Download - Buletin Informativ, Mai 2014
DIALOGURI�EUROPENEDIALOGURI�EUROPENEDIALOGURI�EUROPENE
Mai, 2014
Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica MoldovaBuletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica MoldovaBuletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Uniunea Europeană a fost creată în anii 1950 pentru a consolida pacea, prosperitatea și valorile europene pe continent, un obiectiv care este de actualitate și astăzi.UE este deschisă tuturor țărilor democratice europene care doresc să i se alăture, iar politica de extindere a UE însoțește acest proces.Uniunea a crescut de la șase la 28 de membri, întinzându-se astăzi de la Oceanul Atlantic până la Marea Neagră. Populația sa numără peste 500 de milioane de locuitori.
Avantaje pentru toțiExtinderea este în interesul statelor membre, dar și al țărilor în curs de aderare. Ea face din Europa un loc mai sigur și mai prosper, în special prin promovarea democrației și a libertăților fundamentale, a statului de drept și a pieței unice. Beneficiile pieței unice sunt considerabile: un nivel de trai mai ridicat generat de creșterea economică, bunuri de consum mai sigure, prețuri mai mici și o gamă mai largă de opțiuni în sectoare precum telecomunicațiile, serviciile bancare și transportul aerian, pentru a aminti doar câteva dintre acestea. Pe măsură ce UE se extinde, de aceste beneficii se bucură un număr tot mai mare de persoane. UE este, mai presus de toate, o comunitate de valori, este o familie de țări democratice hotărâte să colaboreze pentru a asigura pacea și libertatea, prosperitatea și dreptatea socială. UE își apăra aceste valori și încearcă să întărească solidaritatea dintre popoarele Europei, respectându-le, în același timp, diversitatea.
„Politica de extindere a UE face din Europa un loc mai sigur și mai stabil,ne oferă șansa de a deveni mai puternici și de a ne promova valorile și ne permite să ne asumăm rolul de actor global pe scena mondială.”
Štefan Füle, comisar european pentru extindere și politica de vecinătate
Politica de Extindere a UE
Extinderea generează creștere
Comerțul dintre „vechile” (primele 15 țări) și „noile” state membre ale UE
(cele 10 țări care au aderat la UE оn 2004 și cele 2 țări care au aderat în 2007):
1999 - 175 - de miliarde de euro2007 - 500 - de miliarde de euro
Intensificarea schimburilor comerciale între „noile” state membre ale UE:
1999 - 15 miliarde de euro 2007 - 77 de miliarde de euro
Comunitatea Economică Europeană, înființată оn anii 1950 și cunoscută în prezent sub numele de Uniunea Europeană, a avut inițial șase membri: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.Оn 1973, au devenit state membre Danemarca, Irlanda și Regatul Unit. Grecia a aderat оn 1981, urmată de Spania și Portugalia în 1986. Austria, Finlanda și Suedia li s-au alăturat în 1995. În anul 2004, Uniunea a cunoscut cea mai mare extindere
din istoria sa, odată cu aderarea Ciprului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Sloveniei și Ungariei.
Trei ani mai tîrziu, în 2007, au aderat la Uniune Bulgaria și România. Croația a devenit stat membru la 1 iulie 2013, numărul membrilor UE fiind acum de 28.Croația, care a devenit stat membru al UE оn 2013, este renumită pentru vechile sale orașe de pe coasta dalmată, printre care și Split. Sursa: Panoramio.com
2
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
În 1950, liderii a șase țări care încă se străduiau să își revină după ravagiile războiului, puneau bazele a ceea ce reprezintă, în prezent, Uniunea Europeană. A fost un pas fără precedent, care a necesitat mult curaj și putere vizionară: țări care se luptaseră de secole unele cu celelalte au convenit să abordeze împreună aspecte esențiale legate de viitorul lor comun. De asemenea, au stabilit să își transfere unele competențe către un nou nivel, către ceea ce astăzi numim simplu Uniunea Europeană. UE constituie un succes istoric. Ea le-a adus popoarelor sale cea mai lungă perioadă de pace și un grad de prosperitate fără precedent. Grupul din care au făcut parte inițial șase țări cuprinde acum 28 de state, cu o populație de peste 500 de milioane de locuitori. Integrarea de noi membri a făcut parte din planul inițial. Fondatorii Uniunii au avut o viziune asupra Europei bazată pe integrare, oferindu-le și altor țări europene democratice posibilitatea de a participa la acest proiect. Sprijinirea țărilor cu vocație de a deveni membre a reprezentat o sarcină constantă a UE în ultimele cinci decenii, promovând creșterea economică și solidaritatea și sprijinind forțele democratice din țările de-abia ieșite de sub dictatură.
Cine poate adera la UE?Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că orice țară europeană poate depune cererea de aderare, dacă respectă valorile democratice ale UE și se angajează să le promoveze.O țară poate deveni membră doar dacă îndeplinește criteriile și condițiile de aderare, așa cum au fost definite acestea de către liderii europeni în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Copenhaga din 1993 și printr-o o serie de decizii luate ulterior la nivelul UE.
Așa- numitele criterii de la Copenhaga sunt:1. politice: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților;
2. economice: existența unei economii de piață funcționale și capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE;3. capacitatea de asumare a obligațiilor de stat membru, inclusiv a celor privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.
Și UE, la rândul său, trebuie să poată accepta noi membri, prin urmare își rezervă dreptul de a decide când este pregătită să le acorde acest statut.
Pentru Balcanii de Vest se aplică unele condiții suplimentare, în cea mai mare parte legate decooperarea regională și de bunele relații cu țările vecine (așa-numitele „condiții impuse în cadrul procesului de stabilizare și de asociere”).
Cine decide?Noii membri sunt admiși cu acordul unanim al statelor membre ale UE. Când o țară solicită aderarea la UE, guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliu, decid mai întâi dacă să accepte sau nu cererea, iar apoi, pe baza unui aviz formulat de Comisia Europeană, dacă să acorde țării respective statutul de țară candidată și să inițieze negocierile de aderare. Tot statele
membre sunt cele care decid dacă și în ce termeni să inițieze și să închidă negocierile cu țara candidată pe f iecare domeniu de pol it ică, în lumina recomandărilor formulate de Comisie. În cazul în care negocierile de aderare s-au încheiat în mod satisfăcător, este redactat un proiect de tratat de aderare, care este apoi semnat de statele membre și de țara candidată în cauză. Parlamentul European, ai cărui membri sunt aleși direct de către cetățenii UE, trebuie, de asemenea, să își dea acordul. Tratatul trebuie să fie ratificat de toate statele membre și de statul aderent, în conformitate cu propriile proceduri constituționale. Pentru ca extinderea să aducă beneficii UE, atât
3
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
cât și țărilor care doresc să i se alăture, procesul de aderare trebuie să fie foarte bine gestionat. Țările candidate trebuie să demonstreze că vor fi capabile să-și asume în întregime rolul de state membre ale Uniunii. Pentru aceasta, au nevoie de sprijin din partea propriilor cetățeni și trebuie să respecte, din punct de vedere politic și tehnic, standardele și normele UE. De-a lungul procesului, UE stabilește condițiile în care țările pot trece la etapa următoare.
Negocierile de aderareNegocierile de aderare se referă la capacitatea țării candidate de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru. Ele se concentrează pe condițiile și calendarul în care țara candidată adoptă, pune în practică și aplică normele UE – aproximativ 100 000 de pagini. Normele ca atare (cunoscute și sub denumirea de „acquis”, termen care înseamnă în limba franceză „ceea ce a fost convenit”) nu sunt negociabile. Negocierile sunt, în esență, un acord privind modul și momentul în care statul candidat va adopta și va pune în aplicare în mod eficient normele și procedurile UE.Negocierile de aderare au loc între statele membre ale UE și țările candidate. Ritmul lor depinde, în principal, de progresele înregistrate de țara candidată în îndeplinirea condițiilor. În consecință, țările candidate sunt motivate să implementeze rapid și eficient reformele necesare. Unele dintre aceste reforme necesită transformări considerabile, uneori foarte dificile, ale structurilor economice și politice ale țărilor vizate. De aceea, este important ca guvernele să comunice clar și convingător cetățenilor lor motivele care stau la baza acestor reforme. Sprijinul societății civile este esențial în acest proces.Deschiderea negocierilor de aderare este decisă de către Consiliul European la recomandarea Comisiei, odată ce țara candidată îndeplinește într-o măsură suficientă criteriile politice de la Copenhaga și, eventual, alte condiții.
Avantajele extinderiiUniunea aduce beneficii economice și sociale considerabile, atât pentru statele care au aderat deja, cât și pentru cele care urmează să adere la UE. În 1999, schimburile comerciale dintre cele 15 state membre care formau UE la acea dată și cele 12 țări candidate au generat 175 de miliarde de euro. În 2007, după 3 ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, această cifră a crescut la 500 de miliarde de euro.Statele membre care au aderat în 2004 au beneficiat de o dezvoltare mai rapidă, ceea ce le-a permis să treacă de la un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor de 40 % din media UE-15 în 1999, la 52 % în 2008. În decursul aceleiași perioade de timp, se
estimează că aderarea a stimulat creșterea economică în noile state membre cu aproximativ 1,75 puncte procentuale pe an. În perioada 1999-2003, creșterea a fost, în medie, de 3,5 %, iar în 2004-2008, de 5,5 %.În afară de gradul mai mare de prosperitate, procesul de extindere asigură și stabilitatea, securitatea și respectarea statului de drept în țările care aderă la UE. Politica de extindere a jucat un rol foarte important în transformarea fostelor țări comuniste care au aderat la UE începând cu anul 2004 în state cu economii de piață funcționale și cu instituții politice democratice. Acest proces a însemnat îndeplinirea unui angajament pe care UE și l-asumat la sfârșitul războiului rece față de fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est de a le ajuta să își reformeze sistemele politice și economiile, creând astfel condițiile care să le permită să adere la UE.Asistența acordată de Comisia Europeană și de alte instituții, precum și know-how-ul juridic și instituțional oferit de către statele membre, au ajutat aceste țări să treacă printr-unul din cele mai rapide procesele de modernizare din istorie.
PerspectiveExtinderile succesive au jucat un rol esențial în garantarea democrației și asigurarea stabilității înEuropa. Acest lucru a fost evidențiat de membrii comitetului care a acordat Uniunii Europene Premiul Nobel pentru Pace în 2012. Astăzi politica de extindere continuă să aibă un efect stabilizator în Balcanii de Vest și constituie un punct de sprijin pentru reformele democratice din Turcia. Această transformare politică determină schimbări reale pe teren. Aderarea Croației este cel mai bun exemplu în acest sens: sfâșiată de conflict cu numai două decenii în urmă, această țară este astăzi o democrație stabilă, capabilă să își asume obligațiile de stat membru al UE și să se conformezenormelor europene.
Desigur, aderarea la UE nu are loc automat: procesul de aderare se bazează pe condiții stricte și fiecare pas înainte pe progresele reale înregistrate pe teren și confirmate de toate părțile implicate. Reformele legate de aderarea la UE nu înseamnă doar alinierea legislației locale la normele UE. Respectarea statului de drept, a principiilor democratice și a drepturilor omului rămâne elementul esențial al procesului de extindere.
Sursa: “Să înțelegem Politicile Uniunii Europene. Extinderea”, Comisia Europeană, Direcția Generală Comunicare Publicații,Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014
4
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Date şi cifre: 1998: Intrarea în vigoare a Acordului de
Parteneriat şi Cooperare dintre UE şi R. Moldova
2005: Aprobarea Planului de Acţiuni UE —
Republica Moldova al PEV
2008: Intrarea în vigoare a acordului privind
facilitarea eliberării vizelor şi acordului de
readmisie
2008: Se acordă Preferinţele Comerciale
Autonome ale UE
2008 şi 2009: Mecanismul de Protecţie Civilă al
UE a fost mobilizat pentru a sprijini R. Moldova în
evaluarea inundaţiilor de pe Nistru şi Prut
2007-2010: Pachetul financiar IEVP pentru R.
Moldova se ridică la 209,7 milioane de euro
2008-2010: Facilitatea de Investiţii pentru
Vecinătate alocă aproape 35 milioane de euro
pentru şapte proiecte din R. Moldova în sectorul
social, al transportului şi în sectorul privat. R.
Moldova a beneficiat şi de patru proiecte
regionale FIV.
2010: Lansarea negocierilor privind Acordul de
Asociere cu UE 2011-2013: Noul Program
Indicativ Naţional (PIN) pentru R. Moldova a fost
adoptat în mai 2010 şi are un buget de 273,1 mil.
de euro.
2011: R. Moldova deţine Preşedinţia Comunităţii
Energetice prin rotaţie
2012: Lansarea negocierilor privind stabilirea
Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător
(ZLSAC) în cadrul negocierilor Acordului de
Asociere
2013: Parafarea Acordului de Asociere UE — R.
Moldova (inclusiv a ZLSAC)
Liberalizarea regimului de vize
Dialogul dintre UE și Republica Moldova privind
vizele, în cadrul căruia se examinează
condițiile de eliminare a vizelor pentru
cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în UE, a
fost lansat la 15 iunie 2010. Planul de acțiuni privind
liberalizarea regimului de vize (PALRV) a fost
prezentat autorităților moldovene de către Comisie la
24 ianuarie 2011. Moldova a devenit cea de-a doua
ţară din cadrul Parteneriatului Estic, după Ucraina,
care beneficiază de un asemenea document.
Planul de Acţiuni este structurat în
compartimente distincte:
(1) armonizarea cadrului legislativ în domeniul
justiţiei şi afacerilor interne la normele şi standardele
UE;
(2) implementarea acţiunilor necesare îndeplinirii
condiţiilor UEpentru stabilirea unui regim de călătorie
fără vize în UE pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Planul stabilește o serie de obiective de referință
pentru Republica Moldova, privind patru secțiuni de
aspecte relevante, în vederea adoptării unui cadru
legislativ și de politici (faza 1) și a punerii sale efective
în aplicare (faza 2).
Comisia a prezentat Parlamentului European și
Consiliului rapoarte periodice cu privire la punerea în
aplicare a PALRV.
Primul raport privind progresele înregistrate cu
privire la punerea în aplicare de către Republica
Moldova a Planului de Acțiuni privind liberalizarea
regimului de vize a fost prezentat la 16 septembrie
2011. La 7 octombrie 2011 a avut loc o reuniune la
nivel de înalți funcționari, ocazie cu care a fost
prezentat primul raport privind progresele
înregistrate și au fost discutate etapele următoare ale
procesului.
5
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Misiunilor de evaluare ale secțiunilor 2, 3 și 4
din planul de acțiuni au fost organizate în a
doua jum tate a lunii octombrie și la ă
începutul lunii noiembrie 2011, reunind experți din
statele membre ale UE, însoțiți de funcționari din
cadrul serviciilor Comisiei și al Serviciului European de
Acțiune Externă. Scopul acestor misiuni de experți a
fost de a evalua cadrul legislativ, de politici și
instituțional în temeiul obiectivelor de referinț ale ă
primei faze a PALRV și conformitatea acestuia cu
standardele europene și internaționale. Rapoartele
experților au fost finalizate în decembrie 2011.
Al doilea raport privind progresele înregistrate cu
privire la punerea în aplicare de c tre Republica ă
Moldova a Planului de Acțiuni
p r i v i n d l i b e r a l i z a r e a
regimului de vize a fost
prezentat la 9 februarie
2012. La 27 februarie 2012 a
avut loc o reuniune la nivel
de înalți funcționari, ocazie
cu care a fost prezentat al
do i lea rapor t pr iv ind
progresele înregistrate și au
fost discutate etapele
urm toare ale procesului.ă
Al treilea și ultimul raport
p r i v i n d p r o g r e s e l e
înregistrate cu privire la
prima fază ă a PALRV prezint
o evaluare consolidat a Comisiei privind progresele ă
înregistrate de Republica Moldova în ceea ce privește
îndeplinirea obiectivelor de referinț stabilite în cadrul ă
primei faze a PALRV. legate de stabilirea cadrului
legislativ, de politici și instituțional
Comisia Europeană a publicat, la 22 iunie 2012,
raportul final privind realizarea primei faze a Planului,
atunci cînd Republica Moldova a iniţiat implementarea
plenară a condiţiilor celei de-a II-a faze. În august
2012, Comisia Europeană a publicat şi un studiu
privind posibilul impact migraţionalşi de securitate al
liberalizării vizelor pentru Republica Moldova.
La 19 noiembrie 2012, Consiliul afacerilor externe
al UE a adoptat Concluziile privind Republica Moldova în
care împărtăşeşte analiza Comisiei Europene privind
îndeplinirea de către Republica Moldova a condiţiilor
primei faze a Planului de acţiuni privind liberalizarea
vizelor şi, respectiv, a decis lansarea evaluării
condiţiilor stabilite de cea de-a II-a
fază a Planului.
La 13 decembrie 2012 Moldova a prezentat
primul Raport de implementare a condiţionalităţilor
fazei II a Planului de Acţiuni RM-UE privind
liberalizarea regimului de vize
La 28 ianuarie 2013, la Bruxelles a avut loc
Reuniunea Înalţilor Oficiali RM-UE privind
liberalizarea regimului de vize.
În cadrul întrevederii, ambele părţi au trecut în revistă
ultimele evoluţii ale Dialogului RM-UE privind
liberalizarea regimului de vize. În acest sens, au fost
menţionate principalele recomandări ale celui de-al
III-lea Raport al Comisiei Europene cu referire la
implementarea Planului de Acţiuni privind
liberalizarea regimului de vize şi a Studiului privind
evaluarea impactului asupra
nivelului de migraţie şi
securitate asupra UE în
c a z u l l i b e r a l i z ă r i i
regimului de vize pentru
cetăţenii RM, trecerea
oficială a RM la cea de-a II-
a fază a dialogului,
precum şi examinarea în
detaliu a rezultatelor
prezentate în cadrul
primului Raport de Progres
a l R M p r i v i n d
implementarea celei de-a
II-a faze.
UE detașează primele
misiuni de evaluare a
nivelului de implementare a fazei a II-a a Planului de
Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize,
începînd cu luna februarie a anului 2013.
În perioada 18 februarie - 15 martie 2013 , în RM
a avut loc evaluarea implementării fazei II a Planului.
Această evaluare a cuprins mai multe misiuni, la care
au participat experţi atît din partea Comisiei
Europene, cît şi din partea instituţiilor UE, dar şi a
ţărilor-membre. Au fost expertizate 3 blocuri tematice
şi această evaluare a fost una pozitivă. În luna aprilie,
experţii urmează să prezinte raportul, fundamentat în
baza acestei evaluări pentru ca, ulterior, să fie
prezentată această evaluare Comisiei Europene.
Finalizarea acestei evaluări trebuie să aibă loc la data
întrunirii Consiliul de Cooperare UE-RM, în luna iulie
La 25 iunie 2013 a fost publicat cel de-al patrulea
raportprivind progresele realizate în punerea în
aplicare de către RM a Planului de Acţiune pe
liberalizarea vizelor.
7
6
În acest Raport Comisia consideră că Republica Moldova a atins progrese foarte bune în implementarea eficientă și durabilă a valorilor de referință prevazute pentru a doua faza a Liberalizarii Regimului de Vize.
La 15 noiembrie 2013, Comisia Europeană a publicat cel de-al 5-lea Raport de Progres al Comisiei Europene privind implementarea Planului de Acțiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, prin care a constatat îndeplinirea tuturor condițiilor abolirii regimului de vize pentrucălătoriile de scurtă durată în spațiul Schengen. Drept rezultat, la 27 noiembrie 2013, Comisia Europeanăa a propus liberalizarea regimului de vize pen t ru ce tă ţen i i RM pr in mod i f i ca rea Regulamentului 539/2001 privind abolirea obligaţiei de viză pentru călătoriile de scurtă durată pentru cetăţenii RM posesori ai paşaportului biometric în spaţiul Schengen
La 30 decembrie 2013,la Bruxelles, urmare a propunerii Preşedinţiei Lituaniene a UE, ambasadorii statelor membre ale UE au susţinut propunerea Comisiei Europene de modificare a Regulamentului UE 539/2001 privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru călătoriile de scurtă şedere în spaţiul Schengen.
În conformitate cu procedurile UE, propunerea data a fost examinată în Parlamentul European şi a fost votată în cadrul Comisiei specializate pentru Libertate, Securitate şi Justiţie (12 februarie 2014) și ulterior, la 27 februarie 2014, în Plenul Parlamentului.
În cadrul şedinţei din 14 martie 2014, a Consiliului Uniunii Europene, reunite în formatul miniştrilor pentru Transport, statele membre ale UE au susţinut propunerea Comisiei Europene de anulare a vizelor pentru călătoriile de scurtă durată (pentru o perioadă de şedere de până la 90 de zile pe parcursul a 6 luni) în spaţiul Schengen, pentru cetăţenii R. Moldova, posesori ai paşaportului biometric.
Adoptarea propunerii respective de către statele membre ale UE încheie faza deliberativă aprocedurii decizonale a UE privind liberalizarea regimului de vize.
La 3 aprilie 2014, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și reprezentantul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, ministrul adjunct de externe al Greciei,Dimitris Kourkoulas au semnat modificarea Regulamentului 539/2001, pentru a permite transferul Republicii Moldova în lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați deobligativitatea vizei. Semnarea de astăzi este pasul oficial final în cadrul procedurii.
Publicarea deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8 aprilie 2014), marchează ultima etapă procedurală înaintea intrării efective în vigoare a acesteia, la 28 aprilie 2014.
Sursa text: http://infoeuropa.md/liberalizarea-regimului-de-vize/www.zdg.md/po l i t i c /p i rkka-tap io la-cand-reformele-ajung-la-populatie-atunci-ajungeti-mai-aproape-de-ueSursa poza: caleaeuropeana.ro
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
7
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
iua Europei (9 mai) sărbătorește pacea și
Zunitatea în Europa. Data marchează aniversarea Declarației Schuman. În cadrul
unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.
Viziunea sa era aceea de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.În fiecare an, mii de oameni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a
sărbători ziua Europei și pentru a afla mai multe despre UE. Delegațiile UE organizează, în cooperare cu ambasadele statelor membre din țările-gazdă, activități pe tema Europa în lume - conferințe, concursuri, festivaluri de film și alte evenimente.
Anul acesta, Republica Moldova a sărbătorit Ziua Europei cu mult fast la Chișinău, dar și în regiuni, mai cu seamă de Eurocluburile și Centrele de Informare ale Uniunii Europene existente în Republica Moldova, care au organizat activități foarte interesante pentru publicul larg.
Urmăriți mai jos un reportaj foto realizat de Ziua Europei în mai multe localități din țară. Sursa: Europa.eu
Euroclub Cimișlia
Ziua Europei a fost celebrată inedit de Euroclub Cimișlia.
Trei membri puternici și curajoși ai Euroclubului Cimișlia au organizat în Republica Moldova cea mai lungă cursă de ciclism pe o distanță de peste 100 km, dedicată Zilei Europei.
Astfel, Euroclubiștii au vizitat mai multe localități din regiune și au informat cetățenii despre valorile Uniunii Europene, despre ce înseamnă integrarea europeană și care sunt avantajele acesteia.
EUROPE DAYCe simbolizează Ziua Europei?
Euroclubul din Bălți a organizat Seara filmului E u ro p e a n l a că m i n u l ”Luceafărul” din cadrul Universității ”Alecu Russo”. Cu prilejul Zilei Europei, la
cinematograful improvizat, membri Euroclubului din Bălți au vizionat filmul ”Coach Carter”. Filmul este coproducție SUA și Germania care povestește despre noul antrenor care de rând cu succesele lui în sport vrea ca elevii lui să obțină și rezultate bune la învățătură. Acesta a fost ales de membrii Euroclubului din Bălți, pentru a pune pe gânduri tinerii participanți la cinematograful
improvizat despre viața de zi cu zi a liceenilor și orientarea lor pe calea corectă. În final, Euroclubiștii și-au atins scopul propus, de a suprapune viața reală cu cea de pe ecrane și în urma vizionării f i lmului , ș i -au împărtășit emoțiile, au tras concluzii și au convenit la faptul ca fiecare om care crede în propriile forțe are șansa de a avea succese mari
Sursa:http://cuochiipe.wordpress.com/2014/05/15/cu-surprize/
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
La data de 11 mai in or. Leova s-a organizat un concert in cinstea Zilei Europei . EuroClub Leova afirmă că sunt mereu alaturi și că promovează valorile europene din plăcere deoarece consideră că țara noastră este o
MOLDOVĂ EUROPEANĂ
Membrii Euroclublui Orhei au sărbătorit frumos Ziua Europei
organizând un orăsel european la ei acasă, cu genericul “EuroVil lage – spațiu de promovare a modului de viață european”. Prin această activitate, membrii Euroclublui Orhei și-au propus să informeze fiecare tînăr despre funcționarea Uniunii
Europene și să explice ce semnifică integrarea europeană
Cu bună dispoziție și emoții pozitive, tinerii au deschis usa spre Uniunea Europeană pentru toți doritorii de a cunoaște mai multe despre beneficiile oferite de UE.
8
Euroclub Leova
“Membrii Euroclubului Leova promovează valorile europene din plăcere, pentru că au o viziune clară despre viitorul lor și susțin ferm că
își doresc o Moldovă europeană”, spune Valentina Iorga, coordonator al Euroclubului.
Euroclub Orhei
Euroclub Bălți
4. Centrul de Informare al Uniunii Europene, USFMBiblioteca Ştiinţifică Medicală a IP USMF "Nicolae Testemițanu" a organizat o serie de evenimente,
consacrate Zilei Europei (expoziții de publicații, concurs de eseuri, concurs de desen, sondaje de opinie, diseminarea materialelor informative, etc.), cu scopul promovării valorilor europene. În anul 2014 Centrul de Informare Europeană al Bibliotecii Științifice Medicale a organizat 2 măsuri de amploare:Concurs de eseuri consacrat zilei Europei, ediţia IV. La Concurs au participat 36 de tineri. Locurile cîştigătoare au fost repartizate în felul următor: locul I – Ruban Adrian, locul II – Noroc
Iurie, locul III – Criga n Ana
Concurs de desen „O zi în Europa”, care a avut loc în gimnaziul Nr. 75 din comuna Cruzeşti, la care au participat elevii clasei a III (10 copii
Cîştigătorii concursurilor au fost premiaţi cu
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Biblioteca Ştiinţifică Medicală a IP USMF "Nicolae Testemițanu" a organizat o serie de evenimente, consacrate Zilei Europei (expoziții de publicații, concurs de eseuri , concurs de desen, sondaje de opinie, diseminarea
materialelor informative, etc.), cu scopul promovării valorilor europene. În anul 2014 Centrul d e I n f o r m a r e E u r o p e a n ă a l Bibliotecii Științifice Medicale a organizat2 m ă s u r i d e amploare:Concurs de eseuri c o n s a c r a t z i l e i Europei, ediţia IV. La Concurs au participat 36 de tineri. Locurile cîştigătoare au fost repartizate în felul următor:
locul I: Ruban Adrian,
locul II:Noroc Iurie, locul III: Crigan Ana
Concurs de desen „O zi în Europa”, care a avut loc în gimnaziul Nr. 75 din comuna Cruzeşti, la care au
participat elevii clasei a IIICîştigătorii concursurilor au fost premiaţi cu certificate de participare şi cadouri simbolice, oferite de Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova şi de I P U S M F „ N i c o l a e Testemiţanu”.
La şedinţa de t o t a l i z a r e , i n v i t a t u l d e o n o a r e , D l Wicher Slagter,
șeful Secției Politice și Economice, a salutat participarea activă a tineretului la activităţile, consacrate Zilei
Europei, menţionînd, că anume ei, tinerii, sunt forţa motorice a Moldovei, care o va aduce în „marea familie europeană” și a înmînat dipome și prime.
Centrul de Informare al Uniunii Europene,care activeaza în cadrul Universității „Alecu Russo”din Bălți a susținut studenții și profesorii pentru organizarea unei mese rotunde la tema “Evoluția și Perspectivele asocierii Republ ic i i Moldova la Uniunea Europeană”.
În cadrul evenimentului, moderat de Valentina Topalo, coordonator al CIE Bălți, au fost prezentate materiale valoroase privind constituirea Uniunii Europene, din colecția Centrului de Informare al UE.
Centrul de Informare al Uniunii Europene, USFM
Centrul de Informare al Uniunii Europene Bălți
9
10
Europa Liberă:
Domnule Gunnar Wiegand, ce oferă UE Republicii
Moldova după semnarea Acordului de Asociere?
Gunnar Wiegand: „În primul rând, oferim unul
altuia o relaţie mult mai apropiată şi aceasta se
bazează foarte pe respectarea deplină a democraţiei,
supremaţia legii precum şi pe integritatea teritorială
şi suveranitatea Moldovei, dorinţa noastră de a
depăşi impactul divizării ţării şi de a soluţiona
conflictul şi noi desigur vedem foarte multe
oportunităţi noi în viitor pentru toţi cetăţenii.
Vedem acest lucru deja prin liberalizarea regimului de
vize de săptămâna trecută şi, la fel, vedem multe alte
beneficii care vor urma după începutul implementării
preliminare a zonei de comerţ liber care urmează a fi
aplicată din toamna anului curent. În plus, vom mai
avea sprijin şi de natură financiară, noi am prevăzut
135 milioane Euro în 2013 pentru a fi utilizate anul
acesta în scopul pregătirii instituţiilor statului, a
administraţiilor relevante şi pentru a informa
populaţia cu privire la oportunităţile care se deschid şi
desigur ca este foarte important să facem aceste
oportunităţi noi cunoscute celor din afară, nu doar
cetăţenilor Republicii Moldova unde multe lucruri
urmează a fi făcute, dar şi în afara ţării.
Vom organiza o conferinţă investiţională foarte mare
aici în ţară, atunci când Dl. Barroso va veni în vizită în
luna iunie care va atrage atenţia multor oameni şi a
cercurilor de afacere şi a instituţiilor financiare din
afara ţării.”
Europa Liberă:
S-a vorbit mult că R. Moldova trebuie să facă
progrese şi să insiste în relaţia cu UE pe principiul
„more for more - mai mult sprijin mai multe
reforme”, agreat de majoritatea partenerilor
europeni. Se constată că din partea UE vine mai
multă asistentă. Dar să vă întreb ce cereți să
întreprindă guvernarea de la Chişinău? Care e tema
ei de acasă?
Gunnar Wiegand:
„Mai mult pentru mai mult” nu se limitează doar la
aspectul financiar. Mai mult pentru mai mult
înseamnă că cu cât mai multe reforme, cu cât mai
mulă voinţă şi capacitate de a lupta cu corupţia, cu
cât mai multă voinţă şi capacitate de a avea un sistem
cu adevărat independent şi funcţional sistem judiciar,
cu atât mai multă claritate a mediului de afaceri cu
atât mai mult realitate constituţională va fi una de
echilibru şi control şi libertate a mass-media. Cu atât
mai mult UE se va implica prin intermediul
instrumentelor şi politicilor sale diverse.
Şi cred că Moldova poate spune că cu adevărat avem
cea mai înaltă rată de ajutor pe cap de locuitor din
întreaga vecinătate estică şi în afara acesteia. Noi
chiar am mers mai departe şi mai rapid în politicile
noastre, decât în cazul altor ţări, şi liberalizarea
regimului de vize de săptămâna trecută este, cred,
cel mai bun exemplu şi cel mai vizibil semnal,
deoarece este aplicabil faţă de toţi cetăţenii Republicii
Moldova care au un paşaport biometric. Şi acest lucru
se va mai vedea şi în multe alte moduri, în felul cum
Moldova va participa în agenţiile UE şi programe, de
exemplu.”
Europa Liberă:
Dvs., cei de la UE încurajați
autorităţile de la Chişinău să promoveze reformele.
Se aud declaraţii făcute de demnitarii europeni că
aceste reforme au fost inițiate, doar că trebuie
continuate şi să dea rezultate. Dacă ar fi să puneți
o notă reformei din domeniul justiției, care ar fi ea?
Credeţi că lupta împotriva corupției se duce aşa
precum şi-ar dori societatea moldavă şi UE?
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Gunnar Wiegand: „Trebuie sa atrageți înapoi acasă talentele și să profitați de ele...”
Un interviu cu şeful Direcţiei pentru Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală a Comisiei Europene, aflat in vizită la Chisinău.
5Gunnar Wiegand:
„Nu este un secret că pentru noi aceasta este cea mai
importantă reformă care urmează a fi implementată,
pe lângă lupta fermă cu orice tip de corupţie. Acordul
nou va plasa relaţiile noastre la un nou nivel calitativ,
doar dacă acest lucru se va întâmpla. Cetăţenii vor
vedea o diferenţă în modul lor de viaţă în această ţară
şi ţara va vedea că investitorii noi vor veni aici doar
dacă cetăţenii, comercianţii, investitorii vor şti că
atunci când au o problemă se pot adresa în instanţa de
judecată şi aceasta va lua o decizie în mod
independent şi doar în baza legii, şi că nu trebuie să
cumperi favoruri sau nu trebuie să faci favoruri pentru
a beneficia de servicii de la stat
Aceasta sigur că nu este o problemă unică doar pentru
Moldova, este o problemă care există în mai multe ţări
şi care apare câteodată şi când unele ţări aderă la UE,
câteodată se întâmplă şi în unele state membre ale
Uniunii Europene, dar ceea ce este critic e că există o
luptă fermă de combatere a acestui fenomen şi ca
cetăţenii să înţeleagă că începe ceva nou şi adăugător.
Noi avem un program de asistenţă în valoare de 50
milioane cu Ministerul Justiţiei pentru sectorul judiciar.
Este cel mai mare program pe care l-am avut vreodată
în vreo ţară. Până la moment, noi încă nu am reuşit să
transferăm partea majoritară a resurselor şi acest
lucru se întâmplă deoarece, deşi avem un Plan de
Acţiuni foarte bun acum, Ministerul Justiţiei trebuie să
obțină sprijinul deplin al întregului Guvern, Parlament,
precum şi al sistemului de autoadministrare a
judecătorilor, astfel încât să fie posibilă desfăşurarea
acestei reforme profunde. Şi facem acest lucru
împreună cu Consiliul Europei, care dispune de
expertiză excelentă în acest domeniu. Multe state
membre au trecut prin eforturi similare şi pot doar să îi
recomand Moldovei să facă acest lucru într-un mod
foarte serios.”
Europa Liberă:
Trimiterea după gratii a unui ministru sau a unui
deputat în caz că dosarul arată că ar fi corupt e
suficient ca lumea să recâştige încrederea în clasa
politică despre care se vorbeşte că anume
reprezentanţii acestei clase ar fi marii corupți?
Gunnar Wiegand:
„Nu sunt eu cel care trebuie să decidă ce paşi urmează
a fi întreprinşi. Este o întrebare ce ţine de sistemul
legal din Moldova. Eu pot doar să spun că nici un
cetăţean, indiferent de funcţia în care se află, nu
trebuie să fie mai presus de lege.”
Europa Liberă:
Acordul de Asociere va încinge și mai mult relațiile
moldo-ruse. Pe ce ar trebui sa se bazeze dialogul
dintre UE şi Federaţia Rusa, dialogul dintre Chişinău şi
Moscova, astfel încât aceasta apropiere a Moldovei de
UE să nu deranjeze pe nimeni şi să devină un parcurs
ireversibil? Despre o lărgire a UE spre Est se
vorbeşte sau nu?
Gunnar Wiegand:
„În primul rând, noi nu vorbim despre extinderea UE
spre est, dar vorbim despre acordarea oportunităţilor
noi pentru vecinii noştri comuni, vecini comuni fiind cei
care sunt în vecinătatea Uniunii Europene precum şi a
Federaţiei Ruse, astfel încât, pe lângă relaţiile lor bune
şi strânse cu Federaţia Rusă, în contextul CSI sunt
create oportunităţi adiţionale, bune, pentru cetăţeni şi
pentru afaceri. Asta în nici un caz nu este orientat
împotriva Moscovei. Am repetat de multe ori şi îmi dau
seama că el nu este în totalitate crezut în Rusia, şi
vedem un exemplu bun aici, în regiune, cum acest
lucru duce la situaţii nedorite.
Ceea ce este important pentru noi este ca aspiraţiile
oamenilor să fie respectate şi că dacă o ţară doreşte să
îşi diversifice relaţiile sale internaţionale şi ţara
doreşte să îşi aprofundeze relaţiile sale economice şi
politice cu UE, acest lucru trebuie să fie posibil, el
trebuie să fie respectat în Europa secolului 21, în baza
cartei ONU, în baza Actului final OSCE de la Helsinki şi,
la fel, în baza acordurilor bilaterale care există între
aceste ţări şi Federaţia Rusă, şi noi. Si aceasta este
absolut posibil.
Nu vorbim despre câștig zero versus un câștig anume,
este un lucru din care noi cu toții putem câștiga. Şi noi
desigur că vedem că odată cu începerea creării Uniunii
vamale în 2009 şi a Uniunii Euroasiatice în următorul
an, au fost dezvoltate scheme alternative de integrare
regională faţă de care nu avem nimic împotrivă, dar
ţările trebuie să fie libere să aleagă dacă doresc să fie
parte a acestui grup sau nu şi nimeni nu trebuie să fie
forţat să fie parte a unui grup şi ţările trebuie să fie
libere să facă alegerile lor libere şi suverane.”
11
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
5
Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Europa Liberă:
Cum vedeţi această eurointegrare a Moldovei din
moment ce autorităţile de la Tiraspol declară că
regiunea va merge spre o apropiere de Federaţia
Rusă, iar cei de la Comrat spun şi ei că Uniunea
Vamală ar fi mai atractivă pentru Găgăuzia, decât
Uniunea Europeană. Cum vedeţi viitorul european al
ţării, dacă divizarea societăţii moldave e destul de
accentuată?
Gunnar Wiegand:
„Întâi de toate, relaţiile internaţionale sunt bazate pe
relaţii interstatale, şi nu pe ceea ce doreşte această
regiune ori aceasta provincie să facă este o decizie
care trebuie luată pe o cale democratica de
majoritatea oamenilor. Prin urmare, nu voi comenta
unele dorințe individuale ale unor părţi din teritoriu,
este o decizie a instituţiilor de stat democratice ale
Republicii Moldova. Aş reaminti faptul că negocierile
cu Uniunea Europeană au început cu fostul preşedinte
Vladimir Voronin prin semnarea Planului de Acţiuni al
UE care include stabilirea unor relaţii în diferite
domenii. Luna viitoare, acestuia i se vor adăuga
anumite reforme.
Perspectivele în ceea ce priveşte UE sunt pentru o
dezvoltare cât mai bună, iar posibilitățile de aderare la
UE rămân valabile pentru Moldova, care continuă să
fie vecina directă a UE, dar trebuie să faceţi tot ce vă
sta în puteri pentru integrarea economică cât mai
rapidă.”
Europa Liberă:
Ce s-ar întâmpla cu acest parcurs european, eventual,
dacă la putere revin comuniştii, cei care se opun cu
înverșunare acestui parcurs, şi cum înțelegeți
dumneavoastră mesajul lor din moment ce atunci
când erau ei la guvernare promovau calea pro-UE şi
acum sunt împotriva apropierii de Uniunea
Europeană?
Gunnar Wiegand: „Da, am avut şansa de a observa
că relaţiile apropiate cu UE au început sa-l preseze pe
Vladimir Voronin, însă noi mereu am menţinut contact
cu opoziţia comunistă, şi aş dori să subliniez faptul că
politica promovata de noi este o politică pentru şi cu
Republica Moldova, oricine ar guverna. Am făcut un
progres important toţi aceşti ani, este o politică pentru
toţi moldovenii chiar şi acest Acord de Asociere, chiar
dacă unii locuiesc în Chişinău, Transnistria sau
Găgăuzia. Nu este o politică pentru anumite partide.
Am făcut acelaşi lucru şi cu alte ţări şi lucrăm în
continuare la relaţiile cu tarile, nu cu anumite partide
sau politicieni.”
Europa Liberă: Am auzit o declaraţie pe care o făcea
premierul Iurie Leancă, spunând că anul 2019 ar
putea sa fie anul când Moldova s-ar putea să ajungă să
adere la Uniunea Europeană. Dumneavoastră, cei de
la Bruxelles nu promiteți un termen anume, putem
miza că Moldova poate ajunge în următorii cinci ani în
UE? Dvs., demnitarii occidentali spuneţi doar că ușile
au rămas deschise.
Gunnar Wiegand: „Pentru politicienii de la
guvernare e foarte important să aibă obiective clare,
să mobilizeze susţinerea cetăţenilor pentru reformele
necesare pentru a fi adoptate in lege si nu voi comenta
asupra celor spuse de prim-ministrul Republicii
Moldova. De-a lungul istoriei am avut ţări care şi-au
declarat dorinţa de aderare la UE, unele au intrat,
altele nu. Nu am comentat asupra obiectivului şi când
acesta ar putea fi îndeplinit, dar am luat decizii la
momentul potrivit, iar în prezent ar trebui să ne axăm
pe faptul ca Acordul de Asociere să devină realitate.”
Europa Liberă:
Ce mesaj aveţi pentru cetăţenii Republicii Moldova
care rămân a fi eurosceptici?
Gunnar Wiegand:
„Mesajul meu este că UE are ce oferi Moldovei,
inclusiv o calitate mai bună a relaţiilor care vor începe
odată cu semnarea Acordului de Asociere şi în
continuare trebuie să lucrăm, să dăm tot ce-i mai bun
pentru a face următorul pas. Pentru fiecare cetăţean,
Europa este un partener, în caz ca cineva are impresia
că nu destule s-au întâmplat în Moldova în ultimii 20 de
ani, obiectivul nostru este să mișcăm această ţară
înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea economică.
Sunt oportunităţi pentru fiecare în Republica Moldova,
noi dorim să avem o tară care atrage proprii ei oameni
şi pe cei străini, în acelaşi timp, nu o tară care îşi pierde
populaţia pe zi ce trece. Voi trebuie să atrageți înapoi
acasă talentele pentru că aveţi şanse aici şi trebuie să
profitați de ele, alături de UE, care mereu vă va ajuta
cu aceasta.”
Sursa text:
http://www.europalibera.org/content/article/253807
90.html
Sursa poze: http:http://palitviazni.info/
http://www.europalibera.org/content/article/246111
51.html
12