Download - C25-Studiul Muncii
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 1/12
STUDIUL MUNCII . STUDIUL METODELOR
Studiul muncii (studiul metodelor, masurarea muncii )
Studiul muncii are ca obiectiv cresterea productivitatii muncii fara
cresterea costurilor sau respectiv investitii stiind ca productivitatea poate
creste si prin economisirea sau evitarea unor munci inutile .
Etapele parcurse in studiul muncii sunt cele conform organigramei:
Prin studiul muncii se urmareste cercetarea sistematica si critica a proceselor
de munca pentru realizarea productiei cu consum minim de resurse inclusiv
consum de timp de munca.
Consumul total de timp de lucru se clasifica astfel :
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 2/12
1.Consum total de timp1.1.Consum de timp paroductiv
...Consum de timp de munca
..#.Consum de timp suplimentar
..#.reseli conceptie ! procedee de fabricatie *
! lipsa norme ,normative *
! lipsa normalizare *
! tipizare , specializare *
! eliminare costisitoare a materialului e+cedentar .
..#.#.etode gresite de e+ecutie
! utila-e neadecvate *
! S/ neadecvate *
! amplasare necorespunzatoare a sectiilor , ateliere ,
masini , depozite * ! metode gresite de munca .
.#.Consum de timp neproductiv
.#..atorat conducerii
! varietate e+cesiva produse *
! sc0imbare frecventa a modelelor *
! planificare defectuoasa *
! lipsa materii prime materiale *
! intreruperi lucru , utila-e , instalatii *
! conditii de munca necorespunzatoare * ! accidente .
.#.#.atorat e+ecutantilor
! absente , intarzieri *
! ritm de lucru incet *
! negli-enta *
! accidente .
Studiul metodelor de munca urmareste cercetarea analitica , critica a
modului de organizare a muncii , modul de e+ecutare a sarcinilor si
conditiilor in care se desfasoara acestea .
Prin studiul muncii se urmareste:
- stabilirea metodei rationale de munca*
- organizarea locului de munca*
- inzestrarea locului de munca*
- servirea locului de munca.
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
#
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 3/12
In procesul de productie obiectele muncii se pot afla in urmatoarele
situatii :
a)! transformarea (strun-irea , lipirea , vopsirea , ascutirea ,
stampilarea , completarea documentelor , etc.) *
b) ! controlul (masurarea , cantarirea , verificarea documentelor) *
c) ! transportul intern (deplasarea , incarcarea ! descarcarea etc.) *
d) ! asteptarea *
e) ! depozitarea .
Semnele conventionale sunt dupa standardul 1SE .
(1merican societ2 of mec0anical engineers)
3peratiile neproductive sunt transportul si asteptarea de unde si necesitatea
reducerii sau eliminarii lor .
Cunoasterea situatiei actuale si evidentierea aspectelor negative se face prin
etapa de analiza cand privitor la problema studiata (analizata) se cauta raspuns laintrebarile CE 4 5"E 4 C1" 4 CI"E 4 C5 4 (in aceasta ordine ).
In urma analizei se intocmesc diverse grafice sau diagrame astfel
e+emplificam :
a) ! sc0ema generala si detaliata a procesului te0nologic *
b) ! sc0ema de circulatie a produselor de la un punct de lucru la altul pana
la magazia de produse finite evidentiindu$se modul de manipulare ,
distantele parcurse , eventual treceri de la un eta- la altul (e+emplu) *
c) ! diagrama cu fire care consta in amplasarea pe un plan la scara a
mac0etelor masinilor . Se infig ace in planseta si se trag dupa ele fire
diferit colorate , dupa cum circula produsele de la un loc de munca la
altul .
Se pot astfel evidentia deplasarea produselor la diferite puncte de lucru sau
deplasarea e+ecutantilor .
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
6
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 4/12
Se trag concluzii utile privitor la amplasarea utila-elor astfel ca sa se
realizeze parcurse cat mai scurte , evitarea locurilor inguste si a incrucisarilor .
d) ! etoda verigilor (veriga ! drumul care uneste doua locuri de munca
succesive) . Se evidentiaza care utila-e sunt mai solicitate , respectiv are
cele mai multe legaturi spre a fi amplasate la mi-loc pentru scurtareadistantelor de transport.
e) ! iagrama P 7
1.ipuri produse putine dar cantitati mari , se recomanda : utila-e
specializate ,transport automatizat , flu+ continuu , viteza mare de deplasare .
8.Serii mici ! masini universale usor de reglat .
C.Produse multe dar cantitatii mici sau unicate , este necesar amplasarea utila-elor
universale pe grupe si deplasarea de la un loc de munca la altul discontinuu .
f ) ! Intocmirea graficului om ! masina .
Se pot trage concluzii daca se poate lucra la mai multe masini (poliservire) .
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
&
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 5/12
Prin studiul si analiza miscarilor e+ecutantului se urmareste cresterea
productivitatii si in acelasi timp evitarea oboselii .
ER3"3I1 este disciplina care urmareste adaptarea uneltelor , aparatelor la
e+ecutant pentru economie de miscari si evitarea oboselii . 5n precursor al
ergonomiei a fost inginerul 9.ilbret0(; ! <#&) care a fundamentat :
a) ! reguli pentru economie de miscari *
b) ! reguli pentru amena-area locului de munca : iluminare , zgomot ,
constructia scaunului , a bancului de lucru , etc. *
c) ! reguli pentru conceperea uneltelor si utila-elor .
1S5R1RE1 5"CII
asurarea muncii consta in stabilirea consumului de timp de munca pentru
operatiile din procesul te0nologic .
asurarea muncii are 6 faze :a) ! pregatirea masuratorii (instruirea participantilor, procurarea fiselor de
cronometrare , cronometrelor , plansetelor etc.) *
b) ! efectuarea masurarii propriu$zise *
c) ! prelucrarea datelor de masurare .
Pentru masurarea muncii se folosesc mai multe metode , din care prezentam:
1) ! Cronometrarea fara evaluarea ritmului *
8) ! Cronometrarea cu evaluarea ritmului *
C) ! etoda observarilor instantanee .
1) Cronometrarea fara evaluarea ritmului
presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
. Se fac preliminar % cronometrari a operatiei respective .
#. Se verifica daca numarul de determinari este suficient , cu e+presia :
d ! diferenta dintre valoarea ma+ima si minima *
S ! suma primelor % determinari .
E+ista si tabele care dau numarul necesar de determinari .
– este media aritmetica a primelor % determinari ,
– iar d are semnificatia cunoscuta .
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
'
:(%%%#
#
undeS
d n =
:undea
d f n
=
a
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 6/12
6. Se continua cronometrarile pana la n calculat .
&. Se calculeaza coeficientul de stabilitate .
aca valoarea CS = ,' , atunci se elimina din valorile e+treme dar nu mai mult de
>6 din numarul de determinari n altminteri se refac toate cronometrarile .
Cronometrarile se fac in toate sc0imburile si in conditii cat mai reprezentative
pentru desfasurarea procesului .
'.Se determina abaterea medie standard definita cu e+presia
;.Se e+clud valorile care sunt in afara intervalului
?.Se calculeaza media aritmetica a valorilor ramase care este valoarea cautata .
8) Cronometrarea cu evaluarea ritmului
1ceasta metoda se aplica atunci cand independent de vointa observatorului
e+ecutantul nu lucreaza in ritm normal .
Se considera ritm normal , prin definitie %% , ritmul miscarii unui om avand
lungimea pasului de ?' cm fara incarcatura la temperatura si umiditatea normala ,
care se deplaseaza cu viteza de ;,% @m>0 .1lta definitie : Ritmul miscarii mainilor care impart '# carti de -oc , bucata cu
bucata , la patru oameni in ##,' sec .
Evaluarea ritmului se face :
- prin observari *
- comparativ cu ...
impul observat se corecteaza cu ritmul , astfel :
% ! timpul observat *n ! timpul nominal *
R % ! ritmul observat e+primat in procente , e+emplu :
Sunt & observatii de timpi cu ritmuri diferite.
impul mediu corectat cu ritmul este:
%%,'>&A#'
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
;
min
ma+
a
aC S =
( )∑ −=n
i aan (
#(σ
σ σ +− a sia
:(%%
%% unde RT
T n⋅
=
R0 T0 Tn
90 25 22,5
100 28 28,0
110 20 22,0
65 43 28,0
100,5
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 7/12
Prelucrarea datelor pentru cronometrarile cu evaluarea ritmului se face prin
metoda grafo ! analitica ca in e+emplul care urmeaza :
etoda grafica analitica
C) etoda observarilor instantanee (denumita si B91SD)
1ceasta metoda inlocuieste observarea continua si deci e+0austiva a
fenomenelor cu observatii facute la intervale intermitente .
1vanta-ul metodei consta in faptul ca nefiind permanent observatorul de
fata , procesul de munca cronometrat , decurg nesting0erit si deci se evita astfel
influente subiective .
Intervalele la care se fac observatiile pot fi : $ regulate *
$ aleatoare .
Cu aceasta metoda se poate evalua gradul de ocupare a e+ecutantilor sau
masinilor .
"umarul de determinari necesare se stabileste folosind formula :
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
?
( ):
(#
#
unde p K
pan
−=
Timp Ritm 85 90 95 100 105 110
obs. Frecv.
13 III III
14 IIII III I
15 IIIII II I IIIII I
16 IIIII III II IIIII I
17 IIII III I
18 III II I
(f Frecvent!"ritm 2 6 7 6 4 4
(t Timp me#.obs,Ti 18 16,8 16,0 15,2 14,2 13,2
(c Timp corect!t,$i 1530 1512 1520 1520 1491 1452
normal ritm Runde R
C T
corectat timpmedieC
C T
n
n
mn
m
−≅==
−=++++=
=⋅==⋅+⋅+⋅
=
:sec('(%%
('%&
('%&;
(&'#(&<(('#%('(#('6%
('(#<%,(;sec,(;;
(((?6(;#<%<%
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 8/12
F ! eroarea relativa admisibila in practica : %,% * %,%' * %,% .
a ! numar de abateri standard pentru un prag de incredere dorit , astfel :
a A # pentru incredere <' G *
a A ,? pentru incredere <# G *
a A ,& pentru incredere & G .
p ! ponderea din totalul elementului de timp studiat , e+primat in sutimi .
E+ista deasemeni tabele grafice sau nomograme , care dau :
nAf(a,F,p)
3bservam ca formula de calcul presupune pe p cunoscut .In practica se fac un
numar de cca.6% determinari , se calculeaza ponderea p si apoi cu formula discutata
se verifica daca numarul de determinari este suficient , cunoscand astfel daca
cronometrarea trebuie sa mai continue .
E+emplu : "e intereseaza cat este solicitata o telefonista in sc0imbul de dimineata ,
presupunem de la ora ,%% la ora &,%% (program de ; ore) . 3ra si minutul pentru
efectuarea observatiilor se stabileste astfel :"e propunem sa facem observatii pezi . Se e+trage dintr$o tabela de numere aleatoare logaritmi , carte de telefon , un sir
de numere intamplatoare . In cazul nostru ultimele # cifre a logaritmilor numerelor
de la ?; la #%% (cu & zecimale) :
'',%,%&,#,'6,??,%,#&,&,?#,<',,&#,;',?,%,66,';,?,%%,#6,&' etc. . Se fac 6
determinari pe ora , deci observarile se vor face in primaora la : %& , # , '' ,in a
doua la <% , <#& , <'6 etc. ,e+act la momentele respective se inregistreaza daca
telefonista este ocupata sau in asteptare .Presupunem ca in primele doua zile
consecutive sau obtinut urmatoarele rezultate : "A6; observari din care ocupata
nA # , asteptare n
# A ,
Este necesar deci sa se continue observarea inca
3bservatie : "umarul de observatii necesare scade rapid odata cu cresterea
ponderii elementului studiat p .
aca refacem calculul anterior pentru p A %,' , obtinem
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
( )
( ) arier n K aluam p mindet&%
??,%%',%
??,%(&,%',%,#,??,%
6;
##
=⋅
−⋅=====
.;;,#&(:
6;&:% zile=
−
( )
( ) ##',%%',%
',%(&#
=⋅
−⋅=n
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 9/12
E+presia pentru calculul numarului de determinari se obtine stiind ca la orice serie
de determinari se poate scrie relatia :
a ! valoarea adevarata cautata *
! media aritmetica a valorilor observate *e ! eroarea .
In ma-oritatea cazurilor erorile aleatoare de masurare au o repartitie normala. In
acest caz:
σ ! abaterea medie standard *
n ! numarul determinarilor *z(t) ! numarul de abateri medii standard de o parte si de alta a mediei pentru un
prag de incredere t e+primat ca o probabilitate .
Eroarea relativa este :
etoda observarilor instantanee este in fond un e+periment binomial in care se fac
n observari (instantanee) si se inregistreaza n succese si n# insuccese . Evident ca :
abaterea medie standard a unui e+periment binomial este :
1tunci :
1stfel se recunoaste e+presia initiala .
Alte metode de masurarea timpului
Fotografierea sau cronometrarea tuturor operatiilor .etoda se
foloseste mai ales in studiul metodelor , pentru ca se pot evidentia si timpii
neproductivi .
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
<
x
:undee xa <−
( ):unde
n
t z e
σ =
( ) ( ) ##
⋅
=→
⋅==
xe
t z n
n x
t z
x
ee
r
r
σ σ
( )n
n
nnnestemedia
nnn
(
#(
#(
(%(: =⋅⋅+⋅
+=
( ) x x −= (σ
( ) ( )
x
x
e
t z
xe
t z n
r r
−⋅
=
⋅
= (
###
σ
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 10/12
omtimp
productiedeunitatea
productiedenaturalaunitatea
omtimp
Filmarea ! cand intradevar se folosesc aparate de filmat pentru
studierea si masurarea timpilor necesari unor miscari in procesul muncii .
Inregistrari audio ! se folosesc cand in procesul muncii se produc
zgomote care inregistrate servesc in final la determinarea timpilor necesari
e+ecutarii operatiilor respective .
Norma de munca este sarcina care se stabileste unui e+ecutant de
calificare corespunzatoare care lucreaza in ritm normal in conditii te0nico !
organizatorice precizate . "orma cuprinde atat timpii pentru actiuni utile cat
si intreruperile fara de care nu este posibila realizarea sarcinii de munca .
"orma se e+prima sub forma de normade timp sau de productie . "ormele se
pot e+prima si sub forma de frecventa , e+emplu un controlor este obligat sa
faca un numar de controale zilnic .
Norma de timp H" reprezinta timpul consumat in conditii normale
pentru o unitate de lucrare sau produs .
Norma de productie H"P reprezinta cantitatea de produse care see+ecuta in unitatea de timp .
"orma de timp se e+ecuta
"orma de productie
timp om poate fi : secunde om , minute om ,ore om .
unitati naturale de productie : buc . , @g , m , tone etc.
deci :
"ormele de timp se stabilesc prin :
! cronometrari *
! calcul analitic *
– comparatie cu norme de munca tip .
" se compune din :
– timp de pregatire si inc0eiere *
– timp operativ *
– timp de deservire loc munca *
– timp de intreruperi reglementare .
Normativele e+prima relatia dintre diferitele marimi care se
conditioneaza reciproc si care determina timpul necesar e+ecutarii unei
sarcini de munca .
"ormativele dau in functie de factorii lor de influenta consumul de
timp , materii prime , energie etc. .
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
%
P
T N
N (=
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 11/12
E+emplu : ! timpul necesar pentru transportul materiilor prime de la
un loc de munca la altul este in functie de lungimea parcursului , greutatea si
forma materialelor , inclinatia rampelor etc.
! timpul necesar pentru prinderea si desprinderea unei piese
din strung este functie de greutatea acesteia .
"ormativele pot fi :
– de timp de munca *
– de regim te0nologic *
– de frecventa *
– de deservire *
– de personal .
Pentru intocmirea normativelor se foloseste metoda celor mai mici
patrate , atunci cand se cauta functia care leaga cele doua marimi din
normativ , e+emplu durata scrierii unui tren in functie de numarul
vagoanelor din tren .
Metoda M.T.M.(Methods time measurement)
defalca orice proces in miscari de baza , acordand un timp determinat de
natura miscarii si conditiile de e+ecutie .
Sistemul cuprinde #& miscari de baza :
a) miscari ale maini :
.Intinde mana *
#.eplaseaza *
6.Intoarce *
&.Roteste manivela *
'.1puca *
.
.
<.
b) miscari ale oc0ilor :
.eplaseaza privirea *
# #.1tinteste privirea .
c) miscari ale corpului si membrelor inferioare :.isca laba piciorului *
#.isca gamba sau pulpa *
6.Se aseaza *
&.Se ridica *
.
.
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
8/16/2019 C25-Studiul Muncii
http://slidepdf.com/reader/full/c25-studiul-muncii 12/12
.
.erge *
#.Pas lateral *
6.Intoarce corpul .
iscarile au fost determinate prin studierea unui mare numar de
procese de munca folosind aparat de filmat de ;& imagini pe secunda care
permit masurarea timpului cu o precizie de >;& A %,%'; secunde .
S$au studiat sute de mii de secvente filmate si s$au stabilit B timpii
medii necesari pentru e+ecutarea miscarilor pentru un e+ecutant normal fizic
si intelectual , calificat , care cunoaste metoda de munca are indemanarea
medie si lucreaza in ritm normal in conditii normale de mediu .
"ormativele ... au fost verificate la peste %%%% cazuri si
abaterea nu depaseste % # G .
5nitatea de masura pentru timp este :
min. A ;;? 5
sec. A #?,? 5
8I8I3R19IE. 1ngelescu /., Elemente de ergonomie aplicata, Ed. Politica, 8ucuresti,
<?.#. erbier J., 3rganizare ! conducere, Ed. Politica, 8ucuresti, <?
6. a2nard , D.8, anual de inginerie industriala. , Ed. e0nica,
8ucuresti <?'.&. Starr .F., Conducerea productiei. Sisteme si sinteze, Editura
e0nica, 8ucuresti <?%.
R.Cazacu, C.I. ! "ote de Curs.Rev. #$Sep$%& (#')
#
.sec%6;,%(%%%%%
6;%%(
.min%%%;,%(%%%%%
;%(
(%
('
==
==
=
TMU
TMU
oraTMU