Capitolul I
SITUAȚIA ADMINISTRATIVE-TERITORIALĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ A
JUDEȚULUI GORJ ÎN ANUL 1877
1.1 Împărțirea administrati-teritorială a județului Gorj în anul 1877.
Județul gorj are un bogat trecut istoric. Încă din secolul al XV-lea se formează județul
Gorj pe masură ce slăbea autoritatea județului Jaleș, pânăla desființarea sa, ca apoi să se
desființeze si județul Gilortului în secolul al XV-lea, al cărui teritoriu săse integreze tot
Gorjului.
Prima atestare documentară este la 29 iulie 1497 când Radu cel Mare dăruiește
mânăstirii Tismana un mertic anual de 300 de vedre de vin. Jiul de sus din forma veche
românească, sub influență slavă a devenit Gorj-Jiu, Gorju Gorj, de la cuvântul „Gora”=
munte, sau mai curând „Gorea”=sus și Jil=Jiu1
În timpul evenimentelor din anul 1877 împărțirea administrativ-teritorială a
județului a fost următoarea:
1 Prof.Dan Neguleasa/ Portal-Măiastra nr. 3 (7) /2006 pag.4
PLAIUL NOVACI
1. L Aniniș2. Ciocadia3. Cărpiniș4. Radoși5. Dragotești6. Crasna7. Surupați8. Turbați9. Ohaba10. Mușetești11. Gruiu12. Novaci13. Cernădia14. Bumbești-Pițic15. Poenari16. Pociovaliștea17. Polovragi18. Baia de fier19. Tetila20. Câineni21. Bumbești-Jiu
PLAIUL VULCAN
1. Arcani2. Stroiești3. Brădiceni4. Balta5. Frâncești6. Cartiu7. Horezu8. Schela9. Rugi10. Dobrița11. Lelești12. Runcu13. Godinești14. Costeni15. Peștișani16. Topești17. Călești18. Stănești19. Vîlari20. Tismana21. Pocruia22. Vârtopu23. Stolojani24. Pârâu
PLASA OCOLU
1. Peșteana2. Bălănești3. Budieni4. Ciuperceni5. Hodoreasca6. Voetești7. Cornești8. Bălăcești9. Ceauru10. Curtișoara11. Vădeni12. Dănești13. Petrești14. Șașa15. Brătuia16. Iași17. Urechești18. Cârbești19. Romanești20. Slobozia21. Bălești22. Șomănești23. Stejerei24. Câlnicu25. Telești
PLASA JIU
1. Borăscu2. Calopăru de Sus3. Calopăru de Jos4. Broșteni5. Brănești6. Fărcășești7. Valea cu Apă8. Gârbov9. Turcenii de Sus10. Turcenii de jos11. Murgești12. Ionești13. Ohaba (Jiu)14. Raci15. Bolboși16. Plopșoru17. Piscurile18. Costești19. Roșia20. Timișeni21. Țicleni22. Rășina23. Urdarii de Sus24. Urdarii de Jos25. Strâmba26. Vlăduleni27. Bâlteni28. Rovinari29. Peșteana (Jiu)30. Moi
2
PLASA AMARADIA
1. Alimpești2. Corșoru3. Sârbești4. Albeni5. Ștefănești6. Bengești7. Cârligei8. Petreștii de
Sus9. Cărbunești10. Pojogeni11. Pojarul de
Sus12. Pojarul de
Jos13. Bârzeiu de
Pădure14. Prigoria15. Negoești16. Zorlești17. Roșia (de
Amaradia)18. Poiana19. Săcelu20. Magherești21. Scoarța22. Bobu23. Copăcioasa24. Glodeni
PLASA GILORT
1. Băcesti2. Cordești3. Hurezanii de
Sus4. Hurezanii de
Jos5. Bărbătești6. Petrești de
Jos7. Frumușei8. Negreni9. Licurici10. Aninoasa11. Valea lui
Câine12. Pegeni13. Bibești14. Vladimir15. Jupânești16. Vierșani17. Parau18. Rogojina19. Obârșia20. Rădinești21. Piscoiu22. Săulești23. Andreești24. Musculești25. Scrada26. Logrești-
Moșneni27. Logrești-
Birnici28. Șipotu29. Turburea30. Tândălești 31. Colțești32. Seaca33. Groșerea34. Busuici
21 Arh.Naț.,București,fond M.A.I.,DOSAR 99/1883,F.83-86
1.2 Expunerea situației socio economice a județului Gorj în anul 1877
Evoluția economică si social-politică a statului national român demonstrase la momentul
anului 1877 anacronismul suzeranității otomane față de realitatea din țară.
Și situația socio economică a județului Gorj in anul 1877 se înscrie în aceeasi
realitate ca a întregtii țări, cu o industrie modestă, cu o agricultură slab productivă, fără
căi ferate și cu o rețea de drumuri prost întreținute.
Situația socio-economică a Gorjului in anul 1877 o descoperim expusă într-un
document de arhivă astfel:
Domnilor consilari
Comitetul permanent care, prin încrederea d-voastră, în sesiunea extraordinară de
la 15 iuniu trecut, a fost delegat cu administrarea intereselor județene, profitând de
această ocaziune a întrunirii domniilor voastre în sesiunea ordinară, vine a-și dă
seama despre îucrărjle sale și de modul cum a înțeles a corespunde sarcinilor ce i-ați
impus.
Afacerile despre resortul autorității județiane sunt multe și varii, domnilor
consiliari, și ar trebui timpul necesar unui comitet permanent ca să poată introduce
îmbunătățirile trebuitoare atât în ceea ce se raportă propriuzis la interesele județiene,
cum și în ceea ce se atinge de afacerile comunale din toate punctele de privie.
Tocmai timpul material a lipsit comitetului d-voastre, iar pe lângă aceasta
evenimentele ce se succed în țară de la aprilie trecut, au fost obstacolul dezvoltării
oricărei propășirii, căci, deși prin situațiunea noastră geografică ne găsim departe de
teatrul resbelului, totuși nici județul acesta nu a putut rămâne scutit de efectele ce
totdeauna starea de resbel împarte în toate unghiurile țării.
Neliniștea a fost deopotrivă; aici ca petutindeni, numeroși luptători a trebuit să
meargă la teatrul resbelului pentru ca să apere drepturile și demnitatea țării, iară pe
lângă acestea aplicarea legii de rechizițiune încă a contribuit a sustrage pe locuitori de
la căminele lor pentru diferite transporturi, etc. așa că o asemenea situațiune nu puțin
a stagnat și dezvoltarea intereselor județiene pe lângă acelea private.
Cu toate acestea, comitetul, în acest scurt interval de 4 luni de când se află
administrând interesele județului, fără a avea pretențiunea să se facă elogiuri, nu a
cruțat nimic spre ași îndeplini datoria cu privire la îmbunătățirea ce a fost posibil de
adus.
Astfel fiind, ne prezentăm înaintea d-voastre cu ferma convicțiune, pe deoparte
că, considerând circumstanțele descrise, veți binevoi a dă o dreaptă apreciațiune dacă
nu vom fi corespuns în totul așteptărilor d-voastre și aspirațiunei conjudețianilor
noștri, iar pe de alta că în aceasta sesiune ordinară conlucrând cu toți vom putea
chibzui toate îmbunătățirile reclamate de trebuințele județului, și în același timp,
conform art.75 din legea constitutivă a consiliilor județiene, vom exprima către
Suveran dorințele îmbunătățirilor și asupra cărora necesită interveanirea și ajutorul
guvernului.
Prin urmare, anunțând d-voastră că proiectul de buget pe anul viitor 1878 și
sumele de venituri și cheltuieli pe anul 1876 sunt încheiate și depuse la biroul onor,
consiliu, îndeplinim dispozițiunile primului aliniat de sub art.95, invocata lege, prin a
expune următoarea situație a județului din anul acesta.
A. Mișcarea populațiunei
Populațiunea județului se compune din : 41560 bărbați, 45800 femei, 35950 copii
și 36756 fete. Anul acesta populația a fost ferită de boli epidemice, cu toată influența
căldurilor din cursul verii; mișcarea populațiunei se rezumă la următoarele date
statistice: 2480 nascuți, 682 căsătoriți și 2334 morți. Din aceste date rezultă în mod
cert, că mortalitatea este minimă în comparație cu nașterile și prin urmare, vă putem
asigura că numărul populațiunei în județul nostru, anul acesta este în creștere.
Medicamente gratuite s-a eliberat din fondul alocat în buget la 1877, indivizilor fără
mijloace care a suferit de boale ordinare.
Statistica vaccinațiunei din acest an, după cum rezultă din științele comunicate de
serviciul sanitar, este: 3156 vaccinați și revaccinați.
Vitele locuitorilor asemenea a fost ferite de boale epizotice, puține cazuri de
Antrax și Gastro-Enterită-Nefritică a avut loc în luna iulie la câteva comune din județ,
dar cu concursul veterinarului de la județul Vâlcea, cel ce a fost trămis aici după
mijlocirile făcute de d. ministru de interne, boala a fost combătută mai înainte de a
face întinse ravaje.
B. Serviciul sanitar
Serviciul sanitar a fost constituit din următorul personal însă;
a) D. Doctor I. Frumușanu medic primar, reintrat în exercițiul acestei funcțiuni la
20 iunie, în urma votului d-v, din sesiunea extra-ordinară de la 15 aceeași lună, cu
retribuțiunea în sarcina casei județiene conform legii din 31 manie a.c înserată în
Monitorul Oficial nr.71.
b) D.dr. Dimitrie Staicu, medic de arondisment pentru plașile Vulcanu, Ocolu și
Jiul.
c) D. Mihail Condrus-veterinar
d) D.Al.Moisi, vaccinator pentru plașile Vulcanu, Ocolu și Jiul.
e)D.P.Nedelcovici, pentru plasele Novaci, Amaradia și Gilort.
În ceea ce privește postul de medic licențiat pentru circonscripțiunea Novaci,
Amaradia, Gilort s-a aflat vacant, din lipsă de aspiranți pentru a-l ocupa.
Serviciul sanitar al armatei în campanie având necesitate de un mai mare personal
a fost chemat la armata D. Veterinar Condrus iar mai în urmă și d. medic primar Dr.
Frumușanu cel ce se găsește actualmente la Turnu-Măgurele pentru căutarea
soldaților răniți.
D. dr. V. Modele, medicul curent al spitalului, încă se află la armată, iar sarcinile
sale să ndeplinesc de către d. Dr. Staicu și d. dr. Altschut venit aici ca medic al
comunei urbane.
Mulțumită împrejurărilor că, populațiunea și vitele locuitorilor n-a avut a suferi
boli epidemice, lipsa personalului arătat mai sus, deși a fost simțită, dar serviciul nu a
suferit, iar județul se poate felicita că a putut contribui la alinarea suferințelor celor
răniți in resbel.
Acum că anul acesta este spre finele său, sperând că până în anul viitor armele
creștine aliate vor fi învingătoare și pacea încheiată cu asigurarea drepturilor
popoarelor oprimate, trebuie să ne gândim, mai ales acum când avem a compune
bugetul, pentru îmbunătățirea serviciului sanitar și dezvoltarea măsurilor pentru
asigurarea higenei publice în anul viitor.
Expunerea situațiunei comitetului din 1876 din care majoritatea celui actual a avut
onoarea să facă parte, atingea necesitatea ce este a se acorda o mai mare solicitudine
pentru îngijirea populațiunei rurale și pentru dezvoltarea gustului pentru o viețuire în
mai bune condiții de higienă dar cu toate acestea nici o măsură nu a fost luată pentru
realizarea unor asemenea îmbunătățiri atât de necesare, ceea ce se poate atribui
însămai ales împrejurărilor că, autoritatea județeană nu a funcționat regulat, deoarece
consiliul și comitetul fiind dizolvate la 6 aprilie trecut, abia s-a constituit la 15 iunie.
Aceia ce nu s-a făcut până acum ,incubă nouă tutulor a îndeplini pentru viitor și
dar așteptăm de la luminatul d-voastră concurs, a ni se prescrie mijloacele și modul
prin care să putem realiza o mai buna situațiune de viețuire a locuitorilor de la sate.
Pe lângă acestea ne veți permite, d-lor consilieri, a vă comunica că, cu salariul ce a
fost prevăzut prin buget nu s-a putut găsi un medic licențiat pentru circurnsciptia
Novaci-Amaradia-Gilort precum am expus mai sus și pentru ca nici în anul viitor
postul să nu rămână vacant am prescris în proiectul de buget, postul de medic doctor
în medicină mai bine retribuit.
C. Instrucțiunea publică
a) Școala normală
Corpul didactic pentru predarea cursurilor în școala normală, se compune :
1. Profesor de matematici, desen, caligrafie și director al școalei.
1. Profesor de istorie, geografie, noțiuni de dret administrativ și constituțional.
1. Profesor de agricultura și fizico-naturale și provizoriu al internatului
1. Profesor de muzică vocală.
1. profesor de religiune, iar catedra pentru limba română și pedagogie prevăzută
prin buget cu începere de la 1 septembrie în vederea adăugirii unei a IV-a clasă, după
noua programă a școlilor normale, se află încă vacantă neputând fi ocupată la
concursul de la 15 septembrie ce a avut loc la Craiova, comitetul însă a mijlocit la d.
Ministru cultelor și instrucțiunii publice pentru numirea unui suplinitor până la
ocuparea catedrei prin concurs, spre a nu suferi învățământul.
Școala în cursul anului școlar 1876-1877 a fost frecuenta de 39 de elevi, din care
28 interni și 11 externi, din aceștia 26 bursieri și 3 externi, s-a promovat în clasele
următoare, iară 2 bursieri rămași repetenți s-au eliminat.
Cu începerea anului școlar 1877-1878 numărul bursierilor a urcat la 39 mai fiind a
se admite unul până la completarea numărului de 40 prevăzuți în buget, iară numărul
externilor a sporit la 30, așa că actualmente școala normală are populațiunea de 66
elevi. Rezultatul învățământului anul acesta a fost satisfăcător, nici un elev însă nu a
ieșit ca absolvent al școalei normale, deoarece toți elevii promovați din clasa a-II-a a
rămas a urma și clasa a IV-a.
Precum vedeți, d-lor consilieri, din an în an numărul elevilor externi sporește, și
acesta este o probă evidentă cât de mult apreciază publicul binefacerile
învățământului normal, ceeace justifică cu prisos că sumele ce se cheltuiesc pentru
întreținerea acestei instituții, sunt bine întrebuințate, fără să mai vorbim că această
instituțiune este cea mai folositoare și din alt puct de vedere, adică că instituțiunea
școli normale este menita a dă apti învățători sătești, pentru a răspândi instrucțiunea în
masele poporului.
Direcțiunea scolii a expus printr-un tablou ce a prezentat comitetului, mai multe
îmbunătățiri ce sunt reclamate de necesitate a se face la școala normală în interesul
regulatei funcționări cestiune care, va face objectul mai osebit raport.
b. Școala secundară de fete
Institutul secondar de fete, sub direcțiunea d-nei Ecaterina Urziceanu, în anul
școlar 1876-1877, nu a dat rezultate tocmai satisfăcătoare; căci pe de o parte de la un
timp personalul didactic s-a dezorganizat înainte de finele anului scolastic, iară pe de
alta parte mai multe eleve a(u) părăsit cursurile, așa că, la examenele generale s-a
găsit în institut un număr restrâns de eleve, dară care totuși s-a prezentat la
distribuirea premiilor pentru a primi recompensa silinței îa învățătură.
În urma nouei organizațiuni ce d-voastră ați chibzuit prin încheierea No.76, din 18
iunie trecut, și care deja a primit aprobarea d-lui ministru cultelor și instrucțiunii
publice, în urma avizului onorabilului comitet permanent al instrucțiunii, dupe cum
comunica d. ministru cu adresa No.9969 anul curent, institutul a început a funcționa
pe aceste noi baze, înscriindu-se până la 16 septembrie 19 eleve interne, iar
personalul didactic compus până la acea dată, precum arăta doamna directoare, cu
adresa nr.42, se urcă la 7 persoane.
Acum că, institutul de fete din acest oraș este organizat, pe baze durabile, rămâne
să sperăm că doamna directoare Ecaterina Urziceanu, născută Stanciovici, prin
loborarea și stăruința ce va depune, va corespunde pe deplin așteptărilor
conjudețenilor d-sale și sacrificiilor ce a făcut județul, dându-i instrucțiunea cu spețele
sale într-unul dintre cele mai renumite instituții din Munchen și va face ca institutul
de sub direcțiunea d-sale să-și capete cel mai bun renume precum l-au avut mulți ani
după deschiderea lui la 1872.
c. învățământul primar,
Instrucțiunea primară elementară mai ales în ceea ce privește școlile sătești,
trebuie să facă obiectul celei mai de aproape solicitudine din partea dumneavoastra,
căci numai prin instrucțiunea masei poporului pe scara cea mai întinsă, orice stat a
putut ajunge la gradul de civilizațiune la care a aspirat, cu atât mai mult trebuie să ne
ocupe întinderea și dezvoltarea instrucțiunei publice. D-lor consilieri, cu cât noua era
de independență a Statului, ne impune imperioasa datorie ca cu toți să contribuim a
dovedi Europei întregi că suntem un stat cult, merităm a fi primiți în familia
popoarelor civilizate.
Din parte-i,guvernul, în patriotica sa ingrijire, nu a negles a contribui la
ameliorarea instrucțiunei rurale, căci de la prima septembrie 1877, lefile învățătorilor
s-a(u) ridicat la suma de 50 lei aceea de gradul H, și 80 lei învățătorilor de gradul L
Ei bine, când cu toți cunoaștem starea de strâmtoare în care se găsește tezaurul
statului, mai ales în timpul de grele încercări în care se află astăzi, nu trebuie sa
pretindem mai mult, este de a noastră datorie să ne gândim a aviza din parte-ne pentru
orice alte ameliorațiuni reclamate de trebuință pentru regulatul mers al instrucțiunei
publice.
Din perte-ne vă putem asigura în mod formal, că pe cât vom avea onoare să stăm
pe fotoliuriîe de membrii ai comitetului permanent, una dintre cele mai de căpetenie
preocupațiuni va fi instrucțiunea rural-ă, și atât cu ocaziunea escursiunilor ce vom
face în județ cum și cu binevoitorul concurs al d-lui prefect care nu ne-a lipsit în nicio
ocaziune, vom cere:
1. A se propaga în toate modurile binefacerile instrucțiunei și a se îndemna
locuitorii să-și trimită regulat copii și fetele la școală.
2. A se executa în toată rigoarea dispozițiunile art.36 din legea instrucțiunei
publice în contra celor îndărătnici.
3. A se repara până la o nouă reconstruire, localurile de școală și a se asorta cu
toate necesariile pentru ca instrucțiunea să-și poată avea cursul regulat
4. Ca, comunele să verse la clasa de depuneri și consemnațiuni numele ce au luat
credit prin bugete pentru constituirea fondului necesar edificărei localurilor de
școli după planuri ad-hoc, sume care pentru anul acesta, se urcă în tot județul
la 13780 lei și
5. A se impulsiona învățătorii rurali, să fie cu totul devotați prin stăruință și
aptitudine, la îndeplinirea delicatei lor misiuni, și a se sili prin metodele cele
mai practice pentru ca învățământul să dea progresele ce se așteaptă.
Rămâne, așa dara, d-lor consilieri, ca d-voastră să avizați la alte măsuri de
îmbunătățiri ce veti mai judeca de cuviință , cum și a încuviința un credit special prin
buget pentru premii la școlile rurale, în scopul încurajării elevilor silitori la învățătură.
Terminând astfel capitolul acesta, aveam onoarea a vă expune, că instrucțiunea
primară-elementară se predă, în:
a) O școala de băieți în comuna urbană de reședință cu 4 clase frecventată în anul
școlar 1876-1877 de 252 elevi, dintre care 163 fii de săteni din comunele rurale: 50
elevi au terminat cursul primar cu note satisfăcătoare, dintre care o parte au trecut la
cursurile seminariale, o parte la școala normală de aci, iară trei a(u) fost aleși și
trimiși la școala normală a statului din Turnu-Severin.
b) O școală de fete, idem, frecventată de 63 eleve.
c) Una sută patru școli prin comunele rurale; dintre care 1 Î gradul I și 93 gradul
II, 6 din acestea sunt însă vacante și pentru ocuparea lor d revizor școlar a cerut
deschiderea concursului cuvenit. Aceste scoale au fost frecventate în anul scolastic
1876-1877 de 3190 elevi și 393 eleve.
D.Burese acordate de județ
Prin contractul ce s-a încheiat în anul 1869 s-a acordat d-lui Dimitrie Culcer o
bursă anuală de 3500 lei pentru a studia medicina la una din facultățile din Paris și în
schimb după înapoiere să se dea servici județului, iara prin acest contract nu s-a
limitat timpul pentru cât bursierul vă sta în studiu, caz care a fost obiectul unor
discuțiuni în sesinea consiliului din 1875.
Prin expunerea situațiunei, pe anul 1876 însă, se făcea știut că un atare
inconvenient s-a aplanat, căci bursierul cu ocaziunea vacanței din acest an, a deslușit
comitetului în mod particular, că în anul acesta îi este de ajuns pentru a obține
diploma de doctor în medicină.
Până acum, nici bursierul s-a întors în țară, nici vreun comunicat nu s-a primit din
partea-i sau din partea d-nei Economu corespodenta sa, despre cauzele ce-l rețin, așa
că comitetul nici a mai scris în proiectul de buget bursa d-lui Culcer pentru anul
viitor.
Prin bugetul anului curent, a mai fost înscrisă și suma de lei 3120, pentru ajutorul
d-lui C.Negrescu spre a-și completa studiile la Paris în arta veterinară, dar în vederea
discuțiunilor urmate cu ocazițiunea votării bugetului în sesiunea extraordinară de la
13 sept. 1876, care a luat locul sesiuni ordinare, comitetul nu a putut elibera d-lui
Negrescu arătata sumă până ce nu vă dă o garanție în regulă că după terminarea
studiilor se vă înapoiem serviciul județului, ceea ce însuși neputând realiza, suma
invocată a rămas ca economie, iară ce este și mai mult, anunțăm cu regret, după cum
suntem informați d.Negrescu aflându-se în București au și încetat din viață
E. Cultul
În ceea ce privește cultul, avem onoarea a vă prezenta următoarele date, însă:
Statistica bisericilor din tot județul este 408, dintre care la 387 se oficiază
serviciul divin cu cea mai mare înlesnire, de către 253 preoți în ființă (87 seminariști
și 166 gramatici ).
În ceea ce privește retribuire a preoților, autoritatea județeană a avut și va avea
grijă de a asigura preoților și celorlalți servitori ai bisericilor un ajutor precuniar prin
bugetele comunelor. Nu e de mirare însă, că în starea actuala de strâmtoare a
populațiunei rurale și veniturile mărginite ale comunelor, acest ajutor să nu fie
îndestulător.
Administrarea averilor bisericești și întreținerea lor s-a încredințat mai în toate
comunele epitropiilor constituite conform art. 10 din regulamentul sinodal înserai în
Monitorul Oficial No.109, din 1875, care sunt chemate a regula facerea bugetelor și
darea socotelilor anuale; modul cu care se va introduce și în această ramură regula și
echitatea ce trebuie a domina în toate afacerile publice. Sunt însă câteva biserici, unde
gestiunea foștilor epitropi se gasește încă neregulată d arț pentru care comitetul a luat
și va lua încă măsurile ce-l autoriză legea.
F. Agricultura
Recolta anului acesta a fost, din nenorocire, cea mai puțin productivă, cauza ce a
contribuit o astfel de amară lovitură în contra aspirațiunii cultivatorilor, o cunoaștem
cu toții, ea este seceta cea mare tocmai în timpul când recolta trebuia să-și lege
roadele sale. Sunt însă localități cu toate acestea, unde ogoarele prin pozițiunea lor
fiind mai puțin expuse arșiței soarelui a dat o producțiune, dacă nu abudentă dar cel
puțin care a recompensat încâtva sacrificiile cultivatorilor.
În ceea ce privește recolta de grâu a fost mult mai favorizată de natură și a dat o
producțiune ce nu s-a putut realiza de mulți ani, mai ales în ce privește calitatea, dar
cu toate astea însă, nu avem a ne felicita pe deplin nici asupra acestui articol de
producțiune, pentru că cultura a fost de tot restrânsă, și aceasta din cauza bine
cunoscută, că toamna anului 1876, cu timpurile rele sosind precipitat, nu s-a putut
face decât foarte puține semănături de grâu.
Anul ce trecem, a fost astfel, ei bine, aceasta nu trebuie să ne dispere, suntem
datori și trebuie să ne gândim la măsurile ce ar trebui să luăm pentru viitor ca prin
toate mijloacele posibile să încurajăm pe agricultori la o cultură cât mai întinsă spre a
recompensa cu modul acesta pierderile din anii de lipsă.
Ne veți permite dară, a supune maturei d-voastre chibzuințe aceia ce cugetăm că
ar trebui să se facă pentru dezvoltarea agriculturei în județul nostru, singura resursă de
avuție pentru populațiunea lui.
I. A se aviza la îmbunătățirea rasei vitelor de muncă;
II. A se îndemna cultivatorii, mai ales cultivatorii cei mici ca chiar prin
asociațiuni să caute a-și procura unelte de muncă sistematice cum: pluguri, grape,
rărițe, prășitori, etc. cu care munca să se poate face în modul cel mai lesnicios așa că
fiecare locuitor cu ajutorul unor asemenea instrumente agricole ar putea întinde o
îndoită cultură dacă nu mai mult;
III. Să se propage adoptarea în cultură a semințelor de cea mai bună calitate.
IV. A se pune în executare regulamentul relativ la concursurile de pluguri,
producte și vite pentru încurajarea agricultorilor și
V. A se propaga prin toate mijloacele adoptarea sistemei de asociațiuni agricole.
Cu modul acesta, putem spera, domnilor consilieri, că agricultura în județul nostru
vă lua un avânt ce în adevăr ar face fericirea agricultorilor, iară cultura făcându-se în
mod raționat, producțiunea naturalmente fiind de bună calitate vă face concurență pe
piețele Europei.
Înainte de a termina capitolul acesta, veți binevoi a cunoaște că statistica agricolă
din anul acesta după științele ce am putut culege este:
a) Semănături de toamnă 1459 pogoane grâu și secară, 263 pogoane rapiță și 50
pogoane orz.
b) Semănături de primăvară 975 pogoane grâu și secară, 107 pogoane orz, 9
pogoane răpiță, 85088 pogoane porumb și 3 pogoane meiu.
Recolta anului , 3618 ½ kile grâu și secară, 130 kile orz sau ovăz, 71 kile răpiță,
32357 kile porumb și 2 ½ kile meiu.
G. Comunele rurale
Adminsitrațiunea comunlor rurale în toate ramurile de serviciu, lasă multe de
dorit.
Pentru ca o bună administrațiune să existe în comune, trebuie ca autoritatea
comunală să fie la înălțimea misiunei sale, ceea ce, din nenorocire, nu este. Primarii mai
ales urmează să fie cei mai inteligenți și integri, pentru că ei ca autoritatea cea mai
apropiată să știe a dă bune exemple locuitorilor din comune.
Primarii din contră, în cea mai mare parte sunt tot ce poate fi mai simplu prin
comune, și de la asemenea oameni nimic nu se poate aștepta. Căutând a pătrunde
sorgintea acestui rău, ne-am convins, d-lor consilieri, că locuitorii ori din necunoștință de
câtă importanță este funcțiunea de primar, sau tocmai pentru că știu aceasta, nu voesc a
pune în capul administrațiunei comunale oameni care înțelegându-și datoria i-ar putea
chema la mai multe sarcini impuse de lege, pentru realizarea îmbunătățirilor de care
absolutamente sunt lipsite comunele, aleg pentru funcțiunile de primari pe cei mai simpli
dintre ei.
Acest rău, sperăm, d-lor consiliari, sa dispară, îndată ce locuitorii prin experiență
cum și prin instrucțiune, vor ajunge să cunoască de cât interes este, chiar pentru
asigurarea intereselor lor constituirea autorității comunale, dintre oamenii cei mai
deștepți, onești și activi.
În ceea ce privește comptabilitatea comunelor, avem a vă supune că bugetele
anului curent a fost cercetatte și aprobate de comitet, după care totalul veniturilor și
cheltuielilor este:
Numirea
plaselor
Venituri Cheltuieli Excedente
Lei Bani Lei Bani Lei Bani
Plaiul Novaci 35.653 27 34.140 93 1512 34
Plaiul Vulcan 41.767 56 39.600 93 2166 63
Plasa Ocolul 40.243 62 38.568 06 1675 56
Plasa Jiul 51.018 34 48.619 32 2399 02
Plasa Gilort 55.287 31 52.949 63 2337 68
Plasa Amaradia 42.703 11 41.099 75 1603 36
Comuna urbană Târgu-Jiu 128.886 27 128.704 59 181 68
Total 395.559 48 383.683 21 11.88 27
Compturile caselor comunale sunt aprobate până la finele anului 1875, și parte din
anul 1876, sunt însă compturi care pentru iregularități grave, a trebuit să fie împărțite
între membrii comitetului, spre a se cerceta la fața locului pentru regularea gestiunei.
H. Căile de comunicație
Nu se poate tăgădui, d-lor consilieri, că numai prin îmbunătățirea căilor de
comunicațiune, relațiunile comerciale se pot facilita, ca prin urmare numai astfel se poate
escita spiritul de emulațiune și de concurență, unicul motor de propășire comerciali.
Chiar în starea evenimentelor rezbelului în care se află intrată țara, comitetul, d-
lor consilieri, îndată ce a luat locurile ce i-ați confiat, a îndreptat toată activitatea sa
asupra lucrărilor de șoseluire pe diferite căi de comunicațiune.
Anul acesta, precum se va putea constata din expunerea de mai jos, mulțumită
concursului ce nu ne-a lipsit din partea d-lui prefect al județului și activității d-lui inginer
P.M: Caluda, a fost dacă nu mai mult dar tot atât de productiv în lucrări de șoseluire ca și
anii cei mai liniștiți, iar ce este mai mult, avem fericirea a vă anunța că anul acesta s-a îm
plinit o îndelungată așteptare a conjudețenilor noștri: șoseaua pasului Vulcanu, ce leagă
județul nostru cu statul vecin austro-ungar, la punctul Petroșani, s-a început în acest an
printr-o solemnitate ce dovedea în destul de câtă importanță este întreprinderea, și de
acum nu trebuie să părăsim această măreață întreprindere, până ce nu vom înzestra
județul cu cea mai importantă cale de comunicație, singura care face fericirea județului și
pentru care multe generațiuni viitoare, ne vor bine cuvânta .
Nu trebuie să ne face iluzii d-lor consilieri, afacerea aceasta este uriașe precum
experiența lucrărilor până acum săvârșite a probat-o, ea reclamă enorme sacrificii în bani
și brațe. Dar tocmai pentru că este astfel nu trebuie să ne descurajm ci să căutăm a
îndrepta toate forțele de care putem dispune spre a ajunge la capătul întreprinderii. Cu
ocaziunea întocmiri bugetului drumurilor să destinăm cel din urmă ban pentru lucrările
șoselei Vulcanu, și cu ocazia repartizării zilelor de prestațiune la diferite puncte de
lucrare, să afectăm acestei căi cât mai multe brațe ar fi posibile, ca anul viitor lucrările să
se poată face pe o mai mare întindere, căci spre acest sfârșit, corpul tehnic județean,
actualmente se ocupă cu studiul înainte și formarea planului acestei șosele până la
frontieră.
Statul, prin bugetul său pe anul 1875, alocase o sumă de 25.000 le, cu care să vină
în ajutorul construcțiunei șoselei Vulcanu, care de alminteri este o cale națională, suma
aceasta însă, nu a fost vărsată la destinațiunea ei, acum dar este timpul să rugăm guvernul
ca pe de o parte să dea casei județului suma promisă la 1875, iar pe de alta să înscrie și
prin bugetul pe 1878, o sumă de cel puțin 50.000 lei, pentru lucrările de an pe această
cale, cum spargerea stâncilor în munți etc.
În rezumat, lucrările executate anul acesta sunt :
a) Pe calea mixtă Bumbești-Jiu, spre frontieră, s-a făcut 8.551 metri cubici
săpătură în stâncă și în pământ petros și s-a lucrat 600m.p. peree cu mușchi; pentru aceste
lucrări au fost angajați 10 meșteri petrari pe lângă zilele de prestațiune întrebuințate:
Reparațiuni
Terasament
din nou
Împietrire
din nou
No.
Podurilor și
podețelor
lucrate din
nou
Diferite
lucrărim.l. m.l. m.1.
b)Calea
mixtă Tg-
Jiu-Filiași,
distanța
Rovinari-
Broșteni
4260 1090 7800 12 proviz
S-a mai
reparat
podul
Peșteana pe
apa Cioiana,
s-a rectificat
cursul
acestei ape
si s-a făcut
un cleonagiu
pe lungime
de 200 m
c)Calea
județeană
nr.1 între
Târgu-Jiu-
Bujorăscu
16000 - 185 6 reparate
S-a făcut un
dig de
consolidare
al malului
Jiu de la
cotul Besna
lungime
100m
d) Idem
No.2 T.Jiu-
4380
S-a lucrat
terasamant
în locul unei
90 mc pietriș
aprovizionat
9 reparate
2 idem
provizorii
Șipotu podiști
desființată
1 la Socu
reconstruit
e) Idem
No.3
punctele
Scoarța și
Bengești
1851 2032 673 3
f)Calea
vecino-
comunală
Ciolan a
punctul
Peșteana
- 2030 - -
g)Idem
Borăscu-
Ohaba-Raci-
Urdari la
Strâmba
punctul
Borăscu-
Ohaba
- 2085 1340 8
h)Calea
vecinală
Tărgu-
Petrești-
Hurezani,
între Târgul
–Petrești-
Cărbunești
- 3680 2520 1
i)Idem
Vladimiru-
S-a
transportat
Jiu,între
Andreești și
Calea
Județeană
nr.2
- 2037 704 - 163 copaci
de la
Groșerea
pentru podul
Gilortu
l)Idem pe
valea
Câlnicu la
punctul
Albeni și
Zorlești
- 5740 714 3 și 7
provizorii
m)Idem
vecino-
comunală
Ciocadia-
Hirișești în
Ciocadia
- 1100 - -
n)Idem
comunală
Poiana
- - - -
S-a reparat
podul peste
Jiu
o)Idem
vecinală
Gârbovii
- - - -
S-a reparat
podul
Gârbovul
peste Jiu
Pentru efectuarea tuturor acestor lucrari s-a întrebuințat:
Zile jud. cu
caru
Zile jud. cu
brațele
Zile com. cu
caru
Zile corm. cu
brațele
Din datoria anului 1877
și rămășițe din 1876
4590 36834 558 5669
Lucrările continue încă și ele pot urma pe cât timpul vă mă fi priincios pentru a se
întrebuința capitalul de zile de care mai dispune județul adică :
Cu boii Cu brațele
7029 32.265 din datoria anului 1876
5820 20.059 idem 1877
I. Edificii publice
Precum este cunoscut d-voastre,județul dispune de 4 localuri proprietate a sa; 3
dintre aceste localuri sunt ocupate, unul de spitalul județean, altul de cazarma
escadronului de călărași și al 3-lea de arestul preventiv. Localurile ocupate de spital și
arestul preventiv prin reparațiunile ce li s-a adus, se găsesc în bună stare, iară localul în
care se găsea instalată prefectura și comitetul până la aprilie trecut, și care acum se ocupă
de escadronul călărașilor, are nevoie de mai multe reparațiuni, care, după devizul format
de d. Inginer se urcă până la aproape 2.000 lei. Nu ne îndoim așa dară, că d-v. Veti
binevoi a încuviința credit prin buget arătată sumă, spre a se putea face în anul viitor
reperațiunile necesare zisului local, căci, în caz contrariu, stricăciunile mărindu-se,
edificiul ar fi expus ruinei.
Pe lângă acestea, este asemenea cunoscut d-v. că județul a întreprins
construcțiunea unui edificiu pentru școală, edificiul s-a construit de roșu după contractul
cu d. C.Danilescu, iară în ce privește celelalte lucrări de tencuit, pardosit etc, prin toate
încercările de licitațiune ce am făcut conform dispozițiunilor legei de comptabilitate
generală a statului, nu s-a putut dă în antepriză, dară s-a primit o declarațiune din partea
d-lui Danilescu prin care se oferă a continua și celelalte lucrări, declarațiunea care se vă
prezenta osebit dezbaterilor d-v.
Comitetul în urma nereușitei de a putea angaja terminarea edificiului, văzând că
anotimpul de iarnă sa apropie, a fost silit sa avizeze la angajarea reparației învelișului,
lungirea urloaielor și alte lucrări de conservare, spre a nu rămâne edificiul expus ruinei
până sa fie dată în antrepriză terminarea lui.
J. Poșta rurală
Serviciul de poștă rurală precum a fost organizat anul acesta, a funcționat cu
regularitate.
Serviciile ce se pot aduce populațiune! de către poșta rurală, anul acesta s-a
resimțit mai bine cu ocaziunea corespondențelor multiple dintre ostașii aflați în campanie
cu parintii, sotiile ori rudele lor și vice-versa și trebuie să sperăm încă, că locuitorii rurali
cu timpul se vor obisnui a trata mai bine prin corespondență în diferitele lor afaceri decât
prin trămiși întradins, așa că această instituție sa poată deveni o binefacere pentru dânșii.
În ceea ce privește binefacerile ce casa județului trebuie să tragă din organizarea
acestui serviciu, sunt mai multe decât minime, sunt nule, în raport cu sacrificiile ce face
pentru întreținerea birourilor de poștă rurală.
Serviciul pentru expediere corespondențelor între plăși și reședință, am avut
ocaziuneasa constatăm că nu se face tocmai cu regularitatea cuvenită, pentru că acest
serviciu se îndeplinește mai întotdeauna prin vălășei, care adese ori fiind cei mai
nevoiași, nu sosesc cu corespondența la destinație decât după trecere de mai multe zile.
Această stare de lucruri, fiind foarte prejudițiabile intereselor publice și private,
este necesariu sa cugetăm la cuvenita îndreptare din parte-ne, d-lor consilieri, am fi de
opiniune a se organiza o cursă de carioîă pentru plășile Amaradia, Gilort și Novaci în
serviciul căreia ar fi de ajuns 8 cai, 4 trăsuri(cocii) și 3 oameni ceea ce n-ar fi costisitor
pentru casa județului, deoarece dânsa ar beneficia de la pasagerii ce ar putea purta cariola.
Aceasta fiind părerea comitetului, rămâne ca d-v. să apreciați dacă pentru ameliorarea
serviciului este admisibile, sau în contrariu sa binevoiți a hotărî mijlocul cel mai practic
ce veți judeca de cuviință.
Conform votului dat de onor consiliu în sesiunea extraordinară din 30 manie, anul
acesta, biroul de poștă rurală la Plaiul Novaci, a fost înlocuit printr-un oficiu telegrafe-
poștală. Telegraful funcționează încă din luna septembrie și corespondențele cele mai
urgente cu plaiul fie oficiale fie private, se fac acum prin acest mijloc.
Cheltuielile ce au necesitat construirea liniei, aprovizionarea aparatelor cu toate
accesoriile și în fine instalarea biroului sunt minime în comparație cu serviciile ce vă
aduce societății, biroul telegrafic la plaiul Novaci, mai ales, în ceea ce privește siguranța
publică când se știe de toți că acolo se comit cele mai dese furtișaguri și chiar tâlhării.
În acest scurt timp de când funcționează telegraful la Novaci, ne-am putut
convinge, d-lor consilieri, de câtă importanță este a se întinde această organizațiile și ia
alte plase cum: plasele Amaradia, Gilort, care cad în linie dreaptă, Jiul și chiar Vulcanul
ca cele mai depărtate, ne vom permite dară a vă ruga sa luați în considerațiune și această
ramură de îmbunătățire și sa încuviințați creditul ce ar suferi resursele bugetare, pentru a
se aviza în anul viitor la înființarea de oficiuri telegraf o-poștale, dacă nu la toate plasele
invocate, la parte din ele acelea adică, care prezintă mai multă importanță.
K. Spitalul județean
Populațiunea ce a frecventat spitalul județean, în timpul de la 1 ianuarie până la 1
octombrie curent, este:
Bărbați Femei
33 15 Rămași la 31 decembrie 1876
452 153 intrați la 1 ianuarie
pana la 1 octombrie anul curent.
485 168 totalul
454 163 Ieșiți în acel interval fiind 370 bărbați și 123 femei
vindecați, iară cazuri de moarte, au avut loc 25 între care 16 bărbați și 9 femei.
31 5 Rămași pentru 1 octombrie curent
Întreținerea bolnavilor cu toate necesariile s-a făcut în marginile ordonanțelor
medicului curant, se speră a lăsa economie.
În ceea ce privește obiectele de lenjerie în serviciul bolnavilor, în adevăr spitalul
nu este complet, dară comitetul după ce a ținut mai multe licitațiuni pentru darea
aprovizionării lor ăn antrepriză, fără nici un rezultat, le-a comandat stabilimentului
Lemaitre din București, comanda însă s-a făcut numai pentru suma ce s-a deschis credit
în buget, rămânând a se aproviziona restul în anul viitor pentru care sfârșit s-a și înscris
suma necesară în proiectul de buget.
L. Arestul preventiv
Arestul preventiv, care încă se întreține cu din fondurile casei județene, anul
acesta a fost transferat în localul ce era ocupat de cazarma călărașilor după ce a fost solid
întărit Arestul în acest local se găsește în cele mai bune condițiuni, aci sunt camere
îndestulătoare, încât dispozițiunile prescrise de regulamentul arestelor preventive,
privitoare la separarea condamnaților de preveniți și a femeilor de bărbați, sunt
îndeplinite.
Mișcarea populatiunei arestului, pe timpul de la 1 ianuarie până la 1 octombrie
curent, sunt:
Bărbați Femei
59 4 Aflați la 1 ianuarie
167 12 intrați la 1 ianuarie pînă la 1 octombrie
226 16 totalul
197 13 Ieșiți de la 1 ianuarie până la 1 octombrie
29 3 Rămași în arest pentru ziua de 1 octombrie
Un caz regretabil a avut loc la arestul preventiv, în luna aprilie trecut, arestații
forțând garda de pază, au putut reuși să evadeze un număr de aproape 30 cei mai
compromiși în fapte de tâlhari, cum tâlhăria la d-nu Seceleanu și altele, dară mulțumită
debordațiunei în care se găsea apa Jiului, tâlharii nu au putut inainta repede încât cu
ajutorul oamenilor de gardă, a călărașilor și a cetățenilor ce au alergat îndată ei au fost
prinși, dintre care 14 morți împușcați de soldați și înecați în apă pe când voia sa treacă
Jiu debordat, așa că societatea a putut fi salvată de cele mai grozave crime ce s-ar fi putut
comite, îndată ce o asemenea bandă, având în capul lor pe vestitul N. Budibil Găvănescu,
Schiau și Lupea ar fi fost scăpați.
Aceasta fiin expunerea situațiunei județului din anul acesta, sperăm, d-lor
consilieri, că pe o parte d-v. veți fi inspirați de o completă imparțialitate ân judecata
actelor noastre, iară pe de altă că conlucrând cu toții împreună, vom face ca sesiunea
ordinară de acum să fie cât mai fecundă în lucrări privitoare la îmbunătățirile absolut
simțite de necesitățile populațiunei județului nostru.
Președinte, Gr.Mongescu. 3
3Monit.Of.nr.258 din 17 (29) noiembrie 1877, pag.6488-6494