RecitiriTTIIMMPPUULL6

martie 2010 www.timpul.ro

POLEMICI CORDIALE

ADRIAN NI}|

Una dintre cele mai importante contribu]iiintelectuale ale academicianului SolomonMarcus o reprezint\ reflec]ia cu privire la na-tura timpului. Articolele scrise de-a lungulvremii `n Via]a studen]easc\, pe care le ci-team cu mare pl\cere [i curiozitate `n timpulliceului, [i reluate `n volum `n 1985 (Timpul,lucrare ap\rut\ la Editura Albatros), arat\ ovarietate uimitoare de teme cu privire latimp: natura timpului, structura topologic\ atimpului, felurile timpului, s\geata timpului,timp [i schimbare, ordinea timpului, orienta-rea timpului etc. Incitante prin varietate,sclipitoare prin profunzimea filosofic\, clare[i precise prin rigoarea demonstra]iilor, re-flec]iile academicianului Solomon Marcuscu privire la problema timpului intereseaz\ast\zi deopotriv\ pe savan]i [i pe filosofi.

Probabil c\ cele mai provocatoare aspec-te, cele care intereseaz\ `ntr-o m\sur\ maimare pe filosofi, s`nt cele cu privire la naturatimpului sau, mai exact, cu privire la struc-tura topologic\ a timpului: este timpul liniarsau circular? Este timpul finit sau infinit?Are timpul o singur\ dimensiune sau maimulte? Este timpul neramificat sau trebuie s\accept\m existen]a mai multor ramuritemporale? etc.

Academicianul Solomon Marcus prezint\o plaj\ larg\ de pozi]ii filosofice cu privire laaceste aspecte, [i dup\ c`te `[i poate da seamaun cititor atent (inclusiv la cele afirmate...printre r`nduri), se pare c\ autorul Poeticiimatematice `mbr\]i[eaz\ o concep]ie stan-dard: timpul este liniar, infinit, deschis, con-tinuu, unidimensional [i neramificat. O alt\idee, extrem de important\, din lucr\riledomniei sale, este izomorfismul pus `n evi-den]\ `ntre timpul fizic, timpul biologic [itimpul psihologic. Una din consecin]ele celemai clare ale acestei concep]ii este imposibi-litatea c\l\toriei `n timp. Este evident c\ dac\timpul ar fi circular ne putem imagina mo-mentele temporale ca fiind izomorfe cupunctele unei linii trasate pe suprafa]a unuicilindru atunci este posibil s\ se plecedintr-un punct anumit, s\ se fac\ ocoluluicilindrului [i s\ se ajung\ la un timp fie an-terior, fie ulterior celui de plecare. La fel deevident\ apare situa]ia unui timp ramificat:se poate pleca de pe una din ramuri, se trece`n altele [i se ajunge la sosire la un timp fieanterior, fie posterior celui de la care s-aplecat ini]ial.

Tot legat de c\l\toria `n timp este intere-santul paradox al gemenilor generat de teoriarelativit\]ii: unul din gemeni este trimis `nspa]iu cu o rachet\ ce c\l\tore[te cu vitez\foarte mare (apropiat\ de viteza luminii); la`ntoarcerea sa pe P\m`nt `[i g\se[te fratelegeam\n mai b\tr`n. Desigur c\ se poate o-biecta c\ acest paradox ne spune ceva desprem\surarea diferit\ a timpului: timpul uneipersoane de pe P\m`nt se scurge diferit detimpul unei persoane ce c\l\tore[te cu vitezaluminii. Deci, `n cazul paradoxului gemeni-

lor nu ar fi vorba de fapt de c\l\torie `n timp(`n cazul de fa]\, `n viitor).

Unul din autorii care au sus]inut posibili-tatea (conceptual\) a c\l\toriei `n timp esteDavid Lewis. Acesta a adus argumente ex-trem de puternice ce arat\ c\ este posibil s\se c\l\toreasc\ fie `n trecut, fie `n viitor. Darprovocarea legat\ de aceste discu]ii esteurm\toarea: putem avea argumente pentru asus]ine c\ o c\l\torie `n timp este posibil\ `ncondi]iile sus]inerii unei structuri topologicestandard? Dup\ cum am v\zut mai sus, dup\academicianul Solomn Marcus, r\spunsuleste negativ.

Un alt aspect provocator cu privire la timpeste legat de rela]iile ce exist\ `ntre timpul fi-zic, timpul biologic [i timpul psihologic. Des-pre timpul fizic oricine poate observa c\ecua]iile matematice arat\ o lips\ de direc]ieacut\: este indiferent dac\ un proces se pe-trece de la st`nga la dreapta sau invers, de sus`n jos sau invers, dinspre trecut spre viitorsau invers. Exact aici intervine legea a douaa termodinamicii, prin introducerea impor-tantei probleme a orient\rii timpului. Faptulc\ `n univers entropia cre[te odat\ cu timpularat\ rela]ionarea momentelor timpului cuentropia: trecutul este acea stare a universu-lui `n care entropia este mic\; viitorul esteacea stare a universului `n care entropia estemare. Mai mult, legea a doua a termodinami-cii nu conduce numai la necesitatea introdu-cerii orient\rii timpului, dar are consecin]ecu privire la celelalte elemente ale structuriitopologice. Este evident c\, `n condi]iile ac-cept\rii s\ge]ii timpului, este nevoie s\ seconsidere c\ timpul este liniar. Dac\ ar fi cir-cular, s-ar ajunge la situa]ia ca entropia, dup\ce cre[te o perioad\ de timp, s\ ajung\ la ace-ea[i valoare, ceea ce contrazice observa]iile[tiin]ifice. ~n plus, timpul apare ca fiind con-tinuu, c\ci dac\ vom lua oricare dou\ mo-mente de timp, avem posibilitatea de a inclu-de un al treilea moment `ntre ele, intermediardin punctul de vedere al valorii entropiei.

Tot legea entropiei arat\ alte aspecte im-portante ale timpului: timpul fizic pare s\ fieomogen, c\ci orice moment am lua, el esteidentic cu orice alt moment al timpului. Nu-mai raportarea la evenimente, adic\ umple-rea timpului cu evenimente este m\suradeosebirii unui moment de altul. Dac\ timpuleste omogen, atunci el este [i uniform [i si-metric, c\ci nu pot exista intervale de timpcare s\ fie mai lungi sau mai scurte dec`taltele, sau `ntre ele.

~n ce prive[te timpul psihologic, o prim\provocare este legat\ de problema orient\rii:este timpul psihologic orientat? Se poate r\s-punde c\ este orientat, c\ci noi ne amintim`ntotdeauna trecutul [i nu ne amintim nicio-dat\ viitorul. A[adar, explica]ia orient\riitimpului psihologic nu ]ine de legea a doua atermodinamicii, ci de o important\ latur\ avie]ii psihice. Dar dac\ timpul psihologic,a[a orientat cum este, apare ca fiind liniar,este oare uniform, omogen [i simetric? Aca-demicianul Solomon Marcus prezint\ multecontraexemple, dintre care unul arat\ cumcercet\ri moderne au pus `n eviden]\ c\ una[i aceea[i perioad\ de timp apare diferit unorpersoane de v`rst\ diferit\. Astfel, acela[iinterval de timp pare mai scurt unei persoanede 60 de ani dec`t unui copil de 10 ani `nraport de 1/6. Vedem cum timpul psihologic,de[i este orientat ([i astfel, liniar, neramificat[i unidimensional) apare ca fiind neomogen.

Alte provoc\ri apar cu privire la distinc]iadintre finit-infinit [i cea dintre continuu-dis-

cret. Despre prima, academicianul SolomonMarcus arat\ o interesant\ `ntre]esere `n ca-zul vie]ii noastre psihice, iar despre a doua searat\ cum cercet\ri recente au pus `n eviden]\existen]a unui interval de timp care, din per-spectiva timpului psihologic, nu poate fi di-vizat. Timpul psihologic apare mai degrab\ca fiind discret dec`t ca fiind continuu. Se vaobiecta, desigur, c\ [i timpul fizic apare a[adac\ ne g`ndim la constanta lui Planck. Ast-fel, universul fizic apare stratificat spa]io-temporal, asemenea unui tort cu mai multefoi, de o lungime egal\ cu valorile constanteiPlanck pentru spa]iu [i pentru timp.

Una din solu]iile ie[irii din aceste dificul-t\]i ar fi s\ lu\m `n calcul cele mai importanteelemente ale structurii topologice [i s\ l\s\mdeoparte pe cele care ridic\ probleme. Astfel,o bun\ structur\ topologic\ ar fi cea standardcu urm\toarele trei elemente: liniaritatea, ne-ramificarea [i unidimensionalitatea. Ar puteaexista astfel un izomorfism `ntre timpul fizic,timpul biologic [i timpul psihologic.

Un alt aspect care merit\ a fi discutat, `n`ncheiere, este legat de alegerea structurii to-pologice: cine alege structura topologic\?Dup\ ce criterii se face alegerea? Nu cumvafaptul c\ avem mai multe topologii arat\ c\problema naturii timpului este departe de a firezolvat\? ~n literatura de specialitate exist\conturate dou\ importante pozi]ii cu privirela alegerea structurii topologice: pe de o par-te, unii sus]in c\ topologia timpului este ochestiune empiric\, [tiin]ific\, astfel `nc`tfizicianul este cel care are sarcina de a alegeo structur\ sau alta `n acord cu nevoile salede calcul; pe de alt\ parte, topologia timpului]ine de aspecte mai generale, nu doar [tiin]i-fice, deci ar fi vorba de un apel la filosofie.Noi miz\m pe aceast\ a doua alternativ\.Consider\m c\ exist\ o rela]ie foarte str`ns\`ntre structura topologic\ a timpului, teoriileacceptate de [tiin]\ [i aspectele general filo-sofice induse de problematica naturii timpu-lui. S\ ne g`ndim la teoria newtonian\ a tim-pului. Introducerea timpului absolut nu eradoar o cerin]\ a noii fizici, ci era o idee aflat\la confluen]a unor importante idei filosofice,morale [i teologice. Disputa cu Leibniz arat\c`t de mult erau legate ideile despre timp alelui Newton cu problema substan]ei, cuproblema atributelor divine, cu problemaexisten]ei lui Dumnezeu [i alte importanteteme filosofice.

Despre natura timpuluicu Solomon Marcus

Radu }UCULESCU, Stalin, cusapa-nainte, roman, Editura CarteaRom=neasc\, Bucure[ti, 2009, 230 depagini, pre] neprecizat

De la debutul cu V`nz\torul de aripi(1982) `ncoace, Radu }uculescu nu `nce-teaz\ s\ devin\ unul din cei mai pregnan]iprozatori `n egal\ m\sur\ povestitor [iromancier ai genera]iei mele. Profil `m-bog\]it [i de activitatea de dramaturg,autor de c\r]i de c\l\torie [i de publicistic\.Probabil, buna sa plasare [i constanta re-clasare `n contextul genera]iei, dar [i alprozei noastre `n general se datoreaz\ ([i)rezisten]ei discrete la seduc]iile pur teh-nice, oric`t de moderniste, [i accentul con-stant pus pe poveste. Radu }uculescu[tie foarte bine [i aplic\ [i mai bine! c\proza f\r\ poveste este mai plicticoas\dec`t o nunt\ nu doar f\r\ l\utari, dar chiar[i f\r\ mire [i mireas\. Asta nu ` nseamn\ c\autorul nu practic\ o scriitur\ modern\ [i

c\ nu de]ine o excelent\ art\ a compozi]iei,ci doar c\ acestea s`nt puse excelent `nslujba pove[tii.

Romanul de fa]\ ilustreaz\ cum nu sepoate mai bine acest mod de a proceda,s\-i spun chiar modus operandi, de vremece artele par s\ fi devenit un fel de ocupa]iidelictuale. Structurat pe dou\ planuri, unulal prezentului tern [i conflictual totodat\,al acestei tranzi]ii de toate zilele, cel\lalt alunui trecut privit prin ochii copilului careva fi fost personajul narator `n sini[trii anicincizeci, cele dou\ seturi temporale aducseturile de `nt`mpl\ri, observa]ii [i `nt`m-pl\ri pove[ti corespunz\toare. C\ esteredactat la persona `nt`i, suger`ndu-ne odimensiune autobiografic\, este mai multsau mai pu]in important. Cred c\ traduc`ndpovestea la persoana a treia, romanul ar fir\mas la fel de interesant. Un roman deformare, de familie [i de epoc\ excelentscris, pe care `l cite[ti cu sufletul la gur\,tocmai risipei de mici pove[ti pe care au-torul [tie s\ le presare `n povestea mare.Povestea mor]ii lui Stalin, de pild\, privit\prin ochii copilului [i pres\rat\ cu re-plicile absolut plauzibile ale aceluia estepur [i simplu excep]ional\.

P\i, de bun\ seam\, a[tept cu ner\bdareviitorul roman al lui Radu }uculescu lacare, spun gurile rele, autorul tocmai lu-creaz\!

(Liviu Antonesei)

BU

RS

A C

|R

}IL

OR