Investeşte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară nr. 1 „Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitateînînvăţământulsuperior”
Numărulde identificareal contractului:POSDRU/156/1.2/G/138821 Beneficiar:UniversitateaPOLITEHNICA din BucureştiTitlulproiectului: Calitate, inovare, comunicare-instrumenteeficienteutilizatepentrucreştereaaccesuluişipromovabilităţiiînînvăţământulsuperior tehnic
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
1
MODUL DE INSTRUIRE: CHIMIE
Curs: 3
Grupele: G1, G2, G3
Formator: AlinaMarietaSIMION
Octombrie/ 2015
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
2
Hibridizarea sp2
O a doua posibilitate este contopirea orbitalului s cu 2 dintre cei 3
orbitali p
=> formarea a 3 orbitali hibrizi sp2 si unul p pur.
Cei trei orbitali hibrizi sunt situaţi în acelaşi plan, cu unghiuri de 120o
între ei şi formând un unghi de 90o cu orbitalul p nehibridizat.
3
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
Legaturile de tip σ sunt formate de orbitalii hibrizi prin
întrepătrundere frontală
Legăturile π se formează prin întrepătrunderea laterală
a orbitalilor p nehibridizaţi
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
4
Urmarea acestei geometrii este aceea că doi atomi hibridizaţi sp2
vor fi legaţi între ei cu două tipuri de legături covalente
Legăturile π conferă rigiditate legăturii, iar planul format de legtura
π este perpendicular pe cel format de cele legături σ
In compusii cu legături duble apare izomeria geometrică
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
5
Hibridizare sp2 la BF3
In ionul BF4- atomul de bor are hibridizare sp3
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
6
Hibridizarea spPrin contopirea orbitalului s cu unul dintre cei 3 orbitali p
=> formarea a 2 orbitali hibrizi sp, ramanand doi orbitali p puri
Cei doi orbitali hibrizi sunt situaţi în lungul aceleiaşi axe (colineari), cu
unghi de 180o între ei
Cei doi orbitali nehibridizaţi formează între ei un unghi de 90o
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
8
Exercitiu:
Identificati tipul de hibridizare pentru fiecare dintre atomii din
compusii de mai jos:
NH2
OCHC
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
10
Substante anorganice Clase principale, structura si nomenclatura
1. Hidruri - combinatii ale metalelor cu hidrogenul- sunt substante ionice
Na+H
Ca2+H2
B3+H3
hidrura de sodiu
hidrura de calciu
hidrura de bor
1. Hidruri
2. Oxizi
3. Acizi
4. Baze
5. Saruri
• 2. Oxizi – combinatii ale metalelor sau nemetalelor cu oxigenul
• Se ȋmpart ȋn funcţie de produsul unei ipotetice reacţii cu apa ȋn:
oxizi bazici (ar da naştere unei baze) - Na2O
oxizi acizi (ar da naştere unui acid) – CO2
oxizi indiferenţi (nu reacţioneaza cu apa) – CO
oxizi salini sau micşti (pot fi priviţi ca produs al combinării unui oxid
acid cu unul bazic , de exemplu: CaSiO3; Fe3O4
CaO + SiO2 = CaSiO3;
11
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
Na2O + H2O → 2 NaOH – oxid bazic
SO3 + H2O → H2SO4 – oxid acid
CO + H2O nu reacţionează – oxid indiferent
Al2O3 , SiO2 - oxizi insolubili
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
12
Oxizii se pot ȋmpărţi şi ȋn
oxizi ionici (ȋn general vor fi oxizi bazici)
oxizi covalenţi (ȋn general oxizi acizi)
Nomenclatura:
“oxid de” + element ȋnsoţitor + starea de oxidare cu cifre romane ȋn
paranteze rotunde
sau
sufixe: -os pentru starea de oxidare inferioară şi –ic pentru starea
de oxidare superioară
Na2O oxid de sodiu
FeO oxid de fer(II) oxid feros S.O. pentru Fe este +2
Fe2O3 oxid de fer(III) oxid feric S.O. pentru Fe este +3
Pentru oxizii micşti denumirea trebuie să ţină cont de ambele
componente: FeO∙Fe2O3 (sau Fe3O4) = oxid feroferic (S.O. pentru
Fe sunt +2 şi +3)
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
13
Pentru oxizii nemetalelor denumirea se formeaza prin adăugarea
unui prefix la cuvintele “oxid de” şi numele nemetalului - prefixul indică
numărul de atomi de oxigen din moleculă mono-, di-, tri- etc.
CO monoxid de carbon
CO2 dioxid de carbon
SO3 trioxid de sulf
Dacă există posibilitatea de a obţine mai mulţi oxizi covalenţi cu un
nemetal, atunci se va indica prin prefix şi numărul de atomi ai
nemetalului:
NO – monoxid de azot
N2O – monoxid de diazot
NO2 – dioxid de azot
N2O3 – trioxid de diazot
N2O4 – tetraoxid de diazot
N2O5 – pentaoxid de diazot
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
14
3. Acizi - substanţe care pot ceda protoni (H+)
Acizii se pot împărţi ȋn hidracizi şi oxiacizi.
Hidracizii sunt acei acizi care au atomul de hidrogen legat ȋn
mod direct de atomul nemetalic.
Oxiacizii sunt acei acizi ȋn care atomul de hidrogen este legat
de un atom de oxigen, acesta fiind la rândul sau legat de un
atom central cu caracter nemetalic.
Nomenclatura hidracizilor:
cuvântul “acid” urmat de denumirea elementului + sufixul -hidric:
HCl - acid clorhidric
H2S - acid sulfhidric
HF - acid fluorhidric
HI - acid iodhidric
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
15
Nomenclatura oxiacizilor:
cuvântul “acid” urmat de denumirea elementului + un sufix - sufixul pentru starea
minimă de oxidare va fi –os, iar pentru starea maximă de oxidare va fi –ic.
H2SO3 acid sulfuros (S.O. pentru S este +4)
H2SO4 acid sulfuric (S.O. pentru S este +6)
H3PO4 acid fosforic (S.O. pentru P este +5)
H3PO3 acid fosforos (S.O. pentru P este +3 )
Pentru elementele care nu au mai multe stări de oxidare se utilizează sufixul
corespunzător starii maxime, –ic (H3BO3 acid boric).
In cazul ȋn care elementul cu caracter nemetalic are mai mult de două stări de
oxidare pozitive, ȋn denumirea acidului se vor introduce şi prefixe, -hipo pentru
starea de oxidare minimă şi –per pentru starea de oxidare maximă
HClO acid hipocloros (S.O. pentru Cl este +1)
HClO2 acid cloros (S.O. pentru Cl este +3 )
HClO3 acid cloric (S.O. pentru Cl este +5)
HClO4 acid percloric (S.O. pentru Cl este +7)
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
17
4. Baze - substanţe care pot accepta protoni (H+)
Nomenclatura:
utilizarea cuvintelor “hidroxid de” urmate de denumirea elementului
sau ionului:
NaOH - hidroxid de sodiu
Ca(OH)2 - hidroxid de calciu
NH4OH - hidroxid de amoniu
Dacă elementul poate avea mai multe stări de oxidare atunci denumirea se
va face prin utilizarea cuvântului “hidroxid” urmat de denumirea elementului +
un sufix
In cazul ȋn care elementul este ȋn starea minimă de oxidare va fi sufixul este
–os, iar pentru starea maximă de oxidare sufixul va fi –ic (prin indicarea stării
de oxidare cu cifre romane):
Fe(OH)2 - hidroxid feros sau hidroxid de fer(II) (S.O. pentru Fe este +2)
Fe(OH)3 - hidroxid feric sau hidroxid de fer(III) (S.O. pentru Fe este +3)
PO
SDR
U/1
56
/1.2
/G/1
38
82
1
18
Denumirea se poate realiza şi din numele elementului care provine de la
hidracid (anionul) + sufixul –ura urmat de denumirea elementului cationul + un
sufix.
• In cazul ȋn care cationul este ȋn starea minimă de oxidare va fi sufixul este
–oasă, iar pentru starea maximă de oxidare sufixul va fi –ică
FeCl2 - clorura feroasă (S.O. pentru Fe este +2)
FeCl3 - clorura ferică (S.O. pentru Fe este +3)
Se poate folosi numele oxiacidului şi se ȋnlocuieste sufixul specific
acidului cu cel specific sării (HNO3 – acid azotic => NaNO3 – azotat de
sodiu sau HClO4 – acid percloric => KClO4 – perclorat de potasiu)
CaSO4 - sulfat de calciu (S.O. pentru S este +6)
CaSO3 - sulfit de calciu (S.O. pentru S este +4 )
NaNO3 - azotat de sodiu (S.O. pentru S este +5)
NaNO2 - azotit de sodiu (S.O. pentru S este +3)