Download - CALOTA_Locuinte Individuale Sau Colective
-
7/25/2019 CALOTA_Locuinte Individuale Sau Colective
1/2
U
+an
a
ao
q
-
.
nu
le
'WLZdOO
y
n
'au
p
E
B
lup
anu?
6
'z
'8dp
'Eu
+o
'1
aupp
un
-
auo
n
9
'
d
'OS
n
ge
'QD
o
D
uo
aD
uqnN
'9dSnn
l
n
o
D
po
aq
u
Po
-N
pn
ea
Po
aqu
eo
u
Pu
a
'E9
u
-A
p
g
Pa
a
n
l
n
aee
P
-
un
oq
n
6n
'8Po
luu
u
q
a
a
n6
d
o
n
u
o
'gu
no
'a
nuadd
pUe
-u
eaad
1
u
qu
a
lu
gp
a
n
P
:
eP
uad
aen
FPu
e
-o
e
n6
eP
nnau
p
app
pp
pe
nu
p
n
Pae
'
D
,n
Do
'aP
u
nooau
eo
uu
led
d
'o
a
uud
uu
e
lu
ae
nou
ap
nu
Pu
n
1
p
P
'e
po
-
au
Bn
e
d
ru
e
P
P
ae
"
roa
u
oa
-epp
pn
uao
u
e
e
n
Pd
PP
non
PP
lgn
gnn
u
n
-
e
Bn
U
app
a
o
u
-o
p
e
qP
u
P
'Eo
lp
n
ne
Pn
'ae
u
upa
P
Fp
u
-
a
n
ea
^ao
oq
u
ae
up
PP
eeq
o
-p
ap
u
Pe
p
a
ga
u
ao
u
u
p
non
au
a
na
aa
ea
'ud
n
Bu
p
ln
'aed
gno
eedP
U
ao
a
ae
-
u
nP
e
'en
oaun
eeu
n8
a
u
a
aua
u
n
LP
's
p
ea
u
U
aao
au
uoq
a
u
Pe
]
a
n
en
lna
Ee
ou
u
ppaua
g
P
ead
-
a
u
u
e
P
ln
n
g
Z
1
au
-
aPpe
'eg
e
a
epa
i
-
o
p
Fn
U
n
pe
6
Po
e
"u
-
u
e
e
ge
'1
ed
u
u
a
u
F
P
L
a
D
lD
ne
:
g
a
n
o
oPequ
nu
a
nua
aead
PP
u
-
e
no
u
'p
a
ae
aeu
e
aaa
ed
B
enp
q
au
o
n
'p
1o
p
eu
a
'ae
U
n
r
a
ae
au
nua
n
-
pa
u
d
d
u
e
u
ud
1
ra
e
u
Pn
U
PuPnd
-
a
pu
ao
u
nn
e
p
na
P
-
u
e
u
u
au
lP
noa
n
e
eueaeP
e
o
A
1
lne
ae
oa
ed
-
pau
e
p
u
ao
aa
-
to
d
'p
e
6
ege
u
o
g
au
q
Paau
a
e
u
1
-oa
p
nn
op
ed
up
epn
eo
eu
eu
a
e
P
nn
-
a9n
nq
'n
po
ogd
nnn
l
u
e
P
noa
P
ua
nn
-
aed
un
n
'e
P
1
eua
a
a
end
leueu
rn6n
d
o
P
-
o
np
+
ou
ae
uad
P
u
nnn
lu
ee
'e
p
nno
eg
Po
lpq
Eao
B
B
g
u
gn
a
Poe
o
n
ag
lm
lD
apo
oe
oun
-
7/25/2019 CALOTA_Locuinte Individuale Sau Colective
2/2
Artitectura
>
1,1R.3/2014
(651)
56
_57
Aceastl viziune
de dezvottare
a fost
pretuati
;i
in actele
nor-
mative,
primut
document
care
i;i asumi
in mod
cert
aceastd
pozifie
fiind
ptanut
general
de
sistematizare
a[ ora;ului,
etabo-
rat
incep6nd cu
1914,
dar
promulgat
abia
in 1921e.
Astfel, teoria
uttimitor
ani ai
perioadei
antebelice
a stabilit direclii
ctare
de
dezvoltare
a
zonetor
rezidenliale bucuregtene:
daci
in
cazul
zonei centrale
se
permitea
locuirea
colectivl
(ca
un compromis
fecut
pentru
confortul
asigurat de
amplasarea
in centru[
ora-
sutui),
pentru
periferie se impunea
dezvoltarea
cartierelor
de
tocuinle
unifamitiate.
Acestea
din urmi
erau
preferate
atdt
din
punct
de
vedere igienic,
cit
gi
prin
raportare [a caracteruI
socie-
tilii
romdnegti
gi
ta dorinla
sustinerii
micii
proprietili
urbane,
necesare
in
cazuI
unui orag aflat
in
plind
cregtere
demograficS,
rezultatl
din asimitarea
unui
numirinsemnat
de [ocuitori
veniti
din
restu[ 5rii
gi, in specia[, din
mediuI
rura[.
.
Principiite enunlate
in
ace;ti
ani s-au
reglsit
;i
in teoria
;i
practica
interbelici,
intr-o exprimare
mai ctard
9i
mai detaliatS,
ce se
incadra in tendinta
genera[5
de fundamentare
a
urbanis-
mutui
;tiin1ific.
in contextuI
accentuirii
crizei de
[ocuin e,
ideea
reatizirii de
locuinte colective
pe
scarl
largi a
reaplrutin
dezba-
terite teoretice.
Ca un
rispuns dat
acestei direcfii,
inci din
1921,
Cincinat
Sfintescu
incerca sd
ageze bazele
teoretice
necesare
unei astfel de
dezvoltlri,
prin
determinarea
-
pe cale
gtiinlifici
-
a variantei optime
de
implementat
in cazuI Bucuregtiului.
Chiar
daci,
fird
echivoc,
acesta
i9i
asuma
pozilia
de
sus in5-
tor at
Locuinlelor
unifamiliale,
Sfinlescu
recunogtea
necesitatea
existenlei
in
orag
a unei
zone cu clddiri
inalte, destinate
inclusiv
tocuirii
-,,un
riu
necesar'i
ce
trebuia
admis doarin
zonele
deja
construite,
unde
terenuI
era
scumplo.
Pentru a
putea
determina
localizarea
unor astfel de
interventii
in
ora;, Sfinlescu
definea
un sistem
de zonificare
a teritoriu[ui
administrativ
in
funclie de
indttimite
admise
ale construcfiitor,
impirlind
oraguI
in zone
conientrice.
in viziunea autorului,
zona
centrali
urma
sd
fie
ocupatl
de
,,zona
suprainitfati",
urmati,
spre exterior,
de
,,zona
inalti"
si de
,,zona
medie'l
pentru
ca
,,zona
joasS"
si se
identifice
aproape
in totalitate
cu
periferiall.
Anatizi
nd
ca
pitatu t
i
nvestit
in construcli
i
;i,
in
genera[,
d
iverse
aspecte
ce tineau
de
situalia
economicd,
Sfinlescu decidea
cd
tocuinlete
cotective
bucuregtene
nu trebuiau
sI
depigeascl
+-5
niveluri,
in
acest
caz,
raportuI dintre
valoarea
chiriilor
gi
condi-
fiite
de locuire
fiind
cetoptim.
Aceste
indtlimi scideau,
in
cazuI
"zonei
medii'l
prin
reatizarea de constructii
de
maximum
2-3
niveluri,
pentru
ca
zona
joasl
(periferia)
sd
fie ocupati doar
de
ctidiri
de
'1-2
nive[uri12.
in cazul
zonei centrate
-
,,zona
suprainltlat5"
-,
s
puteau
accepta,
excep[iona[,
gi
ctidiri
mai
inalte
-
chiar
p6ni
ta
15
nive-
turi
-
in
condilii
speciate
de construire
(parcela
sI
fie mdrginitd
pe
toate
plrgite
de
strlzi) gi de
echiparel3.
9
Arhivete Nationa[e
lstorice Centrale,
fond
Ministerul Luc'rdrilor Publice.
Co
nsiliul
Tehnic
Superior,
dosar
4211919, ff..26-97;
Cincinat
l.
Sfihtescu,
Studiu osupra
planului general
de
\i\tpmotiTore
al Caoitalei urmat de onteDroe
de lege
asupra
sistemotizore
al Capitalei urmat
de onteproect
de leoe
asupra
stobilirei,
construirei,
dezvol-
Dosar
tematic
in
acord
cu
direcliite
enunlate
in epoci,
ta
mijtocut anilor
'30,
ing.
Gheorghe
Virtosu
argumenta
necesitatea
ca
statuI
sI
inter-
vini activin
probtemele zonelor reziden[iale,
prin
construirea
de
tocuinle
pentru poputalia
slracd.
Printre
diversele
principii
care
trebuiau,
in viziunea autorului,
si
cStiuzeascl
aceste
mdsuri
se
regesea,
din
nou, suslinerea
reatizirii de
[ocuin]e
unifamiliate,
pentru
a
putea
rdspunde
preferinlelor
locuitoritor:
,,Sd
tinem
in
seami
caracteruI
individuatist
at
poporutui.
EI are o
preferin]d
accentuatl pentru tocuinla
famitiatS.
Idealul
romAnului
e sd
fie
".
Mai
mutt
dec6t
atdt,
se invoca
9i
nevoia
susli-
nerii micii
proprietSli,
,,care
constituie
cea
mai
puternici
pavizi
a
ordinii sociale";i
care
ajutl
poputalia
sdraci
st
fie,,mai
rezis-
tenti
fa15
de
criz5"1a.
Studiut
elaborat
de G.
Virtosu
a
fost
inclus
in Memoriul
Justi-
ficativ
al Ptanutui
Director de Sistematizare
din
1935,
sub
forma
Anexei
71s,
principiile
enunlate
anterior
fiind, astfe[,
asumate
;i
de
administralie.
$i
textuI
propriu-zis
a[
Memoriului
(in
acord
cu
prevederite
enunlate
in
ptan)
isi asuma
o
pozilie
similari,
incurajind
in continuare
dezvottarea
[ocuinletor
individuale
in
Bucuregti,
acest
model de
[ocuire
fiind
in acord cu
,,tendinlete
firegti"
ate
poputalieigiasigurind
,,un
cadru
de
via 5 ce trebue
incurajat
pentrucd
dezvoltd
personalitatea,
asigurd
o
atmosferi
de via15
tini;tit5
si
decentd"l6.
Nu era
exclusi
locuirea
in ctidiri
cu mai
multe apartamente'
fiind
recunoscute
avantajete
reale
ale acestor
construclii.
Totusi,
un
astfel
de
model de
[ocuire
nu trebuia
sI fie
incurajat
decAt
in cazuI claselor
sociate
mai
instlrite
(in
principat
cea
a
,,micei
burghezii")
si
nu
trebuia
sd
fie
imptementat
dec6t
in
zonele
apropiate
de centru,
unde
dezavantajele
locuirii
in comun
erau compensate
de
celelatte
avantaje
generate
de localizare
9i
de sporirea
confortului
prin
reducerea
costurilor.
Locuintele
colective,
conform
autorilor
Memoriului,
corespundeau,,unor
nevoi
imperioase
ale
viegii urbane",
asigurAnd
un tip
de locuire
modern5,
accesibit
doar
popuLaliei
instiritelT.
in cazu[ [ocuito-
ritor
sdraci,
autorii
ptanu[ui
erau
vehement
impotriva
realizirii
de tocuinle
colective,
acestea
prezentind
doar
dezavantaje,
ce
erau
exprimate
in
termeni
de satubritate, confort, specific
de
viali,
regim de
proprietate.
Chiar
dacd deja
se construiseri
in
Bucuregti
locuinte
colective
cu
apartamente
v6ndute
[ocuitoritor,
in continuare
aceasti
formd de
proprietatea
nu era
recunos-
cutl
ca un
model
posibit
de
generalizat,
locuinlele
cu
mai
mutte
apartamente
fiind automat
incadrate
in categoria
imobitetor
de
raport18.
Retuati cu consecvenfi
de-a tungut
primeijumltSli
a
secotului
a[
XX-[ea, aceastd
atitudine
-
deopotrivd
teoreticS,
regulamen-
tari
;i
practici
-
a
avut
puterea
de a stabiti
specificuI
zonelor
rezidenliate
periferice,
ce s-au
dezvoltat
prin
ample
parcetdri
de tocuinle
individuale,
in
cadruI
cirora,
doar
ocaziona[,
9i-au
gSsit
tocut
diverse
[ocuinte
pturifamitiate, majoritatea
de
mici
dimensiuni,
aflate
[a timita
dintre locuinle
colective
;i
tocuinle
individuate.
in
mod asumat, amptasamentut
stabitit
aI imobile-
lor colective
a
fost zona
centra[5, destinatl
persoane[orinstirite,
acest
tip
de locuire
fiind vlzut ca
un atribut
at vielii
moderne,
in
comparatie
cu
tradilionatismuI
necesarin
cazu[ locuirii
de
masi-
;E-? #r;;
ii,
ii:
i ;;
;; ;;r
o',
r-ip
"
g
ra
n a
,,Jockev-Ctu
b",
Bucu resti,
1919.
10 Cincinat
l. Sfinfesiu,
,,Locuin]ele
eftine".in
Buletinul
Asociatiei
Generale
a lnginerilor
din
Romffnio anrrl
llnr- 8-9. 1919. o. 2b8.
14 Gh.
Virtosu, Locuinte
pentru populatia
nevoio5d si
problemo
tomasdrilor,
Tipografia
,,Bucoviha',
Bucure5ti,
f .
a.,
p.79.
15
D.
Marcu,
G.
M. Cantacuzino,
R. Bo[omey,
At.
Davidescu,
Th.
Ridulescu,
Planul
director
de
sistematizo
re al Mu
ni
ci
pi
u
lu
i B u
cu
resti.
Me
m o-
ri
u
i
ustifi cativ,
Ti
pografi
a,, B ucovi
na', B ucu
re;ti,
1935,
p.92-123.
16
lbid.,p.20.
17
tbid.,
p.22.
18
lbid.,
p.
8s.
RomAnia,
anu[ l,
nr. 8-9, 1919,
p.
omanta,
anu[ l,
nr.8-9,1919,
p.zou.
11 Cincinat
l.
Sfin1escu,
Transfoymar.ea
Co
n
str
u
ctivd a cobita
tci ,
v
ol.
i
: i n
dlti
m
e
o d
e
dot cldidirilor
$i
inii
nde|eo
coresp
u
izdtoore
a cur[ilor
in
Bucu
resti,
Tipografi b Guten
berg,
Bucuiesti,
p.17.
12 tbid., p.14.
13
tbid.,
p.11,
41.