UNIVERSITATEA DE STIINŢE AGRICOLE SI MEDICINᾸ
VETERINARᾸ
‘ION IONESCU DE LA BRAD” IASI
FACULATATEA DE MEDICINᾸ VETERINRᾸ
DISCIPLINA: MEDICINᾸ VETERINARᾸ DE STAT SI SᾸNᾸTATE
PUBLICᾸ
Anchetă epidemilogică privind stafilocociile
ca zoonoză in România si Europa
Coordonator stiintific:
Prof. Dr. SAVUŢA Gheorghe Studenti:
2
Definitie, etiologie si importanta
Stafilocociile sunt denumirea generică a tuturor imbolnăvirilor
cauzate de stafilococi.
Stafilococii fac parte din ordinul Eubacterialis, familia
Micrococacceae, genul Staphylococcus.
Genul Staphylococcus cuprinde 40 de specii, dintre care 16 sunt
considerate ca fiind patogene pentru animale si om , cât si din punct de
vedere alimentar .
Bacteriile din genul Staphylococcus sunt coci sferici sau ovali, care
se divid in planuri perpendicular succesive. Datorită separarii incomplete
a celulelor fiice de cele parentale, celulele bacteriene formează gramezi
neregulate cu aspect de chiorchine de strugure ( staphylos = strugure ),
foarte evidente pe mediile de cultura solide .
Se colorează Gram pozitiv, sunt bacterii necilogene, nesporogene si
necapsulogene. In general sunt nefimbrinogeni, dar au fost evidenţiate
unele tulpini fimbriate care prezintă aderenţă la mucoase si tegumente .
3
Stafilococii sunt foarte raspandiţi in mediul extern, iar in
organismul animal cât şi cel uman pot trai ca saprofiţi , comensali sau
patogeni. Ei pot determina atat infecţii cutanate supurative cât şi entităţi
infecţioase bine conturate.
Stafilocociile prezintă importanţă econonică ridicată datorită
pierderilor, cuantificate prin scăderea producţiei de lapte şi uneori a
sfârşitului letal .
O imporţănta deosebită o are mastita stafilococică cauzată de
Staphylococcus aureus, ca urmare a consumului de lapte ce conţine
toxina sindromului de soc TSST-1 si o enterotoxina, ce cauzează grave
intoxicaţii alimentare .
Patogeneză
Patogenitatea stafilococilor este determinată de virulenţa
gemenului (posibilitatea de a se multiplica in organism) şi de elaborarea
unor substanţe specifice : o toxina stafilococică cu efect letal, hemolitic şi
neurotic pentru animalul senibil (iepure), precum şi o serie de enzime
bacteriene ca: coagulaza, fibrinoliza (stafilokinaza), hialuronidaza,
dezoxiribonucleaza, fosfataza, lipazele si nucleazele; unele tulpini posedă
şi o enterotoxina. Toxinele stafilococice au o structura proteică, au
proprietaţi antigenice si deterimina alterări morfologice si funcţionale ale
4
In cadrul genului Staphylococcus, există specii patogene pentru om
şi animale, numai pentru animale si specii nepatogene. Specia tip a
acestui gen este considerată a fi Stapylococccus aureus.
Pentru patologia animală, sunt mai importante urmatoarele specii
de stafilococi: ● Staphylococcus aureus
♦ subsp. anaerobius
♦ subsp. aureus
● Staphylococcus hycus
♦ subsp. hycus
♦ subsp. chromogenes
● Staphylococcus intermedius
Dintre speciile nepatogene sau cu o patogenitate redusa, izolate de
la animale, fac parte: ● Staphylococcus epidermidis
● Staphylococus caprae
● Staphylococcus felis
● Staphylococcus gallinarum
5
● Staphylococcus delphine
Epidemiologie –Surse de infecţie, cale de infecţie, caractere
epidemiologice
Stafilococii sunt foarte raspandiţi in natura. Speciile saprofite se
gasesc in aer, apa, pamant precum şi pe piele si mucoasele animalelor si a
omului, facând parte din flora normală a organismului.
Speciile cele mai receptive la infecţiile stafilococice sunt:bovinele ,
ovinele, caprinele, suinele, pasarile, iepurii, canidele si felinele şi este
influienţata de anumiţi factori: leziuni şi traumatisme cutanate,
alimentaţie dezechilibrată si carenţată in vitamine, diverse boli generale
debilitante.
Surse de infecţie: animalele bolnave si cele purtatoare si
eliminatoare de germeni, asternut contaminat, aerosoli, lapte .
Calea de transmitere: direct, indirect si vertical .
Manifestări clinice la animale
Cel mai des implicat in producerea bolilor este Stp. aureus .
Acesta afectează glanda mamara, cu modificari cantitative şi
calitative ale laptelui, inflamatii ale pielii, dermatite, conjunctivite,
infecţii genitale, urolitiază si discopatii.
Manifestări clinice la oameni
Cei mai patogeni stafilococi pentru om sunt Stp. cohnii subsp. cohnii
şi Stp. aureus.
Cel mai mare numar de germeni se gaseşte in nas, axila, intestin,
mucoase si piele.
6
Proporţia purtătorilor sanatoşi (la om), variază intre 10 si 40 % in
colectivitaţile generale şi 40-70 % in mediul intraspitalicesc.
Stp. epidermitis determină foliculite superficiale sau acneea
pustuloasă gravă.
Stp. aureus determină producerea de infecţii primare acute şi
toxiinfecţii alimentare, iar mai frecvent determina:
♦ sindromului şocului toxic
♦ sindromul stafilococic al pielii opărite
♦ foliculite
♦ sicozis (foliculita barbiei si a mustăţilor )
♦ hidrosadenita (inflamarea glandelor sudoripare axilare )
♦ furunculoză
♦ infecţii ale tractului repirator, urinar şi a sistemului nervos central
♦ infecţii musculo-scheletice
7
Toxiinfecţiile alimentare sunt produse de tulpini enerotoxicogene
din alimente ca: laptele si produsele lactate, ouale nefierte, carnea.
Cantitatea minimă de enterotoxină necesară pentru producerea bolii la
om este de aproximativ 20 ng.
Simptomele apar dupa 4 ore de la ingestia alimentului contaminat,
fiind reprezentate de: greaţă, vărsături, colici abdominale severe, diaree,
transpiraţie, prostraţie.
Are o evoluţie scurtă de 24-48 h, iar rata mortaliţatii fiind foarte
redusă sau nulă.
Cantitatea necesară pentru a provoca o toxiinfecţie, derivă dintr-o
gastroeneterită stafilococică determinată de laptele de ciocolată 2%. Din
12 cutii de lapte , SEA a fost găsită in cantitate de 94 pana la 184 ng per
cutie, cu o medie de 144ng.
Rata crizelor a fost asociată cu cantitatea de lapte consumata si varsta.
8
Cei in varsta de 5-9 ani, au fost mai sensibili decat cei cu varsta de 10-12
ani.
Sindromul şocului toxic- reprezintă o intoxicaţie acută ce ameninţă
viaţa pacientului, ce afectează in general persoanele tinere la care nu sunt
prezenţi anticorpii protectori.
Este produsă de toxinele sintetizate şi elaborate de Stp. aureus şi
anume de toxina SSTT-1 si enterotoxina stafilococică.
Manifestări clinice: debut brusc, febră (38,9˚C), greaţă, vărsături,
dureri abdominale, diaree , dureri musculare, de gat si cefalee, vertijii,
apariţia unei erupţii maculare caracteristice cu aspect de “arsură solară”,
edeme periferice, iar 50% din bolnavii prezinta aşa numita “limbă
zmeurie”.
In ultimii 30 de ani, cazurile fatale au reprezentat 2,5% din totalul
cazurilor raportate pe glob ce au aparut in timpul perioadei menstruale si
6,4% cazuri, dupa perioada menstruală.
Sindromul stafilococic al pielii oparite, (boala Ritter), este produs de
tulpinile de Stp. aureus, capabile de a produce toxine exfoliative.
Manifestări clinice: eruţtie eritematoasă cu evidenţ ierea liniilor Pastia,
edem periorbiatal, hipovolemie, pielea are aspect rugos, zbârcită,
descuamarea tegumentelor si infecţii secundare.
Are o evoluţie de maxim 10 zile, iar mortalitatea este cauzată de
hipovolemie si infecţiile secundare, ajungand la 3% in cazul copiilor si 50
% in randul adultilor.
9
Meningita stafilococica, apare in urma patrunderii stafilococilor pe cale
sangvina, de la nivelul altor focare aflate la distanta de meninge. Acesta
pot fi foarte frecvente la nivelul pielii. Infectiile stafilococice tegumentare
care dau cel mai frecvent inseamantare meningela, se afla la nivelul fetei,
in jumatatea inferioara a acestia.
Manifestari clinice: debut scurt si violent, cefalee, febra, tulburari
encefalice, agitatie psihomotorie, dezorientare termospatiala, delir,
obnubilare, coma si uneori convulsii.
10
Metode de depistare şi diagnostic la animale si om
La animale – examen clinic
-examen bacteriologic din material patologic
-izolarea, cultivarea pe medii speciale ( Chapmann) si
identificarea lor pe baza caracterelor culturale
-bioproba pe şoareci, şobolani, iepuri şi oaie
La oameni – izolarea germenului din leziuni
- izolarea şi cultivarea gemenului din alimentul incriminat
Strategii de prevenire, supraveghere si combatere la animale şi
om
Se recomandă ca masuri de profilaxie nespecifică la animale, respectarea
condiţiilor de igienă in adăposturi, evitarea traumatizării pielii şi a glandei
mamare cât şi indepărtarea ingrijitorilor cu afecţiuni stafilococice a
mâinilor.
Pentru imunoprofilaxie sunt utilizate vaccinuri si autovaccinuri asociate
cu antibioticoterapie si anatoxina stafilococică obţinuta prin inactivare cu
formol 3‰ şi căldura (T=40˚C).
1. prepararea alimentelor cu puţin timp inainte de a fi sevite si pastrarea
lor in conditii corespunzatoare.
11
2. prepararea termică suficientă
3. măsuri de igienă riguroasă in unităţile sanitare
4. control medical al personalului ce lucrează in sectorul alimentar
5. tratarea tuturor infecţiilor stafilococice chiar şi cele superficiale ale
pielii si ţesuturilor moi
6. limitarea folosirii antibioticelor in mod abuziv
Tratament – in cazul existentei unei infectii stafilococice se fa recurge la
drenarea focarelor purulente, la indepartatrea tesuturilor afectate de
necroza si la administrarea unor antibiotice cu actiune cat mai eficace
asupara tulpinilor de Stp. aureus.
În ultima perioada au fost semnalate din ce in ce mai multe tulpini
stafilococice reziatente la antibiotice. Initial s-a constatat rezistenta la
penicilina G, mediata de beta-lactamaza. La fel de rapid stafilococii au
dezvoltat rezistenta la actiunea tetraciclinelor, macrolidelor si
aminoglicozidelor.
Rezistenta la meticilina (penicilina sintetica) a stafilococilor, afost
demonstrata in 1961, la un an de la producere. În ultima decada s-a
constata o crestre marcanta a tulpinilor bacteriene rezistente la meticilina,
pe fondul utilizarii abuzive a antibioticelor.
Exista unitati clinice in care procentul tuplinilor de stafilococ, rezistente
la meticilina, depaseste valoarea de 40%.
De asemenea un numar mare de tulpini rezistente la a meticilina, au fost
sesizate si in grupul indivizilor ce consuma droguri injectabile. Rezistenta
la meticilina poate fi demonstrata pe culturi clasice de agar.
Tulpinile meticilin-rezistente pot deveni rezistente si la actiunea altor
antibiotice beta-lactamice, cum ar fi: penicilina, cefalosprinele si
carbapenimelor.
Exista anumite tulpini de Stp. aureus care inca isi mai pastreaza
sensibilitatea fata de actiunea vancomicinei.
12
Evolutia bolii in lume si in Romania la oameni si la animale
Incidenta stafilocociilor in alimente carora nu l-i s-au aplicat tratamente
termice este foarte mare. De obicei alimentele vehicule sunt reprezentate
de produse incorect refrigerate dupa preparare.
Evaluari recente situeaza numarul de cazuri de gastroenterite transmise de
stafilococi intre 1-2 milioane pe an , in S.U.A.
Una dintre cele mai marii epidemii raportate vreodata s-a produs in iunie-
iulie 2000, in districtul Kansai, in Japonia. Au fost 13.420 de victime,
vehiculul principal fiind laptele smantanit si pudrat cu zahar de la o
singura sursa. Agentul etiologoc l-a reprezentat Stp. aureus.
Simptomele au aparut la 83,4%, din victime, in decurs de 6 ore, din care
la 73,3% au fost prezente varsaturile, iar la 75,3% s-a semnalat diareea.
Între anii 1981-1995, in Koreea, au fost inregistrate 64 de epidemii de
intoxicatii alimentare stafilococice, cu 2490 de cazuri, reprezentand
16,5%, din totalul imbolnavirilor alimentare din acea perioada.
In Japonia, 9,9%din toate cazurile de toxiinfectii alimentare 15,9% din
epidemii au fost de origine stafilococica, iar intre anii 1980-1999, ao fost
raportate 2525 de epidemii stafilococice cu 59964 de imbolnaviri si 3
decese, avand ca baza orezul si pastaile de fasole.
13
Incidenta stafilocociilor in alimente
Probe
Nr. de culturi
Procental enetrotoxic
Enterotoxine A B C D E F
Probe umane
582 - 54,5 28,1 8,4 42 - 21
Lapte crud 236 10 1,8 0,8 1,2 6,8 - 21 Alimente congelate
260 30 3,4 3 7,4 10,4 - 21
Tulpini izolate din epidemii
80 96,2 77,8 10 7,4 37,5 - 21
Diferite alimente
200 62,5 47,5 3,5 12 18,5 6,5 85
Carne de pui
139 25,2 1,4 0 0,7 23,7 0 46
Probe umane
292 39 7,8 17,7 7,2 6,8 0,7 83
Carne de pui
55 62 60 1,8 3,6 0 0 42
Sunca afumata spaniola
135 85,9 54,3 2,6 10,3 - - 69
Diferite alimente din Belgia si Zahir
283 16,2 6,5 4,5 2,7 0,5 - 56
Lapte crud din Trinidad
230 40,4 7,5 9,7 34,4 8,6 - 1
Temperatura pt a se sigura distrugerea lui Stp. aureus 196 E
Produse T (˚C) Pui a la king 5,37-10,5
Custard (crema facuta din ou si lapte )
7,82-10,5
Supa de mazare verde 6,7-8,1 Lapte smantanit 3,1-9,2
14
NaCl 0,5% 2,2-10,3 Carne fiarta 2,2-10,5
Lapte smantanit simplu 5,43 Lapte smantanit +10% zahar 4,11 Lapte samantanit +25% zahar 6,71 Lapte smantanit +45%zahar 15,08
Lapte smantanit +6% grasime 4,27 Lapte smantanit +10% grasime 4,20
Staphylococus aureus meticilino-rezistent (MRSA) Stp. aureus meticilino-rezistent a devenit o problema de sanatate pentru majoritatea statelor membre ale U.E. In special , porcii au fost identificati ca fiind o sursa importanta de infectii atat pentru crescatori cat si pentru familiile acestora. La aceasta specie a fost identificata tulpina T127 de Stp. aureus, care apoi a fost identificata si la oameni ( Franco, A. si colab. 2011). MRSA este rezistent la majoritatea antibioticelor si reprezinta un pericol major pentru pacientii imunodeficienti. In Regatul Unit , numarul de decese atribuite MRSA, au fost estimate la 3000 pe an. Peste 50% din cele 31 de state membre ale U.E, in principal state din Sudul Europei, Regatul Unit al Irlanda, raportul izolatelor de MRSA in peste 25% din totalul izolatelor de Stp. aureus. In Nordul Europei procentul de MRSA se mentine sub 4%. Procente crescande de izolate sunt raportate in ultimii 2 ani de Olanda, Finlanda, Cehia, Germania, Belgia, regatul Unit al Marii Britaniei si al Irlandei de Nord, Portugalia si Malta, in tipm ce scaderea incidentei este semnalata in Franta, Austria, Letonia si Slovenia. In Romania, situatia este foarte grava, in ultimii ani, numarul de izolate de MRSA a crescut foarte mult, procentul de izolate de Stp. aureus depaseste 50-60%.
15
Prevalenta globala MRSA ,( EARS 2004)
16
Din harta de mai sus, se constata o scadere a incidentei MRSA. Daca in anul 1990 rezistenta la meticilina era de 2%, doar dupa 1 an de la introducerea acesteia pe piata, in 2004 deja antibiorezistenta ajunsese la 50% in Anglia si Tara Galilor. Incidenta decesurilor din totalul cazurilor dupa 14 zile de la diagnosticare
bolii produse de Stp. aureus
Incidenta antibiorezistentei in lume a lui Stp. aureus
17
18
Procentul de izolate de Stp. aureus rezistente la antibiotice
Procentul de imbolnaviri determinate de Stp. spp. Coageulaser(-)
19
Situatia stafilocociilor in Romania
Îmbolnavirilor avand ca agent etilogic stafilococii, in Romania atat la
animale cât si la om sunt destul de frecvente, dar neraportate la nivel de
tara.
Dintre speciile de animale cel mai afectate sunt bovinele, la care
determina mamite stafilococice si care au o importanta majora din punct
de vedere sanitar-veterinar , datorita toxinei elaborate in lapte.
In tara noastre, frecventa mamitei stafilococice a fost raportata ca avand
valori cuprinse intre 25,5% - 43,8%.
La oameni frecventa stafilocociilor sunt detul de ridicate, datorita igienei
deficitare si a conditiilor necorespunzatoare de pastrare a alimentelor.
Cele mai frecvente mamifestari date de stafilococi sunt meningitele care
sunt foarte frecvente la oara sta in spitalele din tara noastra.
De exemplu, s-a efectuat un studiu privind rezistenta tulpinilr de
stafilococi la Spitalul Clinic de Boli Infectioase, Iasi, in perioada
1.01.1977- 1.03.2007. S-au testat cel putin 220 de tulpini de stafilococ,
izolate din hemoculturi de la pacientii cu meningite, LCR si alte izolate
patologice. Ca tulpina de referinta s-a folosit Stp. aureus.
Pentru ca rezultatele sa fie cat mai relevante, aceasta perioda de tim a
fost impartita in 3 decade.
I. 1977-1987, au fost testate 47 de tulpini de stafilococi (35 tuplini Stp.
aureus si 10 tuplini stafilococi coagulaza negativi). In urma
testarilor s-a remarcat o sensibilitate destul de crescuta a lui Stp.
aureus fata de tulpinile de stafilococi coagulaza negativi, la
antibioticele clasice.
II. 1988-1998, au fost testate 19 tulpini de stafilococi ( 13 tulpini de
Stp. aureus si 6 tulpini de stafilococi coagulaza negativi. In
acesta perioda o mai mare sensibilitate s-a evidentiat fata de
oxacilina, rimfampicina si lincominina sub 73%, iar fata de
20
trimetoprim-sulfametaxozol sub 40% (antibiotice
antistafilococice clasice).
III. 1999-2007, s-au testat 23 de tulpini (17 tulpini de Stp. aureus si 6
tulpini de stafilococi coagulaza negativi). Aceste 23 de tupni au
fost testate fata de 16 antibiotice (adaugandu-se si
ciprofloxacina, imipenemul, amoxacilina+acid clavulanic si
vancomnicina).
Testele au relevat o sensibilitate destul de scazuta si anume, fata de ,
oxacilina -65,2%, gentamicina-78%, lincomicina-47,8%, eritromicina
-30,4%.
Fata de ceftriaxona, ofloxacina si sulbactam +ampicilina, sensibiliatea
a variat intre 83-87%.
Sensibilitatea fata de vancomicina si ciprofloxacina a fost de 100%.
Antibiotice folosite Perioada
1977-1987 1988-1998 1999-2007
Oxacilina 4.4% 26,3% 34,8%
Penicilina G 91.9% 94,7% 95,7%
Gentamicina 6,7% 10,5% 21,7%
Kanamicina 20% 63,2% 60,9%
Eritromicina 26,7% 57,9% 69,6%
Rifampicina 17,8% 31,6% 30,4%
Lincomicina 6,7% 31,6% 52,2%
Cloramfenicol 6,7% 69,6% 56,5%
Trimetoprim+sulfametaxone 17,8% 63,2% -
Tetraciclina 68,3% 78,9% -
Ceftriaxone - 5,3% 13
21
Ofloxacin - - 13
Sulbactam +Ampicilina - 5,3% 17,4%
Din datele realizate de Epi, au reiesit mai multe date despre infectiile
nasocomiale, depistate in sistemul santinela din spitale.
Au fost inregistrate un numar de 2116 de infectii nasomicomiale, au
predominat cele respiratorii 31,6%, urmat de cele de plaga
chirurgicala 24,2%. Sectiile care au raportat cele mai multe au fost
ATI 29% si chirurgia 19,8%. In suparvegerea santinela, in ceia ce
priveste infectia nasomicomiala au fost inregistrate urmatoarele:
a) 116 de infectii micosomiale de pe plaga; predomina infectiile de
plaga profunda 75%, din care cel mai frecvent microorganisme
izolate au fost Stp. aureus(25%) si E. coli (20%), iar dintre acestea
96,6%dintre aceste tulpini su fost rezistente la penicilina,
amoxicilina si ampicilina.
b) b) 39 de spticemii; cel mai adesea a fost izolat Stp. aureus rezitent
la penicilina, amoxicilina si ampicilina.
Un alt studiu s-a desfasurat in perioada iulie-august, 2010, pe 271 de
pacienti. Din acest studiu au reiesit ca infectiile streptococice afecteaza
22
mai frecvent persoanele cu varste cuprinse inte 60-71 de ani, bolnavii in
faza terminala si cei ce au suferit interventii chirurgicale.
Factorii de risc evidentiati au fost: prezenta ventilatiei mecanice 16,6%,
prezenta cateterului central 38,3% si acelui periferic 66,6% cat si prezenta
sondei urinare 44,4%.
In urma testarilor microbiologice s-a constatat ca Stp. aureus este implicat
in peste 70%, in declasarea imbolnavirilor, alaturi de alti factori.
In Romania in ultimii 2ani, respectiv 2010-2012 , au fost inregistrate mai
multe focare de intoxicatie alimentara cauzata de Stafilococus aureus.
Cele mai multe intoxicatii alimentare stafilococice au drept cauza
mancarea preparata necorespunzator sau persoane purtatoare de
stafilococi.
Pe 21 august 2010, la o manastire din jud. Satu Mare, dupa consumarea
unor alimente gen salam Victoria, branza telemea, cas de oaie si pilaf , 23
de persoane din care 18 erau copii, au manifestat simptomele intoxicatiei
alimentare stafilococice din 200 de persoane ce au consumat produsele
respective. Din analizele efecuate , a reiesit ca alimentele erau
contaminate cu Stp. aureus.
Un alt focar de intoxicatie alimentara avand drept cauza Stp. aureus, s-a
inregistrat la 9 august 2010, la o nunta in care cauzele au fost atat
alimentele contaminate cat si 8 dintre angajati (3 bucatri si 5 ospatari). 30
de persoane din 100, au avut nevoie de spitalizare. Alimentele
incrimanate au fost aperitivele (rulouri cu branza, cascaval, salamul),
salata de boeuf.
In anul 2011, in jud. Galati, au fost inregistrate 6 focare de toxiinfectie
alimentara, avand ca punct de plecare branza din pietele agroalimentare.
Din punct de vedere epidemiologic au fost anchetate 60 de persone, care
au consumat branza. Dintre aceste 16 persoane (din care 7 erau copii cu
varsta cuprinsa intre 8-15 ani), au ajuns la spital avand nevoie de ingrijire
23
medicala, acuzand dureri de cap, stari de greata si scaune diareice. In
urma testarilor microbologice s-a dovedit prezenta lui Stp. aureus in peste
10 sortimente de branza, prelevate din pietele agroalimentare.
In anul 2012 au fost inregistrate 4 focare de toxiinfectii alimentare avand
drept cauza stafilococii.
In luna aprilie 63 de copii si 3 adulti din Prahova, au fost diagnosticati cu
toxiinfectie alimentara stafilococica, dupa ce au consumat produse
distribuite prin programul “ Cornul si laptele “. Din probele de lapte
analizate s-a stafilit prefenta lui Stp. aureus.
In jud. Iasi, in urma unui praznic, 53 de persoane au prezentat simptomele
intoxicatiei alimentare stafilococice: varsaturi, febra, stari de greata,
dureri abdominale.
Un alt focar de intoxicatie stafilococica, s-a inregistrat la Brasov, intr-o
tabara de copii. Din cele 23 de persoane aflate in tabara, 20 persoane
dintre care 17 copii si 3 adulti au avut nevoie de spitalizare, dupa
consumul unor alimente. Din ancheta efectuata, a rezultat ca alimentele
fusesera contaminate de bucatorul unitatii, care era purtator de Stp.
aureus.
Cel mai recent focar de toxiinfectie determinata de stafilococul auriu, s-a
inregistrat in luna septembrie la manastirea Tazlau, din jud. Piatra-Neamt.
Alimentele sevite au fost preparate pe baza de peste, iar sursa de
contaminare stafilococica a fost o persoana ce a ajutat la prepararea
mancarii.
24
Judeţele in care s-au inregistrat intoxicaţii stafilococice
Judeţul Nr. total de
peroane afectate
Nr. total de persoane
spitalizate
Satu-Mare 200 23
Sibiu 100 30
Galaţi 60 17
Prahova 66 66
Iasi 53 40
Brasov 23 23
Piatra-
Neamţ
- 30
Judetele in care s-au inregistrat intoxicatii alimentare stafilococie
050
100150200250
Satu-M
are
Sibiu
Galati
Prahov
aIas
i
Brasov
Piatra
Neamt
Nr. total de peroaneafectateNr. total de peroanespitalizate
25
Concluzii
Din cele prezentate mai sus, reiese ca infecţiile stafilococice sunt
foarte frecvnte in randul oamenilor ca si la animale. Ele prezinta o
deosebita importanta sanitar veterinara, deoarece potae afecta toate
categoriile de varsta, in special copii si batranii. Cel mai important este
modul de actiune al agentului etiologic, precum si modalitatea lui de
actiune intr-un scurt timp. Acestea dand caracterul exploziv al
intoxicatiilor alimentare stafilococice si cu manifestari clinice destul de
grave.
O alta importanta privind aceste imbolnaviri, este dat de rezistenta
stafilococilor la antibiotice. Aceasta rezistenta este data de faptul ca la noi
in tara nu este reglementata circulatia antibioticelor, acestea putand fi
folosite de oricine si pentru orice afectiune. Pentru a se putea limita
cresterea rezistentei, ar trebui utilizarea rationala a medicamentelor in
mediul spitalicesc cat la nivel personal.
De exemplu in spitalele din Germania exista registre speciale in care
sunt trecute toate prescriptiile cu antibiotice ale tuturor pacientilor.
26
Bibliografie
1. Boli infectioase ale animalelor, vol I, Perianu Tudor , ed. Venus,
Iasi, 2003
2. Bacteriologie speciala veterinara, Rapuntean Gheorghe, Cluj-
Napoca, 1999
3. Patologie alimentara, vol 2, Alexandru T. Bogdan si colab., ed.
Asclepius, 2011
4. Jurnal of preventive medicine, 2008
5. www.sanatateatv.ro
6. www.usamvcluj.ro
7. www.bibliotecafmvb.ro
8. www.bioquell.fr
9. www.plosmedicine,org
10. www.sfatulmedicului.ro
11. www.romedic.ro
12. http.infoffb.files.wordpress.com