Download - 92224023 Monografie Primaria Roman 2011 2012
1
Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor
bugetare la Primăria Roman
Student
Varniote Bogdan
Grupa 4, Seria 2, An III
Specializarea Administrație Publică
2
Cuprins
I.1 Scurt istoric................................................................................................................................ 3
I.2 Obiect de activitate………………………………………………………………………….... 4
I.3 Organizarea internă…………………………………………………………………………… 5
I.4 Funcționalitate (relații interne cu accent pe latura financiară)................................................... 6
I.5 Structură de pesonal…………………………………………………………………...…….. 12
I.6 Relații cu exteriorul.................................................................................................................. 14
I.7 Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare în perioada 2008-2010....... 15
II.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare.............................................. 19
II.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare……………………………………... 20
II.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare............................. 27
III.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice…………………………………………………… 31
III.2 Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare............................................ 33
III.2.1 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat............................ 34
III.2.2 Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale…………………………………...……. 36
III.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli....... 38
III.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare................................... 40
Bibliografie.................................................................................................................................... 43
3
FUNDAMENTAREA ȘI FINANȚAREA
CHELTUIELILOR BUGETARE LA PRIMĂRIA
ROMAN
I.1 Scurt istoric
Municipiul Roman este situat la marginea Podişului Moldovenesc, la confluenţa râurilor
Moldova şi Siret, pe artera principală de circulaţie a Moldovei, atât feroviar, ca parte a rutei
Bucureşti – Suceava – Cernăuţi – Varşovia, cât şi a şoselei de interes european E85, care leagă
Polonia şi Ucraina, prin România, de Bulgaria, Turcia, Grecia şi Orientul Apropiat. Acest
municipiu face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Municipiul are o suprafaţă de 3008
hectare din care 1561 ha intravilan, având o populație de 69.268 de locuitori.
Ţinutul Romanului reprezintă o adevărată comoară de relicve istorice care dovedesc
importanţa acestui centru al Moldovei, vestigii din diferite timpuri (paleolitic, neolitic, etc.)
atestând existenţa de milenii a unor aşezări în zonă încă din Epoca Bronzului.
Prima menţiune documentară o aflăm dintr-o „listă a oraşelor ruseşti îndepărtate şi
apropiate” alcătuită între 1388 – 1391 iar primul document local care aminteşte de Roman este
Uricul din 30 martie 1392. Numele oraşului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I
Muşat, considerat întemeietorul oraşului.
Oraşul Roman este unul din puţinele oraşe din Moldova care se poate mândri cu existenţa
a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul
secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului construită de Ştefan cel Mare (domn al
Moldovei în perioada 1457 – 1504) la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret.
Între secolele XV – XVI, oraşul era cunoscut sub numele de „Târgul de Jos”, el fiind şi
reşedinţa „Ţării de Jos”. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a „Ţării de
Jos”. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Romanul ocupa primele locuri în ceea ce priveşte
numărul de negustori.
În 1834 oraşul devine capitala judeţului Roman. În anul 1845, Romanul figura printre
primele 5 oraşe importante ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a imprimat oraşului o
activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist. Oraşul şi judeţul Roman au adus o
contribuţie însemnată la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878.
Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit
sau doar au poposit pentru o vreme la Roman.
Marele cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropierea oraşului, a trăit şi a sfârşit
tragic în Roman, bustul său fiind amplasat în faţa Hotelului Roman chiar pe locul în care - în anul
1691 – acesta a fost decapitat. Cel mai de seamă cărturar şi ierarh al Romanului medieval a fost
4
Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului şi Huşilor între anii 1879 şi 1892. În plin centru al
oraşului se află fosta Şcoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache.
Prima atestare documentară, prin Uricul din 30 martie 1392, a Romanului este celebrată în
fiecare an în data de 30 martie iar Zilele Municipiului Roman au fost stipulate prin Statutul
municipiului Roman în perioada 16 – 21 mai, prima ediţie desfăşurându-se în anul 2010.
Romanul a dat culturii naţionale şi universale nume mari în aproape toate domeniile:
literatură, arte plastice, istoria muzicii româneşti şi universale, teatru şi film: Miron Costin, Otilia
Cazimir, Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaș, Ion Ionescu de la Brad, Episcopul Melchisedec
Ştefănescu și mulți alții.
I.2 Obiect de activitate
Obiectul de activitate al administrației publice locale îl reprezintă gestionarea eficientă a
patrimoniului local, precum și siguranța fizică și socială a cetățenilor.
Municipiul Roman este o unitate administrativ-teritorială, în care se exercită autonomia
locală și în care se organizează și funcționeaza autorități ale administrației publice locale.
Autoritățile administrației publice locale, prin care se realizează autonomia locală în cadrul
municipiului Roman sunt Consiliul local, privit ca autoritate deliberativă și primarul, ca autoritate
executivă. Primăria municipiului Roman este persoană jurică de drept public având patrimoniu
propriu și capacitate juridică deplină.
Legea administrației publice locale stabilește principalele elemente definitorii ale
autonomiei locale, autonomie administrativă și financiară exercitată pe baza și în limitele
prevazute de lege:
Primăria are ca principală atribuție gestionarea resurselor care aparțin orașului. Pentru a
îndeplini această prerogativă, anual se elaborează și se aprobă bugetele de venituri și
cheltuieli și se stabilesc impozitele, taxele locale si taxele speciale.
Administrațiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă inițiativă în toate
domeniile cu excepția celor care sunt date în competența altor autorități publice.
Obiectivele primăriei vizează 4 perspective
1) Perspectiva financiară – are ca obiect optimizarea utilizării resurselor financiare
având la bază taxele și impozitele locale, precum și furnizarea de servicii și asigurarea
pe termen lung a fondurilor de investiții necesare îmbunătățirii acestora.
2) Perspectiva clientului – primăria trebuie să existe permanent în slujba clientului actual
și potențial, punând accent pe perceperea dorințelor, necesităților lui și creșterea
gradului de responsabilitate și promptitudine față de cetățean.
3) Perspectiva proceselor interne – primăria este parte din cadrul administrației publice,
cu specific in administrația publică locală, folosindu-se de cooperarea în sistem de
parteneriat cu cetățenii (persoane publice și juridice).
5
4) Perspectiva învățării și dezvoltării – primăria a demarat dezvoltarea unei strategii de
formare, educare și de responsabilizare a personalului municipalității, în ideea
atragerii permanente spre interesele societății.
I.3 Organizarea internă
Organigrama aparatului de specialitate al primarului şi al serviciilor subordonate
consiliului local Roman:
Organizarea structurală a Primăriei Municipiului Roman este evidențiată în documentele
de formalizare a structurii organizatorice, respectiv regulamentul de organizare și funcționare,
organigrama și fișele de post. Organigrama primăriei este una de tip piramidală, specifică unei
structuri organizatorice de tip ierarhic-funcțional. Aceasta corespunde exigențelor metodologice
și de conținut impuse de managementul științific, fiind concepută și realizată plecându-se de la
tipul de structură organizatorică ierarhic-funcțională.
6
Conform Statului de funcții și organigramei aprobate prin HCL nr.29 din 28.02.2011,
aparatul de specialitate al primarului municipiului Roman și serviciile subordonate cuprind
urmăoarele structuri organizatorice:
Direcția – este principala structură organizatorică din cadrul primăriei, fiind condusă de
un director executiv. Direcțiile sunt subordonate unor înalți responsabili din administrația
publică locală. Direcției i se subordonează următoarele componente organizatorice:
serviciul, biroul, compartimentul. În cadrul Primăriei Roman funcționează următoarele
direcții:
- Direcția Impozite și Taxe locale (subordonată viceprimarului)
- Direcția Poliția Locală (subordonată primarului)
- Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului (subordonată viceprimarului)
- Direcția Asistență și Protecție Socială (subordonată viceprimarului)
- Direcția administrare infrastructură rutieră și autorizări comercial, transport
(subordonată primarului)
- Direcția economică (subordonată Administratorului public)
- Direcția tehnică și de investiții (subordonată Administratorului public)
- Direcția administrația piețelor, bazar, obor (subordonată primarului)
Serviciul – se subordonează unei anumite direcții (de ex. serviciul Piețe se află în
subordinea Direcției administrația piețelor, bazar și obor), unui înalt responsabil din
administrația publică locală (de exemplu servicii aflate în subordinea primarului). Această
structură organizatorică este condusă de un șef de serviciu.
Biroul – este condus de către un șef de birou, fiind subordonat unei direcții (Biroul
Situații de Urgență este subordonat Direcției Tehnice și de Investiții), ori unui serviciu
public de interes local.
Compartimentul – la fel ca în cazul biroului este subordonat unei direcții, ori unui
serviciu.
I.4 Funcționalitate (relații inte
rne cu accent pe latura financiară)
Atât la nivel de compartimente, cât și de posturi sunt delimitate atribuțiile,
responsabilitățile și competențele fiecărui angajat. Atribuțiile, responsabilitățile și competențele
organismelor ce asigură funcționarea primăriei sunt evidențiate în Regulamentul de Organizare și
Funcționare, însă le găsim stipulate și în Legea administrației publice locale.
Conducerea instituției este asigurată de către primar, care împreună cu viceprimarul și
membrii Consiliului Local, prin activitatea desfășurată cooperează în vederea îndeplinirii
obiectului de activitate.
În cadrul autonomiei locale latura financiară exercită influenţă directă şi hotărâtoare
asupra capacităţii de a reglementa şi administra treburile publice de către autorităţile
7
administraţiei publice locale. Această latură financiară se individualizează prin următoarele
trăsături:
Asigură dreptul autorităților administrației publice locale de a elabora, aproba și executa
bugetul propriu pentru fiecare exercițiu financiar;
Urmărirea execuției bugetare și rectificarea bugetelor locale pe parcursul exercițiului
bugetar;
Fundamentarea și aprobarea opțiunilor și priorităților în finanțarea cheltuielilor din
bugetele locale;
Utilizarea resurselor financiare ale autorităților administrației publice locale pe parcursul
execuției bugetare de eficiență;
Dreptul autorităților administrației publice locale de a decide asupra contractării de
împrumuturi în condițiile legii.
În cadrul procesului bugetar local sunt implicați ordonatorii de credite, consiliul
local sau consiliul județean, funcționarii din departamentele financiar-contabile, dar și cei
din celelalte departamente ale autorităților administrației publice locale, din instituții
publice locale și din alte instituții publice de nivel național. Primarul Primăriei Roman are
calitatea de ordonator principal de credite, îndeplinind următoarele atribuții:
Elaborarea bugetului local:
elaborează împreună cu personalul de specialitate proiectul bugetului local;
întocmește programul de investiții publice al municipiului și îl prezintă ca anexă
la bugetul local inițial sau rectificat;
depune la direcțiile generale ale finanțelor publice, până la 1 iulie, proiectul
bugetului local echilibrat, însoțit de anexe pentru anul bugetar următor;
publică în presa locală sau afișează la sediul primăriei proiectul bugetului local, în
termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a legii
bugetului de stat;
supune aprobării Consiliului Local în termen de 5 zile de la expirarea termenului
de depunere a contestațiilor de către cetățeni proiectul bugetului local însoțit de
raportul de prezentare al acestuia și de contestațiile depuse de către cetățeni;
avizează bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii.
Execuția bugetului local:
repartizează pe trimestre veniturile și cheltuielile în funcție de termenele legale de
încasare a veniturilor și de perioada în care se impune a fi efectuată cheltuiala;
deschide credite bugetare, în limita sumelor aprobate pe destinațiile specificate în
buget pentru bugetul propriu și pentru bugetul celorlalte instituții sau servicii
publice efectuate din bugetul local;
angajează, lichidează și ordonanțează cheltuielile în limita creditelor bugetare
aprobate și veniturile bugetare posibile de încasat;
propune și urmărește modul de prestare a serviciilor publice de interes local având
în vedere eficientizarea acestora în beneficiul colectivității locale.
8
Direcţia impozite şi taxe locale face parte din Aparatul de specialitate al Primarului
municipiului Roman şi este subordonată Viceprimarului avînd în subordine următoarele
compartimente:
1. SERVICIUL IMPOZITE ŞI TAXE PERSOANE FIZICE
Serviciul impozite şi taxe persoane fizice îndeplineşte următoarele atribuţii:
desfăşoară activităţi de constatare, impunere şi evidenţă pe calculator a impozitelor,
taxelor şi diverselor venituri ale bugetului municipiului Roman care se încasează de la
populaţie;
introduce în baza de date contractele de închirieri şi concesiuni terenuri la persoane fizice
şi juridice;
participă la soluţionarea scrisorilor adresate de contribuabilii persoane fizice şi asociaţii
familiale, propunând măsuri conform dispoziţiilor;
verifică sinceritatea declaraţiilor de impunere, depunerea lor la termenul stabilit prin lege,
aplicând sancţiuni în cazurile în care se constată abateri contravenţionale;
verifică dacă dosarele fiscale nou înfiinţate pentru clădiri, terenuri, mijloace de transport,
închirieri şi concesionări terenuri sunt complete luând şi măsurile necesare pentru arhivare
la compartimentul gestiune dosare fiscale din cadrul D.I.T.L. Roman;
ţine evidenţa şi urmăreşte modul în care se soluţionează scrisorile adresate de
contribuabilii persoane fizice pentru înfiinţări, rectificări şi închideri de roluri fiscale,
revizuiri de impuneri;
întocmeşte pe calculator procesele verbale de impunere la clădiri, terenuri, vehicule,
concesionări şi închirieri terenuri, stabilind obligaţiile la zi, inclusiv majorările şi
sancţiunile cu amendă contravenţională;
pune referate pe cererile de eliberare a certificatelor şi adeverinţelor fiscale, confirmând
înregistrarea bunurilor impozabile şi valoarea de impunere, stadiul plăţilor la bugetul
local, formele de urmărire silită aplicate, întinderea terenurilor, regimul juridic al
bunurilor mobile şi imobile înregistrate în evidenţele fiscale;
întocmeşte borderourile de debite – scăderi – încasări pe care le transmite pentru
implementare pe calculator şi pentru urmărire şi încasare;
urmăreşte modul de primire a declaraţiilor de impunere persoane fizice, constituirea
dosarelor fiscale, întocmirea proceselor verbale de impunere şi înştiinţărilor de plată la
termen;
analizează notele de concluzii privind cercetarea scrisorilor primite de la contribuabili,
repartizate pentru soluţionare serviciului pe care îl conduce, urmărind respectarea
normelor interne aprobate precum şi termenul stabilit pentru soluţionare;
efectuează pe calculator impunerea proprietăţilor declarate la organul fiscal ( clădiri,
terenuri, mijloace de transport) precum şi definitivarea obligaţiilor în situaţiile în care se
solicită închiderea dosarului fiscal de impunere;
9
verifică şi întocmeşte note de concluzii în cazurile în care se solicită revederea modului de
stabilire a obligaţiilor ( pe bază de cerere scrisă);
întocmeşte procese – verbale şi propune sancţiune contravenţională pentru cazurile de
nedepunere ori depunere cu întârziere a declaraţiilor de impunere, inclusiv rectificarea sau
închiderea de rol fiscal;
face vizualizarea rolurilor fiscale în vederea întocmirii de adeverinţe sau certificate fiscale
ori pentru soluţionarea unor cereri scrise de acordare de facilităţi,
verifică cererile pentru restituirea sumelor achitate în plus, propunând măsuri în
consecinţă după constatarea îndeplinirii cerinţelor de realitate a încasărilor şi de legalitate;
colectează sumele înscrise în chitanţele emise de referenţii cu gestiune din sala ghişeelor
de încasări impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului local al municipiului Roman,
precum şi de personalul de încasări pe teren pe bază de chitanţe fiscale emise manual;
întocmeşte la terminarea programului de încasări, borderoul desfăşurător al chitanţelor
emise, cu sumele încasate, încadrate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
predă întreaga sumă încasată ( minus restituirile zilei, direct din încasări, pe bază de ordin
de restituire aprobat de către cei în drept) pe baza documentului mai sus menţionat, la
casieria centrală a Primăriei, în structura pe cupiuri prevăzută în situaţia monetar
recapitulativă, obţinând semnătura de primire;
participă la deschiderea casei de fier de la sala casierie – tezaur, introducerea
numerarului, închiderea şi sigilarea casei de şi a uşii de intrare în această cameră (casierie
– tezaur);
stabileşte obiective specifice, corelate cu obiectivele generale ale primăriei în domeniul
calităţii, pentru serviciul DITL PF;
urmăreşte realizarea obiectivelor specifice şi raportează reprezentantului managementului
stadiul realizării măsurilor şi activităţilor stabilite şi implicit a obiectivelor specifice;
dispune elaborarea şi avizează procedurile specifice aplicabile în serviciul DITL PF;
efectuează analize ale rezultatelor obţinute şi iniţiază acţiuni corective şi preventive
necesare pentru îmbunătăţirea eficacităţii proceselor realizate în cadrul serviciul DITL PF;
identifică neconformităţi la procesele/activităţile/serviciile realizate şi răspunde de
soluționarea acestora.
2. SERVICIUL IMPOZITE ŞI TAXE PERSOANE JURIDICE
Serviciul impozite şi taxe persoane juridice îndeplineşte următoarele atribuţii:
administrează baza de date privind impozitele şi taxele datorate de persoane juridice;
emite acte administrativ-fiscale ;
efectuează impuneri, scăderi şi corecţii din oficiu şi pe baza declaraţiilor persoanelor
juridice privind impozitul pe clădiri, teren, mijloace de transpot, taxa pentru folosirea
mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozit pe spectacol, taxe speciale şi alte taxe
locale;
10
întocmeşte borderouri de debite şi scăderi pentru persoane juridice;
efectuează zilnic operaţiuni de vizualizare pe calculator a obligaţiilor fiscale, stadiul
plăţilor;
conduce evidenţa privind înregistrarea şi vânzarea biletelor pentru spectacole, precum şi a
declaraţiilor şi decontărilor privind impozitul pe spectacole;
efectuează controlul fiscal în vederea stabilirii realităţii, legalităţii şi corectitudinii
declaraţiilor contribuabililor persoane juridice;
întocmeşte procese verbale de constatare a contravenţiilor conform legislaţieii în vigoare;
stabileşte la control obligaţii principale şi accesorii potrivit legii;
asigură colectarea creanţelor bugetarea datorate de către persoanele juridice, provenite din
impozite, taxe locale, speciale, redevenţe, amenzi şi alte venituri ale bugetului local;
ia măsuri şi participă la executarea silită a debitorilor;
participă la acţiuni de control tematic;
răspunde la petiţiile repartizate.
Direcţia economică face parte din Aparatul de specialitate al Primarului municipiului
Roman şi este direct subordonată Administratorului public.
Direcţia economică asigură formarea, administrarea, angajarea, utilizarea şi evidenţa
resurselor materiale şi financiare ale municipiului Roman şi are în subordine următoarele
structuri:
Serviciul buget, contabilitate
Compartiment finanţare şi administrare învăţământ, sănătate
Compartiment finanţare investiţii
Din prisma intocmirii și execuției bugetului, Direcția economică are următoarele atribuții:
primeşte şi verifică indicatorii de fundamentare a proiectelor de buget prezentate de
unităţile beneficiare de credite;
anual, pentru întocmirea bugetului municipal şi de câte ori au loc corecţii şi rectificări de
buget, întocmeste proiectul de buget pentru instituţiile de subordonare locală pe baza
datelor prezentate de aceştia şi a indicatorilor de bază;
anual şi după rectificările şi corecţiile efectuate la bugetul municipal - dacă au loc
modificări - transmite bugetul aprobat fiecărei unităţi beneficiare de credit;
întocmeşte detalierile la buget pentru capitolele bugetare;
participă la întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţare
nerambursabilă pentru municipiul Roman şi urmăreşte preluarea bugetului pentru fonduri
nerambursabile de la unităţile din subordine;
lunar primeşte conturile de execuţie ale unităţilor, le verifică, le analizează şi întocmeşte
execuţia pe ordonatori în vederea încadrării în prevederea bugetară;
trimestrial, până la data de 20 a lunii următoare încheierii trimestrului, primeşte dările de
seamă trimestriale ale unităţilor de subordonare locală;
11
trimestrial, până la data de 20 a lunii următoare întocmeşte anexa 12 şi anexa l0 la darea
de seamă contabilă;
verifică existenţa rapoartelor de audit ce însoţesc conturile de execuţie auditate ale
unităţilor de subordonare locală;
întocmeşte zilnic situaţia denumită la zi a veniturilor încasate şi a plăţilor efectuate
precum şi situaţia "limita de credit" necesară la trezoreria municipiului Roman.
lunar şi de câte ori este nevoie, primeşte cererile de alimentare a conturilor de la unităţile
de subordonare locală, analizează structura acestora şi propune alimentarea conturilor în
funcţie de prevederea bugetară;
redactează ori de câte ori este nevoie, proiecte de hotărâri, expuneri de motive precum şi
rapoarte ale direcţiei economice;
întocmeşte zilnic dispoziţii bugetare şi ordine de plată pentru plăţile ce se efectuează către
ordonatorii terţiari;
participă la acţiuni de inventariere a mijloacelor fixe, materialelor, obiectelor de
inventar,mijloacelor băneşti ori de câte ori este nevoie;
realizează zilnic punctajul la venituri şi cheltuieli între situaţia la zi realizată de
compartimentul buget şi execuţia trezoreriei municipiului Roman şi se confruntă cu
extrasele de cont pe capitole de cheltuieli;
întocmeste notele justificative privind solicitarea de subvenţii de la bugetul de stat pentru
protecţie socială , solicitarea de sume din cote din impozitul pe venitul global , din cota de
17% de echilibrare;
transcrie detalierea cheltuielilor şi a contului de executie în vederea transmiterii datelor pe
suport magnetic către D.G.F.P.C.F.S. pentru toate capitolele de cheltuieli;
elaborează şi redactează corespondenţa specifică repartizată biroului.
În încercarea de a evidenția cat mai bine cum funcționează circuitele informaționale, am
realizat un traseu al documentelor în cazul statului de plată pentru persoane decedate fără
venituri:
În cazul serviciului de asistență sociala (persoana care cere ajutor depune o cerere)
Anchetă socială
Dispoziție pentru plata unei sume de bani
Se întocmește statul de plată
Trece pe la biroul de contabilitate pentru semnătură
12
Caserie
Suma de bani pentru persoana ajutată
I.5 Structură de pesonal
Aparatul de specialitate al primarului municipiului Roman și serviciile subordonate conţin
un total general de 625 persoane, din care:
Demnitari - 2;
Administrator public - 1;
Cabinet primar - 2;
Aparat Consiliul Local - 2;
Aparatul propriu-total - 184, din care:
o Cu funcţii de conducere - 19;
o Cu funcţii de execuţie - 165;
Servicii publice subordonate-total - 434, din care:
o Cu funcţii de conducere - 16;
o Cu funcţii de execuţie – 418;
Organigrama cuprinde 184 de posturi de funcţionari publici, restul posturilor putând fi
ocupate şi de personal contractual.
După unii autori, la nivelul Primăriei Municipiului Roman se consideră că organigrama
este supradimensionată cu un număr de 184 de funcţionari publici, analiză total nefondată şi
făcută “după ureche” din următoarele considerente:după ultimul recensământ populaţia
municipiului Roman este de 69.268 locuitori, ceea ce înseamnă că fiecărui funcţionar public din
Primăria Municipiului Roman îi revin 377 de contribuabili. Deci, în decursul unei luni un
funcţionar public din primărie trebuie să aloce cel puţin 15 minute de lucru fiecărui contribuabil
ceea ce nouă ni se pare infim. Având în vedere aceste considerente, putem aprecia că
organigrama Primăriei Municipiului Roman, în ceea ce priveşte funcţionarii publici la
încadrare(184), este una judicios întocmită şi care permite acoperirea volumului de muncă şi o
bună funcţionare a tuturor serviciilor printr-un efort real al acestor funcţionari publici.
13
Figura Nr.1 Structura de personal
Figura Nr2. Structura aparatului propriu
Figura Nr.3 Structura serviciilor publice subordonate
Aparat propriu 29%
Servicii publice subordonate
71%
Structura de personal
Aparat propriu
Servicii publicesubordonate
10%
90%
Structura aparatului propriu
Functii de conducere
Functii de executie
4%
96%
Structura servicillor publice subordonate
Cu functii deconducere
Cu functii deexecutie
14
I.6 Relații cu exteriorul
Primăria Municipiului Roman prezintă următoarele relații externe:
Prefectura Neamț - este condusă de către trimisul Guvernului în teritoriu, prefectul, cu
atribuţii de control asupra activităţii primăriei Roman, având dreptul de a aplica sancţiuni ori de
câte ori se impune acest lucru.
Cetățenii - pot solicita de asemenea, eliberarea unor formulare din cadrul unor
compartimente din structura primăriei. Astfel, aceştia trebuie doar să completeze un formular
reprezentativ pentru fiecare document solicitat, să plătească o taxă şi ulterior să depună
formularul la biroul din cadrul cărora solicită eliberarea documentelor. Cetăţenii sunt consulaţi de
adminsitraţia publică locală, în vederea soluţionării unor probleme locale de interes deosebit.
Uneori, aceste probleme importante de la nivelul autorităţilor locale sunt supuse
referendumurilor. Nu în ultimul rând, cetățenii sub calitatea de contribuabili, contribuie la
formarea veniturilor bugetului local.
Trezoreria statului - referitor la aprobarea de către aceasta a deschiderii de credite
bugetare conform bugetului de venituri si cheltuieli, a efectuării de plăţi conform deschiderii
făcute, a efectuării de încasări în contul instituţiei publice locale de la diferite instituţii publice şi
de la contribuabili.
Agenții economici - aceştia contribuie la formarea veniturilor bugetului local, prin plata
impozitelor şi taxelor locale (care se varsă în bugetul local), precum şi prin onorarea obligaţiilor
Primăria
Roman
Prefectura
Neamt
Cetățenii
Trezoreria statului
Agenți i
economici
Biblioteca
Roman
Organisme
bancare
Alte instituții
publice din
Municipiul Roman
15
privind impozite, taxe, contribuţii impuse la nivel central, din care ajung în bugetul local anumite
sume defalcate (TVA).
Biblioteca Roman – Biblioteca Municipală „Mihai Eminescu” beneficiază de fonduri
băneşti de la Primărie, sub formă de donaţii.
Organisme bancare - prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se
asigură urmărirea în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi
de plătitori.Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu
repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat
pentru echilibrarea bugetului local respectiv.
Alte instituții publice din municipiul Roman – de exemplu, în relațiile cu școlile care
sunt ordonatori terțiari de credite, primăria emite dispoziţii bugetare de deschidere de credite
pentru cheltuieli de personal şi burse (cote defalcate din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de
capital (venituri proprii ale bugetului local).
I.7 Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare în
perioada 2008-2010
Bugetul consolidat reprezintă documentul oficial de prezentare a bugetului de venituri şi
cheltuieli al oricărei autorităţi publice locale din România, fiind reglementat de Legea nr.
273/2006 privind finanţele publice locale. El reprezintă expresia politicilor sociale, economice,
de dezvoltare, etc. a autorităţii locale prin proiectelor publice propuse şi responsabilităţile
stabilite ordonatorilor de credite.
a) Structura veniturilor
Nr
Crt
Denumirea
venitului
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Programat Realizat Programat Realizat Programat Realizat
1 Impozite şi taxe
pe proprietate
9.995 9.573 9.918 9.623 10.960 10.852
2 Impozit pe
spectacole
20 6 20 8 20 15
3 Taxe pentru
utilizarea
bunurilor
1.750 1.844 2.104 1.925 2.404 2.287
16
În anul 2008, Serviciul Impuneri Persoane Juridice a finalizat controlul fiscal la 7 agenți
economici, prin care s-au atras suplimentar la buget suma de 2035lei și a emis 1023 înștiințări de
plată cu titluri executorii, 268 popriri bancare, 21 de înscrieri în lista creditorilor. Prin executare
silită a încasat 30456 lei. Serviciul impozite și taxe locale pentru persoanele fizice, a primit un
număr de 3.647 dosare fiscale, precum și cereri de soluționare a unor probleme ale
contribuabililor, din care s-au soluționat 3.575 și 72 dintre ele sunt în curs de soluționare.
În funcţie de resursele financiare, trebuie schimbată în continuare logistica îmbătrânită
moral şi fizic, astfel răspunzând solicitării contribuabililor privind claritatea şi rapiditatea
întocmirii certificatelor fiscale chitanţelor în mod special, fapt sesizat de mulţi contribuabili.
În anul 2009, obiectivele principale ale primăriei au fost execuția bugetară și fluidizarea
circuitului documentelor prin înființarea registraturilor la fiecare serviciu și compartiment.
Înființarea respectivelor registraturi a fost un lucru benefic pentru contribuabili, beneficiind de
îndrumare.
Primăria s-a orientat spre atragerea de fonduri din surse externe bugetului local, deoarece
bugetul local al primăriei nu avea cum să asigure resursele necesare unei dezvoltări rapide și
coerente a infrastructurii. Scopul administrației a fost, în aceste condiții, găsirea de resurse
suplimentare, întreaga strategie de dezvoltare fiind concentrată în aceasta direcție.
Faptul că mai există debite neîncasate, demonstrează că mai sunt în continuare
contribuabili fie persoane fizice fie juridice, care nu reuşesc să-şi ducă la îndeplinire obligaţiile
faţă de bugetul local.
În anul 2010, activitatea serviciului impozite și taxe persoane juridice s-a concretizat în:
- total documente prelucrate 8.216 și au fost emise 961 certificate fiscale.
- au fost emise 1.523 înștiințări de plată, 771 titluri executorii și somații, 196 popriri
bancare.
- au fost transmise 18 cereri de înscrieri în lista creditorilor.
4 Alte impozite si
taxe fiscale
760 857 860 427 500 648
5 Venituri din
proprietate
1.300 1.188 1.400 1.255 1.400 1.396
6 Venituri din taxe
administrave
400 335 340 310 350 328
7 Venituri din
prestări servicii
200 166 120 140 160 153
8 Amenzi,
penalitati
1.330 1.393 1.400 1.272 1.600 1.304
9 Diverse venituri 150 160 160 117 140 85
10 Venituri din
valorificarea
unor bunuri
1.500 841 950 785 1.700 1.129
TOTAL 17.405 16.363 17.272 15.862 19.234 18.197
17
O problemă care rămâne în continuare fără rezolvare este cea a mijloacelor de transport
care fie au fost vândute și nu s-au perfectat actele, fie proprietarii și-au schimbat domiciliile și au
cerut transferul dosarelor auto. Și în cazul amenzilor, primăria s-a confruntat cu greutăți în
identificarea contribuabililor sancționați de organele de poliție, întrucât mulți dintre ei și-au
înstrăinat locuințele fără a-și perfecta actele de identitate conform noului domiciliu, ori locuiesc
fără forme legale sau au părăsit țara.
Figura Nr.4 Evoluția veniturilor
b) Structura cheltuielilor
Denumire indicatori
Buget
cheltuieli
aprobat 2008
Buget
cheltuieli
aprobat 2009
Buget cheltuieli
aprobat 2010
Servicii publice generale - totale 4.100.000 6.525.000 6.890.000
Autorităţi publice 4.100.000 6.525.000 5.940.000
Cheltuieli curente 3.800.000 4.440.000 4.600.000
Cheltuieli de personal 3.000.000 5.000.100 3.549.300
Cheltuieli materiale şi servicii 800.000 1.100.200 1.975.400
Cheltuieli de capital 300.000 700.000 750.000
Învățământ 8.794.000 11.648.000 11.700.000
Cheltuieli curente 8.794.000 10.236.000 12.140.000
Cheltuieli de personal 7.962.000 9.000.000 9.400.000
17,405 17,272
19,234
16,363 15,862
18,197
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Programat
Realizat
18
Cheltuieli materiale şi servicii 825.300 1.537.000 1.867.000
Burse 42.700 56.000 56.000
Cheltuieli capital 43.554 54.300 67.200
Cultură, religie şi acţiuni privind
activitatea sportivă 310.000 440.000
412.000
Asistenţă socială,alocaţii,pensii,ajutoare
şi indemnizaţii
663.000 560.000 589.000
Servicii şi dezvoltare
publică,locuinţe,mediu şi ape
600.000 900.000 680.000
Transporturi şi comunicaţii 600.000 800.000 885.600
Alte acţiuni economice 100.000 150.000 180.000
Alte acţiuni 150.000 170.000 167.300
Cheltuielile înscrise în bugetele locale, pentru cei trei ani consecutivi, cresc de un an la
altul având un nivel mult mai ridicat decât al veniturilor proprii ale instituției, pentru finanțarea
lor apelându-se și la sume alocate de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Direcţiile în care sunt repartizate în proporţii mai mari fondurile din bugetul local, sunt
reprezentate, în ordine crescătoare a sumelor, de finanţarea propriilor nevoi, finaţarea
învăţămantului local şi pentru fundamentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alocatii, pensii,
ajutoare şi îndemnizaţii.
La finele anului 2009 Municipiul Roman a înregistrat un excedent din execuţia bugetară a
bugetului local de 830 mii lei, sumă ce a fost preluată în fondul de rulment, cu posibilitatea
utilizării în anul 2010 conform art. 58 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.
Municipiul Roman înregistrează obligaţie de plată neachitate la finele anului de 620 mii
lei, din care 460 mii lei reprezintă furnizorii din investiţii iar restul sunt obligaţii de plată
provenite în special din prestări servicii (gaz, energie electrică, apă, canal). Aceste obligaţii nu au
putut fi ordonanţate la plată pe anul 2009 întrucât facturile au sosit cu întârziere după închiderea
anului financiar.
În anul 2010 una dintre cele mai importante investiții, remarcate și de cetățeni, a constat
în refacerea lacului de agrement din Parcul municipal, însă au mai fost cheltuiți bani pentru mai
multe proiecte, cum ar fi reabilitarea clădirii de Stare Civilă, refacerea infrastructurii etc.
19
II. Fundamentarea cheltuielilor bugetare
II.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare
La baza calculării indicatorilor de cheltuieli bugetare pentru toţi cei implicaţi în acţiune,
se află fundamentarea proiectelor de bugete publice la intervenţia Ministerului Finanţelor
Publice, potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se adaugă alte
prezenţe procedurale după cum urmează:
instrucţiuni şi precizări din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor
publice în care se insistă pe particularităţile cheltuielilor înscrise în respectivele balanţe
financiare, în sensul abordării comune a unor indicatori reprezentativi;
instrucţiuni şi precizări la nivelul ordonatorilor principali de credite bugetare din care
rezultă specificul ramurilor şi domeniilor de activitate pe care le reprezintă (la nivel de
capitole şi subcapitole);
precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare (cu unele detalii tehnice, inclusiv
de calcul pe fiecare categorie de cheltuieli) pentru acele destinaţii ale fondurilor publice
de cuprins în proiectele de bugete la nivel de articole şi alineate de cheltuieli (potrivit cu
încadrarea în clasificaţia economică a acestora).
Bugetul de venituri și cheltuieli este principalul instrument de previziune financiară cu
ajutorul căruia instituția publică își estimează veniturile și cheltuielile financiare pe un an
bugetar, asigurându-se un echilibru financiar.
Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de
Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar
cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi aliniate şi paragrafe.
Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.
Principalele elemente ale fundamentării indicatorilor financiari sunt legea nr 500 din
2002 privind finanţele publice, Ordonanţa nr 2 din 12 ianuarie 2006, OUG 45/2003, OUG
55/2010 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice. Conform legii 500/2002
veniturile bugetare reprezintă resurse băneşti care se cuvin diferitelor bugete, în baza unor
prevederi legale, formate din impozite, texe, contribuţii, alte vărsăminte.alte venituri, cote
defaclate din unele venituri ale bugetului de stat.
Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori
de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se
efectuează în concordantă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu
priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionarii lor şi în interesul colectivităţilor locale
respective.
Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare
cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza:
veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu în buget în totalitate, în sume brute;
procesul bugetar este deschis și transparent;
20
veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea
eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale;
toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională;
veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate în condițiile legii pe o perioadă de un an, care
corespunde exercițiului bugetar;
veniturile și cheltuielile se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și respectiv pe
categorii de cheltuieli grupate după natura și destinația acestora;
cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv;
nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există baza legală pentru respectiva
cheltuială.
Fundamentarea cheltuielilor se realizează pe baza următoarelor criterii:
baza legală a cheltuielilor potrivit căreia nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de
venituri și cheltuieli, dacă nu este reglementată printr-un act normativ.
execuția preliminară pentru anul de bază constă în execuția certă pe o anumită perioadă
de timp și probabilă la sfârșitul anului corectată cu eventualele influențe.
analiza și studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total, cât și în structură și
dinamică, fiind necesară pentru analiza evoluției într-o anumită perioadă de timp.
prețurile și tarifele diferitelor servicii, care au repercursiuni asupra structurii și evoluției
cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluția diferitelor categorii de
cheltuieli deoarece își pune amprenta asupra caracterului inflaționist al economiei.
baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de
cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depășit și care sunt actualizate
periodic în funcție de rata de creștere a prețurilor și tarifelor.
II.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare
Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting
cel juridic și cel economic.
Din punct de vedere juridic, noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de
funcţionarea instituţiilor publice şi, în general de înfăptuirea activităţilor cu caracter public,
inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat.
Din punct de vedere economic, noţiunea de cheltuială publică, exprimă procese
economice de repartiţie a produsului intern brut, concretizate prin alocarea şi utilizarea resurselor
băneşti, pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public, la nivel naţional sau al
colectivităţilor locale etc.
Calculele efective privind o cheltuială sau alta dintre cele comune au la bază o relație în
care se găsește indicatorul fizic specific al acțiunii și cheltuiala pe indicator.
Cheltuielile bugetare care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice, se
structurează în funcţie de componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la
nivelul cărora se administrează resursele pentru finanţarea acestora, pe următoarele categorii:
21
Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale;
Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale;
Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare
cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza. Cheltuielile
bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi
specifice şi în legile bugetare anuale.
Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată dacă nu există baza legală
pentru respectiva cheltuială.
În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare, iniţiatorii trebuie să prevadă
şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii trebuie să
elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii implicate, nota de
fundamentare care însoţeşte expunerea de motive.
După clasificaţia economică, cheltuielile din bugetele locale se împart în cheltuieli
curente, cheltuieli de capital şi operaţiuni financiare.
Cheltuielile curente cuprind : cheltuieli de personal, cheltuieli cu materiale şi servicii,
subvenţii şi dobânzi. Aceasta categorie reprezintă o parte importantă a cheltuielilor publice, ele
asigurând întreţinerea şi buna funcţionare a acestora.
Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele băneşti destinate investiţiilor
colectivităţilor locale. Din această categorie fac parte cheltuielile care se materializează în: lucrări
de investiţii începute în anii precedenţi şi finalizate în anul curent; obiective a căror execuţie
începe în anul de plan; activităţi de proiectare; consolidări de imobile; dotări independente
efectuate pentru sediile instituţiilor publice; străzi, drumuri şi poduri; lucrări de irigaţii, desecări
şi combatere a eroziunii solului; stocuri constituite pentru rezerve materiale naţionale şi de
mobilizare; achiziţii de bunuri publice cu caracter durabil, cum ar fi: clădiri administrative,şcoli,
spitale, baze militare etc.
Operaţiunile financiare sunt formate din împrumuturile acordate şi rambursările de
credite, plăţile de dobânzi şi comisioanele la credite garantate sau contractate de stat.
Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4
nivele de referinţă:
la nivel de bază – instituţii publice, agenţi economici, reprezentaţi prin regii autonome şi
societăţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite, nivel la care se
întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;
instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;
ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare;
Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările pregătitoare privind
documentaţia bugetară.
Fundamentarea cheltuielilor se face ţinând cont de cele trei surse se finanţare: bugetul
central şi bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii).
22
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat
precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor
sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie. Fundamentarea cheltuielilor cu
salariile reprezintă de fapt analiza tuturor indicatorilor specifici. Ele fac parte din categoria
cheltuielilor curente.
În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii principali de
credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile și le comunică Ministerului Finanțelor, în
termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii
bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât și pentru unitățile subordonate. Defalcarea pe
luni se va realiza astfel încât să se asigure desfășurarea în bune condiții a activității până la
sfârșitul anului. În termenul prevăzut, sumele defalcate pe luni pentru unitățile subordonate se
comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz, ordonatorilor secundari, iar aceștia,
la rândul lor, ordonatorilor terțiari de credite bugetare. Deschiderea de credite bugetare și
cheltuielile cu salarii, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal de credite, nu pot depăși
totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.
În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate lor,
pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc.
Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor
economic. Astfel, în cadrul primariei Roman, fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe
articole şi aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică:
• Art. 10 Cheltuieli cu salariile: 10.01 Fond aferent salariilor de bază; 10.02 Salarii de
merit;10.03 Indemnizaţii de conducere; 10.04 Spor de vechime; 10.05 Sporuri pentru
condiţii de muncă; 10.06 Alte sporuri; 10.07 Ore suplimentare; 10.08 Fond de premii;
10.09 Prima de vacanţă; 10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul; 10.11 Fond
aferent plăţii cu ora; 10.12 Fond pentru convenţii civile; 10.13 Indemnizaţii plătite unor
persoane din afara unităţii; 10.14 Alte drepturi salariale.
• Art.11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat;
• Art. 12 Contribuţia pentru asigurările de şomaj;
• Art. 13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate;
• Art.14 Deplasări, detaşări, transferuri: Deplasări , detaşări, transferuri în ţară; Deplasări
în străinătate;
• Art. 15 Tichete de masă;
• Art. 16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale.
Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ținându-se cont de statele de funcții care
cuprind: numărul de personal cu tot cu posturile vacante, salariul de bază și alte sporuri pentru
fiecare persoană în parte. Statele de funcții stau la baza fundamentării cheltuielilor de personal
pentru anul în curs.
Salariul de bază se stabileşte în funcţie de categorie, de clasă care reflectă nivelul studiilor
necesare exercitării funcţiei publice şi, după caz, cu gradul profesional al funcţiei publice, precum
şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local.
Funcţionarii publici care se transferă în cursul anului beneficiază de un salariul de bază
23
corespunzător treptei de slarizare deţinute, potrivit autorităţii sau institutiei publice la care se
transferă. Salariul de bază al unui angajat se reevaluează anual de către angajator, cu respectarea
limitelor prevăzute pentru gradul profesional sau treapta profesională respectivă.
Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
numărul de personal angajat (N);
salariul tarifar de încadrare (ST) + indemnizația de conducere (IC) + salariul de merit
(SM) + indemnizația pentru sporul de vechime (ISV) + alte sporuri (AS) conform statului
de funcții;
număr ore suplimentare (OS);
contribuția pentru asigurări sociale;
contribuția pentru constituirea fondului de sănătate;
contribuția pentru constituirea fondului de șomaj.
Conform reglementărilor, veniturile salariale se compun din următoarele componente:
salariul tarifar;
sporuri.
Salariul de merit reprezintă 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcţiei publice
de până la 15% de bază unităţii. De exemplu: număr personal = 150 salariaţi; salariul de merit =
150 * 20% = 30 – deci se vor acorda 30 de salarii de merit, iar pentru 0.5 trebuie cerut acordul
Consiliului Local. Salariul de merit reprezintă 15% din salariul de bază.
Pot beneficia de salariul de merit funcţionarii publici care nu au fost sancţionaţi şi cei a
căror sancţiune a fost radiată de drept, potrivit legii. Ordonatorii de credite pot stabili, cu
consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici, criterii suplimentare
pentru acordarea salariilor de merit.
Indemnizaţia de conducere se acordă persoanelor din conducere, în funcţie de
complexitatea muncii. Procentul între care se poate acorda este de 20 – 40%.
Funcționarii publici beneficiază de un spor de vechime în unca de până la 25%, calculat la
salariul de bază corespunzător timpului lucrat în programul de lucru, astfel
3-5 ani vechime, cota din salariu este de 5%
5-10 ani vechime, cota din salariu este de 10%
10-15 ani vechime, cota din salariu este de 15%
15-20 ani vechime, cota din salariu este de 20%
20-25 ani vechime, cota din salariu este de 25%
peste 25 ani vechime, cota din salariu este de 30%.
Sporul corespunzător vechimii in munca se plăteşte cu începere de la data de 1 a lunii
următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa respectivă.
Salariile funcţionarilor publici sunt brute şi impozabile, potrivit legii.
Exemplu de calcul pe salariul unui angajat al Primăriei Roman:
1. Funcţionar public cu un salariu de bază (luna ianuarie 2010) în valoare de: 950 lei
24
2. Funcţionarul beneficiază de o indemnizaţie de conducere, datorită postului pe care îl ocupă, în
valoare de 30%.
Indemnizaţie de conducere = 950x30% = 285 lei
3.Salariul tarifar = [ (1) + (2) / nr zile lucratoare ] x nr de zile prestate
Dacă salariul este calculat pentru 20 de zile (numărul de zile lucrătoare dintr-o lună), iar
angajatul are o prestaţie integrală, relaţia de calcul este următoarea:
Salariul tarifar = 950 + 285x 20 = 1.235 lei 20
4. Având o vechime în muncă de 22 ani, el beneficiază conform legii de un spor pentru vechime
de 25%.
Spor vechime = (3) x 25% = 1.235x 25% = 308,75 lei
5.Total brut: (3)+(4) = 1.235+308,75 = 1.543,75 lei
6.Reţineri din salariu:
a)Contribuţia de asigurări sociale de stat
(CAS) - 9,5% (5) x9,5% = 1.543,75x9,5% = 145,65 lei
b)Contribuţia de ajutor de şomaj - 1% la salariul tarifar
(3) x 1 % = 1.235x 1 % = 12,35 lei
c)Contribuţia de asigurări sociale de sănătate
(CASS) - 6,5% (5) x6,5% = 145,65x6,5% = 9,46 lei
Contribuţia totală = 167,46 lei
Nu are deduceri suplimentare
7. Calculul brut impozabil = Total brut - CAS - Şomaj - CASS = Total brut - Deduceri totale
Brut impozabil = 1.543,75 – 167,46 = 1.376,29 lei
8.Calculul impozitului:
Impozit = (7) x 16% = 1.376,29x 16% = 220,20 lei
9. Salariul NET = Brut-CAS-Şomaj-CASS-Impozit = 1.543,75 - 145,65 - 12,35 - 9,46 - 220,20 =
1.156,09 lei
Contribuţiile primăriei la constituirea fondurilor de asigurări:
Aliniatul 10.03.01 - Contribuţii pentru asigurări sociale de stat (CAS) reprezintă
contribuţia Consiliului local la constituirea fondului pentru asigurările sociale şi se determină în
funcţie de cheltuielile cu salariile (Chs);
- cota de C.A.S de 19,75%.
Formula de calcul este: C.A.S = Chs x cota de 19,75%
Asiguraţii contribuie cu o cotă de 9,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de
angajaţii cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată. Această cotă se
evaluează tot potrivit relaţiei precedente şi se suportă de către asigurat din veniturile salariale.
Aliniatul 10.03.02 – Contribuţii de asigurări de şomaj (Cfd şomaj) reprezintă contribuţia
Consiliului local la constituirea fondului de şomaj şi se determină în funcţie de cheltuielile cu
salariile (Chs);
- cota de C.A.S de 2,5% reprezentând contribuţia la fondul de şomaj.
Formula de calcul este: Cfd şomaj = Chs x cota de 2,5%
25
Aliniatul 10.03.03 - Contribuţii de asigurări de asigurări sociale de sănătate (CASS) se
formează din contribuţia datorată şi vărsată de angajatori şi din contribuţia datorată şi suportată
de asiguraţi. Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea Fondului Naţional Unic de
Asigurări Sociale de Sănătate în cotă de 7%, aplicată asupra fondului de salarii şi suportată din
cheltuieli.
Formula de calcul este: CASS = Venit salarial x cota 7%
Asiguraţii contribuie cu o cotă de 6,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar
ele angajaţii cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată. Această cotă se
evaluează tot potrivit relaţiei precedente şi se suportă de către asigurat din veniturile salariale.
Aliniatul 10.03.04 – Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli
profesionale (CAAS) se formează din contribuţia datorată şi vărsată de angajatori la constituirea
Fondului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale la CASS în cotă de 0,5%,
aplicată asupra fondului de salarii.
Formula de calcul este: CAAS = Chs x cota 0,5%
Cheltuieli cu materiale și servicii reprezintă cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire,
şi cuprinde fondurile băneşti necesare pentru buna funcţionare a Primariei, reprezentând plăţile
pentru furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, încălzit, iluminat şi forţa motrică, apă, canal,
salubritate, carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb, transport, poştă, telefon, telex, alte materiale
şi prestări de servicii necesare consiliului local.
Cheltuieli pentru încălzit, se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de
energie electrică, gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului întocmit în
preţuri curente. Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinând cont de următorii indicatori:
- total suprafaţă radiantă;
- consum agent termic;
- număr ore încălzire;
- tarif pentru o gigacalorie.
Cheltuielile cu încălzirea se determină cu următoarea relaţie:
Cheltuielile cu încălzirea = total suprafaţă radiantă * consum agent termic * număr ore de
încălzire * tarif gigacalorie
Cheltuieli pentru iluminat = nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură* nr. corpuri
iluminat* consum energie electrică/corp/oră * tarif kw.
Cheltuieli materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării
de materiale de curăţenie. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au în vedere următorii
indicatori:
- număr de birouri;
- suprafaţa de curăţat;
- tipul de materiale de curăţenie necesare ( săpun, detergenţi, dezinfectanţi, materiale igienico –
sanitare, perii găleţi etc);
- cantitate;
- preţ unitar.
Relaţia de calcul este următoarea:
26
Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de material * preţ/ material
Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferuri (D) cuprinde fondurile băneşti necesare
acoperirii cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în tară şi în străinătate în interesul
serviciului. Aceste fonduri se fundamentează în funcţie de:
numărul de persoane care se deplasează (Nr);
numărul de zile de deplasare (Nzi);
costul transportului pe o persoană (Ktr);
Relaţia de calcul este următoarea:
Cheltuieli de deplasare (D) = Nr x Nzi x Ktr
Cheltuielile de capital (de investiții) se concretizează în achiziționarea de bunuri
destinate sferei producției materiale sau dotării sferei nemateriale cu active fixe, care duc la
dezvoltarea și modernizarea patrimoniului public.
În cadrul Primăriei Roman fundamentarea cheltuielilor de capital, se face pe articole și
aliniate, si sunt cuprinse în Titlul VII:
Art. 70 Cheltuieli de capital
Art. 72 Investiții ale institutiilor publice
Art. 73 Investiții ale regiunilor autonome, societăților și companiilor naționale și societăților
comerciale cu capital majoritar de stat;
Art. 77 Rate aferente achizițiilor în leasing financiar
Subvențiile și transferurile nu sunt incluse în categoria cheltuielilor care exprimă un
consum definitiv de produs intern brut, ci fac parte mai degrabă din categoria cheltuielilor care
conduc la înfăptuirea unor serii de operaţiuni de redistribuire în favoarea unor persoane fizice sau
a unor organisme publice sau private. Astfel, în categoria cheltuielilor cu transferurile pot fi
incluse următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli publice pentru asistenţă socială, cheltuieli de
transfer către sectorul social – cultural, cultural – educativ, pentru acordarea de burse sau pentru
subvenţionarea instituţiilor din acest domeniu, subvenţii acordate regiile autonome sau
societăţilor comerciale cu capital de stat, dobânzile plătite pentru împrumuturile interne sau
externe.
În cadrul procesului de fundamentare a propunerilor privind subvenţiile pe activităţi, sunt
avute în vedere restrângerea sferei de acordare a acestora, ţinându-se seama de măsurile luate în
calcul în cadrul acţiunilor de restructurare şi modernizare a activităţilor economice. Astfel,
sumele defalcate din impozitul pe venit au ca destinaţie subvenţionarea energiei termice livrate
populaţiei, şi se repartizează pe destinaţii în funcţie de cantitatea de energie termică livrată
populaţiei, la care preţul local depăşeşte nivelul de referinţă naţional.
În cadrul Primăriei Municipiului Roman, fundamentarea subvenţiilor se face pe articole şi
aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economică:
Art. 35. Subvenţii:
35.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice;
35.02 Subvenţii pe produse şi activităţi;
35.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;
27
1. Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate instituţiilor
publice, ale căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi totalitatea cheltuielilor.
Acestea se acordă din veniturile proprii ale bugetului local.
2. Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată pentru energia
termică furnizată populaţiei. Se suportă din cote defalcate de taxă pe valoarea adăugată.
Exemplu de calcul:
Pe lună, perioada noiembrie – aprilie;
Subvenţia acordată pentru acoperirea diferenţelor de preţ = cantitatea de gigacalorii * diferenţa de
preţ
Subvenţia acordată pentru acoperirea diferenţelor de preţ = 100 * (1.400.00 – 800.000)=
600.000 lei
II.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
Există două nivele în construcția bugetelor locale. Unul dintre ele se referă la veniturile și
cheltuielile realizate pe plan local, iar celălalt la ceea ce se primește de la nivel central. Întregul
buget local parcurge traseul proiectării și adoptării trecând prin autoritatea centrală, în speță
Ministerul de Finanțe.
Cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele adiționale la
unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat,
formează venituri ale bugetelor locale și, în consecință, sunt cuprinse ca atare în bugetele
unităților administrativ-teritoriale. În stabilirea, aprobarea și distribuirea acestora sunt implicate
atât autoritățile administrației publie locale, cât și cele ale administrației centrale, competențele
lor în materie fiind stabilite prin lege.
Procedura bugetară privitoare la aceste venituri se întinde pe parcursul a mai multe luni,
debutând prin elaborarea proiectului de buget local de către primarul municiăiului Roman, în
calitatea sa de ordonator principal de credite bugetare.
28
Schema proiectării și adoptării bugetului local:
PRIMARII
întocmesc
proiectul
bugetului local
(PBL) – 15 mai
refac proiectul
bugetului local
pe baza limitelor
aprobate
supun PBL spre aprobare
Cons. Local. PBL se publică
după 15 zile ce primește
aprobarea finală a CL
Bugetul de venituri și cheltuieli – se
repartizează pe trimestre în funcție
de:termenele legale de încasare și
necesitățile de efectuare a
cheltuielilor
Consiliul Județean
Direcția Generală a Finanțelor
Publice (DGFP)
Ministerul de Finanțe
examinează
propunerile de sume
defalcate (SD) și
fonduri cu destinație
specială (FDS)
cuprinse în PBL
aprobă
PBL
aprobă
repartizarea PBL
pe trimestre (în 20
zile de la intrarea
în vigoare a Legii
Bugetului de Stat
GUVERN – comunică limita maximă a SD și
FDS și criteriile de repartizare (până la 1 iulie)
PARLAMENT – votarea Legii
Bugetului de Stat (în termenul de 30 de
zile)
29
Figura nr. - Flux informaţional al cheltuielilor de personal
8 7
2
9
6
3 5
4
Explicatii:
1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată;
2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare;
3 – De la compartimentul contabilitate, statele de plată sunt trimise controlului financiar
preventiv pentru legalitate, conformitate şi regularitate;
4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre aprobare;
5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate;
6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile recapitulative;
7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi avizare;
8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întorce la
compartimentul contabilitate;
9 – Se întocmeşte declaraţia 100 privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării sociale,
bugetul asigurării sociale de sănătate etc, care se depune până la data de 25 a lunii următoare pe
luna în curs la Circumscripţia Fiscală.
COMPARTIMENT
PERSONAL
STATE DE PLATĂ
COMPARTIMENT
CONTABILITATE
CIRCUMSCRIPȚIA
FISCALĂ
ORDIN DE PLATĂ
CONTROL FINANCIAR
PREVENTIV
PRIMAR
TREZORERIE
30
Figura nr. - Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi de servicii
11
1
8
2
6
3
14
4 5 7
1010 10 9
12
13
Explicatii:
1 - Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită
materiale/obiecte de inventar;
2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului;
3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice;
4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar, care
trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei;
5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice;
6 – Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor;
7 – Mărfurile sunt livrate către magazie;
Compartiment de specialitate
Referat de necesitate
Primar/Viceprimar
Responsabil achiziții publice
Compartiment financiar
Ordin de plată
Trezoreria Municipiului Roman
Bon consum
Factură
Furnizor
Magazin
N.I.R.
31
8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar;
9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie
10 – Notele de Intrare Recepţie sunt depuse la compartimentul financiar contabil
11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum;
12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată ;
13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei;
14 – Trezoreria efectuează plata.
III. Finanţarea cheltuielilor bugetare
III.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice
Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza
bugetelor publice aprobate, la dispoziţia ordonatorilor de credite bugetare, pentru destinaţii precis
stabilite ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare. Pentru a-şi desfăşura activitatea şi a
servi cât mai bine interesele locale, Primăria are nevoie de fonduri pe care şi le procură din
diverse surse de finanţare.
În cadrul Primăriei Municipiului Roman sursele de finanţare sunt:
venituri din impozite și taxe locale colectate de la persoanele fizice și juridice;
venituri cu destinație specială (venituri din taxe speciale sau venituri de tipul donațiilor,
ori a sponsorizărilor de la persoanele fizice și juridice);
prelevări de la bugetul de stat, ce cuprind cote și sume defalcate din impozitul pe venit
alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale);
fondul de rulment, ce se constituie din excedentul bugetar;
împrumuturi pe termen mediu și lung, interne sau externe.
Cea mai folosită metodă de procurare a fondurilor pentru finanţarea cheltuielilor locale
o reprezintă veniturile din impozite şi taxe locale, colectate de la persoanele fizice şi juridice de
pe raza localităţii.
O altă metodă de finanţare, foarte des întâlnită este utilizarea veniturilor cu destinaţie
specială, care cuprind:
- venituri din taxe speciale, şi sunt venituri extrabugetare folosite pentru finanţarea unor
activităţi şi servicii publice de interes local, aprobate de Consiliul local, care stabileşte în acelaşi
timp şi domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare
şi funcţionare a acestor activităţi. Venituri cu destinaţie specială, sunt utilizate doar în acele
scopuri pentru care au fost înfiinţate. Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trimestrial
şi trebuie să acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare
a acestor servicii;
32
- donaţii şi sponsorizări de la persoanele fizice şi juridic, sunt resurse materiale şi
băneşti care participă la finanţarea unor acţiuni de interes public. Aceste fonduri reprezintă
fonduri cu destinaţie specială şi vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinaţiilor stabilite de
sponsor.
Prelevările de la bugetul de stat, sunt resurse băneşti care vin în completarea veniturilor
proprii ale primăriilor, fiind cote şi sume defalcate din impozitul pe venit, alocate de la bugetul de
stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
Fondul de rulment este o altă sursă de finanţare, el rezultând în urma sumele încasate
din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetele locale, dacă depăşirea încasărilor realizată
pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv se menţină până la finele anului, iar
bugetul respective nu are împrumuturi restante, şi nici dobânzi şi comisioane neachitate, aferente
împrumuturilor contractate.
Acest excedent, care nu poate depăşi procentul de 5% din veniturile proprii ale
primăriei, se păstrează într-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului şi poate
fi utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile şi
cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la
sfârşitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit şi pentru finanţarea unor investiţii din
competenţa autorităţilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în
interesul colectivităţii.
Împrumutul pe termen mediu şi lung, intern sau extern, este o sursă de finanţare
utilizată de regulă de primăriile unor oraşe mai mari, reprezentând finanţări contractate pentru
realizarea de investiţii publice de interes local şi pentru refinanţarea datoriei publice locale.
Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, cu condiţia
informării prealabile a Ministerului Finanţelor. În schimb, împrumuturile externe se vor contracta
numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai
Guvernului şi Băncii Naţionale precum şi ai autorităţilor administraţiei publice locale, a cărei
competenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Ratele scadente aferente împrumuturilor
contractate, dobânzile şi comisioanele datorate de primărie se prevăd în bugetul local.
Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţilor, mijloace materiale şi
băneşti primite de la persoanele fizice şi juridice, prin transmitere gratuită, cu respectarea
dispoziţiilor legale, fiind gestionate potrivit normelor privind finanţele publice şi cu respectarea
destinaţiilor stabilite de transmiţător.
Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice în special în domeniul social-cultural,
indiferent de subordonare se asigură atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele unor unităţi
administrativ-teritoriale numai în cazurile în care prin legea bugetară anuală, se stabilesc categorii
de cheltuieli care se finanţează din fiecare buget.
Primăria are deschis la Trezorerie un cont de disponibil în care sunt consemnate
încasările din veniturile proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare.
Primarul îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite bugetare şi stabileşte
lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu. Acesta determină cuantumul
creditelor bugetare, pe baza notei privind determinarea necesarului de credite bugetare.
33
Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se
încadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de cheltuieli
bugetare, la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislaţiei
finanţelor publice, şi anume:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi
cheltuieli în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, fiecare
cheltuială trebuie să aibă la baza o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei
din bugetul public;
aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului
financiar- contabil.
III.2 Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
Prin bugetul local se aprobă şi se cuprind veniturile şi creditele bugetare. Creditele
bugetare aprobate sunt autorizate pe durata întregului exerciţiu bugetar. Finanţarea din bugetele
locale utilizează ca expresie de tehnică bugetară alimentarea cu mijloace băneşti sau alocarea de
fonduri. Acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţilor existente în cont. Fiecare
unitate administrativ-teritorială are deschis la Trezoreria Finantelor Publice din raza căreia îşi
desfăşoară activitatea un cont de disponibil în care sunt virate încasările provenite din venituri
proprii şi cele din venituri de echilibrare.
Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o are ordonatorul principal de credite, care în
cazul municipiului Roman este primarul. Primarul, în calitate de ordonator principal de credite,
stabileşte lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu ţinând cont de necesarul
de cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se
acoperă plăţile respective.
Pe baza unei “Note privind determinarea necesarului de credite bugetare” se determină
cuantumul creditelor bugetare ce urmează a fi deschise pentru fiecare lună în parte. Acest
document se întocmeşte în 2 exemplare la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul
local şi se prezintă contabilului. Acesta verifică dacă necesarul de credite propus de primar se
încadrează în ansamblul bugetului local şi totodată în repartizarea aferentă fiecărui trimestru în
parte. De asemenea se urmăreşte dacă creditele respective au acoperire în veniturile proprii şi
subvenţiile pentru luna respectivă şi dacă necesarul de credite detaliat pe capitole se încadrează în
prevederile bugetului local la fiecare capitol în parte.
În relaţia cu trezoreria, primarul întocmeşte o comunicare de deschidere de credite în
care se precizează următoarele: luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare,
instituţia (in acest caz primaria), suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să
apară suma, structura cheltuielilor (curente, de capital, de personal si materiale).
34
Pentru instituţia subordonată primarul îi repartizează creditele bugetare pe baza unei
“dispoziţii bugetare” care se prezintă de asemenea trezoreriei operative din raza căreia îşi
desfăşoară activitatea. Dispoziţia bugetară se întocmeşte pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe
categorii de cheltuieli.
III.2.1 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
Iniţiativa în finanţarea bugetară o au ordonatorii principali de credite bugetare. Aceştia
se adresează printr-o cerere de deschidere de credit bugetar finanţatorului - Ministerul Finanţelor
Publice, care după analiza cererii şi a documentelor însoţitoare procedează la deschiderea
creditelor bugetare, prin implicarea Trezoreriei Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.
În acelaşi timp se produc consemnări informaţionale privind deschiderea creditelor
bugetare în evidenţele celor implicaţi, respectiv Ministerul Finanţelor Publice şi Trezoreria
Finanţelor Publice. Documentul de înregistrare a deschiderii de credite bugetare îl reprezintă un
exemplar din cererea de deschidere a creditelor. Un alt exemplar este returnat ordonatorului
principal de credite prin care se comunică operaţia de deschidere a creditelor bugetare solicitate.
Figura nr. 10 – Fluxul informaţional privind deschiderea de credite bugetare
2,3 4’
1
5
5’
Explicații:
1 - Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite, Primăria Roman, în deschiderea de
credite bugetare;
2 - Întocmirea cererii de deschidere de credite bugetare în trei exemplare şi a documentelor
însoţitoare;
Ordonator principal de
credite – PRIMĂRIA
ROMAN
Finanțator –
MINISTERUL
FINANȚELOR
PUBLICE 4
Înregistrarea cererii de
deschidere de credite
bugetare
Trezoreria Finanțelor Publice Deschiderea creditului
bugetar
35
3 - Adresarea cererii către finanţator – Ministerul Finanţelor Publice;
4 - Analiza la finanţator a documentelor de finanţare primite de la ordonatorul principal de
credite;
4’ - Înregistrarea în evidenţa finanţatorului a deciziei privind deschiderea finanţării;
5 - Dispoziţia dată de finanţator printr-un exemplar din cerere, Trezoreriei Finanţelor Publice
deschiderea finanţării pe seama ordonatorului principal de credite;
5’ - Consemnarea în evidenţa trezoreriei, pe seama conturilor bancare, a deschiderii finanţării;
Cererea de deschidere de credite bugetare are în conținut suma solicitată, precum și
specificații cu privire la subdiviziunile clasificației bugetare unde se încadrează suma respectivă.
De asemenea, cererea de deschidere de credite bugetare este însoțită de o notă justificativă
privind solicitarea legală a creditelor bugetare prin concordanța dintre bugetul de venituri și
cheltuieli a ordonatorului principal de credite si bugetul fmanțator. Suma respectivă este defalcată
pe subcapitole de cheltuieli, semnificând destinații prin instituțiile subordonate ordonatorului
principal de credite. Cheltuielile respective sunt structurate în cheltuieli curente și cheltuieli de
capital. Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli ale unui trimestru, în limita
prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli, iar cererea se prezintă până în ziua de 20 a
ultimei luni din trimestru.
Din punct de vedere conceptual creditul bugetar reprezintă limita maximă până la care
se poate efectua o plată de casă. Legea Finanţelor Publice Locale, art.1, pct.5, îi dă acestuia o
definiţie, în înţelegerea bugetelor locale, ca fiind “suma aprobată în bugetele locale, în bugetele
instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi în bugetele activităţilor finanţate integral din
venituri extrabugetare, reprezentând limita maximă până la care se pot angaja şi efectua
cheltuieli”.
Figura nr.11 - Flux informaţional privind repartizarea creditelor bugetare
3’ 4’
2
5
Explicații:
Înregistrarea dispoziției
bugetare de repartizare
Înregistrarea dispoziției
bugetare de repartizare
Trezoreria Finanțelor Publice
a Municipiului București 3
Trezoreria Finanțelor Publice
din teritoriu 4
Ordonator principal credite
Primăria Roman 1
Ordonator Secundar de
Credite bugetare
Ordonator terțiar de Credite
bugetare
36
1 – manifestarea iniţiativei Primarului Municipiului Roman, ca ordonator principal de credite, în
repartizarea de credite bugetare către ordonatorii subordonaţi;
2 – întocmirea de către ordonatorul principal de credite a dispoziţiilor bugetare de repartizare a
creditelor spre ordonatorii subordonaţi;
3, 4 – repartizarea propriu-zisă a creditelor bugetare în conturile ordonatorilor subordonaţi celui
principal (secundari şi terţiari), la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice faţă de
care sunt subordonate;
3’, 4’ – înregistrarea la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice a repartizărilor de
credite bugetare;
5, 6 – informarea de către unităţile trezoreriei a ordonatorilor subordonaţi de repartizarea
creditelor bugetare cuvenite.
După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,
ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii
sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.
Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea
fondurilor aprobate:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri
şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate
cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin
care se autorizează suportarea ei de la buget;
aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului
compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul
financiar preventiv.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat şi bugetele locale, repartizate pe
trimestre, potrivit competenţelor acordate prin lege, pot fi folosite la cererea ordonatorilor
principali de credite numai după deschiderea de credite prin dispoziţie bugetară.
III.2.2 Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
Tehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace
băneşti. În cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai in limita disponibilităţilor
existente în cont. Practic, atât pentru bugetul local cât şi pentru consumatorii de fonduri bugetare
din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt
angajate plăţi în limita încasărilor existente.
Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale si
fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu
respectarea dispoziţiilor legale.
37
Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi
sponsorizări în situaţia instituţiilor publice, finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la
bugetul local din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile
bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.
Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice si fizice, în situaţia instituţiilor
publice, se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia
de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi anuală, situaţia privind
sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi
cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituţiile publice în regim de subvenţii şi sponsorizări se
înregistrează în contabilitatea acestora.
În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de
ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local,
prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a
consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.
Procesul de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea sa:
Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite;
Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată câtre
organul financiar;
Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de
venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite , în strânsă legătură cu
subdiviziunile corespondente cu luarea in considerare a disponibilităţilor existente în
bugetul local şi a priorităţilor de finanţat din acest;
Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor Publice cu
referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local in contul
ordonatorului bugetar de credit;
Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OP;
Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor Publice;
Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta
contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;
Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;
Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite (OTC);
Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie.
În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise
conturi in legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea
administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite .
Acordarea fondurilor de la bugetul de stat şi din bugetele locale se face în limita
creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor
puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea
cheltuielilor respective.
38
În contextul social-economic actual, finanţarea bugetară este necesară însă insuficient de
susţinătoare pentru cheltuielile publice în creştere, motiv pentru care dezvoltarea reală a unor
domenii de activitate reclamă ca într-un cadru instituţional existent sau nou să fie angajate şi alte
mijloace băneşti decât cele de tip bugetar. Abordarea gestiunii financiare a instituţiilor publice
capătă noi dimensiuni în contextul necesităţii utilizării altor surse de tip alternativ în finanţare.
Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu
mijlocele băneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea, în acest caz, derivă din faptul că
acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţiii existente în cont.
III.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi
pentru cheltuieli
Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite momente tehnice, și anume :
Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita
prevederilor și destinațiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituțiilor publice.
Lichidarea presupune constatarea îndeplinirii condițiilor legale sau obligațiilor care revin
beneficiarului sumei ce urmează a plăti de către autoritatea publică locală.
Ordonanțarea este fază în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările au
fost efectuate și că plata poate fi efectuată fie prin virament în contul beneficiarului
deschis la bancă, fie în numerar prin intermediul caseriei unității. Ea se efectuează de
către gestionarii publici, casierii sau contabili plătitori.
În privinţa utilizarii propriu-zise a creditelor bugetare, acestea se realizează prin
următoarele aspecte:
plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară, constau în principal în salarii, alte
drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru aceste
plăţi este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor adecvate, sumele
să fie ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei.
plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a obligaţiilor
băneşti faţă de diferiţi agenţi economici
În cazul primarului municipiului Roman, acesta se justifică fată de instituţiile financiare,
instituţii care răspund de gestiunea bugetelor publice, pentru sumele primite prin conturile de
execuţie bugetară. Iar pe baza acestor conturi, instituţiile financiare de specialitate preiau în
evidenţa lor cheltuielile efectuate primărie.
În cazul primarului, acesta poate aproba virări de credite bugetare între subcapitolele
aceluiaşi capitol de cheltuieli, pe care îl gestionează, precum şi între articolele aceluiaşi capitol de
cheltuieli.
Documentele justificative, în cazul ridicării de numerar sunt următoarele:
39
pentru plata salariilor angajaţilor primăriei se întocmesc statele de salarii pentru luna în
cauza însoţite de situaţii recapitulative pe capitole de cheltuieli;de asemenea se prezintă
toate ordinele de plata aferente plăţii datoriilor salariale datorate atât de angajator (CAS,
sănătate, şomaj,fond de risc), cât şi de angajaţi (impozit pe salarii, CAS, sănătate, şomaj).
Din contul primăriei se ridică numai salariile nete, care urmează a fi platite, pe baza de
semnătură personală, a fiecărui angajat.
pentru plata indemnizaţiilor cuvenite consilierilor se folosesc aceleaşi documente ca la
salarii (state de plată, ordine de plată pentru virarea datoriilor salariare, situaţia
recapitulativă);
pentru plata ajutoarelor potrivit programului de ocupare temporară a forţei de muncă se
folosesc aceleaşi documente şi cu aceeaşi semnificaţie ca la salarii,
pentru plata deplasărilor efectuate de personalul primăriei se anexează ca documente
justificative ordinele de deplasare, chitanţe, bonuri ficale;
alte păţi.
Instrumentele de plată folosite sunt:
- cecul pentru eliberarea numerarului;
- factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizori primărie în cazul livrărilor de mărfuri,
combustibil;
- ordinul de plată prin care primarul dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în favoarea
furnizorilor sau a bugetelor publice etc.
Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul
titlurilor, articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de asemenea,
prin clasificatia indicatorilor privind finanţele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe
destinaţii principale este divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de
cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; împrumuturi acordate; rambursări de
credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea
cheltuielilor cuprinse în bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.
Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se poate cunoaşte detaliat cuprinsul
fiecărui buget, pe de o parte, şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii, contribuţii
pentru asigurările sociale de stat, hrană, burse, medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli
pentru întreţinere şi gospodărire etc.) pe ordonatori de credite, pe de altă parte.
Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-un cod format din două cifre; este
divizat În unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate.
Acestea sunt reprezentate prin denumire şi codificate În cadrul articolelor prin patru cifre.
Clasificaţia economică, spre deosebire de cea finandară, reprezintă temei legal pentru
efectuarea de cheltuieli şi încasare de venituri. Şi aceasta se adoptă şi completează de Ministerul
Finanţelor Publice în funcţie de apariţia şi modificarea legislaţiei.
Încheierea exercițiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operațiuni, proceduri și
atitudini care potrivit legislației finanțelor publice au menirea să contureze cu exactitate nivelul
realizării indicatorilor de venituri și cheltuieli la toți participanții la relațiile bugetare.
40
Încheierea execuției bugetelor locale este axată pe două categorii de operațiuni
1. de regularizare a soldului
2. de înregistrare în contabilitate
Regularizarea soldului bugetelor locale presupune ca operațiuni următoarele:
rambursarea împrumutului temporar din fondul de tezaur al Consiliului județean, precum și a
împrumutului din fondul de rulment, regularizarea cu bugetul de stat a subvențiilor primite pentru
asigurarea protecției sociale a populației pentru energia termică, precum și a celor pentru
investiții; întocmirea în primele zișe ale lunii ianuarie a anului următor, a situației privind
executarea fiecărui buget local, pe baza soldului creditului de venituri și a contului de cheltuieli
din contabilitatea trezoreriei. Contul de execuție astfel întocmit cuprinde: venituri proprii pe
capitole și subcapitole, sumele defalcate din impozitul pe salarii, subvenții primite de la bugetul
de stat, cheltuieli pe capitole și titluri, soldul fiecărui buget local reprezentând diferențe între
încasări și plăți care se regularizează potrivit precizărilor din instrucțiunile Ministerului
Finanțelor Publice.
În contabilitate încheierea execuției bugetelor locale presupune:
încheierea contului de venituri
încheierea contului de cheltuieli
repartizarea soldului excendentar al bugetelor locale între fondul de tezaur al
Consiuliului județean și fondul de rulment propriu al fiecărui buget local aferent
anului financiar încheiat.
III.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare
Fig. Nr. Flux informaţional generat de finanţarea bugetară a Primăriei Roman
7
1
2
6
4 3
5
În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii
bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite Direcţiei Generale a Finanţelor Publice
Neamţ sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile,
aprobate prin legea bugetului de stat.
MFP DGFP Neamţ
CJ Neamţ
Primăria Roman CL Roman
41
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ transmite Consiliului Judeţean Neamţ
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile, aprobate
prin legea bugetului de stat.
Consiliul Judeţean Neamţ, in condiţiile legii, transmite Primăriei Roman, in termen de 5
zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi
transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către
ordonatorii principali de credite.
Primarul municipiului Roman trimite spre aprobare Consiliului Local Roman proiectul
bugetului local , în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Locuitorii pot depune contestaţii privind proiectul de buget in termen de 15 zile de la data
publicării sau afişării acestuia.
În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor proiectul bugetului local,
însoţit de raportul primarului municipiului Roman şi de contestaţiile depuse de locuitori, este
supus aprobării Consiliului Local.
(5) Consiliul Local în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a
proiectului de buget, se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce
acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe
anexe. Proiectul de buget se aproba de către Consiliul Locale Roman în termen de maximum 45
de zile de la data publicării legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Primarul municipiului Roman transmite Direcţiei Generale a Finanţelor Publice
Neamţ bugetul local aprobat de către Consiliul Locale Roman în termen de 5 zile de la
aprobarea acestora.
(7) Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, în termen de 10 zile, întocmeşte şi
transmite Ministerului Finanţelor Publice bugetul pe ansamblul judeţului Neamţ.
Figura nr. - Flux informaţional privind finanţarea din bugetul local a Colegiului National
Roman Voda
Solicitare
fonduri
Comunicare de credite
Informare asupra deschiderii creditului bugetar
Dispozitii bugetare de repartizare
Pentru finanţărarea unei instituţii de învăţământ preuniversitar din cadrul bugetului local,
primarul transmite Serviciului Buget şi contabilitate, o comunicare de deschidere de credite
(cuprinzând luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituţia publică pentru
Primarul
municipiului Roman
Serviciul buget şi
contabilitate
Trezorerie
Cont buget local
Cont primărie
Cont CNRV
Directorul CNRV
42
care se face finanţarea, suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să apară
suma). Comunicarea de deschidere de credite se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare
capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi este transmisă de catre Serv. Bugete, Trezoreriei,
până la data de 20 a lunii curente pentru creditele aferente lunii următoare. În urma comunicării,
Trezoreria transmite Primarului, informţii asupra deschiderii creditului bugetar.
Primarul transmite Trezoreriei dispoziţia bugetară de repartizare de credite. Trezoreria
urmează să transmită informaţii către ordonatorul Colegiului „Roman-Voda”. Odată cu
comunicarea de deschidere de credite bugetare se transmite şi dispoziţia bugetară.
După verificarea şi aprobarea comunicării se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei,
în contul din afara bilanţului 02 “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi
din bugetul local ”.
După verificarea încadrarii cheltuielilor în suma creditelor deschise pe capitole
înregistrate pe seama Primăriei Municipiului Roman, dispoziţiile bugetare se înregistrează în
contul în afara bilanţului 02”Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din
bugetul local”. Cu creditele repartizate, pe baza dispoziţiilor bugetare, ordonatorul terţiar de
credite- Directorul Colegiului „Roman-Voda”, se diminuează soldul contului de credite deschise
pe seama Primariei.
Angajarea cheltuielilor de investiţii se realizează pe baza notei justificative întocmită de
Primăria Roman, lichidarea constă de exemplu în achiziţionarea de programe informatice, iar
ordonanţarea constă în prezentarea ordinului de plată întocmit de primărie pentru achitarea
furnizorului.Plata cheltuielilor se realizează după ce Trezoreria Roman verifică concordanţa cu
limitele creditelor aprobate de Ministerul Finanţelor Publice a notei justificative privind
realizarea de dotări pentru primărie; se vizează ordinul de plată şi se trasmite Compartimentului
Contabil spre înregistrare, în vederea virării sumei din contul primăriei în contul furnizorului.
43
Bibiliografie
1. Gabriel A. Ștefura „ Proces bugetar public” Editia a 2-a revazută
și adaugată, Ed. Uviversitatea „ Al. I. Cuza”, Iasi,2009.
2. Legea nr.215/2001 privind administratia publică locală
3. Legea Nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale
4. Regulamentul de organizare internă şi funcţionare al Primăriei
5. Institutul pentru Politici Publice din România, Studiul Bugetele
locale între teorie şi practică, București, 2011.
6. www.primariaroman.ro