Argument
În cadrul economiei de piață, agenții economici care își desfășoară diverse activități
au un rol foarte important deoarece trebuie să-și structureze activitatea în funcției de obiectul
de acrivitate proprie, cât și în funcție de cererea și oferta atât de necesară economiei de piață.
Contabilitatea este disciplina care ține evidența patrimoniului firmelor, dar și
transformările suportate de acesta în decursul unei perioade de timp.
În funcți de patrimoniul, dar și de calitatea produselor sau prestărilor de serviciu,
agenții economici își diversifică bunurile economice provocând astfel dezvoltarea activității
sau dimpotrivă restrângerea acesteia.
În funcție de rezultatele financiare profit/pierdere agenții economici contabilizează în
mod riguros cheltuieli și venituri care au la bază principii specifice de înregistrare cum ar fi:
Principiul continuității activității, dar și principiul prudenței.
Un rol important în contabilitatea activității unei firme îl au documentele justificative
și contabile în sensul că prin documentele justificative se înregistrează transfomările în sensul
creșterii sau în sensul diminuării elementelor patrimoniale, iar prin documentele contabile se
înregistrează informațiile la nivel general prelucrate atât în interiorul firmei prin cont, balanță
de verificare și bilanț contabil, cât și în afara firm,ei prin situațiile financiar – contabile
depuse la administrațiile financiare.
În economia de piață rezistă numai agenții economici a căror calitate a produselor este
foarte bună și se solicită prin ecuația cerere – ofertă.
Există totdeauna o concurență între agenți economici cu același obiect de activitate de
pe piața externă – efect al globalizării care conduce la ideea că producția poate să se realizeze
pe teritoriul unei țări , iar desfacerea pe teritoriul altei țări.
Capitolul II Noțiuni generale privind capitalurile proprii
2.1. STRUCTURA CAPITALURILOR PROPRII
Capitalurile proprii reprezintă dreptul titularilor de patrimoniu (acţionari şi asociaţi)
asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii se constituie din aportul proprietarilor, din profit şi din alte surse
proprii, conform relaţiei:
CAPITALURI PROPRII = ACTIVE - DATORII
În contabilitatea financiară, capitalurile proprii se structurează în două categorii:
capital propriu nominalizat, reprezentat de capitalul social, care înregistrează distinct în
contabilitate, pe baza actelor de constituire şi a documentelor justificative privind
vărsămintele de capital
capitaluri proprii nenominalizate reprezintă capitalul acumulat de către entitate ca urmare
a unei activităţi economice profitabile, în care se includ: primele de capital, rezervele,
rezultatul exerciţiului financiar şi rezultatul reportat.
Capitalurile proprii se formează la începutul activităţii entităţii şi se modifică, prin
creştere sau diminuare, pe parcursul existenţei entităţii, potrivit schemei următoare:
2.2 CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL
Capitalul social reprezintă o componentă a capitalurilor proprii care exprimă
valoarea totală a aporturilor subscrise şi/sau depuse de acţionari sau asociaţi.
Capitalul social se poate majora prin noi aporturi în natură sau numerar, prin
încorporarea rezervelor şi a profiturilor etc. Uneori se impune micşorarea capitalului social,
care poate avea drept cauze retragerea unor asociaţi, acoperirea pierderilor din anii
precedenţi, redimensionarea capitalului în funcţie de volumul activităţii etc.
Aporturi ale proprietarilor
CAPITALURI PROPRII
Retrageri ale proprietarilor
Venituri Cheltuieli
creșteri diminuări
Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând
numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.
2.1.1 CONSTITUIREA CAPITALULUI SOCIAL
Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de către asociaţi
sau acţionari. Prin acţiunea de subscriere, asociaţii sau acţionarii se angajează în actul de
constituire la o contribuţie în bani sau în natură, în vederea înfiinţării sau dezvoltării unei
societăţi comerciale.
Pentru că între subscriere şi depunerea efectivă a capitalului promis poate exista un
anumit decalaj în timp, capitalul socialîmbracă două forme: capital subscris nevărsat: capital
subscris vărsat;
La constituirea societăţilor pe acţiuni trebuie vărsat cel puţin 30% din capitalul
subscris. Restul de capital se va vărsa în termen de 12 luni de la înmatriculare în cazul
aportului în numerar şi în termen de 2 ani în cazul aportului în natură.
Societăţile cu răspundere limitată, în nume colectiv şi în comandită simplă sunt
obligate să verse integral capitalul social subscris, la data constituirii.
Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.
Dacă societatea comercială are asociat unic, valoarea aportului în natură va fi stabilită
pe baza unei expertize de specialitate.
Orice modificare a capitalului social se poate face numai pe baza hotărârii adunării
generale a acţionarilor sau asociaţilor şi cu îndeplinirea tuturor formalităţilor juridice legate
de această hotărâre.
Mărimea minimă a capitalului social depinde de tipul de societate:
La societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă nu este stabilită o limită
minimă a capitalului social;
La societăţile pe acţiuni capitalul social minim este de 90.000 lei, dar nu mai puţin de
25.000 euro în echivalent lei, iar valoarea nominală minimă a unei acţiuni este de 0,10
lei;
La societăţile cu răspundere limitată capitalul social minim este de 200 lei şi se divide
în părţi sociale egale a căror valoare nominală nu poate fi mai mică de 10 lei;
La societăţile pe acţiuni trebuie să fie minimum 2 acţionari, iar la S.R.L., maximum
50 de asociaţi.
Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societăţii cu răspundere limitată al
cărui asociat unic este.
In tabelul de mai jos sunt sintetizate principalele caracteristici ale societăţilor comerciale:
Tip de societate
Indicatori
Societăți în nume colectiv
S.N.C.
Societăți în comandită Societăți pe acțiuniS.A.
Societăți cu răspundere
limitată S.R.L.
SimplăS.C.S.
Pe acțiuniS.C.A.
0 1 2 3 4 5Mărimea mini-mă a capitalului social
25,000 euro, în achivalent lei
25,000 euro, în achivalent lei
200 lei
Capitalul este di-vizat în
Părți sociale Părți sociale Acțiuni Acțiuni Părți sociale
Valoarea nomi-nală minimă a unei acțiuni/părți sociale
0,10 lei 0,10 lei 10 lei
Număr de pro-prietari
Minim 2 Minim 2 Minim 50
Responsabilitatea proprietarilor
Nelimitată și so-lidară
Nelimitată și solidară a tuturor asociațiilor comandități; comanditari sunt obligați numai până la coincurența aportului lor
Sunt obligați numai la plata acțiunilor lor
Sunt obligați numai până la concurența aportului lor
2.1.2. Majorarea capitalului social
Necesitatea măririi capitalului social poate să apară atunci când entitatea întâmpină
dificultăţi financiare, dar şi atunci când ea este într-o situaţie prosperă şi vrea să-şi extindă
activitatea. în ambele situaţii, societatea are nevoie de resurse băneşti suplimentare sau de
anumite bunuri, pe care preferă să şi le procure prin majorare de capital decât să recurgă la
împrumuturi, care implică un efort financiar considerabil.
Majorarea capitalului social se poate face pe mai multe căi şi anume:
a) Majorarea capitalului prin noi aporturi în natură sau numerar
O asemenea creştere a capitalului social este determinată de necesitatea procurării de
noi resurse pentru finanţarea investiţiilor sau pentru întărirea situaţiei financiare a entităţii.
Operaţia produce o creştere a activelor (mijloace băneşti, imobilizări, stocuri etc.) şi o
majorare corespunzătoare a capitalului social.
b) Majorarea capitalului prin operaţiuni interne
Motivul creşterii capitalului social este întărirea credibilităţii financiare a entităţii. în
acest caz, majorarea capitalului social se realizează prin încorporarea unor elemente care
aparţin capitalurilor proprii, cum ar fi: rezervele, cu excepţia rezervelor legale; primele de
capital; profitul. Operaţiile conduc la diminuarea rezervelor (altele decât cele legale),
primelor de capital şi profitului, concomitent cu creşterea capitalului social.
Practic, majorarea capitalului se poate face fie prin distribuirea gratuită de noi acţiuni
sau părţi sociale către acţionarii sau asociaţii existenţi, fie prin creşterea valorii nominale a
acţiunilor sau părţilor sociale existente.
c) Majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale societăţii în acţiuni
Motivul acestor operaţiuni este anularea anumitor datorii fără a apela la trezorerie, în această
situaţie, mărirea capitalului social se face prin conversia unor datorii în acţiuni sau părţi
sociale, care se face numai cu acordul creditorului, care devine acţionar sau asociat. Valoarea
nominală a obligaţiunilor convertibile în acţiuni trebuie să fie egală cu cea a acţiunilor .
Capitolul III Evidența tehnico – operativă a capitalului propriu
3.1. Documente privind evidenţa capitalului social
a) Actul constitutiv este documentul prin care se stabileşte modul de organizare şi
funcţionare a societăţii comerciale, cuprinzând informaţii privind: denumirea şi sediul
societăţii, forma juridică, obiectul de activitate, capitalul social subscris, structura acestuia şi
modalităţile de constituire, organele de conducere şi administrare, dizolvarea societăţii etc.
b) Vărsarea capitalului social subscris se reflectă în următoarele tipuri de docu-
mente, în funcţie de natura aporturilor:
Chitanţă - pentru depunerea aportului la casierie sub formă de numerar;
Foaie de vărsământ - pentru depunerea aportului direct la bancă, în contul de
disponibil;
Proces verbal de predare-preluare - în cazul aporturilor în natură, în care se
precizează caracteristicile şi valoarea bunurilor aduse ca aport, evaluate de către o comisie
sau de către un expert evaluator.
c) Registrul acţionarilor (asociaţilor) ţine evidenţa nominală a capitalului social pe
fiecare asociat (acţionar), cuprinzând numărul de părţi sociale (acţiuni) subscrise
şi valoarea nominală a acestora, vărsămintele efectuate, menţiuni privind vânzarea
sau cumpărarea de părţi sociale (acţiuni) etc.
În prezent, s-a simplificat procedura de constituire a societăţilor comerciale, care
cuprinde, în principal, următoarele etape:
întocmirea şi autentificarea actului de constituire;
depunerea actului constitutiv la Oficiul Registrului Comerţului în vederea înmatri-
culării şi eliberarea certificatului de înregistrare, în termen de 15 zile de la data
încheierii actului constitutiv;
înscrierea la organul fiscal teritorial şi obţinerea codului unic de înregistrare fiscala.
3.2. CONTURI UTILIZATE
Contabilitatea capitalului social se conduce cu ajutorul contului de gradul I 101 "Capital",
care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II:
1011 "Capital subscris nevărsat"; 1012 "Capital subscris vărsat"
1015 "Patrimoniul regiei"; 1016 "Patrimoniulpublic".
Societăţile comerciale ţin evidenţa capitalului social cu ajutorul conturilor de gradul
II 1011 "Capital subscris nevărsat" şi 1012 "Capital subscris vărsat".
j[ Contul 1011 „Capital subscris nevărsat"
După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar după funcţia contabilă este
un cont de pasiv, care ţine evidenţa capitalului social subscris de către asociaţi sau acţionari
conform documentaţiei de constituire a unei societăţi comerciale, dar nevărsat.
În CREDIT se înregistrează:
capitalul social subscris de către asociaţi/acţionari în natură şi/sau numerar
(456);
În DEBIT se înregistrează:
trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat (1012);
I SOLDUL creditor al contului reprezintă capitalul social subscris, dar nevărsat.
Contul 1012 „Capital subscris vărsat"
După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar după funcţia conta-
bilă este un cont de pasiv, care ţine evidenţa existenţei, creşterii şi diminuării capitalului
social subscris şi vărsat în natură sau în numerar de către asociaţii sau acţionarii unei societăţi
comerciale,
În CREDIT se înregistrează:
trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat (1011);
primele încorporate în capitalul social (1041, 1042, 1043, 1044);
rezervele încorporate în capitalul social (1063, 1068);
profitul net reportat repartizat la capitalul social (1171);
În DEBIT se înregistrează:
capitalul social retras de asociaţi sau acţionari, precum şi capitalul ;ial lichidat
cu ocazia fuziunii sau lichidării societăţii comerciale (456);
capitalul social utilizat pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare
precedente (1171);
valoarea nominală a acţiunilor proprii răscumpărate si anulate (1091 1092);
diferenţa dintre valoarea nominală (mai mare) şi costul de achiziţie (mai mic) a
acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate (141);
SOLDUL creditor al contului reprezintă capitalul social subscris vărsat.
Contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii"
După conţinutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar după funcţia conta-
bilă este un cont de pasiv, care ţine evidenţa câştigurilor legate de vânzarea sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii,
În CREDIT se înregistrează:
diferenţa între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi
valoarea lor de răscumpărare (461, 5121, 5124);
diferenţa între valoarea nominală a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi
valoarea lor de răscumpărare (1012).
În DEBIT se înregistrează:
câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii,
transferate la alte rezerve (1068).
SOLDUL creditor al contului reprezintă câştigurile legate de vânzarea sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii.
Contul 149 “Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea de titlu
gratuity sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”
După conținutul economic este un cont de capitaluri proprii, iar după funcția
contabilă este un cont de active, care ține evidența pierderilor legate de emiterea,
răscumpărarea, vânzarea, cedare cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii.
În DEBIT se înregistrează:
diferența între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii
anulate și prețul lor de vânzare (109)
diferența între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii
anulate și valoarea lor nominal (109)
valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuity (109);
cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, atunci când
sunt indeplinite condițiile pentru recunoașterea lor ca imobilizări necorporate
(512, 531, 462)
alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii (512,
531, 462)
În CREDIT se înregistrează:
pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din alte reserve (1068)
SOLDUL creditor al contului reprezintă pierderi legate de emiterea, răscumpărarea,
vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.
Capitolul IV Studiul de caz privind capitalul social S.C. X S.R.L.
4.1. Constituirea capitalului social
Se constituie o societate comercială în nume colectiv cu un capital social subscris de
3000 lei, vărsat integrar înainte de înmatriculare astfel:
numerar depus la bancă: 1.500 lei
un utilaj evaluat la 1.400 lei
materii prime în valoare de 100 lei
5121
2131
301
1012
Conturi la bănci în lei
Echipamente tehnologice
Materii prime
Capital subscris vărsat
1500
1400
100
3000
4.2. Majorarea capitalului social
Adunarea generala extraordinară hotărește majorarea capitalului social prin emisiunea
unui nou pachet de 5000 de acțiuni cu valoare nominală de 1 leu, care se vor achita ulterior în
numerar.
Subscrierea acțiunilor: 5.000 x 1 leu/acțiune = 5.000 lei
456
1011
Decăntări cu acționarii privind capitalul
Capitalul subscris nevărsat
5000
5000
Efectuarea vărsămintelor de către acționari
5311
456
Casa în lei
Decăntări cu acționarii privind
capitalul
5000
5000
Trecerea capitalului subscris nevărsat la capitalul subscris vărsat
1011
1012
Capitalul subscris nevărsat
Capitalul subscris vărsat
5000
5000