impuls mai slab,
continuu, ce se adaptează lent, fiind responsabile defurnizarea unor impulsuri stabile ce permit perceperea
atingerii continue.
Discurile Merkel sunt receptori cu câmp receptor îngust
şi au un rol important în localizarea senzaţiilor tactile
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 33/59
Receptorii anexaţi firului de păr Fiecare fir de păr împreună cu fibra nervoasă ce-i însoţeşte
baza constituie un receptor tactil – organul terminal al firuluide păr.
Adaptare rapidă - descarcă doar în timpul mişcării tijei, frecvenţadescărcărilor fiind propor ţională cuviteza de deplasare a firului de păr.
Menţinerea firului de păr în nouapoziţie se asociază cu încetareagener ării potenţialelor de acţiune.
Rol în detectarea mişcării
obiectelor pe suprafaţa corpului
şi a contactului iniţial cu unobiect. 2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 34/59
Sunt alcătuiţi din►capsulă formată din 20-60 lamele concentrice cu aspectasemănător foiţelor de ceapă
►fibr ă nervoasă cu diametru de aproximativ 2µm care setermină printr-o umflătur ă în contact cu celulele lamelarecentrale; capătul fibrei e nemielinizat, dar cu puţin înaintede a păr ăsi corpusculul fibra devine mielinizată; primul nodRanvier e situat de asemenea în interiorul corpusculului.
• foarte numeroşi în hipodermul palmelor şi plantelor • voluminoşi - lungime aprox 1 mm;
câmp receptor larg• formă eliptică
Corpusculii Pacini
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 35/59
Stimul mecanic deformează lamela externă a capsulei =>
deformarea transmisă la terminaţia nervoasă.
Deformarea terminaţiei nervoase receptoare => deschiderea unor canale ionice şi creşterea conductanţei pentru Na+ (şi alţi ioni K +,Cl -
sunt implicaţi) => modificare bruscă a potenţialului membranar,determinând apariţia unui potenţial de receptor
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 36/59
Dacă circuitul local de curent creat cuprinde şi primul nod Ranvier
al fibrei => se produce un potenţial de acţiune.Cu cât compresiunea mecanică e mai puternică, cu atâtamplitudinea potenţialului de receptor creşte, descărcările putânddeveni repetitive.
Nodul converteşte r ăspunsul gradat al receptorului în potenţiale deacţiune a căror frecvenţă e propor ţională cu intensitatea stimulului.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 37/59
Corpusculii Pacini se adaptează foarte rapid, în câteva sutimi desecundă
Stimul aplicat lent, sau care acţionează continuu => rearanjarealamelelelor interne ale capsulei => terminaţia nervoasă nu mai estedeformată.Doar deformările rapide sunt transmise eficient către regiuneacentrală a capsulei.
Corpusculii Pacini - importanţi în perceperea senzaţiei vibratorii
De fiecare dată când stimulul este aplicat şi apoi îndepărtatcorpusculul Pacini descarcă potenţiale de acţiune, frecvenţa dedescărcare fiind propor ţională cu frecvenţa stimulului vibrator.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 38/59
Corpusculii Ruffini
►Situaţi în straturile profunde ale pielii (derm profund şi
hipoderm) şi de asemenea în ţesuturi mai profunde.►Formă cilindrică sau fusiformă, lungime 0,25-2 mm.
►Sunt alcătuiţi din• capsulă formată din 4-5 lameleconcentrice• fibr ă nervoasă cu numeroase
ramificaţii fine terminate în butoni• impulsurile sunt transmise prin fibremielinizate groase de tip A beta
►Se adaptează foarte puţin►Semnalează starea de deformare continuă a pielii, fiind
importanţi în perceperea senzaţiei de presiune.2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 39/59
Sensibilitatea tactilă discriminativă
= distanţa minimă la care doi stimuli sunt percepuţiseparat.
Magnitudinea sa variază de la o regiune la alta acorpului - cea mai mică unde receptorii sunt cei maiabundenţi
• vârful limbii: 1,1 mm• degete – faţa palmar ă: 2,2 mm
• vârful nasului: 6,8 mm• mijlocul palmei: 8,9 mm• regiunea dorsală: 67 mm
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 40/59
Detectarea vibraţiilor
Implicare a mai multor tipuri de receptori:
►Corpusculii Pacini
•au adaptare foarte rapidă şi sunt stimulaţi numai demişcări extrem de rapide•percep vibraţii cu frecvenţe între 30 şi 800 cicli/sec
•transmit impulsurile prin fibre groase, mielinizate de tip Abeta ce pot transmite până la 1000 impulsuri pe secundă.
►Corpusculii Meissner •au adaptare mai lentă decât corpusculii Pacini•stimulaţi în principal de vibraţiile cu frecvenţă joasă, de
până la 80 cicli/sec,2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 41/59
Pruritul
►determinat de stimularea termina
ţiilor nervoase libere
intraepidermice sau imediat subepidermice
►este transmis prin fibre subţiri, nemielinizate de tip C
►sunt implicaţi şi anumiţi agenţi chimici - rol important jucat de histamină
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 42/59
Sensibilitatea termică►Permite aprecierea diferenţelor relative de temperatur ă►Intensitatea senzaţiei termice - propor ţională cu viteza de schimbtermic între obiect şi organism.►Conductibilitatea termică a unui obiect - implicată în senzaţia produsă
►Senzaţia termică - diferite gradaţii: îngheţ, frig, r ăcoros, indiferent,călduţ, cald, fierbinte.
►Implicate mai multe tipuri de receptori: receptori pentru cald şi
pentru rece (r ăspund la stimuli termici inofensivi ) şi receptori pentrudurere (stimulaţi numai de nivelurile extreme de temperatur ă)►Numărul termoreceptorilor variază de la o regiune a pielii la alta:• buze 15-20 puncte de rece pe cm2,
• degete 3-5 puncte de rece pe cm2,• trunchi 1 punct de rece pe cm2.Există de 3-10 ori mai mulţi receptori pentru rece decât pentru cald.
►Termoreceptorii r ăspund mult mai intens la modificările detemperatur ă decât la temperaturile staţionare 2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 43/59
Receptorii pentru cald
►Detectează variaţii termice superioare temperaturiicutanate.
►Sunt terminaţii nervoase libere, cea mai mare parteamielinice şi în mică măsur ă fibre mielinizate subţiri.
►Transmit impulsurile în principal prin fibre nervoase tipC cu viteze de transmitere de 0,4-2 m/s.
► Încep să descarce impulsuri la temperaturi cutanate depeste 30oC.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 44/59
Receptorii pentru rece
►Detectează variaţii termice inferioare temperaturii cutanate
►Sunt aproape în exclusivitate fibre subţiri mielinizate
►Ca receptor pentru rece a fost identificată o terminaţienervosă subţire mielinizată de tip A delta, care se ramifică decâteva ori, vârfurile ramificaţiilor protruzionând în suprafaţabazală a celulelor epidermale bazale.
►Transmit impulsurile prin fibre nervoase A delta cu viteze deaproximativ 20 m/s, dar senzaţia de rece poate fi transmisă şi
prin fibre de tip C.
►Descarcă impulsuri la temperaturi între 15-35 oC. Receptoriipentru rece încep să descarce paradoxal la valori aletemperaturii cutanate de 43-47 oC.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Sti l dif it l ti i d t t i î f ţi d t t ă
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 45/59
►Temperaturi foarte scăzute - stimulate doar fibrele pentru durere-rece►10-15 oC, impulsurile de durere-rece diminuă, încep să fie stimulaţi receptorii pentru rece,
►30 oC încep să fie stimulaţi receptorii pentru cald, frecvenţa de descărcare a impulsurilor diminuând la valori de 50 oC.►45 oC încep să fie stimulate fibrele de durere-cald; apare o stimulare paradoxală a fibrelor pentru rece
Diferitele grade de senzaţie termică pot fi determinate prin gradele diferite de stimulare adiferitelor tipuri de receptori.
Îngheţ Frig R ăcoare Indif. Cald F. Cald Fierbinte
105 2015 25 30 35 40 45 50 55 60
Temperatura (oC)
I m p u l s u r i p e s e c u n d ă
2
4
6
8
10
Durere-Rece
Rece
Cald
Durere-Cald
Stimularea diferitelor tipuri de termoreceptori în funcţie de temperatur ă
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 46/59
Baza molecular ă a termorecepţiei
Termoreceptorii prezintă canale ionice din familia TRP (TransientReceptor Potential), ce r ăspund la diferite praguri de temperatur ă.
►Canal implicat în senzaţia de rece - CMR-1 (TRPM8)•este activat la o temperatur ă de aproximativ 28 oC, determinând un influxde Ca2+. Acest influx creşte în magnitudine pe măsur ă ce temperaturascade spre 8 oC.
•mentolul stimulează de asemenea acest receptor
►Canale importante pentru perceperea senzaţiei de durere-cald
♦TRPV1
•canal cationic neselectiv activat de temperaturi din categoria fierbinte•activat de asemenea de capsaicină (aplicată pe piele determină o senzaţiede arsur ă).♦TRPV2
•un omolog al acestuia care r ăspunde la temperaturi mai ridicate2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Sensibilitatea dureroasă
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 47/59
Sensibilitatea dureroasă
Sensibilitatea dureroasă - importanţă deosebită în apărareaorganismului (durerea - semnal de alarmă)
►Două tipuri majore de durere:
•durerea rapidă resimţită la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului;are caracter de înţepătur ă•durerea lentă începe după mai mult de o secundă se intensifică lent, este surdă şi are caracter de arsur ă
►Receptorii pentru durere (nociceptori):
•densitate de aprox 100 nociceptori / cm2 de piele
•terminaţii nervoase libere ale fibrelor subţiri mielinizate (Aδ) şifibrelor nemielinizate (C)
Durerea rapidă - fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s,
Durerea lentă - fibre de tip C cu viteze de 0,5-2 m/s.2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 48/59
Nociceptorii r ăspund la stimuli mecanici, termici sau
chimici, cu intensităţi ce produc leziuni biochimice,funcţionale sau morfologice în ţesuturi
Durerea rapidă - stimuli mecanici sau termiciDurerea lentă - stimuli mecanici, termici sau chimici
Substanţe chimice care pot determina durere: bradikinina,
serotonina, histamina, ionii de K, acizii, acetilcolina, enzimeleproteolitice. Prostaglandinele şi substanţa P crescsensibilitatea receptorilor pentru durere dar nu îi stimulează
direct
Receptorii pentru durere se adaptează foarte puţin sau deloc.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 49/59
Durerea rapidă - reflex de retragere şi un r ăspuns simpatic,
cu creşterea presiunii arteriale şi mobilizarea rezervelor energetice ale organismului.
Durerea întârziată - greaţă, transpiraţii profuze, scădereapresiunii arteriale şi reducerea generalizată a tonusuluimuscular
Durerea referită (durere cu origine la nivel visceral care estereferită pe anumite regiuni ale pielii) apare cel mai probabil
datorită faptului că fibre pentru durere somatice şi visceraleau un traseu comun către creier. Durerea este astfelidentificată ca având localizare la nivel cutanat.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 50/59
Transmiterea senzaţiilor prin fibrele
nervilor periferici
Receptorii senzoriali specializaţi ce permit localizarea
precisă pe tegument, gradaţiile foarte fine de intensitate sauschimbările rapide de intensitate a stimulului- fibre groase, mielinizate de tip A beta, cu viteze de
transmitere de 30-70 m/s.
Terminaţiile nervoase libere ce transmit senzaţii mai brute,precum presiunea grosier ă, atingerea slab localizată, pruritul- fibre subţiri mielinizate tip A delta cu viteze de 5-30 m/s, saufibre nemielinizate de tip C cu viteze de transmitere de până la
2 m/s. 2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Căile transmiterii sensibilităţii cutanate
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 51/59
Căile transmiterii sensibilităţii cutanate
De la punctul de intrare în măduvă, impulsurile senzitive sunttransmise spre creier pe una din următoarele căi senzitive:sistemul lemniscal dorsal şi sistemul anterolateral.
Neuronii primari ai căiitransmiterii sensibilităţii cutanate- ganglionii r ădăcinilor dorsale
sau ganglionii echivalenţi ainervilor cranieni.Fibrele aferente primare pătrund
la nivelul măduvei spinării pecalea r ădăcinilor posterioare anervilor spinali.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 52/59
Sistemul lemniscal dorsal
►fibre nervoase groase►viteză de conducere mare - 30-110m/s►grad ridicat de orientare spaţială a fibrelor nervoase în
funcţie de originea lor pe suprafaţa corpului.►transmiterea senzaţiilor cu o gradaţie a intensităţii foarteprecisă, permiţând până la 100 grade de intensitate.
►capacitate crescută de a transmite impulsuri repetitive.►transmite informaţia senzorială rapid şi cu fidelitate maretemporo-spaţială ►transmite senzaţiile de atingere sau presionale ce necesită un grad mare de localizare a stimulului sau discriminareaunor gradaţii fine de intensitate, senzaţiile vibratorii, mişcarea
unui obiect faţă de piele, senzaţii de poziţie 2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 53/59
Sistemul anterolateral
►fibre mielinizate subţiri (diametru 4 micrometri)►viteză de conducere de 8-40 m/s,►grad mult mai mic de orientare spaţială a fibrelor
►transmiterea senzaţiilor cu o gradaţie a intensităţii maipuţin precisă, permiţând recunoaşterea a doar 10 - 20 degrade de intensitate
►capacitate redusă de a transmite impulsuri repetitive
►transmite informaţia a cărei transmitere nu necesită nicirapiditate nici mare fidelitate spa
ţială►transmite un spectru mai larg de modalităţi senzoriale:
durere, senzaţii termice, senzaţii tactile şi presionalegrosiere, senzaţii de gâdilat şi prurit, senzaţii sexuale.
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Conducerea prin sistemul lemniscal dorsal
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 54/59
Conducerea prin sistemul lemniscal dorsal
Fibrele senzoriale => ram. medială şi ram.
laterală.►Ramura laterală - cornul posterior al
substanţei cenuşii medulare => sinapsecu neuroni din por ţiunile intermediar ă şi
anterioar ă ale substanţei cenuşii medulare(declanşază reflexe medulare locale saudau naştere tracturilor spinocerebeloase)►Ramura medială - cordonul posterior -sinapsă în bulb (nucleii coloanelor
dorsale - nucleii cuneat şi gracilis).
Deutoneuronii se încrucişază imediat -lemniscurile mediale - talamus (complex
ventrobazal) neuron ter ţiar - aria
senzorială somatică I (girusul postcentral),aria senzorială somatică II (por ţiunealaterală şi inferioar ă a fiecărui lob parietal)
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Conducerea în sistemul anterolateral
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 55/59
Conducerea în sistemul anterolateral
Fibrele => sinapse în coarnele posterioare - încrucişare
prin comisura anterioar ă a măduvei - traiect ascendent princordoanele anterolaterale de partea opusă.Tractul spinotalamic anterior - sensibilitate tactilă grosier ă
Tractul spinotalamic lateral - durerea şi temperaturaImpulsurile tactile şi probabil impulsurile termice - înprincipal către talamus (complexul ventrobazal) =>cortexul somatosenzorial
Durerea rapidă - către complexul ventrobazal talamic=> cortexul senzorial somatic şi arii bazale ale
creierului
Durerea lentă - către trunchiului cerebral (nuclei
reticulari, aria tectală mezencefalică şi substanţacenuşie periapeductală) => nucleii intralaminari
talamici şi anumite regiuni din hipotalamus.
Perceperea durerii - în principal funcţia centrilor inferiori
Interpretarea calităţii durerii. - cortexul2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
Cortexul senzorial somatic
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 56/59
►Aria senzorială somatică I
♦localizare: girus postcentral (arii Brodman1,3,2)♦orientare spaţială distinctă a diferitelor zone alecorpului - Homunculusul senzorial
•picioarele - partea superioar ă a girusului•regiunea cefalică - partea inferioar ă•buzele, faţa, policele - arii întinse•trunchiul şi p. inf. corp - arii reduse(Dimensiunea acestor arii ~ nr. de receptori
senzoriali din respectiva parte a corpului)
►Aria senzorială somatică II
♦localizare: peretele superior al fisurii silviene.
♦reprezentarea diferitelor păr ţi ale corpului nueste atât de completă şi detaliată •capul - reg. inferioar ă a girusului postcentral•picioarele - în profunzimea fisurii silviene
Cortexul senzorial somatic
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 57/59
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 58/59
Neuronii cortexului senzorial somatic - dispuşi în
coloane verticale ce se extind prin toate cele şase straturiale cortexului.
Fiecare coloană • diametru de 0,3-0,5mm• conţine aproximativ 10.000 de corpuri celulare neuronale• deserveşte o singur ă modalitate senzorială specifică
Coloanele pentru diverse modalităţi senzoriale - dispuseunele în jurul altora
Între coloane - diverse interconexiuni ce permit începereaanalizei semnificaţiei impulsurilor senzoriale
2005 – Dr. Costin Caruntu
Fiziologie, “UMF Carol Davila”
8/14/2019 6.Analizatorul cutanat - Structura
http://slidepdf.com/reader/full/6analizatorul-cutanat-structura 59/59
2005 D C ti C t