Download - Carpaţii din 1938
N o u l p r o s p e c t Z E I S S p e n t r u l u n e t e d e v i z a r e e s t e î n a c e l a ş t i m p
şi catalog şi manual pt. vânători I n p r i m a p a r t e se g ă s e ş t e u n r e z u m a t a s u p r a t e b n i c e i ş i a v a n t a j i i l o r t r a g e r i i ou a j u t o r u l l u n e t e i , p r e c u m ş i l ă m u r i r i a s u p r a s i s t e m u l u i o p t i c . I n a d o u a p a r t e a b r o ş u r i i s u n t d e s c r i s e d i f e r i t e l e m o d e l e d e l u n e t e c u i n d i c a ţ i u n i d e s p r e d a t e l e o p t i c e , d i m e n s i u n i , g r e u t ă ţ i , p r e c u m ş i c a z u r i l e s p e c i a l e d e î n t r e b u i n ţ a r e . C e r e ţ i n o u l c a t a l o g *), o a r e v ă s f ă t u e ş t e l a p r o c u r a r e a u n e i l u n e t e
d e v i z a r e .
L U N E T E DE V I Z A R E
C a t a l o g Ziel şi i n f o r m a ţ i u n i g r a t u i t d e -l a Cari ZeiSS, Jena ş i r e p r e z e n t a n ţ a g e n e r a l ă p e n t r u R o m â n i a , Societatea Anonimă de Agentură, Comision sl import fost Otto & Alfred Herzog,
B u c u r e ş t i , I . B - d u l C a r o l I . N o . 48.
*) A p ă r u t n u m a i în l i m b a g e r m a n a .
Cea mai bună armă pentru ocrotirea vânatului este flauber-tul. — Doriţi unul cu garanţie şi de precizie îl găsiţi numai la firma
Nicolae Roşea, Cluj Strada Regina Maria 2
Toate cărţile de vânătoare e d i t a t e d e c a s a F . C. M A Y E R d i n M t J N C H E N , s e g ă sesc da v â n z a r e l a „ C A R T E A R O M A N E A S C A " . B U C U R E Ş T I , B u l e v a r d u l C a r o l I N o . 3. C e r e ţ i c a t a l o g g r a t u i t .
S U M A R U L ' N U M Ă R U L U I » 1 2 Hag.
Ionel Pop: P a t r o n u l n o s t r u 349—350 Principele Francesco Chigi: M o a r t e a s p e c i i l o r a n i m a l e 351—363 Mihail Sadoveanu: M o d o r a ş 364—367 Dr. Erwin Schnell: I m p r e s i i d i n m u g e t u l d e c e r b i . 367 /. Al. BrătescH-Voinesti: C a r a 368—369 V â n ă t o a r e a d e f a z a n i d i n t e r i t o r i u l d e v â n ă t o a r e
R e g a l C a s a - V e r d e ş i C h i ş i n e u - C r i ş 370—372 Lt.-Col. Kosetti-Bălănescu: P r i m u l v â n a t . . . . 373—377 D i n c r o n i c a a r m e l o r s p a r t e 378—379
Din munţi şi din câmpii 380—382 U n l u p se m ă n â n c ă s i n g u r (Dr. I. O.) A c e s t a n u m a i e i n s t i n c t (Oavril Rdzmon) R â n d u n i c a î n t â r z i a t ă (Nicolae Trifu — Turda) V i t a l i t a t e a m a r e a ş e r p i l o r (Nemo) C u m se p o a t e r ă m â n e f ă r ă „ r a ţ ă eu m ă s l i n e ' " ' '
(Dr. C. Gheorghiu — Craiova)
Cărţi — Reviste 888—886 Ştiri mărunte i. . 387—388
Cl işeele executate d e z incog ra f i a „ T I Z I A N " CLUJ, St rada R e g i n a Măria N o . 6.
Piei de eerb şi căprioară &™im tăbăcire şi vopsire
(chamoix) în natur şi în toate culorile
„ C E R B " G h . R a n k e s i G h . Co h a n
Soc . i. n . c. p e n t r u p r e l u c r a r e a p i e l e i b r u t e ş i m ă n u ş e r i e T g . M u r e ş , S t r . C ă l ă r a ş i l o r 108. T e l e f o n 158.
I. Pălării de vânătoare Model Carpatin!
Sunt de o impermeabilitate absolută, rezistente la influentele atmosferice, în toate culorile
Prima „Loden" (170 grame) . . . Lei 180 — (175 , ) 200- -
căptuşită cu mătasă Din păr de iepure (a la Borsalino) (145 gr.) Lei 425 —
> . . . . . , (150 gr.) „ 450*-căptuşită cu mătasă
II. Cizme de pâslă de lână de culoare sură naturală, din o singjră bucată, fâră cusătură, făcute la comandă după măsură Lei 400'—
I. Fernengel, Fabrica de pălării Dumbrăveni-Ardeal — judeţul Târnava-Mică
De vânzare câini de vânătoare: a) Copoi , b a s e t ş i f o x t e r r i e r i : d r e s a ţ i p e n t r u
i e p u r i , v u l p i ş i m i s t r e ţ i . b) C â i n i s p e c i a l i p e n t r u m i s t r e ţ i , d r e s a ţ i . c) C â i n i s p e c i a l i p e n t r u v i z u i n ă , d r e s a ţ i şi g a
r a n t a ţ i . d) C ă ţ e i p r e p e l i c a r i p u r s â n g e d i n r a s a : b r a c
g e r m a n , g r i f f o n ş i p o i n t e r ; d e 3—5 l u n i , f o a r t e r e c o m a n d a b i l i , f i i n d c ă î n a n u l 1939 a c e ş t i c ă ţ e i d e v i n î n c e a m a i b u n ă e t a t e . G a r a n t ă d e p l i n ă , n a s f in , a r e t p e r f e c t şi l u n g , p e r f e c t s ă n ă t o ş i .
e) p r e p e l i c a r i ş i s p a n i l i d r e s a ţ i . A se a d r e s a (cu r ă s p u n s p l ă t i t 7 le i î n p l i c ) :
Cresc. No. 110 Homorod I., j u d . T â r n a v a M a r e .
n . •I VÂNĂTOARE • PESCUIT • CHINOLOGIE
DIRECTOR, PROPRIETAR RĂSPUNZĂTOR: Apare la 15 a fiecărei luni / Preţul unul număr 25 lei / Abonamentul pe tin an 210, D R , JONEL POP pe jumătate an 130 lei / Redacţia ţ i administraţia: Cluj, Strada Regina Măria 1. (Reg. special Trib. Cluj, No. 9) ANUl . VI * No . 12 * 1 5 DECEMVRIE 1 9 3 8
4B
P A T R O N U L N O S T R U La câteva zile dela despărţirea noastră, după-ce pescui-
răm într'un loc încântător ultimii noştrii lipani din anul acesta, mi-a adus posta o scrisoare dela Maestru. Pe semne, plecând din Munţii Gurghiului, pe unde am înşelat cu cele mai minuscule musculiţe nişte lipani „cât şindrila", Maestrul abea a atins Bucureştii şi s'a grăbii în Tusculanul său dela Copou, — fiindcă scrisoarea a fost trimisă din Iaşi, la 21 Noemvrie:
„IUBITE PRIETENE,
„Am recitit ieri istoria sfântului Evstatie sau Eusta-ţiu Plachida. Acest oştean vrednic din vremea împăratului Tit, a luat parte la războiul împotriva Jidovilor şi la dărâmarea Ierusalimului, câştigând mari laude. Când Do-miţian a ucis pe fratele său Tit, luând cârma împărăţiei, Eustaţiu s'a retras la una din moşiile lui, nevrând să slujească^ pe ucigaşul stăpânului său. Deşi închinător la idoli, Eustaţiu era drept, blând şi bun, ducând o viaţă curată, împreună cu soţia sa Traiana şi cu doi copii ai săi. Pe cei flămânzi ii hrănea, pe cei goi îi îmbrăca, pe cei căzuţi în primejdie îi ajuta, pe cei robiţi îi răscumpăra; ca să fie desăvârşit îi mai trebuia să cunoască lumina adevărului Domnului nostru Iisus. — Astfel a trăit Eustaţiu Plachida la moşia sa nouă ani, îngrijindu-şi livezile şi viile. Intr'o zi Dumnezeu a binevoit să-i arate lui Plachida calea nouă a vieţii. Pe când se afla la vânătoare cu prietenii, cânii au luat urma unei ciurde de cerbi. Călăreţii au început a-i goni. Deodată în faţa lui Eustaţiu răsări un cerb cu multe raze, răsleţit de ceilalţi. Fugea în desimi, ridicând ponoarele; Plachida îl urmărea de-aproape, până ce l-a ajuns. Sălbătăciunea se suise într'un ţanc; sta acolo nemişcată; când Eustaţiu a încordat arcul şi a ridicat privirile, a văzut cu uimire mare, între coarnele cerbului, o cruce încununată de lumină cerească şi pe aceea cruce strălucea chipul răstignit al sfântului Izbăvitor. Cum sta încremenit, cu arcul în mână, vânătorul a auzit dintr'-acolo glas grăind cătră dânsul: „Plachida, de ce mă goneşti?" înfricoşat, Plachida s'a aruncat de pe cal, îngenunchind şi întrebând: „Cine eşti tu, Doamne, cel ce grăieşti cu mine?" I-a răspuns glasul: „Eu sunt Iisus, care pentru mântuirea ta şi a semenilor tăi oamenii, am coborît pe pământ, am pătimit şi am răbdat pe cruce. Ci tu, deşi nu mă ştiai, cu faptele tale m'ai cinstit. Iată de ce m'am arătat ţie, ca să te vânez la credinţa cea adevărată şi să intri în lumea cea desăvârşită a cunoaşterii." Plachida şi-a plecat fruntea înspăimântat: „Doamne, a zis, te cunosc acum; învaţă-mă ce trebue să fac?" Ia răspuns Iisus: „Du-te, caută un preot creştin şi botează-te. El îţi va arăta ce ai de făcut." — Vedenia a dispărut în clipă de fulger. Plachida a stătut multă vreme în loc, înfiorat şi plin de splendoarea minunii. Apoi s'a ridicat, a încălecat şi s'a dus la prietenii lui vânători, fără să le spună nimic din cele văzute.
Astfel s'a petrecut întoarcerea lui Plachida întru adevărata credinţă; după care s 'o curăţit de întunericul ido-lesc, botezându-se cu ai săi. După această împrejurare, în viaţa sa cea nouă, Eustaţiu Plachida a avut a îndura multe încercări, păgubind averea şi robii, umblând pribeag ce, să scape de prigonirea împăratului tiran, pierzându-şi soţia şi copiii în călătoria sa pe mare către Egipet^ Rămas singar, sărac şi umilit, a trăit ca slujitor de rând pe un ţărm depărtat vreme de şaisprezece ani, până ce a venit la împărăţie Traían, care, pornind mare războite împotriva Părţilor, a aflat dela oştenii cei vechi, că numai un căpitan vestit cu numele Plachida ar putea să ducă ostile la isbăndă împotriva acelor barbari. Trimi-ţându-se crainici şi oameni de credinţă în toate ţinuturile împărăţiei, Eustaţiu Plachida a fost aflat şi Traian împăratul l-a pus iarăşi în dregătoria lui, cinstindu-l şi dându-i bunuri şi bani. După-ce ostile lui Plachida au biruit pe Părţi, Dumnezeu a binevoit a răsplăti deplin suferinţile lui Plachida, făcând prin întâmplări ciudate?
să găsească pe soţia sa iubită Teofita după numele creştinesc — şi pe copiii săi şi ei pierduţi şi socotiţi morţi, Agapie şi Teofit. — încununarea lui Eustaţiu şi a iubiţilor săi s'a făcut în vremea tiranului Elie Adrian, când au pierit ca martiri, lăudând numele lui Iisus adevărat Dumnezeu. Mormântul sfântului Eustaţiu Plachida se găseşte în Tibur, unde s'a arătat vedenia cerbului dumnezeiesc, iar prăznuirea sa se face în fiecare an la 20 lunei Septemvrie.
* Cum se vede, pomenirea marelui vânător Evstati.
sau Eustaţiu, patron al nostru, se face tocmai în preajma epocei, când vânătorii dela noi părăsesc cetăţile şi se suie în singurătatea munţilor, unde începe să sune mugetul cerbilor. O adunare a vânătorilor la această dată ar fi foarte potrivită. Cu acest prilej s'ar putea oficia şi ini-ţiarea întru cele vânătoreşti, aşa cum o înţelegem noi, a tinerilor vânători neofiţi. Este de elaborat un ritual şi o terminologie a noastră, românească. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi a sfântului Eustaţiu se vor face şi acestea, când voiu avea plăcerea să mă m.ai adun cu prietenii mei în ţara Ardealului.
Cu dragostea de totdeauna, al Domnieitale,
MIHAIL SADCVEANU." * * *
Cititorul va bănui, că înaintea acestei scrisori trebue să fi fost o vorbă, din care a pornit ea. Si cititorul se înşală: înaintea acestei scrisori au căzut multe vorbe, şi nu din cele spuse cu grabă, deodată. Povestea acestui vechiu sfânt, Eustaţiu, sau după numele lui păgânesc (şi frumos) Placidus, adecă Cel-blând, —. o revenit des în sfaturile noastre, pe care le-am ţinut în casă de vânătoare îmbelşugată, sau în colibă încecluită din secure, după câte o zi minunată petre-
cută pe malul apei, sau în răgazurile îngăduite de rânduielile aspre ale vânătoarei de cerbi şi de cocoşi. Acele sfaturi prea puţin au fost stropite cu povestiri de întâmplări minunate, pe care le vom fi păţit şi noi, în viaţa noastră de vânători şi pescari. Ci mai cu dinadinsul luam firul vre-uneia din minunile ieşite din mâna Alcătuitorului-a-toate, sau pe cel al misterioaselor firi ale vietăţilor; ajungeam să ţăsem brâne, care ne legau pe noi, oamenii trecători, foarte strâns de ve-cinicia Puterilor fără de fine, — şi în aceeaşi vreme să ridice până la noi, în căldura dragostei noastre, pe acele umile vietăţi, cărora omul s'a obişnuit să le tăgăduiască binecuvântarea scânteei dumnezeeşti, care a dat viaţă şi legi de viaţă, tuturor. Vorbele domoale ale Maestrului Sadoveanu — căruia eu îi voi pune deasupra geniului alte însuşiri: bunătatea şi înţelepciunea —. foarte adese ştergeau perdelele dintre vremi şi pragurile dintre ceea-ce pot pipăi simţurile noastre şi ceea-ce doar bănui poate mărginită noastră fiinţă.
Astfel, vânătoarea găsea adevărata ei faţă. Nici prilej de pierdere de vreme, nici potolirea unei moştenite sete de sânge, nici pretext de mese prelungite în belşugul pieselor şi în aburul dulce al vinului, — ci ceva care ne apropia de Natură şi de o lume misterioasă, pe care o căutăm, în care „veacurile se topesc în clipe", în care cerboaica îşi coboară capul, ca să o poată mângâia fratele ei, lupul, lingându-i ochii somnuroşi.
Din aceste popasuri, răsleţite în întindere de mulţi ani, s'a închiegat gândul unei frăţii a vânătorilor, împreunaţi prin tot ce este frumos şi nobil în această pasiune a noastră, prin ceea-ce coboară cerul pe pământ şi înalţă glia în albăs-trimi: bunătatea şi dragostea. Să se creeze între breslaşii adevăraţi ai acestei îndeletniciri o legătură mai presus de ceea reprezentată prin societăţile de vânătoare, cu cotizaţii, statute şi preşedinţi; de altă natură decât cea cârmuită de Direcţiuni şi de Uniuni; una în care partea spirituală să precumpenească.
Iar acest spirit de camaraderie şi de frăţie, de comunitate în cele bune să fie stârnit şi înmulţit prin anume sărbători ale breslei noastre. Doar sărbătorile mai presus de zile de hodină şi de rugăciune sunt prilejurile necesare ale apro-pierei într'un gând a celor ce au aceeaşi credinţă; iar sfinţii bisericei prea puţină nevoe au de cinstirea pe care le-o facem, ci mai cu seamă zilele lor dau prilejul înălţării sufleteşti a celor ce se adună în numele lor.
Deci o zi de sărbătoare a vânătorilor din această Tară românească a noastră; o sărbătoare cu rânduiala ei, în ziua de pomenire a Patronului vânătorilor româ?ii.
Patronul nostru? Să fie el oare acel sălbatec ucigător de vietăţi, ieşit din neamul lui Ham, fiul lui Noe: Nemrod? Prea e îndepărtată de noi această legendară figură de vânător. Depărtată în timp, în sânge, în verosimilitate. Odinioară suava şi feciorelnica Artemis — căreia Romanii îi spuneau Diana primea cu plăcere jertfele pe care i-le aduceau vânătorii cei din bătrâni, ca uneia ce era Doamna şi Proteguit oarea lor. Dar zeiţa cea cu semnul lunei în frunte, s'a retras alăturea de tovarăşii ei zei în peşterile pecetluite ale Olimpului.
Dar e Sfântul Hubertus, cel pe care de veacuri vânătorii îl recunosc şi îl cinstesc, ca pe patronul lor!
In amintitele noastre sfaturi am rememorat istoria a-celui Hugibert, fiul principelui din Guyenne, în Aquitania, care ajunse la curtea înălţată âlui Pipin Merovingul, „Co-mes palatinus", iar în anul 709 episcop la Maastricht, apoi în 722 în Liège, trecând de pe acest pământ în 727. Acest sfânt episcop şi-a avut biografii lui contimporani, sau a-proape contimporani, care i-au povestit cu multe amănunte
cucernica lui viaţă. Scrierea unuia dintre aceştia, „Vita Sancti Huberti" ne-a rămas până în zilele noastre. Şi lucru curios — în aceste biografii nu e nici-un cuvânt pomenire, că Hubertus ar fi fost vre-odată vânător. Azi se ştie că faima de vânător şi legenda cunoscută i-a fost dată sfântului Hubertus mult mai târziu, şi din curioase motive. In Ardennes, ascunsă între munţi, se găsea o mică mănăstire, căreia îi zicea pe atunci Andain, Călugării acestei mănăstiri foarte sărace, aşezată în locuri sălbatece şi pline cu vânat, aveau faima de prăsitori de neîntrecuţi căni de vânătoare şi de tămăduitori ai turbării. După un proces plin de peripeţii, aceşti călugări au câştigat îngăduinţa să aducă în claustrai lor oasele Sfântului Hubertus. Au botezat mănăstirea după numele acestui sfânt şi au dat svon despre miraculoasele tămăduiri, din cea mai grozavă boală, turbarea, săvârşite a-supra oamenilor şi a dobitoacelor cu ajutorul sfintelor moaşte ale fericitului Hubertus. In câteva zeci de ani credinţa a prins, aducând faimă mare şi avere multă mănăstirei. Vre-un călugăr cu simţ comercial desvoltat, a găsit în cărţile sfinte o veche legendă, dată uitării; legenda cerbului, care apare —. nălucă —. între coarne cu sfânta cruce, ca să întoarcă pe vânător la calea cea dreaptă. Şi o făcut această legendă dar Sfântului Hubertus. Şi aşa acel blajin episcop, care aievea nu încordase niciodată un arc asupra sălbătăciunilor, a ajuns să fie întors de arătarea dumnezeiască, — şi să devină apoi patron al vânătorilor din Apus. Legenda a dat aureolă nouă şi sfântului şi mănăstirei, şi cei primejduiţi de grozăvia turbării alergau de departe să primească, de sigur nu ieften, câte-un firicel de lână din hainele sfântului: leac negreşit.
Deci acel călugăr cu tragere pentru bunăstarea sfintei lui mănăstiri, pentru scopul plăcut nu s'a sfiit să fure frumoasa legendă, care din chiar al doilea veac al lumei creştine lumina figura atât de conturată istoriceşte âlui Pla-cidus — Sf. Eustaţiu.
Astfel Sfântul Hubertus, fără de vina lui, a uzurpat titlul de patron al vânătoarei, îndeletnicire cu care el nu a avut nimic a face. De veacuri, în ziua de praznic a acestui sfânt, — 3 Noemvrie — se îndeplinesc anume ceremonii religioase, vânători mari, mese camaradereşti mai alese şi mai prelungite decât cele de rând. Unii dintre principi- au întemeiat ordine numite după acel sfânt, şi cinsteau cu ele pe marii vânători şi pe credincioşii lor.
Sfânul Hubertus patron al nostru?
Cinstirea şi pomenirea noastră se cuvine acelui căpitan de oaste âlui Titus şi âlui Traian, din viaţa căruia a purces într'adevăr legenda cerbului-crainic âlui Iisus, şi căruia — după-ce poate va fi călcat şi acest pământ al Daciei-Fericile, — i-s'a dat lumina martirului în Eterna cetate, şi care înainte de Sf. Hubertus a fost socotit patron al vânătorilor.
* * *
Iată tălmăcirea rostului scrisorii Maestrului Sadoveanu. In sfaturile lor vânătoreşti camarazii noştrii poate vor
continua tortul acestor gânduri. Şi poate vom ajunge să se înjghebeze acea tovărăşie luminoasă a vânătorilor români, care va urma numai „quod nobile et bonum", şi care în pragul toamnei plină de sunet de corn vânătoresc va aduna pe tovarăşii din apropiere în ziua anumită, să sărbătorească în gând bun pe cel din vechime sfânt Ocrotitor al lor, Eustaţiu-Placidus.
Şi astfel, tot mai mulţi fraţi ai noştrii vor privi
o clipă în aceea „Tară de dincolo de neguri", unde cruzimile
vieţii iau forma unor dulci porunci şi unde cerboaica îşi
coboară capul, ca să mângâie cu nasul ei fin ochii piezişi
ai fratelui ei, lupul. IONEL POP.
M O A R T E A S P E C I I L O R A N I M A L E * -de: Principele FRANCESCO CHICI.
I n s e c o l u l t r e c u t p r i e i n u i o m a r e e m o t i u n e d i s p a r i ţ i a r a p i d ă , d e p e f a ţ a p ă m â n t u l u i , a d o u ă s p e c i i d e p ă s ă r i , t o a r l e b o g a t e î n i n d i v i z i p â n ă c u p u ţ i n t i m p î n a i n t e d e s t i n g e r e a lo r , s p e c i i c a r e se d i s t r u s e r ă la i n t e r v a l d e c â ţ i v a a n i u n a d u p ă a l t a : P i n g u i n u l M a r e (Plautus impennis L.) şi P o r u m b e l u l c ă l ă t o r (Ectopistes migraloriun L . ) . P r i m a — o s p e c i e m a r i n ă , s u b a r c t i c â , i m p r o p r i e p e n t r u s b o r . m ă r g i n i i n l u - s e l a c o l o n i i d e s e p e c â t e v a i n s u l e s t â n c o a s e ; a d o u a — c o n t i n e n t a l ă , d i n / .ona t e m p e r a t ă , z b u r ă t o a r e p e r f e c t ă şi f o a r t e r ă s p â n d i t ă î n c e a m a i m a r e p a r t e a A j n e r i c e i d e N o r d . A m â n d o u ă s p e c i i l e a u fos t s t r a ş n i c p e r s e c u t a t e d e c ă t r e o m . I n a f a r ă d e a c e a s t ă p e r s e c u ţ i e , n u p ă r e a p o s i b i l s ă s e g ă s e a s c ă o a l t ă c a u z ă d e t e r m i n a n t ă a d i s p a r i ţ i e i c e l o r d o u ă s p e c i i , f o a r t e d i f e r i t e î n t r e e l e î n t o a t e m a n i f e s t a ţ i u n i l e l o r b i o l o g i c e . C e s ' a r fi î n t â m p l a t î n v i i t o r , i n u r m a r ă s p â n d i r i i s t ă p â n i r i i o m u l u i p e p ă m â n t , d a c ă a c ţ i u n e a lu i d i s t r u g ă t o a r e a p u t u t s ă n i m i c e a s c ă , î n s c u r t t i m p , n u n u m a i P i n g u i n u l M a r e , c i ş i P o r u m belu l c ă l ă t o r , c a r e n u m ă r a m i l i o a n e şi m i l i o a n e d e i n d i v i z i ?
D e s i g u r , c e l e d o u ă e x e m p l e a m i n t i t e , c a r e s u n t „ c l a s i c e " , a r fac e s ă p r e v e d e m p e c u p r i n s u l p l a n e t e i n o a s t r e , d i n zi î n zi m a i r ă s c o l i t ă d e o m şi c u m i j l o a c e d i n c e î n ae m a i u c i g a ş e ş i m a i p u t e r n i c e , -— • c o m p l e t ă d o p o p u l a r e f a u n i s t i c ă , t n t r ' u n i n t e r v a l d e t i m p r e l a t i v
i e s t u l d e s c u r t . Ş i , î n p a r t e , p r e v e d e r i l e p e s i m i s t e , i v i t e d u p ă d i s p a r i ţ i a P i n g u i n u l u i M a r e ş i P o r u m b e l u l u i c ă l ă t o r , p ă r e a u a se a d e v e r i , î n s p e c i a l î n A m e r i c a S e p -l e n t r i o n a l ă , u n d e p ă t r u n d e r e a o m u lui e m a i r e c e n t ă d e c â t î n a l t ă p a r t e ş i m a i i n t e n s ă , s u b t o a t e ¡isp é e t e l e , d e c â t o r i u n d e .
O r i c u m , d i s p a r i ţ i a c e l o r d o u ă spec i i fu p r i v i t ă c a u n f a p t n e d e t e r m i n a t d e c a u z e n a t u r a l e , c i c a u n u l e x c e p ţ i o n a l şi î n t â m p l ă t o r . T e o r i i l e a s u p r a e v o l u ţ i u n i i f i i n ţ e l o r t r ă i t o a r e , t e o rii c a r e e r a u no i p e t i m p u l c â n d se s t i n g e a P i n g u i n u l M a r e ş i r e c e n t e , î n p l i n ă d e s v o l t a r e , c â n d p i e r i P o r u m b e l u l C ă l ă tor , a d u s e r ă ş t i i n ţ a s ă c o n s i d e r e s p e c i i l e a n i m a l e n u c a p e n i ş t e e n t i t ă ţ i d e l i m i t a t e şi s t a b i l e î n t i m p , c i c a p e n i ş t e i n a s s e d e i n d i v i z i î n c o n t i n u ă a d a p t a r e l a m e d i u l s c h i m b ă t o r , d e c i c f i u n e l e c e s e s c h i m b a u î n c h i p n o r m a l , f i ind i n d e f e n i t d e t r a i n i c e î n t i m p , d a t o r i t ă u n o r t r a n s f o r m ă r i p o t r i v i t e . C a u r m a r e a u n e i a s t f e l d e c o n c e p ţ i u n i , o s p e c i e c a r e n u a r f i a p ă r u t c a d e g e n e r a t ă , f o a r t e s ă r a c ă î n i n d i v i z i , i n c a p a b i l ă d e a e v o l u a , — o r ă m ă ş i ţ ă d e f o r m e d e p ă ş i t e , — n u p ă r e a a fi s o r t i t ă s t i n g e r i i t o t a l e î n i n t e r v a l s c u r t . A c e a s t a f ă c e a c a d i s t r u g e r e a s p e c i i l o r s ă f i e a t r i b u i t ă e x -
(N. R.) P n t e m publica aceBt prea in tei e sant ş l instrnol iv articol in urma bunăvoinţe i autorului. Principele Francesco Chig i della Rovere , d i s t insu l director al Staţ iune! Ornitologice din Gas-tel FuBano (Roma) ş l al importantei rev i s te „Rassegna F a u n i s t i că ' . Ii m u l ţ u m i m călduros. — Traducerea aces tn i articol o datarăm Dini Nioolae Buta .
P h o r o r h a c u s , paserea răpitoare uriaşa, din Patagonia, (Mlocen)
• 4- '•
3
c l u s i v v i n o v ă ţ i e i o m u l u i . . . . î n s u ş i D a r w i n , d e a l t f e l , t r e b u i n d s ă a d m i t ă f a p t u l s t i n g e r i i . î n t â m p l a t î n t o a t e e p o c i l e , a l s p e c i i l o r d e a n i m a l e , c a r e n u l ă s a s e r ă d e s c e n d e n ţ i n i c i e v o l u a ţ i Ban t r a n s f o r m a ţ i s p r e a s e a d a p t a l a m e d i u ( c a r e î n m u l t e c a z u r i n i c i n ' a v a r i a t m ă c a r ) , — s 'a v ă z u t s i l i t s ă c o n s i d e r e s t i n g e r e a l o r c a o c o n s e c i n ţ ă p r e a n a t u r a l ă a s e l e c ţ i u n i i , p r i n c a r o s e e l i m i n ă f o r m e l e m a i p u ţ i n a p t e a s e a d a p t a ş i m a i
p u ţ i n f a v o r i z a t e d e N a t u r ă , d e v e n i t e r a r e ş i s ă r a c e î n i n d i v i z i . S ă r ă c i a d e i n d i v i z i , n e î n g ă d u i n d d i f e r i t e l e m o d i f i c a ţ i u n i , d i n t r e c a r i N a t u r a a r fi l ă s a t s ă t r ă i a s c ă p e c e l e m a i a p t e , a r f ace c a s p e c i a s ă f i e m a i p u ţ i n t r a i n i c ă . D i m p o t r i v ă , s p e c i i l e b o g a t e i n i n d i v i z i a r fi a c e l e a , c a r e a u m a i m a r e p o s i b i l i t a t e d e a l ă s a o d e s c e n d e n ţ ă , t oc m a i f i i n d c ă s u n t c a p a b i l e d e a p r o d u c e v a r i a ţ i u n i farorabile. V o m v e d e a m a i î n c o l o , c â t d e d e p a r t e a fo s t D a r w i n , i n c a z u l n o s t r u , d e r e a l i t a t e a l u c r u r i l o r ; v o m v e d e a a-po i . c ă m o a r t e a s p e c i i l o r z o o l o g i c e f ă r ă d e s c e n d e n ţ ă e s t e a z i , p r e c u m şi în t r e c u t , u n f ap t f o a r t e n o r m a l , n a t u r a l , f r e c v e n t şi n i c i d e c â t o e x c e p ţ i u n e . Kxcep ţ . i une , d a c ă p e s t e to t e x i s t ă v r e - u n a , a r f i a c e e a , n i c i o d a t ă c o n s t a t a t ă p â n ă az i c u d o vez i t a n g i b i l e , a u n e i s p e c i i , c a r o s ă fi g e n e r a t f o r m e n o i , s u p r a v i e ţ u i t o a r e s t i n g e r i i s p e c i e i p r i m i t i v e .
U n e x a m e n m a i a d â n c i t ş i f ă c u t c u m a i m u l t ă l ă r g i m e ide
o b s e r v a ţ i u n e , a s u p r a t u t u r o r c a z u r i l o r d e e x t i n c ţ i u n e , î n a f a r ă d e ce le d o u ă „ c l a s i c e " , n e f a c e s ă r e c u n o a ş t e m , c ă o p e r a d i r e c t ă o o m u lu i s a u p r e z e n ţ a Iu i , n ' a u a v u t , a -d e s e a , î n o p e r a d e d i s t r u g e r e a c t i v ă , d e c â t p u ţ i n ă g r e u t a t e s a u n i c i -u n a , î n t i m p ce N a t u r a a l u c r a t p e p r o p r i a - i s o c o t e a l ă . O m u l , d e c â n d l o c u i e ş t e p e p ă m â n t , a v ă z u t p i e r i n d u n n u m ă r e n o r m d e s p e c i i
animala c u c a r e e r a î n c o n t a c t ş i n u n u m a i d i n t r e ce l e s ă r a ce î n i n d i v i z i , ci ş i —, p o a t e î n n u m ă r şi m a i m a r e d i n t r e a c e l e c a r o p ă r e a u m a i b i n e d o t a t e s p r e a î n v i n g e o r i - c e a d v e r s i t a t e , p e n t r u - c ă se a f l a u î n p e r i o a d a d e î n f l o r i r e a p a r e n t ă , d a c ă d r e p t i n d i c i u a l a c e s t e i î n f l o r i r i a m v o i s ă a d m i t e m f o r ţ a n u m e r i c ă c o v â r ş i t o a r e , î n g r ă m ă d i r e a n e o b i ş n u i t ă a i n d i v i z i l o r . I s p i t i t t o c m a i d e c a n t i t a t e a i n d i v i z i
l o r , d e î n g r ă m ă d i r e a l o r ş i d e u ş u r i n ţ a d e a-i
p r ă d a î n m a s s ă , o m u l , î n f o a r t e m u l t e c a z u r i , a
a j u t a t o p e r a d i s t r u g ă t o a r e ti N a t u r i i î n m o d i n c o n ş t i e n t , g r ă b i n d m o a r t e a s p e c i i l o r z o o l o g i c e d e j a s o r t i t e d i s p a r i ţ i e i , c a r i î n s ă , p r o t e j a t e , a r
fi p u t u t p o a t e — s ă m a i d u r e z e p e p ă m â n t i n c â t i m p d e c â t e v a seco le .
N u p u t e m s ă u i t ă m n i c i f a p t u l , c ă O m u l , p e p ă m â n t , fu p r e c e d a t d e d i s p a r i ţ i a u n u i n u m ă r i n f i n i t d e s p e c i i a n i m a le, c ă r o r a e l , i n c e a m a i m a r e p a r t e , n u l e - a c u n o s c u t n i c i m ă c a r v r e - u n d e s c e n d e n t ; e s t e d e c i e-v i d e n t , c ă şi d u p ă a p a -H e s p e r o r n l s . Pasere cufundătoare, dinţată, din epoca C r e t a c e e ^ 4 t a ( , 7 y ^
F r a n c o l l n u i (Francollnus-francollnus L.) Specie stinsă tn secolul XIX din partea occidentală a areel sale de difuziune veche, cuprinzând Sicllla şl Calabrla
r i t i a lu i N a t u r a a c o n t i n u a t s ă a c ţ i o n e z e c a si in t r e c u t şi d e c i d i s p a r i ţ i a s p e c i i l o r d i n a n u m e r e g i u n i d e t e r m i n a t e s a u d o p e î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă a p ă m â n t u l u i , a fos t , e s t e şi v a f i u n f e n o m e n — s ' a r p u t e a z i ce — d e t o a t e z i l e le , c a r e se p r e z i n t ă î n c o n d i ţ i u n i ş i s u b a s p e c t e de -o v a r i e t a t e i n c o n t e s t a b i l ă ş i d e c o n c e r t a n t ă . F ă c â n d a c e a s t ă c o n s t a t a r e e l e m e n t a r ă , c a r e , î n m u l t o c a z u r i r e s t r â n g e , i a r î n m u l t e e x c l u d e r ă s p u n d e r e a o m e n e a s c ă , e n a t u r a l s ă n e î n t r e b ă m : ee fel d e a l t o c a u z e a u p u t u t s ă d e t e r m i n e m o a r t e a s p e c i i l o r a n i m a l e ş i ce p a r t e r e v i n e s a u a r p u t e a s ă r e v i n ă O m u l u i , î n a c c e l e r a r e a ş i î n î n t â r z i e r e a e f e c t e l o r a c e s t o r c a u z e ! P a r e e v i d e n t , d e o c a m d a t ă , c ă a p a r i ţ i a o m u l u i p e p ă m â n t , n u a a d u s n i c i - o s c h i m h a r o î n l eg i l e n a t u r a l e şi că , p r i n u r m a r e , f o r ţ e l e d e -s t r u c t i v e , c a r i l u c r a u î n a i n t e d e i v i r e a l u i , c o n t i n u ă să a c ţ i o n e z e ş i a c u m ; e s t e c h i a r d e r e ţ i n u t , o i p r i c i n a m o r ţ i i s p e c i i l o r a n i m a l e a fos t şi e s t e m e r e u u n a şi a c e e a ş i , f a v o r i z a t ă s a u î m p i e d e c a t ă d e c o n d i ţ i u n i f o a r t e d i f e r i t e , c a r i a c ţ i o n e a z ă î n t i m p ş i î n s p a ţ i u c u e a s a u î m p o t r i v a ei şi p r i n t r e c a r i a c ţ i u n e a o m u l u i a r e o m a r e î n s e m n ă t a t e .
z e n t a t e în f a u n a n o a s t r ă , se p o a t e a d m i t e c ă a u l ă s a t d e s c e n d e n ţ i t r a n s f o r m a ţ i î n s p e c i i n o i , d i f e r i t e d e c e l e p r i m i t i v e , şi c ă l e g ă t u r a b i o - m o r f o l o g i c ă d i n t r e ce l e s t r ă v e c h i şi d e s c e n d e n t e l e lo r a c t u a l e n u s ' a r fi p ă s t r a t p â n ă la no i . — l u c r u f o a r t e n a t u r a l . D a r , î m p o t r i v a a c e s t e i i p o t e z e se i>oate s u s ţ i n e , c ă t o t a t â t d e r a ţ i o n a l a s t e s ă n o t ă m , c ă a c e l e s p e c i i a u p i e r i t f ă r ă d e s c e n d e n ţ i . C e r t e s t e , c ă nici-una dintre speciile in viată n u p o a t e fi p r i v i t ă c a f i i n d d e r i v a t ă dintr'o specie fos i l ă c u n o s c u t ă , d e s i o l i n i e d e d e s c e n d e n ţ ă s e p o a t e s t a b i l i î n t r e g r u p u r i l e Bisl a t i c e d e o r d i n s u p e r i o r , î n v i a ţ ă , ş i î n t r e c e l e s t i n s e . C â n d s ' a î n c e r c a t s ă se c o n s t r u i a s c ă a r b o r i g e n e a l o g i c i , p u n â n d u - s e î n r e l a ţ i u n e s p e c i i î n v i a ţ ă c u
a l t e l e s t i n s e , t o t d e a u n a a fos t n e c e s a r s ă s e r e c u r g ă l a a ş e z a r e a u n o r a ş i a a l t o r a l a e x t r e m i t ă ţ i l e r a m u r i l o r , n e -p u t â n d u - s o p l a s a n i c i - u n a p e t r u n c h i u . în a f a r ă d e e x e m p l e r a r i ş i d u b i o a s e , c u m a r fi a c e l a a l d e s c e n d e n ţ e i c a l u l u i , d e a l t f e l î n t r u c â t v a n e s i g u r , e x e m p l u î n d e o b ş t e p r e z e n t a t p e n t r u d e m o n s t r a r e a f i l o g e n e z e i .
C u o m u l p r i m i t i v , c a r e a v a r i a t p r e a p u ţ i n î n d e s c e n d e n ţ a s a , a u t r ă i t m u l t e spec i i d e s p r e c a r e s e g ă s e s c a s t ă z i r e s t u r i f o s i l e ; u n e l e e x i s t ă şi az i n e s c h i m b a t e , d e s p r e a l t e l e n u m a i a v e m u r m e t r ă i t o a r e . S ă fi p r o d u s o a r e , a c e s t e a d i n u r m ă , spec i i d i f e r i t e d e e l e î n ş i l e î C e fel d e f o r ţ e a u a c ţ i o n a t a s u p r a lo r p e n t r u a d e t e r m i n a t r a n s f o r m a r e a , î n t i m p ce n ' a u a c ţ i o n a t a s u p r a o m u l u i ş i a s u p r a a l t o r s p e c i i r ă m a s e n e s c h i m b a t e ? N i m i c n u n e î m p i e d i c ă s ă c r e d e m , c ă n i c i - o s p e c i e n ' a s u f e r i t t r a n s f o r m ă r i d e l à a c e a e p o c ă î n c o a c e , ci c ă u n e l e s ' a u c o n s e r v a t , i a r a l t e l e a u p i e r i t p u r ş i s i m p l u .
R e s t u r i l e fos i le d e spec i i a n i m a l e d i s p ă r u t e s u n t c â t e o d a t ă a t â t do a b u n d e n t e , î n d e p o z i t e s a u r i s i p i t e î n l u m e a i n t r e a g ă , î n c â t n e f a c s ă n u n e î n d o i m d e f a p t u l , c ă î n a i n t e d e . s t i nge re , a c e l e s p e c i i a u fos t e x t r e m d e b o g a t e î n i n d i v i z i , e x t r a o r d i n a r d e d e s e î n a n u m i t e l o c a l i
t ă ţ i . A c e s t f a p t , v r e d n i c d e l u a t î n s e a m ă , se c o n s t a t ă l a s p e c i i l e ce s ' a u s t i n s d e c u r â n d , c a r i , î n a i n t e d e p i e i r e . a d e s e a s e s p o r e s c şi se î n m u l ţ e s c . A c e a s t a a r d e m o n s t r a î n s ă . c ă , s p r e d e o s e b i r e d e ceea - ce p r e s u p u n e D a r w i n , b o g ă ţ i a d e i n d i v i z i a u -n e i spec i i n u e s t e s i m p t o m u l v i t a l i t ă ţ i i a c e s t e i s p e c i i ş i f a c t o r u l p e r p e t u ă r i i s a l e d e a l u n g u l v a r i a ţ i u n i l o r f a v o r a b i l e . D i m p o t r i v ă , v o m v e d e a , c ă s p e c i i l e ce s ' a u s t i n s î n t i m p u r i l e i s t o r i c e , n u s ' a u p u t u t fo los i c â t u ş d e p u ţ i n , p e n t r u a-ş i a s i g u r a o d e s c e n d e n ţ ă , d e î m p r e j u r a r e a f a v o r a b i l ă a n u m ă r u l u i m a r e d e i n d i v i z i .
A s u p r a n u m ă r u l u i s p e c i i l o r s t i n s e î n e p o c e l e t r e c u t e g e o l o g i a n u n e p o a t e s p u n e d e c â t p r e a p u ţ i n l u c r u , î n t r u c â t c o n s e r v a r e a r e s t u r i l o r fos i le e l e g a t ă d e u n n u m ă r d e c o n d i ţ i u n i c a r i t r e b u i e s ă c o n t r i b u e la c o n s e r v a r e şi c a r e n u so p o t v e r i f i c a d e c â t î n m o d e x c e p ţ i o n a l . S p e c i i l e d i s p ă r u t e î n z i l e l e n o a s t r e a u l ă s a t , d e s i g u r , f o a r t e p u ţ i n e r e s t u r i fos i le , s a u n i c i u n u l . A s t f e l , d e p i l d ă , P o r u m b e l u l C ă l ă t o r , c a r o a fos t u n a d i n t r e s p e c i i l e ce l e m a i b o g a t e î n i n d i v i z i d i n l u m e a î n t r e a g ă , f o a r t e p r o b a b i l , n u v a p u t e a l i c u n o s c u t d e c ă t r e d e s c e n d e n ţ i i n o ş t r i t â r z i i .
A n a l i z a c r i t i c ă a f a p t e l o r c a r i a u î n t o v ă r ă ş i t s t i n g e r e a s p e c i i l o r a t â t î n e p o c a r e c e n t ă , c â t ş i î n t r e c u t , no v a d a o i d e e d e s p r e c a u z e l e c a r i a u d e t e r m i n a t s f â r ş i t u l s p e c i i l o r d e m a i s u s . E n e c e s a r î n s ă s ă a n t i c i p ă m u n e l e c o n s i d e r a ţ i u n i g e n e r a l e .
P e n t r u a e x p l i c a s t i n g e r e a s p e c i i l o r î n epoc i g e o l o g i c e a n t e r i o a r o epoce i n o a s t r e , a u fo s t i n v o c a t e a c o l o m a r i t r a n s f o r m a ţ i u n i , c a t a s t r o f a l e s a u n u , c a r i . s c h i m b a r ă c o n d i ţ i u n i l e m e d i u l u i i n m ă s u r ă d e a n u m a i p e r m i t e v i a ţ a u n o r a n u m i t e f o r m e a n i m a l e . A c e a s t ă e x p l i c a ţ i u n o n ' a r e v a l o a r e , î n s ă , î n c a z u l s p e c i i l o r s t i n s e î n z i l e le n o a s t r e ş i a r e u n a p r e a m i c ă î n c a z u l c e l o r co s ' a u s t i n s în t i m p u r i l e i m e d i a t u r m ă t o a r e a p a r i ţ i e i O m u l u i , d i n t r e c a r e c a z u r i a v e m . t o t u ş i , e x e m p l o n u m e r o a s e . S i n g u r ă a c e a s t ă c o n s i d e r a ţ i u n e n e î n d e a m n ă s ă c r e d e m , că s t i n g e r e a e s t e i n d e p e n d e n t ă d o f e n o m e n e l e a m b i e n t a l e , 6au, d a o ă t r e b u i e s ă fie î n c o n n e x i u n e c u e l e î n t r ' o m ă s u r ă o a r e c a r e , — e a n u d e p i n d e d e a c e s t e a î n m o d a b s o l u t . D e s p r o spee i i l o fos i le , c a r e se p i e r d î n n e g u r a e p o c i l o r s t r ă v e c h i şi c a r e n u m a i s u n t r e p r e - Ibls pleşuv (Comat.bis comata Ehrenb.) Dispărută in Europa In secolul XVII
A t â t i n opoce le î n d e p ă r t a t e , c â t ş i î n z i l e l e n o a s t r e , m o a r t e a s p e c i i l o r a n i m a l e n u a s u r v e n i t . î n t o t d e a u n a . î n t r ' o p e r i o a d ă d e c â ţ i v a a n i ş i în a c e l a ş t i m p p e t o a t ă s u p r a f a ţ a l o c u i t ă . C â t e o d a t ă , c a ş i î n ca zu l u n u i c o p a c s t r ă v e c h i u , m o a r t e a s p e c i e i a fos t p r e c e d a t ă d e o l u n g ă p e r i o a d ă d e p i e i r e l e n t ă , î n t r e r u p t ă d e s c u r t e r e v e n i r i d e v i t a l i t a t e ş i c a r a c t e r i z a t ă p r i n s t i n g e r e a , a p a r e n t s p o r a d i c ă , a r a m u r i l o r , a d i c ă a g r u p ă r i l o r g e o g r a f i c e d e i n d i v i z i .
F o r m a r e a a c e e a - o e eu v o i niiiini . . i n s u l e b i o l o g i c e " , e î n r e l a ţ i u n e c u a n u m i t e d e p o z i t e l 'os i l i fe re ş i d e p i n d e d e v i t a l i t a t e a u n o r „ r a m u r i " d e t e r m i n a t e a l e s p e c i e i î n c u r s d e s t i n g e r e . A c e s t e i n s u l e s u n t m i c i î n t i n d e r i d o p ă m â n t s a u c h i a r d e m a r e d e l i m i t a t e p r e c i s , a d e s e a i n s u l e g e o g r a f i c e , î n l ă u n t r u l c ă r o r a se î n g r ă m ă d e s c , f ă r ă a m a i i eş i d i n c u p r i n s u l lo r , u l t i m i i r e p r e z e n t a n ţ i a i s p e c i e i m u r i b u n d e . A -c e ş t i a g ă s e s c , î n i n s u l e l e b io log i ce , c o n d i ţ i u n i d e v i a ţ ă de s t u l do f a v o r a b i l e p e n t r u a-ş i p r e l u n g i e x i s t e n ţ a p r o p r i e ,
p e n t r u a le p e r m i t e r e p r o d u c e r e a ş i a p r e l u n g i , a s t f e l , e x i s t e n ţ a s p e c i e i , p â n ă c â n d v r e - o p r i c i n ă a d v e r s ă n u v i n e s ă t u l b u r e e c h i l i b r u l b i o l o g i c a l i n s u l e i . A c e l a c a r e t u l b u r ă , m a i m u l t d e c â t o r i c i n e , e c h i l i b r u l , e s t e O m u l , c u a l u i t r i s t ă s u i t ă d e a n i m a l e d o m e s t i c e , d e p a r a z i ţ i ş i d e c o m e s e n i . A c e s t e „ i n s u l e b i o l o g i c e " p o t fi c o n s i d e r a t e c a „ c i m i t i r e ' 1 s a u c a „ r a i u r i " a l e s p e c i i l o r î n p r o c e s d e e x t i n c ţ i u n e , f i i n d c ă , î n t i m p c e i z o l a r e a p e r m i t e a p ă r a r e a c o l e c t i v ă d e d u ş m a n i , d e t e r m i n ă a p o i p r ă b u ş i r e a s p e c i e i l a o r i c e l o v i t u r ă ce a r i zb i -o .
# * *
D i n l u n g a s e r i e a c a z u r i l o r d o m o a r t e a s p e c i i l o r zoolog i c e , vo i e x a m i n a c u o s e b i r e p e a l e P ă s ă r i l o r , p e n t r u c ă s u n t n u m e r o a s e ş i p e n t r u c ă p r e z i n t ă cel m a i m a r e i n t e r e s î n t r u c â t s u n t e m o b i ş n u i ţ i a le p r i v i c a p e f i i n ţ e l e c e l e m a i n o b i l e ş i ce l e m a i î n z e s t r a t e d e N a t u r ă s p r e a se a p ă r ă d e a d v e r s i t ă ţ i l e c a r e l e a m e n i n ţ ă . V o i m a i e x a m i n a a p o i n u m a i c â t e v a
JÌMu>
Q u a g g a (Equus quagga Gmelln). Stins tn Jumătatea a doua a secolului XIX
toate cele
s e d e n t a r ş i P e r s i a , P n -
M a m u t (Elephas prlmlgenlus) Reconstituire din resturile aduse la Petrograd In 1806
c a z u r i do m a m i f e r e s t i n s e , t r e c â n d . e u v e d e r e a l a l t e c l a s e .
Ş i v o i î n c e p e c u I t a l i a . P e l a m i j l o c u l v e a c u l u i a l X V l I I - l e a t r ă i a
o b i ş n u i t p r e t u t i n d e n i , d i n c e n t r u l I n d i e i p â n ă I n l e s t i n a , C i p r u , A s i a M i c ă , A r h i p e l a g u l g r e c e s c , C a l a b r i a , S i c i -l i a , S p a n i a (şi — p o a t e — p â n ă î n A f r i c a S e p t e n t r i o n a l ă : T u n i s i a ş i A l g e r i a ) F r a n c o l i n u l Francolinus francolinua (L.) , g a l l i n a c e u f o a r t e f r u m o s , f o a r t e a p r e c i a t c a v â n a t . N u so p o a t e s p u n e c u c e r t i t u d i n e d a c ă i n S i c i l i a ş i î n I t a l i a d e M i a z ă - z i a fo s t i n t r o d u s , c u m a fo s t I n t r o d u s , d e s i g u r , î n T o s c a n a , u n d e p r i n c i p i i î l o c r o t e a u î n t e r i t o r i i l e l o r d e v â n ă t o a r e . A s t ă z i , a c e a s t ă s p e c i e a d i s p ă r u t e u t o t u l d i n î n t r e a g a p a r t e o c c i d e n t a l ă a s u p r a f e ţ e i s a l e d e r ă s p â n d i r e p r i m i t i v ă , a d i c ă : d i n S p a n i a , d i n I t a l i a , d i n A f r i c a d e N o r d , d i n A r h i p e l a g u l g r e c e s c . U l t i m u l i n d i v i d d i n C a l a b r i a fu r ă p i i
î n 1857, u l t i m u l d i n S i c i l i a î n 1869 şi a p r o a p e con t e m p o r a n d i s p ă r u d i n t e r i t o r i i l e t o s c a n e , p e c â n d , i n S p a n i a , d i s p ă r u î n c ă d i n 1852. E d e n o t a t c o n t e m p o r a n e i t a t e a d i s p a r i ţ i e i d e p e î n t i n d e r e a a c e a s t a a t â t d e v a s t ă , c u p r i n z â n d ş i T o s c a n a , d i s p a r i ţ i e î n t â m p l a t ă f ă r ă c a î m p r e j u r ă r i c l i m a t i c e s ă o p o a t ă e x p l i c a ş i f ă r ă s ă f i i n t e r v e n i t , î n ţ ă r i a t â t d e d e o s e b i t e , c i r c u m s t a n ţ e a s e m ă n ă t o a r e , c a p a b i l e d e a i n f l u e n ţ a d i s p a r i ţ i a i n s ă ş î .
O a l t ă s p e c i e d e g a l l i n a c e u — s e d e n t a r ă , — c a r e s c a p ă u ş o r d i n c u r s e , g r a ţ i e s t a t u r i i s a l e m i c i , P r e p e l i ţ a t r i d a c t i l ă , — Turnix sylvatica (Des f . ) .
t r ă i a î n S p a n i a ş i P o r t u g a l i a do M i a z ă z i , î n A f r i c a S e p t e n t r i o n a l ă , î n p a r t e a d e M i a z ă - z : a S i c i l i e i , d e u n d o , d u p ă o Î m p u ţ i n a r e t r e p t a t ă , v e r i f i c a t ă î n
c u r s u l s e c o l u l u i a l X I X . a d i s p ă r u t c u t o t u l l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X X . D u p ă Arrigoni, u l t i m u l e x e m p l a r a fos t u c i s în 1914, d a r s u n t u n i i c a r o a f i r m ă , c ă a r m a i t r ă i ş i az i c â t e - u n i n d i v i d r a r . V â n a t u l t o t m a i i n t e n s a d e t e r m i n a t , f ă r ă d o a r şi p o a t e , p r ă b u ş i r e a a c e l e i m i c i c o l o n i i a p a -s ă r e i c a r e a r e c a p a t r i e A f r i c a .
In t i m p u r i l e i s t o r i c e m a i p u ţ i n a p r o p i a t e d e n o i . o a l t ă s p e c i e d e p a s ă r e i n t e r e s a n t ă a r fi p ă r ă s i t v e c h i l e s a l e a ş e z ă r i enro!>ene ş i c u a c e s t e a I t a l i a . A m s p u s „ a r f i " , p e n t r u c ă . d e ş i se a f l ă i n f a t a u n o r ş t i r i ce n u Î n g ă d u i e v r e - o î n d o i a l ă , u n i i o r n i t o l o g i i t a l i e n i r e n u m i ţ i a u n e g a t v a l o a r e a a c e s t o r ş t i r i . E v o r b a d e I b i s u l p l e ş u v Comatibis comata
( F h r e n b . ) , c a r e t r ă i a î n r e g i u n i l e s t â n c o a s e şl p r i n -
* 5 4 CARPAŢII • 1938. No. 12.
> o d o (Dldus ineptus Lath . Desen tn culori din secolul XVII, care se păstrează tn biblioteca privată a împăratului
Franclsc 1, publicat tn 1868
t r e r u i n e l e v e c h i l o r c a s t e l e d i n p a r t e a G e r m a n i e i , î n A l p i , ş i p o a t e la p o a l e l e lo r . în I s t r i a şi în v a l e a D u n ă r i i . E r a l IMII>»Ui d e c ă t r e iM>poarele g e r m a n i c e cu n u m e l e d e „ W a l d -. • a p ; „ W ' a l d r a b b o " , . . S t e i n r a p p " . . . K l a u s r a p p " , d e c ă t r e I t a l i e n i c u n u m e l e d e „ c o r v o s p e l a t o " . P a n ă în s eco lu l a l X V I I I , t r ă i a in E u r o p a ; s o s e a in A p r i l i e , d e o d a t ă c u b a r z a , şi p l e c a t o a r t e d e v r e m e , la î n c e p u t u l lu i I u n i e . A s t ă z i , n e c u n o s c u t I n E u r o p a , s p e c i a se r e s t r â n g e la c â t e v a ţ i n u t u r i s t â n c o a s e Kav. la z i d ă r i i v e c h i d i n A f r i c a S e p t e n t r i o n a l ă , l a E t i o p i a , l a A r a b i a şi Mesoi>otai i i ia , d a r p o a t e şi în a c e s t e p ă r ţ i e p e c a l e d e a se s t i n g e .
Acea-s tă p u s ă re c i u d a t ă , c u r e p r i n o b i c e i u r i l e ei m u n t e n e ş t i se d e o s e b e ş t e d e r u d e l e s a l e ce l e m a i a p r o p i a t e , d e s c r i s ă ş i î n c h i p u i t ă d e G e s s n e r î n 1555, d o c ă t r e A l d r o v a n d i in 160;). do J o h n s t o n în 1GS0. di-A l b i n î n 1740, d e B e c h s t e i n in 1791, c h i a r şi d u p ă s t i n g e r e a ei î n E u r o p a , a fost u i t a t ă c u d e s ă v â r ş i r e , p â n ă c â n d , în 1897 B o t s c h i l d , H a r t e r t şi K l e i n -Kohiuid t n u i -au r e v e n d i c a t cal i t a t e a d e p a s e r e e u r o p e a n ă . I n to t c a z u l , şi p e n t r u I b i s c a l -v o a v e m p â n ă a c u m o î n s e m n a t ă r e s t r â n g e r e a s u p r a f e ţ e i l o c u i t e şi o r e d u c e r e a i n s t i n c t u l u i c ă l ă t o r , c a r e î n t o v ă r ă ş e s c , d e s i g u r , s l ă b i r e a spe c i e i , şi c a r e v o r fi u r m a t e , d u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e , d e d i s p a r i ţ i e . A r fi a n e v o i o s s ă a t r i b u i m u-n o r î m p r e j u r ă r i s p e c i a l e a d â n c a s c h i m b a r e s u r v e n i t ă î n b iol o g i a spec i e i , c a r e , d i n c ă l ă t o a r e , s 'a r e s t r â n s s ă t r ă i a s c ă num a i in ţ i n u t u r i l e d e i e m a t e c d e c a r e p r e : i p u ţ i n se î n d e p ă r t e a z ă . T o t a s t f e l , d i s p a r i ţ i a ei d i n E u r o p a n u s e p o a t e a t r i b u i o p e r e i a c t i v e a O m u l u i . A-cele : tş i d e p r i n d e r i m u n t e n e ş t i , l o c u i t u l ş i c u i b ă r i r e a î n loca l i t ă ţ i p u ţ i n acce s ib i l o , c o n s t i t u i a u o e f i cace a p ă r a r e p e n t r u s p e c i e . C h i a r şi a co lo u n d e
m u n t e n i i a v e a u o b i c e i u l d e a p r ă d a c u i b u r i l e d o ( o m a t i b i s c o m a t a , p r i t i v e c h e e x p e r i e n ţ ă ei l ă s a u c â t e - u n p u i ş o r i n cuib.- ş t i i n d c ă a s t f e l , î n a n u l u r m ă t o r , c u i b u l v a fi d i n n o u o c u p a t . N u ş t i m cu p r e c i z i u n e u n d « a n u m e , în A f r i c a , a c e a s t ă s p e c i e c o n t i n u ă s ă p r o s p e r e ; t n 1911 c â t e - o p e r e c h e îşi m a i t r ă i a t r a i u l p r i n A l g e r i a , f a p t c a r e n u se m a i î n t â ' n e ş t o a s t ă z i . E x p l o r a r e a f a u n i s t i c ă a E t i o p i e i i t a l i e n e v a p u t e : i — p o a t e -s ă n e d e a u n r e z u l t a t u t i l şi s ă n e f a c ă c u n o s c u t d a c ă a c o l o m a i p r o s p e r ă î n c ă a c e s t I b i s . .
M u l t e m a m i f e r e tiu fost v ă z u t e p i e r i n d î n E u r o p a . în u l t i m e i » v e a c u r i ; v o i a m i n t i î n a i n t e d e t o a t e Bourul . . A u e r o c h s ' 1 — Bos primi-lli'nius — B o j a n ( l 'U ro . ) , r ă s p â n d i t , la î n c e p u t . î n t o a t ă E u r o p a ş i î n sec . X I I I şi în B r a n d e n b u r g , l i ă m a s e în r e g i u n i i z o l a t e p â n ă î n s e c o l u . a l X V . ş i se p a r e . c ă u n e l e e x e m p l a r e m a i t r ă i a u î n c ă . în g r ă d i n a zoo lo g i c ă d i n K ö n i g s b e r g , d u p ă j u m ă t a t e a v e a c u l u i al X V I I .
Z i m b r u l e u r o p e a n Ilison bonamm, d e s p r e c a r e n i - s ' a p ă s t r a t î n c ă o r ă m ă ş i ţ ă s e m i - s ă l b a t i c ă î n p ă d u r e a d e l a B i a l o w i e z a , e r a u n a n i m a l r ă s p â n d i t în c e a m a i m a r e p a r t e a E u r o p e i şi p â n ă la j u m ă t a t e a v e a c u lu i a l X V I I I m a i e x i s t a î n c ă în u n e l e p r o v i n c i i g e r m a n i c e . U l t i m u l v l ă s t a r d i n P r u s i a O r i e n t a l ă fu r ă p u s în 1775 ş i a r fi d i s p ă r u t şi dl • L i t u a n i a şi P o l o n i a , d u p ă o e p i z o t i e g r o a z n i c ă , l a s f â r ş i t u l v e a c u l u i a l X V I I I , d a c ă m a i î n t â i Heg i i P o l o n i e i , i a r a p o i Ţ a r i i B u s i e i n u l - a r fi o c r o t i t î n m o d e f i c a c e .
C h i a r şi c a p r a d e p i a t r ă d i n A l p i . Capra ibex — m ă r g i n i t ă a z i . î n s t a r e s ă l b a t i c ă , l a G r a n P a r a d i s o , l o c u i a î n t r e g u l l a n ţ a l p i n ; e r a co m u n ă în E l v e ţ i a s e c o l u l u i al X V , r a r ă în al X V I I I şi s t i n s ă î n a l X I X . U l t i m e l e c a p r e d i n S a l z b u r g a u fost r ă p u s e în s e c o l u l al X V I I I .
I n t o r c â n d u - n e l a epoc i m a i v e c h i , g ă s i m c o n v i e ţ u i n d cu o m u l u n e l e spec i i d e u r ş i ; d i n t r e a c e s t e a U r s u l b r u n — Ursus arctos — s ' a p ă s t r a t p â n ă i n z i l e l e n o a s t r e , r e t r ă g â n d u - s e , î n s ă t o t m a i m u l t î n i n s u l e b i o l o g i c e . î n c o n t i n e n t u l e u r o p e a n . I n I t a l i a u r s u l b r u n l o c u i a , p â n a a c u m c â t e v a d e c e n i i , in cea m a i m a r e p a r t e a m u n ţ i l o r , d a r a s t ă z i 6 r e d u s la c â t e v a e x e m p l a r e a u t o h t o n e în m a s i v u l B r e n t a ( A l p i ) ş i l a u u n u c l e u n e î n s e m n a t in P a r c u l A b r u z i l o r ( A p p e n i n i ) , u n d e î n s ă fu p r o b a b i l , i m p o r t a t .
C h i a r şi B e n u l — Tarandus tarandus, — p e c a r e s u n t e m i lr-p r i n ş i a-1 c o n s i d e r a az i c a pe -o s p e c i e s u b - a r c t i c ă , f i i n d c ă s 'a r e t r a s
s p r e X 'ordul e x t r e m a l c o n t i n e n t e l o r , î n t r ' u n t i m p e r a r ă s p â n d i t î n t o a t ă E u r o p a p â n ă l a P i r i n e i şi A l p i ; î n t i m p u r i l e i s t o r i c e so g ă s e a î n c ă p â n ă la 43° l a t i t u d i n e î n A s i a , u n d e . do a l t f e l , î n V a l e a r â u l u i A m u r , t r ă i e ş t e î n c ă ş i azi p â n ă la a l 46 1 l a t i t u d i n e . N u e s t e e x c l u s c a î n t i m p u r i i s t o r i c e s ă fi a j u n s c h i a r şi p â n ă î n G e r m a n i a , S c o ţ i a , B u s i a m e r i d i o n a l a . D a r t r e b u i e s ă p r e c i z ă m c ă B e n u l n u e s t e p r e t u t i n d e n i s ă l b a t i c . D i m p o t r i v ă : î n t r ' o f o a r t e m a r e p a r t e a s u p r a f e ţ e i s a l e d e r ă s p â n d i r e t r ă e ş t e in s t a r e d o m e s t i c ă s a u s e m i - i o m e s t i c ă şl o s u p u s u n e i m a r i v a r i a b i l i t ă ţ i , c a t o a t e f o r m e l e d o m e s t i c e . Ca a n i m a l s ă l b a t e c , B e n u l e s t e p r i v i t c a f i i n d p e c a l e d e >• l i n g e m r a p i d ă şi se m ă r g i n e ş t e la p u ţ i n e i n s u l e b i o l o g i c e .
A l ă t u r i do o m u l p r i m i t i v , a u t r ă i t î n E u r o p a , d e a v a l -
Piclurâ din secolul XVII. Grup de paseri exotice, Intre cari una de tipul pase-el Dodo
m u . d i f e r i t e « p e c i i d e m a m i f e r e m a r i : Bleph&S, llinocerw, OvUto», Hippopotamut, Blaphut, c a r i mai pe u r i n ă s e s e p a r a r ă in r e g i u n i s a u m a i nor -, | ice . s a u m a i d e s u d . X u e s t e l u c r u a t â t d e u ş o r să s t a b i l i m d e c e u n e l e spec i i ş i - a u a l e s r e g i u n i m a i c a l d e , i a r a l t e l e , în s c h i m b , r e g i u n i m a i r ec i . lecâ t a l e n o a s t r e , cu t o a t e c ă e r a u o b i ş n u i t e a t r ă i î n t r ' u n c l i m a t u n i c . O r i c u m : e le ş i - a u î n s u tit e x i g e n ţ e l e c l i m a t i c e p a r t i c u l a r e d u p ă ce t r ă i s e r ă î m p r e u n ă iu E u r o p a . Nn înca |>e n i c i -o î n d o i a l ă , c ă l a a l u n g a r e a s p e c i i l o r d e m a m i f e r e m a i m a r i d in a n u m i t e r e g i u n i o m u l a c o n t r i b u i t m u l t , f ie d i r e c t , f ie i n d i r e c t .
N u i-se p o a t e , t o t u ş i . r e p r o ş a s f â r ş i t u l p r e a r ă s p â n d i t u l u i M a m u t Kh'phas primigr-ni%U — cel m a i p ă r o s d i n t r e e l e f a n ţ i , c o n f o r m a t p e n t r u a t r ă i p r i n t r e g h e ţ u r i . T o a t ă E u r o p a s e p t e n t r i o n a l i şi c e n t r a l ă , A s i a s e p t e n t r i o n a l ă . A l a s k a . A m e r i c a d e N o r d , p â n ă in M e x i c , a u f o r m a t pat r i a l u i , u n d e s e r ă s p â n d i d i n a b u n d e n ţ ă , î i i cepâu . l i lela a 2-a s a u a 3-a e p o c ă g l a c i a l ă . C ă a fos t f o a r t e c u n o s c u t şi că a t r ă i t în c o n t a c t cu o m u l . o d o v e d e ş t e î n t r e b u i n ţ a r e a l a r g ă , d i n p a r t e a o m u lui d i l u v i a l , a i v o r i u l u i . p r e c u m şi a o a s e l o r l u i . p e n t r u g r a v u r i şi s c u l p t u r i , f a p t ce s e c o n f i r m ă a p o i p r i n n n m ornant! n f i g u r a ţ i u n i ce s e g ă s e s c in c a v e r n e .
Cel m a i m a r o n u m ă r d e r e l i c v i i d e a l e n-ees tn i m a m i f e r eu t r o m b ă n e - a r ă m a s î n A r h i p e l a g u l N o n e i S i b e r i e i , la 75° N o r d ; i m e n s e depo z i t e d e o a s e ş i d i n ţ i a u f u r n i z a t p i e ţ e l o r e u r o p e n e e n o r m e c a n t i t ă ţ i d e i v o r i u . D a r m a m u t u l ar li fost c u n o s c u t î n z i l e le n o a s t r e i n f o r m e l e s a l e e x t e r i o a r e n u m a i p r i n i m a g i n i l e r u d i m e n t a r e a lo s t r ă m o ş i l o r n o ş t r i p r i m i t i v i , d a c ă u n m i j l o c p a r t i c u l a r d e c o n s e r v a r e n u n e - a r fi t r a n s m i s s u b i e c te î m b r ă c a t e î n c ă OU c ă r n u r i l e l o r , î n v e l i t e
in p ă r u l l o r l u n g . c u s t o m a c u l p l i n î n c ă d e n u t r e ţ ş i c h i a r e u c â t e - u n s m o c d e i a r b ă în g u r ă .
T r ă i n d p r i n t r e g h e ţ u r i l e S i b e r i e i , m a i m u l t . l ecâ t u n m a m u t a r ă m a s c u p r i n s d e e l e ş i a c o p e r i t , p e n t r u a r e a p a r e la l u m i n a s o a r e l u i d u p ă m u l t e m i i d e a n i . F a p t u l r e a p a r i ţ i e i d e m a m u ţ i î n -t i e g i e a t â t d e f r e c v e n t i n c â t a d a t n a ş t e r e , la i n d i g e n i i d i n S i b e r i a , u n e i l e g e n d e s t r a n i i : l egen -ilei c ă m a m u t u l a r fi t r ă i n d p e s u b p ă m â n t ş i c ă .'1. a j u n g â n d , p e u r m a u n e i î n t â m p l ă r i n e n o r o c o a -
I M o a (Dinornls novae-zelandlae) (reconstituire sl fotografie a casei Rowland
Ward Ltd. London)
se , l a s u p r a f a ţ ă , a t r e b u i t s ă p i a r ă . E x p l i c a ţ i u n e a e g e n i a l ă pentru a ne l ă m u r i a s u p r a u n o r a n i m a l e , în a p a r e n ţ ă , m o a r t e d e p u ţ i n t i m p . d a r n i c i - o d a t ă v ă z u t e t r ă i n d l a s u p r a f a ţ a p ă m â n t u l u i , B'a apun, c ă d in a c e a s t ă c r e d i n ţ ă s 'a n ă s c u t n u m e l e d e m a m u t , d i n . mnt~n
Raţa de Labrador (Comptolaemus labradorlus Om.) Stinsă In jumătatea a doua a secolului XIX
n i a n t r . ' ' . . . s ă p ă t o r d o i i fnnă i i l " , în l i m b a t u n g u s ă . A t u n c i c â n i p u t e a fi p r i v i t c a o f i i n ţ a i n o f e n s i v ă p e n t r u m a m i f e r e l e m a r i . d e s i g u r , n u o m u l a fost a c e l a , c a r e a f ă c u t să d i s p a r ă d i n lu inu m a m u t u l , s p e c i e c a r e a t i n s e s e o f o r ţ ă n u m e r i c ă , c u m n ' a a t i n s n i c i - u n a l t m a m i f e r d e v o l u m , v r e d n i c d e l u a t î n s e a m ă . N'n p o a t e fi i n v o c a t ă . în c h i p s e r i o s , p e n t r u a e x p l i c ă m o a r t e a spe c i e i , n i c i s c h i m b a r e a de c l i m ă cu v a r i a ţ i u n e a i n e v i t a b i l ă a f lo re i , p e n t r u c ă p e f o a r t e v a s t a î n t i n d e r e loc u i t ă m a m u t u l a r fi g ă s i t c u s i g u r a n ţ ă o z o n ă în c a r e să p o a t ă t r ă i u ş o r . N e g ă s i m d e c i in f a ţ a u n u i c a z . c a r e , f o a r t e p r o b a b i l , n e i n d i c ă d e g e n e r a r e a s p e c i e i , c u m u l t i p l i c a r e a c o v â r ş i t o a r e a ind i v i z i l o r .
D a c ă C o i v t i n e n t u l A f r i c a n a v ă z u t . î n u l t i m e l e d e c e n i i , s c ă d e r e a f o r ţ e i n u m e r i c e a f a u n e i s a l e . n u p a r e s ă fi s u f e r i t p i e r d e r i d e s p e c i i a-n i m a l e ^ î n s e n i n a t e , n i c i d e s u b - s p e c i i , î n a f a r ă
d e u n e l e z e b r e . P r i n t r e n u m e r o a s e l e spec i i a l e a c e s t u i g r u p d e c a b a l l i -
ne . p e r s e c u t a t d e v e a c u r i , o f o r m ă , c o n s i d e r a t ă a s t ă z i c a o s u b s p e c i e , a v e a n u m a i p a r t e a a n t e r i o a r ă a c o r p u l u i c u f o n d u l c l a r , b r ă z d a t d e v e r g i î n t u n e c o a s e , p e c â n d p i c i o a r e l e ş i p a r t e a p o s t e -r i o a r ă . c u f o n d u l i s a b e -l i n . e r a u n e f â ş i a t e . A -o e a s t ă f o r m ă b i n e c a r a c t e r i z a t t c a e x t e r i o r , a
fo s t Q u a g g a Equu» Quagna, c a r e t r ă i a î n p a r t e a d e a p u s a Co lo n i e i C a p u l u i , s p r e m i a zăzi d e r â u r i l e O r a n g e şi V a a l . T.a î n t e m e i e r e a c o l o n i e i , î n 1562, Q u a g g a e r a f o a r t e n u m e r o s ş i a-b u n d a î n c ă , î n a c e l e p ă r ţ i , l a î n c e p u t u l v e a c u l u i a l N l X - l e a . D a r u l t i m e l e e x e m p l a r e f u r ă d i s t r u s e , î n C o l o n i a Cap u l u i , î n 18.-.8. în O r a n g e i n 1878. L a L o n d r a , î n 1800, e x i l s t a u c â ţ i v a Q u a g g a , î n v ă ţ a ţ i s ă t r a g ă ; u n e x e m p l a r d i n G r ă d i n a Z o o l o g i c ă d i n L o n d r a t r ă i d e l a 1851 p â n ă l a 1872; l a A m s t e r d a m , u l t i m u l d i n s p e c i a s a , t r ă i d e l a 1867 p â n ă l a 188;'. P e u r m ă , n ' a m a i fo s t v ă z u t n i c i u n u l , n ic i î n l i b e r t a t e , n i c i î n c a p t i v i t a t e . N u î n c a p e î n d o i a l ă , c ă o m u l a a v u t o m a r e p a r t e d e c o n t r i b u ţ i e la s t â r p i r e a c a l u l u i Q u a g g a , d a r o r i c â t a r fi
c o n t r i b u i t o m u l , r ă m â n e t o t u ş i d e r e m a r c a t r a p i d i t a t e a s t i n g e r i i s p e c i e i , c a r e n ' a fo s t î n s t a r e s ă se p e r p e t u e z e n i c i î n l i b e r t a t e , n i c i î n c a p t i v i t a t e , a t â t î n A f r i c a , c â t şi în K u r o p a . Dac;", o x e m p l u l spec i e i Q u a g g a a r fi r ă m a s i zo la t , s ' a r fi p u t u t c r e d e î n t r ' o a c ţ i u n e o m e n e a s c ă a p t ă , în c h i p s p e c i a l , d e a c a u z a s t i n g e r e a s p e c i e i s a u a s u b s p e c i e i . D a r , a p r o a p e c o n t e m p o r a n c u Q u a g g a , se s t i n g e a ş i o a l t ă f o r m ă d e z e b r ă , p r i v i t * d e u n i i a u t o r i c a o s u b s p e c i e a a c e s t e i a , d a - b r ă z d a t ă p o î n t r e g c o r p u l , z e b r a lu i B u r e h e l E<iuus burcliclli, c a r e s u b s t i t u i a po Q u a g g a la m i a z ă n o a p t e d e r â u l O r a n g e şi t r ă i a c u to ' .ul i n d e p e n d e n t a d e c e a l a l t ă . î n m e d i u d e o s e b i t , l ocu i t ş i c o l o n i z a t d i v e r s . F o a r t e a b u n d e n t ă î n c ă p e la î n c e p u t u l
A l e a M a r e iPlautus lmpennis L.) Specie st inşi tn 4 Iulie 1844. Exemplar In Museul de Istorie Naturali din New-York
v e a c u l u i al X l X - l e a , a c e a s t ă z e b r ă e s t e a s t ă z i , cel p u ţ i n î n s ' a r e s ă l b a t i c ă , c o m p l e c t s t i n s ă , m a i r ă m â n â n d d i n e a c â t e - u n e x e m p l a r r ă z l e ţ , p r i n G r ă d i n i l e Z o o l o g i c e s a u î n co l ec ţ i i p a r t i c u l a r e d e a n i m a l e v i i . E v o r b a , d e c i , d e c r i z a u n e i s p e c i i .
I n c o n t r a s t cu p i e r d e r e a d e s p e c i i r e d u s ă a C o n t i n e n t u l u i A f r i c a n , se g ă s e ş t e p i e i r o a m u l t o r a , c a r e t r ă i s e r ă in i n s u l e l e M a d a g a s c a r ş i Masca rene, i n s u l e c a r e , d u p ă i p o t e z a lu i S c l a t e r . f ă c e a u p a r t e , d i n p u n c t d e v e d e r e z o o l o g i c , f o a r t e v e r o s i m i l , d i n c o n t i n e n t u l . în m a r e p a r t e d i s p ă r u t , n u m i t d e el L o m u r i * .
I n a c e l e p u ţ i n e i n s u l e , s u b o c h i i o m u l u i s a u p u ţ i n î n a i n t e d e a p a r i ţ i a l u i , s e s t i n s e r ă f o a r t e n u m e r o a s e spec i i d e p ă s ă r i , a p a r ţ i n â n d u n o r g r u p u r i d i f e r i t e . In s t â n g e r e a u -n o r a d i n e le , o m u l ş i - a a v u t , c u s i g u r a n ţ ă , p a r t e a s a d e c o n t r i b u ţ i e , m u l t o r a l t o r a îni»ă el n u l e - a p u t u t f a c e n i m i c r ă u .
M a r c o P o l o . c a r e î n 1271 s ă v â r ş i c ă l ă t o r i a s a f a i m o a s ă î n A s i a , p r i n t r e a l t e î n s e n i n ă r i c u r i o a s e , n e - a l ă s a t ş i p e a c e e a , f ă c u t ă l a c u r t e a M a r e l u i M o g o l , d e s p r e e x i s t e n ţ a u n e i p ă s ă r i d e d i m e n s i u n i g i g a n t e c : P a s ă r e a H u c . M a r e l e M o g o l , a u z i n d v o r b i n d u - s e d e a-c e a s t u p a s ă r e g i g a n t i c ă , t r i m i s e , n u m a i p u ţ i n d e c â t î n M a d a g a s c a r , o m i s i u n e s p e c i a l ă cu sco p u l d e a i a d u c e d e s p r e e a v r e - o in f o r m a ţ i u n e p r e c i s ă . Ş i . î n t r ' a d e v ă r , m i s i u n e a a d u s e in f o r m a ţ i u n i şi o p a n ă d e s p r e o a r e e x a g e r a t u l M a r c o P o l o n e s p u n e , c ă a r f i fos t l u n g ă d e 70 d e ş c h i o a p e şi d e - o c i r c o n l ' e r e n ţ f t d e d o u ă p a l m e . P a s ă r e a l t u c , c a r e s e n u n i i , o u t e r m e n ş t i i n ţ i f i c , Aepy-ornis mnximus I s . G lo f f r . ,
e r a u n a l e r g ă t o r f ă r ă a-r i p i , a s e m ă n ă t o r s t r u ţ u l u i d e a z i . P â n ă in s e c o l u l a l X V I I - l e a i n d i g e n i i d i n M a d a g a s c a r s e s e r v e a u d e o u ă l e a c e s t e i p ă s ă r i , c a r e a v e a u c a p a c i t a t e a a 135 o u ă d e g ă i n ă , s p r e a t r a n s p o r t a r o m u l d i n i n s u l a M a u r i ţ i u ( I l e d e F r a n c e ) . P a s ă r e a l t u c n ' a fos t î n s ă n i c i o d a t ă v ă z u t ă , n i c i v i e , n i c i m o a r t ă , d e v r e - u n n a t u r a l i s t , p r e c u m n u fu v ă z u t ă n i c i - u n a d i n t r e c e l e l a l t e s p e c i i î n r u d i t e . A s t f e l , n o i l e spec i i d i n n e a m u l Arpi/ornis, c a d e a l t f e l şi ce l e d i n n e a m u l
î n r u d i t Mullerornis, î n n u m ă r d e t r e i , s e s t i n s e r ă , f ă r ă c a o m u l e u r o p e a n s ă fi p u t u t p a r t i c i p a l a s t â r p i r e a l o r .
N i m i c i r e a s p e c i i l o r d e p ă s ă r i r e f u g i a t e în i n s u l e l e M a s -c a r e n e , a fos t m u l t m a i e v i d e n t ă ş i m a i b i n e c o n t r o l a t ă d e c ă t r e n a t u r a l i ş t i .
C e a m a i c u n o s c u t ă ş i t o t o d a t ă c e a m a i s t r a n i e d i n t r e a c e s t e s p e c i i , e s t e o f o a r t e c u r i o a s ă şi r i d i c o l ă f o r m ă d e p o r u m b e l , c a r e se n u m i D o d o — Dorfo ine»lux L a t h . , c ă r u i a . — g r ă s u n şi g r e o i u . î n z e s t r a t cu o c ă p ă ţ i n ă d e c r e t i n . N a t u r a ii r ă p i a r i p i l e ş i î i l ă s a , în loo d e c o a d ă , u n s m o c d e p e n e m o i . r ă s l ' â n t e . a b s o l u t i n u t i l e . D a c ă d o s e n u r i l e ce n e - a u r ă m a s a u o a s e m ă n a r e c h i a r şi î n d e p ă r t a t ă cu p a s ă r e a r e -
p r e z e n t a t ă , se p o a t e s p u n e p r e a b i n e , c ă e v o r b a d e - o specie in a d e v ă r d e g e n e r a t ă s a u . . . r ă u g e n e r a t ă . D e s t a t u r a u n u i p ă u n , D o d o a t i n g e a g r e u t a t e a r e s p e c t a b i l ă d e 5(1 d e l i b r e . î m p i e d e c a t la m e r e , el n u p u t e a s ă il'acă a l t c e v a , d e c â t s ă m ă n â n c e , e r a l i p s i t d e o r i c e fel d e a p ă r a r e î m p o t r i v a d u ş m a n i lor s ă i ; în p e r f e c t ă a r m o n i e e u î n f ă ţ i ş a r e a - i d e i d io t , e r a p r o s t ă n a c ş i a v e a , d u p ă s p u s e l e c e l o r ce 1-au v ă z u t v i u . o e x p r e s i u n o d e p r o f u n d ă t r i s t e t ă . N u e x i s t a n i c â i r i . în a f a r ă d o i n s u l e l e M a s c a r e n e , u n d e a b u n d a î n s eco l e l e X V I şi XVII. In 16:58 u n e x e m p l a r v i u a j u n s e î n G r ă d i n a Z o o l o g i c ă d i n I / o n d r a ; a c o l o m u r i , fu î m b ă l s ă m a t ş i r ă m ă ş i ţ e l e lu i g ă s i t e î n 1775, c u o o a z i u n e a u n e i r e v i z i i a M u z e u l u i d i n L o n d r a , î n t r u c â t v a d i s t r ă m a t e , f u r ă a r u n c a t e l a g u n o i u . p ă s t r â n d u - n i -se , î n s ă . c a p u l şi g b i a r e l e , s i n g u r e l e r o l i c v i i î n l u m e a î n t r e a g ă a l e u n e i s p e c i i , c a r e i n s c u r t ă v r e m e a d i s p ă r u t c u t o t u l . D e j a l a s f â r ş i t u l s e c o l u l u i a l X V l - l e a D o d o a fo s t p e r s e c u t a t î n c h i p n e m i l o s d e c ă t r e n a u f r a g i a ţ i i O l a n d e z i î n i n s u l a M a u -r î ţ i u ; în r a p i d ă d e s c r e ş t e r e î n c ă d i n 1607, n i - s e m a i f ăcu p o m e n i r e d e s p r e el c a p a s ă r e v i e , p e n t r u u l t i m a d a t ă , in KiS'i. S e p a r e c ă o m u l şi t o v a r ă ş u l s ă u c i n i c ş i n e s ă ţ i o s , p o r c u l , a u n i m i c i t în p u ţ i n i a n i r e s t u l a c e s t o r f i i n ţ e s t r a n i i . O a s e l e f o s i l i z a t e a l e p a s ă r e i D o d o a b u n d ă şi a u fos t d e s c o p e r i t e î n c a n t i t a t e m a r e , m a i a l e s î n i n s u l a M a u r i ţ i u şi î n Marea Aiix Songet.
F o a r t e a s e m ă n ă t o r c u D o d o . t r ă i a î n c ă , î n v e a c u l a l X V l l I - l e a . in i n s u l a R o d r i g u e z , P o r u m b e l u l p u s t n i c — Pezo-phnps solitarius Gm. — ş i a c e s t a i n a p t p e n t r u z b o r , d a r p o a t e m a i p u ţ i n s t u p i d d e c â t r u d a s a a p r o p i a t ă . A fos t d e s c r i s . î n 1708. d e c ă t r e L e g u a t ş i v ă z u t , p e c â t se p a r e , d e c ă t r e a b a t e l e P i n g r e , î n c ă î n 1761. A p o i d i s p ă r u . . .
A p a r ţ i n e a n e a m u l u i c o l u m b i f o r m i l o r , î n i n s u l a M a u r i ţ i u . a ş a n u m i t u l „ P o r u m b e l o l a n d e z ' ' _ Aleetraenas nitidlssimu (Scop . ) , c a r e fu b o t e z a t c u n u m e l e v u l g a r , d u p ă p e n a j u l s ă u d e c u l o r i l e d r a p e l u l u i o l a n d e z : r o ş u , a l b a s t r u şi a l b . T r ă i p â n ă î n j u r u l a n u l u i 1830. i a r d u p ă a c e s t a n d i s p ă r u c u t o t u l . P a t r u spec i i d i n a c e i a ş n e a m m a i t r ă i e s c î n c ă . î n v e c i n a t e c u M a d a g a s c a r u l , î n i n s u l e l e Corn o r e ş i S e y c h e l l a N u s 'a s t i n s _ p o a t e , î n c ă d e t o t , o a l t ă s p e c i e d e p o r u m b e l d i n i n s u l a M a u r i ţ i u , r e f u g i a t ă p e l i m b a e x t r e m ă s u d - o c e i d e n t a l ă a i n s u le i , P o r u m b e l u l l u i M a y e r — Nesoenas mayeri ( M a r s c h . ) , s o i u f o a r t e î n c r e z ă t o r ş i b l â n d , c a r e n u ş t i e s ă f u g ă d e o m ş i n u - ş i c a u t ă a d ă p o s t î n p ă d u r i . N a t u r a l i p s i n d u - 1 d e i n s t i n c t u l do c o n s e r v a r e , a n e v o i e a r p u t e a s ă s c a p e d e s t i n u l u i s ă u f a t a l , c u t o a t e c ă a z i e p r o t e j a t . A c e s t p o r u m b e l , în c i u d a u ş u r i n ţ e i c u c a r e p o a t e fi p r i n s ş i r ă p u s n ' a f o s t p e r s e c u t a t m u l t d e o m , d e o a r e ce e r a r ă s p â n d i t ă f a i m a c ă i - a r fi v e n i n o a s ă c a r n e a .
Ş i î n c ă n ' a m a j u n s l a c a p ă t u l n e c r o l o g u l u i s p e c i i l o r d e p ă s ă r i d i n i n s u l e l e M a s c a r e n e . . .
M u l t e s p e c i i p i e i r ă l>oate t o c m a i î n m o m e n t u l i n v a d ă r i i i n s u l e l o r a m i n t i t e d e c ă t r e O m u l A l b . A s t f e l . . P a s ă r e a A l b a s t r ă " — Ap-terornis caerulescens ( S e l y s -L o n g c h a n i p s ) . c a r e t r ă i a im sec . , a l X V I I şi „ G ă i n a r o ş i e c u c iocu l d e b e c a s i n ă " — Aphanapterux imperialis
( K r a u e n b o f ) . — p a s ă r e t e r e s t r ă , c u p e n a j u l m ă t ă s o s , c a r e e x i s t a î n i n s u l a M a u r i ţ i u p o a t e p â n ă î n s e c o l u l a l X V l I - l e a ş i d e s p r e c a r e n e - a u r ă m a s a b i a c â t e v a i m a g i n i .
î n a i n t e î n s ă d e s o s i r e a o m u l u i a l b î n i n s u l e l e a c e l e a , d i s p ă r u r ă a l t e s p e ci i d i n c u p r i n s u l e i ; — Le-guatia gigantea (Sch i . ) , — şi u n P a p a g a l — Lophopsit-ttuus mauritianus ( O w e n ) . c ă r u i a i -se c u n o s c n u m a i o a s e l e , c a r e a u fos t a f l a t e , o u c e l e a l e p a s ă r e i D o d o , î n M a r e a A u x S o n g e s . Ş i p a p a g a l u l a c e s t a a v e a a r i
p i l e a t â t d e r e d m e , î n c â t , a p r o a p e s i g u r , n u e r a î n s t a r e s ă •boar*, Din insula R o d r i g u e z d i s p ă r u in t i m p u r i f o a r t e r e c e n t e , un a l t p a p a g a l — Pataeornis exsul (A . N e r o t . ) . D i n aeeeas i n s u l ă d i s p ă r u o g ă i n u ş e —. Kri/Ihrumachux leguall (Mi tne - I d w a r d s ) , i a r o a l t a d i s p ă r u d i n M a d a g a s c a r 7 'ry-bonix ruberli ( A n d r e u s ) .
Si. m a i s l i n s o . î n I n s u l a R e u n i u n e , l a j u m ă t a t e a s e c . a l XlX-lea, şi u n p ă s ă r o î u . e x e m p l u r a r , d a c ă n u c h i a r u n i c u l . G r a u r u l — p u p ă z ă — Frcgilupus Mritu (Bodd . ) , c a r e î n s ă e r a a c o l o f o a r t e r ă z l e ţ .
M o a r t e a a t â t o r s p e c i i , r e f u g i a t e în u l t i m e l e r e s t u r i a l e u n u i c o n t i n e n t s c u f u n d a t , c h i a r d a c ă ţ i n e m s e a m a d e p e r s e c u ţ i a s u f e r i t ă d u p ă s o s i r e a o m u l u i a l b , c a r e l ov i m a i a l e s i n p ă s ă r i l e c e n u p u t e a u z b u r a , n e f a c e s ă n e g â n d i m l a o d e g e n e r a r e a t u t u r o r a c e l o r spec i i şi n e î n d e a m n ă s ă p r e s u p u n e m , c ă p i e i r e a lor se d a t o r e ş t e t o c m a i f a p t u l u i , c ă e l o r e p r e z e n t a u o f a u n ă d e v e n i t ă f ă r ă n i c i - u n r o s t î n e c o n o m i a N a t u r i i , d u p ă d i s t r u g e r e a c o n t i n e n t u l u i c a r e le n u t r i s e . M i z e r e r ă m ă ş i ţ e a l e u n e i f a u n e c i n e ş t i e c â t d e m u t i l a t ă : P a s ă r i l e B u c , L e g u a t i a , D o d o şi t o a t e c e l e l a l t e p ă s ă r i , a s t ă z i d i s p ă r u t e , c o n s t i t u i a u î n c ă d e m a i î n a i n t e , u n fel d e s c r u m d e s t i n a t p i e i r e i î n c ă d i n c l i p a î n c a r e o m u l î n c e p u p e r s e c u t a r e a l o r .
O î n s e m n a t ă p a r a l e l ă cu M a d a g a s c a r u l şi M a s e a r e n e l e , a t â t în ce p r i v e ş t o n e a m u r i l e c ă r o r a a p a r ţ i n , c â t ş i d e n s i t a t e a , ¡1 e o n s t i t u o s p e c i i l e d e p ă s ă r i c e s ' a u s t i n s , in t i m p u r i i s t o r i c o s a u p u ţ i n a n t e r i o a r e a c e s t o r a , î n N o u a Z e l a n d ă şi î n p a r t e a o c c i d e n t a l ă a A u s t r a l i e i .
C â n d , i n v e a c u l a l X l V - l e a , M a o r i i i m i g r a r ă î n i n s u le le p e - a t u n c i d e ş e r t e , î n N o u a Z e l a n d ă , a u d a t a c o l o p e s t e d i f e r i t e s p e c i i d e p ă s ă r i a l e r g ă t o a r e g i g a n t i c e , p a s t e p ă s ă r i l e M o a — Dinomis novae zelandiae ( O w e n ) ş i p e s t e a l t e s p e c i i î n r u d i t e . E r a u î n a l t e a c e s t e p ă s ă r i p â n ă l a 3 m e t r i , f o a r t e n u m e r o a s e , r o b u s t e , m â n d r e ş i a g r e s i v e ; a ş a ni !e d e s c r i e —. cel p u ţ i n — t r a d i ţ i a a c e l u i p o p o r . D u p ă o î n m u l ţ i r e e x t r a o r d i n a r ă M o a e r a p o a t e c h i a r l a s o s i r e a M a o r i l o r , i n d e c ă d e r e , c u m n e d o v e d e s c m a r i l e d e p o z i t e d e o a s e fos i le , d e s c o p e r i t e p e u r m ă d e c ă t r e m i s i o n a r i i e u r o p e n i , î n 1839. M a o r i i , c a r i î n s c u r t ă v r e m e a t i n s e r ă n u m ă r u l î n s e n i n a t d e d o u ă -s u t o p â n ă la t r e i s u t e d e m i i . n u g ă s i r ă . în N o u a Z e l a n d ă , n i c i p l a n t e a l i m e n t a r e , n i c i m a m i f e r e u t i l i z a b i l e c a h r a n ă ; s a u fo los i t , dec i do c a r n e a p ă s ă r i l o r M o a . A c e s t e a s e s t i n s e r ă î n s ă d o g r a b ă ş i a t u n c i î n c e p u , î n t r e M a o r i , t r i s t a p e r i o a d ă d o c a n i b a l i s m , c a r e î n c e t ă a b i a a t u n c i , c â n d E u r o p e n i i i n t r o d u s e r ă în i n s u l e l e a m i n t i t e a n i m a l e l e d o m e s t i c e . D a r la s o s i r e a
C o p i a u n u l o u a l p a s e r e ) M o a în Muzeul Zoologic din Roma
d e
a l b i l o r , t r a d i ţ i a l u p t e l o r c r â n c e n e d i n t r e o a m e n i ş i M o a e r a u î n c ă v i i î n a m i n t i r e a M a o r i l o r . N u m a i î n c a p e î n d o i a l ă , c ă r ă s p u n d e r e a p e n t r u d i s t r u g e r e a p a s ă r i l o r M o a r e v i n e , î n
m a r e p a r t e , o m u l u i , d a r t o t a t â t d e e v i d e n t e s t e . c ă e r a v o r b a d e - o s p e c i e î n s t a r e d e d e c ă d e r e , d a t ă f i i n d c a n t i t a t e a d e o a s e fos i l e c e n e - a u r ă m a s ş i c a r e d o v e d e ş t e î n g r ă m ă d i r e a ş i î n m u l ţ i r e a e x c e s i v ă a a c e s t e i s p e c i i , f e n o m e n e c a r e p r e m e r g faze i f i n a l e a s t i n g e r i i s p e c i i l o r a n i m a l e .
Iu p â r l e a d o a p u s a A u s t r a l i e i . î n N o u a Z e l a n d ă ş i i n i n s u l e l e C h a t a m , d i f e r i t e spec i i d e g ă i n u ş e se s t i n s e r ă p a r a l e l cu ce le ce a u p i e r i t î n M a s c a r e n e : Ocydromus insirjnis ( H . O. F o r b e s ) . Diuphorapteryx liawkins ( H . O. F o r b e s ) , d i n C b a t a m , î n r u d i t e c u Aphanapteryx broecki (Sch i . ) , d i n M a u r i -t i u , Erythromaclius leyiHiH ( M i l n e F d w a r d s ) , d i n I i o d r i g u e z , Erylhromachus roberti ( A n d r e w s ) , d i n M a d a g a s c a r ; Notornis parkci ( I I . O. F o r b e s ) , d i n N o u a Z e l a n d ă şi Solornis albuş ( W b i t e ) . d i n i n s u l a N o r f o l k . î n r u d i t e cu Notornt» cuci ulcscens ( S e l y s - L o n g c b a m p ) d i n I io d r i g u e z .
M o a r t e a a p r o a p e c o n t e m p o r a n ă a u n o r s p e c i i a t â t d e asemănătoare, l a o d e p ă r t a r e a t â t d e m a r e s i î n m e d i i a t â t d e d i f e r i t e , n u p o a t e fi a t r i b u i t ă u n o r c a u z e d e t e r m i n a n t e c o m u n e . î n a f a r ă d e d e c a d e n ţ a n a t u r a l ă a î n t r e g e i
f a m i l i i . , I n N o u a Z e l a n d ă s a u
m a i s t i n s î n t i m p u r i l e i_s t o r i c e şi d o u ă s p e c i i p a p a g a l i : u n a l a î n c e p u t u l , a l t a l a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al X T X - l o a . a m â n d o u ă î n r u d i t e şi r e s t r â n s e l a i n s u l o m i c i : Nestor nor-foleetuti» (Pe l z ) . d i n i n s u l a N o r f o l k ş i \cstor produc tus ( G o u l d ) , d i n i n s u l a P h i l i p , p ă s t r â n d n - n i - s e fo r m e l e d i n i n s u l e l e m a i m a r i . Si a i c i p r e z e n ţ a o-m u l u i , s a u , m a i b i n e z is , s o s i r e a lu i n e a ş t e p t a t ă , a p r o v o c a t , f ă r ă î n d o i a l ă , c r i z a f i n a l ă a a c e s t o r s p e c i i d e p a p a g a l i , d a r p e r i o a d a do d e g e n e r a r e a î n t r e g u l u i n e a m t r e b u i a s ă fi fos t d e j a î n c e p u t ă , j u d e c â n d cel p u ţ i n d u p ă s p e c i a î n c ă î n v i a ţ ă Nestor notabtlii ( G o u l d ) , c a r e o d i n i o a r ă s e h r ă n i a cu v e g e t a l e ş i c a r e . d u p ă i n
t r o d u c e r e a a n i m a l e l o r d o m e s t i c e î n N o u a Z e l a n d ă . a d e v e n i t , u n i c u l d i n t r e p a p a g a l i , u n c a r n i v o r a t â t d o f e roce . î n c â t a t a c ă o i l e v i i ş i l e s f â ş i e c a r n e a cu o v o l u p t a t e s â n g e r o a s ă .
F o a r t e l u n g ă e ş i s e r i a s p e c i i l o r a n i m a l e c e s a u s t i n s r e c e n t în A m e r i c a d e N o r d . C o l o n i z a r e a r a p i d ă a g r ă b i t , f ă r ă î n d o i a l ă , m o a r t e a m u l t o r a .
S p e c i i l e s t i n s e d i n A m e r i c a d e N o r d f ac p a r t e d i n t r ' u n b o g a t n u m ă r d e g r u p u r i .
Din p u n c t d e v e d e r e g e o g r a f i c , d o u ă spec i i s t i n s e , c a r e l o c u i a u î n s t r â m t o a r e a B e h r i n g . a r a p a r ţ i n e A s i e i , d a r le a m i n t e s c c u s p e c i i l e a m e r i c a n e , f i i n d c ă a p a r ţ i n u n o r t i p u r i a l e f a u n e i a m e r i c a n e . A c e s t e a s u n t : O s p e c i e d e c o r m o r a n „ C o r m o r a n u l c u o c h e l a r i " şi o s p e c i e d e c e t a c e u . P â n ă la j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X l X - l e a i n s u l a l î e h r i n g a d ă p o s t e a c o r m o r a n u l , Phalacrocorax perspicillat ns ( P a l i . ) ; S t e l l e r . n a u f r a g i a t p o i n s u l ă în 1741, îl g ă s i î n n u m ă r m a r e şi f o a r t e s t u p i d . N a t u r a l , g ă s i n d v i c t i m e c e se j e r f e a u a t â t d e u ş o r , S t e l l e r .şi e c b i p a g i n l s ă u s e f o l o s i r ă d e el. ca a l i m e n t , î n l a r g ă m ă s u r ă . P â n ă la 1852 m a i fu î n c ă v ă z u t , d a r î n 1882 e r a d e j a d i s p ă r u t d e p e u n i c a i n s u l ă ce-o l o c u i a m a i î n a i n t e . L ip s i t d e i n s t i n c t u l d e a p ă r a r e , p e c a r e n i c i - o a l t ă v i e t a t e î n r u d i t ă n u p a r e a-1 fi p i e r d u t , a c e s t c o r m o r a n . î n c ă la 8os i rc : i lu i S t e l l e r , e r a d e s t i n a t s ă d i s p a r ă . I n a c e e a ş r e g i u n e ş i î n a c e l e a ş i Î m p r e j u r ă r i S t e l l e r d ă d u p e s t e u n s i r e n i d (ce-
Cullc boreal (Numenlas borealls Lath) Specie stinsă prin 1932
t a c e u ) m a r e , e x t r a o r d i n a r d e n u m e r o s , c u n o s c u t d e c ă t r e H u ş i i d e p e c o a s t e l e K a m c i a t k e i c u n u m e l e d e „ M o r s k a j a k o -r o w a " , a d i c ă V a c ă d e m a r e , c ă r e i a i - s ' a d a t n u m e l e d e Itliytina
Stelleri (Cuv . ) . E r a u n m a m i f e r u r i a ş , c a r e p u t e a s ă c r e a s c ă p â n ă l a l u n g i m e a d e 8—10 m e t r i ş i s ă a t i n g ă g r e u t a t e a m a i m a i m u l t o r t o n e . P ă ş t e a i e r b u r i l e m a r i n e d e a l u n g u l c o a s t e l o r , î n c i r e z i f o a r t e n u m e r o a s e . A r ă p u n e „ v a c i l e m a r i n e " e r a l u c r u f o a r t e s i m p l u . A j u n g â n d l a u r e c h i l e v â n ă t o r i l o r d e b a l e n e ş t i r e a d e s p r e d e s c o p e r i r e a a c e s t u i a n i m a l şi d e s c r i e r e a l u i S t e l l e r , s e î n c e p u o p e r s e c u ţ i e n e m i l o a s ă a a c e s t u i m a m i f e r m a r i n n e n o r o c i t , c a r e , s p r e d e z a s t r u l l u i ş i m a i m a r e . a v e a c ă r n u r i , p e c â t s e p a r e . f o a r t e g u s t o a s e . I n c â ţ i v a a n i , s p e c i a a c e a s t a , d e - o b o g ă ţ i e d e i n d i v i z i e x t r a o r d i n a r ă , t r e c u l a o s ă r ă c i e i m p r e s i o n a n t ă . P o p o v fu u l t i m u l e u r o p e a n , c a r e u c i s e u n exemplar ş i a n u m e î n 1768. Se p a r e î n s ă . c ă l o c u i t o r i i d i n i n s u l a B e h r i n g a u m a i u c i s c â t e v a e x e m p l a r e p â n ă l a 1779 s a u 1780 ş i se c r e d e c ă v r e - u n i n d i v i d s u p r a v i e ţ u i t o r a r f i
t r ă i t p â n ă c ă t r e j u m ă t a t e a v e a c u l u i a l X l X - l e a ; d u p ă N o r d e n s k j o l d , p â n ă l a 1854 p r e c i s . A p o i d i s t r u g e r e a e i f u c o m p l e c t ă . D e s p r e „ v a c a m a r i n ă ' 1 n u n e - a r ă m a s d e c â t o u r m ă , c o n s t â n d d i n t r ' u n f r a g m e n t d e c r a n i u . D a r ş i v a c a m a r i n ă e r a o s p e c i e î n d e c l i n , l u c r u d o v e d i t p r i n p i e r d e r e a i n s t i n c t u l u i d e a p ă r a r e , p r i n r e s t r â n g e r e a s a l a o i n s u l ă b i o l o g i c ă , p r i n n u m ă r u l f o a r t e m a r e d e i n d i v i z i î n g r ă m ă d i ţ i în s c u r t t i m p . O p a r t i c u l a r i t a t e a „ v a c i i m a r i n e " e r a l i p s a d e d i n ţ i , î n l o c u i ţ i . î n f u n c ţ i u n e a lo r , d e n i ş t e p l ă c i o s o a s e .
A p r o a p e c o n t e m p o r a n c u „ v a c a d e m a r e " , u n a l t m a m i f e r m a r e , c a r e p o p u l a
P a c i f i c u l S e p t e n t r i o n a l , s e y * V g § ."" / ; r o s t o g o l e a s p r e p i e i r e r a
p i d ă : o focă a s e m ă n ă t o a r e c u u r s u l Arcloccphalus ursinus (L . ) . f o a r t e c u n o s c u t ă d e c ă t r e e n g l e z i c u n u m e l e d e „ F u r - s e a l " . S u p r a f a ţ a d e r ă s p â n d i r e a a c e s t e i foce e r a î n c ă d e s t u l d e î n t i n s ă l a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X l X - l e a . d a r d u p ă d e c i m a r e a s u f e r i t ă d e s p e c i e , î n c o l ţ i t ă şi m a i î n a i n t e d e c ă t r e o a m e n i , î n c u r s u l f r i g u r i l o r e x c e p ţ i o n a l e d i n a n i i 1834 ş i 1859, s ' a r e d u s c u t r a i u l l a i n s u l e l e P r i b y l o v . S f â n t u l P e t r u ş i 8f. G h e o r g h e ,
u n d e e x i s t ă p â n ă az i s u b o s e v e r ă p r o t e c ţ i e . D i n o c c i d e n t u l A m o r i c e i d o N o r d , s 'a î n d r e p t a t s p r e p i e i r e , î n t i m p u r i f o a r t e r e c e n t e , u n u l d i n t r e ce i m a i m a r i r ă p i t o r i î n v i a ţ ă , v u l t u r u l C o n d o r d i n C a l i f o r n i a — Gimnogyps Californianus ( S h a w ) , c a r e , î n t r ' u n t i m p , f ă r ă a fi n u m e r o s , t r ă i a p e t o a t ă î n t i n d e r e a C a l i f o r n i e i s p r e A p u s d e S i e r r a N e v a d a , d i n ţ i n u t u l T e h a m a , p â n ă î n M e x i c . A c t u a l m e n t e p r e z e n ţ a l u i e l i m i t a t ă d e ţ i n u t u l d i n t r e S a n B e n i t o , p â n ă l a L o s A n g e l o s ş i d e S i e r r a , S a n P e d r o M a r t i r , p â n ă l a N o r d - V e s t u l C a l i f o r n i e i d e J o s .
î n t i m p ce î n a p u s u l A m e r i c e i d e N o r d p i e r e a u s a u d e -c ă d e a u „ C o r m o r a n u l c u o c h e l a r i " , „ v a c a m a r i n ă " şi „ f o c a u r s o a i c ă " , s p r e H ă s ă r i t se s t i n g e a P i n g u i n u l m a r e — l ' l a u t u s hiipcmiis L . o p a s ă r e m a r i n ă v o l u m i n o a s ă , f o a r t e b u n ă î n -n o t ă t o a r e . d a r i n c a p a b i l ă d e a f u g i ş i z b u r a . î n z e s t r a t ă c u a r i p i f o a r t e m i c i , d a r d o s t r u c t u r ă n o r m a l ă . F o a r t e î n g r ă m ă d i t ă p e m a r e ş i po s t â n c i , p e c a r e l e a c o p e r e a l i t e r a l m e n t e , e r a î n s t a r e s ă f acă , c u î n o t u l , î n s e m n a t e m i g r a ţ i u n i şi î n a p ă n u a v e a d u ş m a n i n a t u r a l i . F u n u m i t l a î n c e p u t P i n g u i n ş i P i n g u i n u l M a r e . d u p ă g a e l i c u l „ P e n - G a r i n " , c a r e î n s e m n a c a p a l b ; E n g l e z i i îl n u m i r ă „ G a r e - f o w l " , i a r D a n e z i i „ G e y r -f u g l " .
P i n g u i n u l M a r e l o c u i . î n t i m p u r i l e i s t o r i c o , î n L a b r a -
d o r , în T e r r a N o v a , G r o e n l a n d a , î n I s l a n d a ş i p â n ă şi î n S. K i l d a , u n d e m a i e x i s t ă î n c ă în 1697. I n m i g r a ţ i u n i l e s a l e viz i t a c o a s t e l e F r a n ţ e i , a l e G e r m a n i e i , a l e i n s u l e l o r b r i t a n i c e , a l e S c a n d i n a v i c i , ale D a n e m a r c e i ( u n d e fu f o a r t e n u m e r o s î n t i m p u r i p r e i s t o r i c e ) . B a r o n u l A . B l a n c g ă s i u r m e d e s p r e el p r i n t r e r e s t u r i l e p l i o e e n i c e î n t r ' o p e ş t e r ă d e p e c o a s t a adria-t i c ă , l u c r u c a r e n u t r e b u i e s ă ne m i r e , p e n t r u c ă , î n t i m p u r i l e p r e i s t o r i c e , P i n g u i n u l M a r e a j u n g e a p â n ă la F l o r i d a , a d i c ă p â n ă în r e g i u n i l e t r o p i c e . L a î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X V I I I - l e a P i n g u i n u l M a r e o c u p a î n e ă o p a r t e a O c e a n u l u i a r c t i c î n g h e ţ a t ş i era a b u n d e n t , cum era d e a l t f e l în i n s u l a I s l a n d a , în T e r r a N o v a ş i în t o a t e i n s u l i ţ e l e s t â n c o a s e , c a r e î m p r e j n i u i a u i n s u l e l e mai m a r i ş i c a r i î n m a r e p a r t e l u a r ă n u m e l e d e „ G e y r f u g l a s k e r " . S t â n c i l e n u m i t e F u g l a s k e r , f o a r t e a p r o p i a t e d e I s l a n d a , u n d e P i n g u i n i i c u i b ă r e a u în c a n t i t ă ţ i e n o r m e , e r a u s u p u s e s c u f u n d ă r i i ş i r e a p a r i ţ i i p e r i o d i c e ; i n 1830 f u r ă d e f i n i t i v î n g h i ţ i t e d e m a r e . P i n g u i n i i se r e f u g i a r a a t u n c i p e i n s u l a E l d e y , p r e a a c c e s i b i l ă o m u l u i d e - o - p a r t e ş i r ă u a c c e s i b i l ă P i n g u i n i l o r d e alta, f i i n d c ă avea p e r e ţ i î n a l ţ i c u p i s c u r i . O d a t ă d i s p ă r u t e i n s u l i ţ e l e F u g l a s k e r , m u l ţ i P i n g u i n i se r i s i p i r ă , a p ă r â n d ş i î n l o c u r i u n d e n u mai f u s e s e r ă v ă z u ţ i . D a r d i n a c e s t m o m e n t P i n g u i n u l M a r e s c ă z u r a p i d în I s l a n d a . F o a r t e p o p u l a t e d e P i n g u i n u l M a r e e r a u i n s u l i ţ e l e d i n j u r u l T e r r a n o v e i . d i n t r e o a r e una f u n u m i t ă c h i a r . . I n s u l a P i n g u i n i l o r " , mai t â r z i u I n s u l a F u n k . N u m ă r u l m a r e d e p i n g u i n i î n d e s a ţ i p e t e r i t o r i i r e s t r â n s e , î n l e s n i o m u l u i o s t â r p i r e s i s t e m a t i c ă a s p e c i e i . S e c o n s t r u i r á l a b i r i n t u r i , î m p r e j m u i t e c u z i d u l e ţ e , î n c a r e p i n g u i n i i e r a u g o n i ţ i ş i - a p o i m ă c e l ă r i ţ i c u g r ă m a d a . U r m e l e a c e s t o r c u r s e s t a t o r n i c e a u r ă m a s m u l ţ i a n i , c h i a r şi d u p ă - c e n u m a i e x i s t a n i c i - u n P i n g u i n M a r e . B ă m a s e ş i a m i n t i r e a m ă c e l u r i l o r s ă v â r ş i t e . A s t f e l J a q u e s C a r t i e r , c a r e n a v i g a , î n 1534, d e a l u n g u l c o a s t e l o r T e r r a n o v e i ş i ale L a b r a d o r u l u i , p o v e s t e ş t e , c ă o a m e n i i lui a u u c i s , p e c o a s t e l e c o n t i n e n t u l u i a m e r i c a n , î n s c u r t t i m p , m a i b i n e d e - o m i e d e p i n g u i n i m a r i . I n 1808 o n a v ă d e r ă z b o i u , p e n t r u a s e r e -a p r o v i z i o n a c u c a r n e p r o a s p ă t ă , f ă c u o m a r e î n c ă r c ă t u r ă de p i n g u i n i ; î n 1813 v a p o r u l „ F ă r o e " f ă c u u n a l t m ă c e l . N u m ă r u l p i n g u i n i l o r m a r i s c ă d e a r a p i d . î n m u l ţ i r e a , d e v e n i t ă a c u m s l ă b u ţ ă , n u mai e r a s u f i c i e n t ă p e n t r u a î m p l i n i g o l u r i l e ( î n -1620 c ă p i t a n u l W h i t b u r n n e c o n f i r m a s e a b u n d e n ţ a a c e s t e i a ) . I n 1815 fu p r i n s u l t i m u l P i n g u i n M a r e î n G r o e n l a n d a , l a 64° N o r d , u n a l t u l f u p r i n s , l a 70° N o r d , î n 1821. I n j u r u l T e r r a n o v e i u l t i m i i i n d i v i z ă fuTă v ă z u ţ i î n 1852, i a r u n u l d i n e i fu g ă s i t m o r t l a T r i n i t y B a y , î n 1853. Deda a c e s t a n î n a i n t e n u mai f u r ă g ă s i ţ i , î n a c e l e r e g i u n i , d e c â t i n d i v i z i c u p r i n ş i d e p ă m â n t u l î n g h e ţ a t , i a r a l ţ i i j u m u l i ţ i d e p e n e ş i m u m i f i c a ţ i (1874 ş i 1887). I n i n s u l e l e F a e r O e r P i n g u i n u l M a r e e r a f o a r t e r a r î n c ă d i n 1673, î n S - t a K i l d a c u i b ă r e a ş i î ş i c r e ş t e a p u i i î n 1697, d a r î n 1768 n u m a i e r a v ă z u t î n m o d r e g u l a t , n i c i c h i a r î n p e r i o a d a m i g r a ţ i u n i i . U n e x e m p l a r a p ă r u , l a K i e l , î n 1790; î n m a i m u l ţ i a n i d e a r â n d u l , p â n ă î n 1812, u n b ă r b ă -t u ş v e n e a r e g u l a t l a P a p a V é s t r a y î n i n s u l e l e O r c a d e , u n d e s e r ă t ă c i , î n a c e l a n , ş i o f e m e l ă . U n e x e m p l a r , p r i n s d e v i u , s e a f l a î n c a p t i v i t a t e , l a S - t a K i l d a , î n 1821, u n d e a p ă r u ş i u n a l t u l î n 1829. U n i n d i v i d f u o m o r â t , l a W a t e r f o r d ( I r l a n d a m e r i d i o n a l ă ) î n 1834, i a r p e c o a s t e l e N o r m a n i d i e i u n e x e m p l a r fu g ă s i t m o r t î n 1830.
M a i a l e s d u p ă ş t i r e a d e s p r e d i s p a r i ţ i a d i n i n s u l e l e F u g l a s k e r , s e d ă d u a l a r m a p r i n t r e a m a t o r i , c a r i d e p u s e r ă s t ă r u i n ţ i p a s i o n a t e s p r e a o b ţ i n e , p e n t r u c o l e o ţ i u n i , c â t e - u n e x e m p l a r din s p e c i a a c e a s t a , d e s p r e a c ă r e i d i s p a r i ţ i e i m i n e n t ă t o ţ i e r a u c o n v i n ş i .
S ' a u o f e r i t ş i a u f o s t p l ă t i t e p r e ţ u i r i f a n t a s t i c e a c e l o r a c a r i p u t e a u s ă p r o c u r e v r e - o p i e s ă . I n 1830 a u f o s t v â n d u t e c o l e c ţ i o n a r i l o r v r e - o t r e i z e c i d e e x e m p l a r e , î n 1831 d o u ă z e c i -ş i - p a t r u , î n 1833 t r e i s p r e z e c e , î n 1834 u n u l , i a r î n 1849 p a t r u . T r a g e d i a f i n a l ă s e a p r o p i a c u p a ş i r e p e z i . I n t r ' a d e v ă r , i s p i t i t d e c â ş t i g u r i l e î m p ă r ă t e ş t i , V i l h j â l m e r H â k a n n a T S s o n d e b a r c ă , î n d i m i n e a ţ a z i l e i d e 4 I u n i e 1844 i n i n s u l a E l d e y : d o i p i n g u i n i e r a u p e c u i b , c e i d i n u r i n ă d e p e p ă m â n t . F u r ă uc i ş i . . . . U n m a r i n a r l u ă cel d i n u r m ă o u , d a r f i i n d s p a r t , î l a r u n e ă . A s t f e l s f â r ş i o s p e c i e , c a r e , c u c â t e v a d e c e n i i î n a i n t e , n u m ă r a m i i ş i m i i d e i n d i v i z i .
I n u l t i m i i a n i a i e x i s t e n ţ e i s a l e , P i n g u i n u l M a r e î ş i p i e r d u s e f a c u l t a t e a d e a o c o l i p r i m e j d i a ; î ş i p i e r d u s e i n s t i n c t u l , a t â t d e c o m u n s p e c i i l o r t r a i n i c e , d e a s e r ă s p â n d i ş i c o l o n i z a ; se î n g r ă m ă d i s e , î n s c h i m b , î n t r ' u n s p a ţ i u p r e a î n g u s t p e n t r u n e c e s i t ă ţ i l e s a l e d e v i a ţ ă ş i d e t e r m i n ă , a s t f e l , e o n d i t i u n i l e c r i t i c e a l e r u i n e i p r o p r i i , a g r a v a t e p r i n u ş u r i n ţ a e u c a r e p u t e a fi p e r s e c u t a t d i n p a r t e a o m u l u i . N u p o a t e f i t r e c u t c u v e d e r e a f a p t u l , c ă î n t r ' o a n u m e p e r i o a d ă d e t i m p ,
c â n d P i n g u i n u l m a r e d e v e n i s e p r e a r ă z l e ţ p e n t r u c a s ă m a i c o n v i n ă p r i n d e r e a l u i î n m a s s ă , p e r s e c u ţ i a o m e n e a s c ă se o p r i u n m o m e n t , f i i n d r e l u a t ă a m a c â n d s p e c i a e r a a p r o a p e d i s t r u să . I n a c e a p e r i o a d ă P i n g u i n u l a r f i p u t u t s ă se î n m u l ţ e a s c ă î n t r u c â t v a . A c e a s t a n u se î n t â m p l ă î n s ă , d i n p r i c i n a , d e s i g u r , c ă e r a v o r b a de -o s p e c i e i n m o d n a t u r a l m u r i b u n d ă , l i p s i t ă a c u m d e p u t i n ţ a d e a s e p e r p e t u a .
M a i s p r e m i a z ă z i d e s u p r a f a ţ a d e r ă s p â n d i r e a u l t i m u l u i P i n g u i n M a r e , l a s c u r t t i m p d u p ă s t i n g e r e a a c e s t u i a , î n A m e r i c a d e N o r d se p r ă p ă d e a o a l t ă p a s ă r e d e m a r e , a c e a s t a d i n u r m ă z b u r ă t o a r e ş i c ă l ă t o a r e : Raţa de Labrador Camptolaemus labradorius (&m.) , c a r e , d i n g o l f u l S a n L o -r e n z o ş i d e p e c o a s t e l e L a b r a d o r u l u i , r e g i u n i l e s a l e d e c u i b ă -r i r e , e m i g r a , i a r n a , p â n ă p e c o a s t e l e S c o ţ i e i N o i , a l e N o u l u i B r u n s c v r i c k ş i a l e N o u e i E n g l i t e r e . A t â t d e n u m e r o a s ă î n c â t , p â n ă p e la\ 1850, se prăsea lîn c a n t i t a t e m a r e p e p i e ţ i l e a m e r i c a n e d e E s t , d i s p ă r u a p r o a p e s u b i t , f ă r ă v r e - o c a u z ă e v i d e n t ă . O b i c e i u r i l e m a r i n e , î n t r e b u i n ţ a r e a l i m i t a t ă a c ă r n u r i l o r s a l e , c a r e f ă c e a s ă n u fie c ă u t a t ă î n c h i p d e o s e b i t , a p ă r a u s p e c i a m a i m u l t d e c â t p e a l t e l e , m a i p r e ţ u i t e p e n t r u a l i m e n t a ţ i e . U l t i m i i i n d i v i z i î n s t a r e d e l i b e r t a t e d i s p ă r u r ă î n d a t ă dTipă 1870.
U n a l t f r u m o s p a l m i p e d a m e r i c a n , a c ă r u i s t i n g e r e p a r e f o a r t e a p r o p i a t ă , c a r e î n s ă m a i e x i s t a î n c ă p e u r m a p r o t e c ţ i u n i i d e c a r e s e b u c u r ă , e s t e L e b e d a b u e i n ă t o a r e ( t r o m -b e t t i e r e ) — Cignus biKcinator Richards, — ce l m a i m a r e d i n t r e c e i d e a c e s t n e a m , c a r e c u i b ă r e a , î n s e c o l u l t r e c u t , d i n A l a s k a , p â n ă s p r e m a r g i n i l e r ă s ă r i t e n e al© G o l f u l u i H u d s o n ş i d i n O c e a n u l A r c t i c , p â n ă l a l a t i t u d i n e a d e 60°, p e n t r u a m e r g e s ă i e r n e z e d i n C h e s a p e a k e B a y î n I n d i a d e m i a z ă z i ş i d i n C o l u m b i a B r i t a n i c ă î n s u d u l C a l i f o r n i e i . A s t ă z i a d e v e n i t f o a r t e r a r ă ş i s p o r a d i c ă p e v e c h e a s a s u p r a f a ţ ă d e r ă s p â n d i r e ; m a i e x i s t ă d i n s p e c i e v r e - o 500 e x e m p l a r e a f l ă t o a r e î n C o l u m b i a B r i t a n i c ă ş i c â t e v a p e r e e h i — î n n u m ă r d e ş a s e î n 1935 — î n Y e l l o w s t o n e P a r k . B d e n o t a t , c ă p e l â n g ă l e b e d a b u e i n ă t o a r e , r u d a s a a p r o p i a t ă d e d i m e n s i u n i m a i m i c i , L e b e d a f l u e r ă t o a r e — Cygnus columbianus (Ord . ) , c e v a m a i n o r d i c ă , d a r a v â n d a c e l e a ş i d e p r i n d e r i , se g ă s e ş t e a c t u a l m e n t e î n s p o r i r e î n s e m n a t ă . S ă f i e o a r e o s p o r i r e , o a r e p r e c e d ă e r i z a l
R a p i d a î m p u ţ i n a r e a L e b e d e i b u e i n ă t o a r e a f o s t p e n e d r e p t a t r i b u i t ă p e r s e c u ţ i u m e i d i n p a r t e a o m u l u i . A c e a s t a n ' a fo s t d e l o c e x c e s i v ă , c e l p u ţ i n î n a n i i r e c e n ţ i , î n t i m p c e s p e c i a s u f e r i m a r i p i e r d e r i d i n p a r t e a d u ş m a n i l o r e i n a t u r a l i . E s t e e v i d e n t , c ă d a c ă s p e c i a n u s ' a r f i g ă s i t î n s t a r e d e d e c a d e n ţ ă , a r f i i e ş i t v i c t o r i o a s ă c a ş i î n t r e c u t .
C u p u ţ i n î n a i n t e d e u n s e c o l C o c o r u l a l b — Megalornis americana t r ă i a î n n u m ă r f o a r t e m a r e d i n M a c k e n s i e ş i d i n Go l fu l d e H n d s o n p â n ă î n N e b r a s k a ş i J o w a p e - o î n t i n d e r e d e 1500 k m . l u n g i m e ş i 300 l ă ţ i m e , c ă l ă t o r i n d t o a m n a , î n s t o l u r i f o a r t e m a r i , o a r e z b u r a u m a i a l e s p e s t e M i s s i s s i p i ş i c o a s t e l e A t l a n t i c u l u i , p â n ă î n F l o r i d a , T e x a s ş i M e x i c u l C e n t r a l . I n p u ţ i n i a n i d i s p ă r u , a p r o a p e c u t o t u l ; a z i u n f o a r t e r e d u s n u m ă r d e i n d i v i z i s e m a i g ă s e ş t e î n S a s k a t c h e w a n - * U d e N o r d ş i i e r n e a z ă d i n L u i s i a n a , p â n ă î n M e x i c u l d e N o r d . C o c o r u l a l b a f o s t f o a r t e p e r s e c u t a t .
I n a c e l e a ş i r e g i u n i l o c u i t e d e a c e s t c o c o r ş i , m a i p r e c i s , î n a ş a n u m i t e l e „ B a r r o w g r o u n d s " a l e M a s k e n s i e - e i S e p t e n t r i o n a l e ş i , î n g e n e r e , î n r e g i u n i l e b o r e a l e a l e A m e r i c e i , f o a r t e a b u n d e n t e r a , p â n ă a c u m u n v e a c , C u l i c u l h o r e a i — Numenius borealis ( L a t h . ) , c a r e , c ă l ă t o r i n d d e a l u n g u l c e l o r t r e i A m e r i c i , î n t r e P a c i f i c ş i A t l a n t i c , s e d u c e a s ă i e r n e z e p â n ă î n A r g e n t i n a ş i P a t a g o n i a . E x t i n d e r e a s a a t i n g e a , s p r e A p u s , i n s u l e l e P r i b y i o v ş i G a l a p a g o s , s p r e R ă s ă r i t G r o e n l a n d a , i n s u l e l e B e r m u d e ş i F a l k l a n d . A u d u b o n l e c o m p a r a n u m ă r u l n e s f â r ş i t , î n 1833, c u a l P o r u m b u l u i c ă l ă t o r , i a r P a e k a r d , î n 1860, î n s e m n a u n c â r d l u n g d e u n k m . ş i t o t a t â t d e l a t . O b s e r v a ţ i u n e a l u i A u d u b o n e v r e d n i c ă d e r e ţ i n u t , p e n t r u c ă d o v e d e ş t e c ă c e l e d o u ă s p e c i i , f o a r t e a b u n d e n t e , s e a f l a u , p e t i m p u l s ă u , î n p e r i o a d a d e î n m u l ţ i r e m a x i m ă , c ă r e i a î i u r m ă s t i n g e r e a c e a m a i r a p i d ă .
N u e p r e a î n d e p ă r t a t t i m p u l , î n c a r e p e s c a r i i d i n L a b r a d o r ş i d i n T e r r a n o v a f ă c e a u b o g a t e p r o v i z i i p e n t r u i a r n ă , î n b u t o a i e , d i n p r e a o b i ş n u i t u l C h i u r l o , c a r e e r a f o a r t > p r e ţ u i t d i n e a n z a c ă r n u r i l o r s a l e e x c e l e n t e ş i d i n c a u z a c a l i t ă ţ i l o r s a l e d e s â l b ă t ă c i u n e b u n ă p e n t r u p r a c t i c a r e a s p o r t u l u i . I n t r e 1852 ş i 1880, i l C h i u r l o e s q u i m e s e , s e i v i d e ş a p t e s a u o p t o r i î u A n g l i a . N u m ă r u l i n d i v i z i l o r se î m p u ţ i n a r a p i d , î n a ş a m ă s u r ă , î n c â t d e v e n i o p a s ă r e r a r ă ş i d i s p ă r u c u t o t u l î n a c e ş t i a n i d i n u r m ă . I n A r g e n t i n a u n C h i u r l o
e s q u i m e s e fu u c i s p e n t r u u l t i m a d a t ă i n 1925, d a r la H a s -t i n g s . î n N e b r a s k a , a m a i fos t v ă z u t î n c ă u n u l . in 1932.
M u l t e spec i i do g a l l i n a c e e d i n A m e r i c a d e N o r d s u f e -r i r ă , r e c e n t , d e c i m ă r i i m p r e s i o n a n t e , c a r e p r e m e r g - — p o a t e — u n e i s t i n g e r i s a u , cel p u ţ i n , d o v e d e s c o s c ă d e r e a v i t a l i t ă ţ i i s p e c i e i . A s t f e l C u r c a n u l s ă l b a t i c — Meleagris gallopavo L . — c a r e , c u s u b s p e c i i l e l u i , s ' a r e s t r â n s l a u n t e r i t o r i u e g a l s a u c h i a r i n f e r i o r u n e i c i n c i m i a s u p r a f e ţ e i s a l e d e r ă s p â n d i r e o r i g i n a r ă ; p r e p e l i ţ a d i n V i r g i n i a , a d i c ă p r e a c u n o s c u t u l . . B o b w b i t " — C o l i n u l virginianu» L.. d i s p ă r u t ă aproape d i n t o a t e r e g i u n i l e p ă r ă s i t e şi d e c u r c a n .
F o r m a s a u s u b s p e c i a r ă s ă r i t e a n ă a lui Tympfuuchus cupida L . — c u n o s c u t ă c u n u m e l e d e „ H e a t h H e n " , c a r e î n t r e c u t l o c u i a r e g i u n i l e s p r e r ă s ă r i t d e m u n ţ i i A l l e g h a n i şi e r a r ă s p â n d i t a , r e c e n t , d i n M â i n e p â n ă în C a r o l i n a d e N o r d , î n c â ţ i v a a n i a d i s p ă r u t c u d e s ă v â r ş i r e . F o a r t e p r e ţ u i t ă p e n t r u c a r n e a e i . f o a r t e n u m e r o a s ă . î n c r e z ă t o a r e ş i , d i n a c e a s t a p r i c i n ă , u ş o r d e p r i n s , a c e a s t ă s p e c i e s u f e r i o p r i g o a n ă c ă r e i a n ' a p u t u t să - i r e z i s t e . D u p ă o d i s t r u g e r e p e s c a r ă î n t i n s ă , s u f e r i t ă î n 1870. p a s ă r e a a m i n t i t ă a fost r e d u s ă l a I n s u l a M a r t l i a ' s Y i n e y a r d ( M a s s a c h u s s e t s ) . u n d e , c u m a r i c h e l t u i e l i , a fost protejată e n e r g i c în n ă d e j d e a , c ă î ş i v a p u t e a r e c â ş t i g a , c u t i m p u l , t e r e n u l p i e r d u t . A u d a t g r e ş î n s ă t o a t e î n c e r c ă r i l e d e a o i n t r o d u c e î n a l t e l o c a l i t ă ţ i , p r e c u m a u d a t g r e ş şi a c e l e a d e a o f a c e s ă s e î n m u l ţ e a s c ă î n c a p t i v i t a t e . N u r e u ş i n i c i î n c e r c a r e a d e a î n l o c u i p e „ H e a t h H e n " . p e v e e h e a - i s u p r a f a ţ ă d e r ă s p â n d i r e , p r i n fo r m a a p u s e a n ă a a c e l e i a ş i s p e c i i — Tympanuchus cupido americanii* ( H e i c h o n b . ) . ş i e a în s c ă d e r e r a p i d ă . î n s ă d e s t u l d e n u m e r o a s ă î n c ă î n a n u m e ţ i n u t u r i . C a m v r e - o 100 d e i n d i v i z i d i n . . H e a t h H e n " se g ă s e a u . în 1908. î n I n s u l a M a r t l i a ' s V i n e y a r d şi d i n a c e ş t i a r e z u l t a r ă , p â n ă în 1916, c i r c a 2000. D a r t o c m a i î n a c e s t a n , î n M a i u . u n i n c e n d i u d i s t r u s e î n c â t e v a o r e î n t r e g t e r i t o r u l d e c u i b ă r i r e , lâ-sând î n v i a ţ ă a b i a 150 d e i n d i v i z i , î n m a j o r i t a t e cocoş i . S e c e r a ţ i , s u c c e s i v , d e Iwl i , m u l ţ i p i e i r ă î n 1920 şi f o a r t e m u l t ' în 1925. R e d u ş i l a n u m ă r u l d e 30 î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1927. d i n c a r e a b i a 2 d e s e x f e m i n i n , n u m a i r ă m â n e a u d e c â t 7 i n d i v i z i î n t o a m n a u r m ă t o a r e . 3 cocoş i î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1928; u n u l s i n g u r , u n i c u l ş i u l t i m u l d i n s p e c i a sa , î n 8 D e c e m v r i e al a c e l u i a ş a n . I n c ă u t a r e a u n e i t o v a r ă ş e , c a r e n u m a i e x i s t a p e p ă m â n t , cocoşu l r e v e n i î n c ă v r e - o c â ţ i v a a n i p e c â m p u r i l e î n d r ă g o s t i r i l o r d e a l t ă d a t ă . F u z ă r i t d i n n o u în A p r i l i e
r
„Heath Hen" (Tympanuchus cupido cip'.do IV I orni.'i sllnsâ tn 1932. Fotografie facutâ In 2 Aprilie 1929, dupa ultimul exemplar aparpnái d acestei tpeţe
ş i M a i u 1929. in O c t o m v r i e a c e l a ş a n , î n M a r t i e 1930 şi, p e n t r u c e a d i n u r m ă o a r ă , î n z i u a d e 11 M a r t i e 1932. D i s p ă r u , d e l a această d a t ă , ş i c u el d i s p ă r u o s u b s p e c i e c a r a c t e r i s t i c ă p r a c t i c d e n e î n l o c u i t . M e r i t ă s ă a m i n t i m , c ă „ H e a t h H e n " - u l e s t e , p â n ă az i , s i n g u r a f o r m ă o r n i t i c ă , c h i a r d a c ă n u e o s p e c i e a d e v ă r a t ă , a l c ă r e i d e c l i n ş i s t i n g e r e a u p u t u t fi u r m ă r i t e şi s t u d i a t e z i l n i c ş i a l c ă r e i u l t i m e x e m p l a r a p u t u t fi f o t o g r a f i a t î n m e d i u l s ă u , î n a i n t e d e s t i n g e r e a d e s ă v â r ş i t a a r a s e i s a l e .
P r e c u m a m a m i n t i t m a i s u s , ş i f o r m e l e apusene a l e s p e c i e i : americanii* H e i c h e n b . , attwateri B e n d i r e . pullidicinc-tus R i d g w a y , î n t r ' u n t i m p f o a r t e b o g a t e î n i n d i v i z i şi p u s t i i t o a r e a l e c â m p u r i l o r şi p o m e t e l o r , f o r m e c a r i t r ă i a u p e c â m p i a d e s c h i s ă d i n S u d u l C a n a d e i ( M a n i t o b a ) p â n ă l a O h i o , D o u i s i a n a , T e x a s ş i C o l o r a d o , c h i a r n e m a i f i i n d î n d r ă z n e ţ e şi s t r i c ă t o a r e , ea ' a l t ă d a t ă , c â n d i n t r a u î n c u r ţ i ş i c o t e ţ e l e d e g a l i ţ e , s a u a d a p t a t l a m e d i u l n o u ş i p a r a s e s p o r i î n m ă s u r ă î n s e m n a t ă a c o l o u n d e s u n t p r o t e j a t e , c a d e p i l d ă f o r m a americanii* d i n N o r t h D a k o t a .
A p r o x i m a t i v d i n a c e l e a ş i r e g i u n i î n c a r i o m u l p r i c i -n u i î n d e p ă r t a r e a s a u d i s t r u g e r e a c u r c a n u l u i s ă l b a t e c , a p r e p e l i ţ e i d i n V i r g i n i a ş i a a l t o r c â t o r v a s p e c i i , d i s p ă r u r ă r e c e n t d o u ă s u b s p e c i i , u n a r ă s ă r i t e a n ă , a l t a a p u s e a n ă , a P a p a g a l u l u i d i n C a r o l i n a Conuropsis carulinensis L „ p a p a g a l g r a ţ i o s , c a r e , î n A m e r i c a , a t i n g e a l a t i t u d i n i m a r i , l u c r u c a r o a r p ă r e a c i u d a t p e n t r u u n p a p a g a l — ş i t r ă i a în a s p r e l e l u n i d e i a r n ă , p r i n t r e z ă p e z i . A c e s t p a p a g a l e r a r ă s p â n d i t , î n f o r m a - i r ă s ă r i t e a n ă — carolinensis L . — d i n F l o r i d a p â n ă î n A l a b a n i a ş i M a r y l a n d , a j u n g â n d p â n ă î n P e n n s i l v a n i a şi New-York; în f o r m a - i apuseană — ludoricianus O m . — d i n L u i s i a n i a p â n ă î n M i s s i s i p i , O h i o , V i s c o n s i n şi N e b r a s k a , c u l i m i t a S e p t e n t r i o n a l ă p â n ă l a c i r c a 42° N o r d . î n c ă î n 1832 A u d u b o n î n s e m n ă c ă a c e s t p a p a g a l n o r d i c s c ă d e a s u b raj>or-t u l n u m ă r u l u i . I n j u r u l a n u l u i 1900 n u m a i c â ţ i v a i n d i v i z i m a i r ă m â n e a u î n F l o r i d a , u n d e s e g ă s e a , m a i î n a i n t e , d i n a b u n d e n ţ ă . D o c t o r u l F r a n k M. C h a p m a n n , î n t â l n i , în A p r i l i e 1904, u n s to l d e t r e i s p r e z e c e s p r e N o r d d e l a c u l O c k e k o b e e şi a c e a s t a e s t e u l t i m a ş t i r e a u t e n t i c ă d e s p e s p e c i e , d e ş i a l ţ i i a u s p u s , c ă a u v ă z u t c â t e - u n e x e m p l a r r ă z l e ţ . î n F l o r i d a , î n 1920, in m l a ş t i n i l e C a r o l i n e i d e S u d î n 1936. D u p ă d o c t o r u l P a u l B a r t s c h , u l t i m u l v l ă s t a r s u p r a v i e ţ u i t o r , n ă s c u t d i n -t r ' o p e r e c h e p r i n s ă î n F l o r i d a î n 1906 s a u 1907 şi ţ i n u t ă d e 11. R i d g w a y . a r fi m u r i t i n 1914. R ă s p u n d e r e a p e n t r u s t i n g e
r e a a c e s t e i s p e c i i , o m u l n u o p o a t e a v e a d e c â t i n d i
r e c t , p r i n t r a n s f o r m a r e a m e d i u l u i . Oi d e p r i n d e r i l e g r e g a r e ş i l i p s a a b s o l m t ă
d e p r u d e n ţ ă a u c o n d u s , d e s i g u r , p a p a g a l u l a m i n t i t s p r e r u i n a c e a d e p e u r m ă , p a p a g a l o a r e e r a . u n i c u l c e r c e t ă t o r a l z ă p e z i l o r , d e s t i n a t d e N a t u r ă să d i s p a r ă . U n a l t p a p a g a l . — llhynchopsiltacus pacliyr-
hynchus ( S w a i n s ) , c a r e c e r c e t e a z ă , î n m o d n o r m a l , r e g i u n i l e d e M i a z ă z i a l e S t a t e l o r U n i t e şi s ă v â r ş e ş t e a-d o v ă r a t e i n v a z i u n i p e r i o d i c e , n u p a r e a d a s e m n e
d e d e c ă d e r e . U n a l t e x e m p l u d e
d n p o p u l a r e f a u n i s t i c ă a p ă r ţ i i c e u t r a l - o r i e n t a l e a S t a t e l o r U n i t e n e e s t e d a t d e r a p i d a d e s c r e ş t e r e în n u m ă r a ce le i m a i m a r i d i n t r e c i o c ă n i t o a r e , Campophi-Ins principali* TJ . . c a r e t r ă i a , î n t r ' u n t i m p . d i n p ă r ţ i l e d e m i a z ă z i a l e s t a t u l u i I l l i n o i s p â n ă în C a r o l i n a d o N o r d , î n T e x a s - u l d e r ă s ă r i t , î n F l o r i d a . R e d u s ă l a f o a r t e p u ţ i n i i n d i v i z i , a-e c a s t ă c i o c ă n i t o a r e s e m ă r g i n e ş t e a z i l a p u ţ i n e ţ i n u t u r i m l ă ş t i n o a s e ş i î m p ă d u r i t e a l e L u i s i a n i e i şi F lo -
I
r i d e i ş i , p o a t e , l a a l t e c â t e v a p u n c t e a l e s u p r a f e ţ e i s a l e d e r ă s p â n d i r e m a i v e c h e . D o c t o r u l T . G. P e a r s o n v ă z u ş a s e i n d i v i z i î n M a i u 1932, l a M a d i s o n P a r i s h , î n L u i s i a n i a , i a r a l t e p e r s o a n e îi v ă z u r ă m a i n o u , î n a n i i 1933, 1934, 1935, a n î n c a r e c â ţ i v a i n d i v i z i a u fos t s e m n a l a ţ i i n t r ' o m l a ş t i n ă p ă -d u r o a s ă î n S a n t e e R i v e r , O a r o l i n a d e S u d , d e u n d e e r a d i s p ă r u t ă a c e a s t ă p a s ă r e d e m a i b i n e d e u n v e a c
N u p o t s ă t r e c s u b t ă c e r e , î n n e c r o l o g i a s p e c i i l o r , s t i n g e r e a u n e i m i c i p e r l e a l u m i i o r n i t i c e , a d i c ă a s u b s p e c i e i ornată G o u l d , a p a s ă r e i C o l i b r i — Bellona cristata L. , c a r e e r a c u p r i n s ă î n i n s u l a S a n V i n c e n z o , pe c â n d f o r m a t i p i c ă cristata t r ă i e ş t e î n i n s u l e l e B u r b a d o s , G r e n a d a ş i G r e n a d i n e s , i a r s u b s p e c i a exilis G m . î n A n t i l e l e M i c i d e l a S. L u c i a ş i M a r t i n i q u e p â n ă î n V i r g i n i a . U n u r a g a n g r o a z n i c , c a r e d e v a s t a I n d i i l e O c c i d e n t a l e î n 1898, d i s t r u s e p â n ă l a u l t i m u l i n d i v i d a-c e a s t ă p ă s ă r i c ă f r a g i l ă , c a r e s e i z o l a s e , d e ce l e l a l t e f o r m e a l e a c e l e a ş i s p e c i i , în i n s u l a S . V i n c e n z o .
D a r d r a m a b i o l o g i c ă c e a m a i g r a n d i o a s ă , l a c a r o a a s i s t a t v r e - o d a t ă o m u l m o d e r n , e s t e , c u
c e r t i t u d i n e , a c e e a a P o r u m b e l u l u i C ă l ă t o r — Ectopistes migratorius L . D e s p r e a c e s t a , c a r e , a b i a c u d o u ă v e a c u r i î n u r m ă , e r a p a s ă r e a c e a m a i a b u n d e n t ă î n l u m e a î n t r e a g ă , n u m a i r ă m â n e a z i d e c â t a m i n t i r e a ş i
c â t e - o r ă m ă ş i ţ ă p r i n murise, î ş i c l ă d e a c u i b u r i l e s p r e R ă s ă r i t d e M u n ţ i i S t â n c o ş i , d e l a p ă d u r i l e s e c u l a r e d i n C a n a d a p â n ă în S c o ţ i a N o u ă , K a n -e a s , M i s s i s s i p i , P e n n s y l -v a n i a ş i N e w - Y o r k , i e r n â n d c ă t r e M i a z ă z i , m a i a l e s d i n A r k a n s a s , p â n ă î n C a r o l i n a d e N o r d . T e x a s , L u i s i a n i a ş i F l o r i d a . I n t i m p u l m i g r a ţ i u -n i l o r , m i l i o a n e ş i m i l i o a n e d e i n d i v i z i d i n a c e a s t ă s p e c i e , c u z b o r u l e x t r e m d e r a p i d ş i z g o m o tos , t r e c e a u , î n t u n e c â n d s o a r e l e , î n c â r d u r i d e s e ş i i n t e r m i n a b i l e , c e a s u r i Î n t r e g i p â n ă c â n d , s o s i ţ i t n r e g i u n i l e d e p o p a s se l ă s a u , c u z g o m o t a s u r z i t o r , î n m a s s ă , a s u p r a p ă d u r i i .
S u b p o v a r a g r o z a v ă a u n e i m u l ţ i m i n e ş t i u t o a r e ş i n e t e m â t o a r e d e p r i m e j d i i , c r e n g i l e a r b o r i l o r se r u p e a u ş i t â r a u î n p r ă p ă d p e l o c u i t o r i i c u p e n e . D u p ă p l e c a r e a p o r u m b i l o r c ă l ă t o r i , p ă d u r i l e c a r e - i a d ă p o s t i s e r ă în t i m p u l p o p a s u l u i , p ă r e a u p u s t i i t e d e u r a g a n . I n l o c u r i l e d e r e p a u s n o c t u r n , c e r c e t a t e d e c ă t r e A u d u b o n in K e n t u c k y , p o r u m b e i i c ă l ă t o r i a c o p e r e a u u n s p a ţ i u l u n g d e c i r c a 65 k m . »i l a t d e 5. P o r u m b e i i c ă l ă t o r i , d a t ă f i i n d î n g r ă m ă d i r e a l o r e x t r a o r d i n a r ă ş i u ş u r i n ţ a m a r e c u c a r e s e p u t e a u o m o r î , a t â t î n l o c u r i l e d e p o p a s , c â t ş i î n ce l e d e c u i b ă r i r e , c ă z u r ă p r a d ă u n e i p r i g o a n e n e b u n e . U n d e m ă c e l ă r i r e a p o r u m b e i l o r e r a m a i n e î n d u r a t ă , e r a u c o n d u s e t u r m e d e p o r c i , c a r e s e h r ă n e a u c u c a r n e a l o r , n e î n t r e b u i n ţ a t ă c a a l i m e n t a ţ i e p e n t r u o a m e n i , i a r p i e ţ e l e a m e r i c a n e e r a u p l i n e p â n ă l a r e f u z do I>orumbei c ă l ă t o r i , a d u ş i d i n c e n t r e l e d e e x t e r m i n a r e . A b u n d e n ţ a a c e s t o r p o r u m b e i e r a î n s ă a t â t d e m a r e , î n c â t n i m e n e a , n i c i c h i a r A u d u b o n , n u l e p r e v e d e a s f â r ş i t u l . D i s p a r i ţ i a , a-p r o a p e n e p r e v ă z u t ă , l e - a fos t , a ş a d a r , n e a ş t e p t a t ă . E o a m i n t i r e d e a m e a , d i n c o p i l ă r i e , p o v e s t i r e a p e c a r e o a s c u l t a m c u u i m i r e ş i a d m i r a ţ i u n e , d e s p r e t r e c e r e a p o r u m b e i l o r c ă l ă -
P o r u m b c l u l m i g r a t o r — (Ectopistes migratorius L.). Specie s t inş i In primii ani al secolului XX. Exemplar adult: unicul exemplar lotograllat, trăind ta an avlarlu part i
cular In Woods Hole (Massachusseta)
t o r i a m e r i c a n i , î n t u n e c â n d s o a r e l e cu s t o l u r i l e l o r n e s f â r ş i t e : e r a î n c ă . p e a c e a v r e m e , u n f a p t d e a c t u a l i t a t e . D a r î n M i c h i g a n , î n c ă d e p r i n 1878, p o r u m b e l u l c ă l ă t o r e r a r e d u s l a c â t e v a l o c u r i . P r i g o a n a î m p o t r i v a lu i c o n t i n u ă , c u t o a t o a s t e a , a s t f e l c ă î n 1898 n u m a i c â ţ i v a i n d i v i z i m a i r ă m ă s e s e r ă î n s t a r e s ă l b a t i c ă . U l t i m e l e 12 d u z i n i d e ]K>rumbei c ă l ă t o r i po p i a ţ a d i n S t . L o u i s , î n A r k a n s a s , a j u n s e r ă î n 1902. d a r c â t c - u n e x e m p l a r i z o l a t m a i fu p r i n s ş i d e a t u n c i î n c o a c e , p o ici p e co l ea . U l t i m a r ă p u n e r e d e p o r u m b e l c ă l ă t o r a v u loc l a B a r H a r b o r , >Maine, î n 1904. i a r u l t i m u l i n d i v i d î n s t a r e d e l i b e r t a t e fu v ă z u t l a S t . V i n c e n t , Q u e b e c , î n 1907. N i c i - u n a d i n t r e ş t i r i l e p o s t e r i o a r e d e s p r e e x e m p l a r e l e v ă z u t e in l i b e r t a t e , n u m a i p o a t e fi p r i v i t ă ca v r e d n i c ă d e c r e z a r e .
D i n t r ' o p e r e c h e d e p o r u m b e i c ă l ă t o r i , p r i n s ă î n 1888 în W i s c o n s i n , s ' a u o b ţ i -
a n a B S B H B n B B a i n u t u r m a ş i p â n ă in 1904 s a u p u ţ i n d u p ă a c e s t a n . D i n t r e d e s c e n d e n ţ i i a l o r 10 p e r e e h i , p r i n s e î n 1878, o p e r e c h e s u p r a v i e ţ u i , î n G r ă d i n a Z o o l o g i c ă d i n C i n c i u n a t i , p â n ă i n 1911, a n î n c a r e s e p r ă p ă d i p o r u m b e l u l . P o r u m b i ţ a , n ă s c u t ă î n 1885, c e a d i n u r m ă d i n s p e c i a sa , m u r i , î n g r ă d i n a z o o l o g i c ă a m i n t i t ă , l a 1 S e p t . 1914.
D u p ă c â t s e ş t i e , s i n g u r e l e f o t o g r a f i i e x i s t e n te d e s p r e p o r u m b e l u l c ă l ă t o r i n v i a ţ ă , s u n t c e l e e x e c u t a t e , c u n i u i u a m î n u r m ă , d e u n a m a t o r , c a r o a v e a c â t e v a s u b i -e c t o i n c o l e c ţ i a s a p a r t i c u l a r ă d e p ă s ă r i , in W o o d s H o l e , M a s s a c h u s -s e t s .
N i c i - o p r i g o a n ă , o r i c â t d e î n v e r ş u n a t ă , n ' a r fi p u t u t d e t e r m i n a e x -t i n c ţ i u n e a p o r u m b e l u l u i
c ă l ă t o r , d a c ă s p e c i a n ' a r fi a v u t m a i i n a i n t e , i n sine insusi, c a u z a p r o p r i e i d e c ă d e r i . L i p s i , l a u n m o m e n t d a t , d i n aco l n u m ă r n e s f â r ş i t d e i n d i v i z i , o r i c e r e s u r s ă n a t u r a l ă p e n t r u a p ă r a r e a s p e c i e i ; s e m a n i f e s t ă o î n m u l ţ i r e a t â t d e a n o r m a l ă ş i a t â t d e c o n t r a r ă leg i l o r d e c o n s e r v a r e , î n c â t n e v i n e a c r e d e c ă în -t r ' u n a n u m i t m o m e n t , N a t u r a i n s a ş i a r fi p u s î n m i ş c a r e f o r ţ e l e s a l o d e s t r u c t i v e , p e n t r u a e l i m i n a c â t m a i g r a b n i c c u
p u t i n ţ ă o s p e c i e , c a r e n u m a i t r e b u i a să t r ă i a s c ă î n l u m e . O m u l fu i n s t r u m e n t p o t r i v i t p e n t r u a c c e l e r a r e a ş i d e s ă v â r ş i r e a a c e s t e i d i s t r u g e r i .
Ş i P o r u m b e l u l g u l e r a t a l n o s t r u — Columba putiiw bus L . —. e p e r s e c u t a t d e s e c o l e ş i î n m u l t e ţ ă r i , u n d e e s t e m ă c e l ă r i t î n m a r o m ă s u r ă , î n f i e c a r e a n . A r e o s u p r a f a ţ ă do r ă s p â n d i r e i n c o m p a r a b i l m a i m i c ă d e c â t a c e e a a p o r u m b e l u l u i c ă l ă t o r , p e n t r u r e p r o d u c ţ i e d i s p u n e d e p ă d u r i m u l t m a i p u ţ i n v a s t e d e c â t c e l e d e o d i n i o a r ă a l e P o r u m b e l u l u i c ă l ă t o r ; d e a l u n g u l c ă i l o r d e m i g r a ţ i u n e , p o r u m b e l u l n o s t r u g ă s e ş t o a s t ă z i u n f o a r t e m a r e n u m ă r d e t e r i t o r i i c e n u s e m a i p o t l ocu i , p e n t r u c ă s u n t c u l t i v a t e , ş i t o t u ş i el e x i s t ă î n c ă , e s to f o a r t e n u m e r o s ş i n i c i n u ş i - a p i e r d u t i n s t i n c t u l d o c o n s e r v a r e a s p e c i e i , î n t r u c â t , în t i m p ce a c o l o u n d e - i p r o t e j a t , e s t e î n c r e z ă t o r p â n ă l a e x c e s , e d e - o e x t r e m ă p r u d e n ţ ă a c o l o u n d e e s to p r i g o n i t . A c e a s t a n u s ' a î n t â m p l a t î n c a z u l P o r u m b e l u l u i c ă l ă t o r . A c e s t a , s ă n e î n s e m n ă m b i n e , t r ă i a î n t r ' o r e g i u n e , c a r e e s t e d e s t u l d e b i n e d e l i m i t a t ă , î n R ă s ă r i t u l şi î n c e n t r u l A m e r i c e i d e N o r d , d i n c a r e v i a ţ a a n i m a l ă
p a r o a s e r e t r a g e r a p i d şi i n e x o r a b i l şi c a r e a fost d e f i n i t a , d e c ă t r e z o o l o g u l W i l l i u i n T . H o r n a d a y , c a u n „ t e r e n s t e r i l d i n p u n c t d e v e d e r e b i o l o g i c , a v â n d c â t e v a o a z e . "
* * * L a s p e c i i l e p e c a l e d e a s e s t i n g e s e p o t a d ă u g a , d u p ă
p ă r e r e a m e a , s p e c i i l e a n i m a l e d o m e s t i c e , c a r e , c u t o a t e l e s u n t i n c a p a b i l e d e a t r ă i a s t ă z i î n s t a r e c u d e s ă v â r ş i r e lil>erâ ş i p r i n a trăi c a s p e c i e e u î n ţ e l e g c ă s e r e p r o d u c ş i se p e r -p e t u i a z ă . S p e c i i l e d o m e s t i c e s ' a r s t i n g e î n s c u r t t i m p , d a c ă a r fi l ă s a t e î n v o i a l o r , î n a f a r ă d e o r i c e î n g r i j i r e d i n p a r t e a o m u l u i . C a r e p o a t e fi o r i g i n e a a c e s t e i a b s o l u t e d e p e n d e n ţ e b i o l o g i c e d e o m , n u ş t i m î n c ă ; p o a t e o a s t f e l d e d e p e d e n ţ a d e r i v ă d i n s c l a v i a î n d e l u n g a t ă , p o a t e s c l a v i a î n s ă ş i d e r i v ă d i n n e p u t i n ţ a s p w i e i d e a t r ă i p e p r o p r i a - i s o c o t e a l a . F a p t u l e x i s t ă î n s ă , o r i c a r e a r fi a d e v ă r u l . A v e m e x e m p l e d e spec i i s ă l b a t i c e , c a r i , i n d e c a d e n ţ a l o r b i o l o g i c ă , d e v i n d e p e n d e n t e d e o m , c a B e n u l , B o u l , E l e f a n t u l i n d i a n . L a u r a , C u r c a n u l , d a r e x e m p l e d e s p e c i i d o m e s t i c e , c a r e s ă d e a n a ş t e r e , l a s p e c i i s ă l b a t i c e c u t o a t e c a r a c t e r e l e a c e s t o r a ş i î n d e o s e b i c u a c e l a a l s t a b i l i t ă ţ i i î n c a r a c t e r e l e e x t r e m e ( d i m e n s i u n i , c u l o r i , e t c ) , n u se c u n o s c , c u e x c e p ţ i u n e a c a l u l u i ş i a c ă m i le i , d a r a i c i t r e b u i e s c f ă c u t e m u l t e r e z e r v e .
A n i m a l e l e d o m e s t i c e t r â e s c , d e f a p t , i n „ i n s u l e b i o l o g i c e " , s u b s t ă p â n i r e a o m u l u i ; n u m a i î n a c e s t e a e l e ş t i u ş i p o t sâ - ş i d e s v o l t e v i a ţ a .
* * * S i n g u r a t i c e l e c a z u r i d e m o a r t e s a u d e a g o n i e a s p e c i i
l o r z o o l o g i c e t r e c u t e î n r e v i s t ă , deş i n u f o r m e a z ă u n m ă -n u n e b i u c o m p l e t , a r a t ă c â t d e v a r i a t e s u n t c o n d i ţ i u n i l e ex t e r i o a r e , d e m e d i u ş i c i r c u m s t a n ţ e , î n c a r e s e g ă s e a u s p e c i i l e î n a i n t e d e , s a u î n m o m e n t u l e x t i n c ţ i u n i i . C h i a r ş i î n l u p t a d i r e c t ă s a u i n d i r e c t ă , c o n ş t i e n t ă s a u i n c o n ş t i e n t ă , d u s ă d o o m î m p o t r i v a a c e s t o r s p e c i i , v a r i e t a t e a d e m i j l o a c e şi d e i n t e n s i t a t e e f o a r t e m a r e , p r e c u m f o a r t e m a r e e d i f e r e n ţ a , î n t r e o s p e c i e şi a l t a , î n c e p r i v e ş t e n u m ă r u l c o m p o n e n ţ i l o r e i , î n m o m e n t u l s t i n g e r i i .
S p e c i i m ă r g i n i t e î n s p a ţ i u r e s t r â n s ş i s e d e n t a r e , spec i i r ă s p â n d i t e ş i c ă l ă t o a r e , s p e c i i m a r i n e şi spec i i t e r e s t r e , spec i i i n a p t e p e n t r u z b o r ş i s p e c i i z b u r ă t o a r e m a e s t r e , spec i i a t r a s e î n c u r s ă d e c ă t r e o m ş i s p e c i i p e c a r i o m u l n i c i u u l e -a c u n o s c u t m ă c a r , t o a t e a u t r e b u i t s ă se s u p u n ă p o r u n c i l o r m o r ţ i i . A m v ă z u t c ă f o a r t e m u l t e s p e c i i , î n a i n t e d e a p i e r i ş i p a r ' c ă p e n t r u a a c c e l e r a o p e r a d e d i s t r u g e r e , s p r e a a j u n g e l a o f o r ţ ă n u m e r i c ă e x t r a o r d i n a r ă , n e
p r i c i n u i t ă d e v r e - o n e c e s i t a t e a p a r e n t ă , s ' a u î n g r ă m ă d i t î n s p a ţ i u î n g u s t , u n d e a c ţ i u n e a d u ş m a n i l o r fu m a i u ş o a r ă ş i m a i p u s t i i t o a r e , a ş t e p t â n d q u a s i , i n e r t e , c a f a c t o r i i a d v e r ş i s ă l e p r ă p ă d e a s c ă , d i n c u p r i n s u l l u m i i , r e s t u r i l e i n u t i l e . S l a r e p e t a t / , p e n t r u t i n f o a r t e m a r e n u m ă r d e s p e c i i ş i s u b o c h i i o m u l u i , c e e a c e se î n t â m p l a s e î n t r e c u t c u a l t e s u t e şi s u t e d e s p e c i i , c u m u l t î n a i n t e d e a -ş i fi s t a b i l i t o m u l s t ă p â n i r e a .
N u se p o a t e s p u n e , c ă î n t i m p u r i r e l a t i v r e c e n t e s ' a r fi s t i n s spec i i a p a r ţ i n ă t o a r e m a i d e g r a b ă u n u i a s a u a l t u i a d i n t r e n e a m u r i , i n a f a r â l e B a l l i d a e , c a r i a u
p i e r d u t m u l t e s p e c i i ş i î n a f a r ă d e p ă s ă r i l e d e d i m e n s i u n i m a r i .
V a r i a ţ i u n i l e c l i m a t i c e d e a l u n g u l v e a c u r i -
M a s t o d o n A m e r l c a n u s C u v . Reconstituire Ideală. O specie pe care omul nu a mal Întâlnit-o In viaţă
a u a v u t , f ă r ă î n d o i a l ă , î n s e m n ă t a t e c o n s i d e r a b i l ă î n d i s t r u g e r e a s p e c i i l o r , d a r î n f o a r t e p u ţ i n e c a z u r i , v e r i f i c a t e î n a i n t e d e i v i r e a o m u l u i , s a u c o n t e m p o r a n cu a c e a s t a , ş i î n n i c i - u n c a z d i n t i m p u r i l e i s t o r i c e , n u s e p o t i n v o c a a c e s t e v a r i a -ţ i u n i c a p r i c i n ă u n i c ă şi n i c i m ă c a r p r i n c i p a l ă a d i s t r u g e r i i s |>ecii lor , f ie a s t f e l c o n f o r m a t e î n c â t s ă r e z i s t e l a v a r i a ţ i u n i î n s e m n a t e , f ie r ă s p â n d i t e p e - o a s t f e l d e s u p r a f a ţ ă î n c â t s ă a i b ă , î n p a r t e m ă c a r , c o n d i ţ i u n i c l i m a t e r i c e p r i e l n i c e v i e ţ i i l o r .
P r i n t r e c a z u r i l e d e s t i n g e r e î n t i m p u r i i s t o r i c e a fos t c o n s i d e r a t ă a d e s e a , c a imiMirtantă. d a c ă n u c h i a r c a o c a u z ă d i r e c t ă , l i p s a f a c u l t ă ţ i i d e a s b n r a l a m u l t e spec i i d e p ă s ă r i , d e v e n i t e a s t f e l p r a d ă u ş o a r ă p e n t r u d u ş m a n i şi în s p e c i a i p e n t r u o m , d u ş m a n s o s i t m a i t â r z i u ş i n e p r e v ă z u t d e N a t u r ă . D a r p i e r d e r e a f a c u l t ă ţ i i d e a s b u r a ( d a c ă p e s t e t o t a c e s t e s p e c i i o p o s e d a s e r ă l a î n c e p u t ! ) , d e n o t ă d e j a u n p r o c e s d e g e n e r a t i v a l s p e c i e i . S b o r u l î n u n e l e c a z u r i a p u t u t s ă n u m a i f ie n e c e s a r p e n t r u a n u m e s p e c i i , d a r n ' a p u t u t n i c i c â n d s ă d e v i n ă a b s o l u t i n u t i l , s a u p ă g u b i t o r p e n t r u v i a ţ a l o r ; p i e r d e r e a , a ş a d a r , a r f i , d u p ă t e o r i a l u i L a m a r k , î n loc d e o a d a p t a r e l a c o n d i ţ i u n i o p t i m e d e v i a ţ ă , m a i d e g r a b ă o c o n s e c i n ţ ă a s l ă b i r i i b i o l o g i c e a s p e c i e i . D e c i n u u n f a p t o r t o g e n e t i c , c i u n u l d e g e n e r a t i v . L a m u l t e spec i i d e p ă s ă r i t e r e s t r e a r i p a a p u t u t s ă s u f e r e o s i m p l ă r e d u c ţ i u n e d e d e s v o l t a r e . c a d o p i l d ă l a A l e a m a r e , d a r la m u l t e a l t e l e , d u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e , e a n ' a a v u t n i c i o d a t ă v r e - o f u n c ţ i u n e , c a d e e x e m p l u la I t a t i t e , l a D i d i d e şi la P i n g u i n i i i n v i a ţ ă .
N i c i u n a d i n t r e s p e c i i l e s t i n s e n u a d a t s e m n e d e a d a p t a r e a ei s a u a p r o p r i i l o r f a c u l t ă ţ i , l a m e d i u l s c h i m b ă t o r ; l i p s a a c e s t e i a d a p t ă r i l e -a f ă c u t s ă p i a r ă . D a c ă a d a p t a r e a l a m e d i u a a v u t loc n u m a i p r i n a t r o f i e r e ş i n i c i o d a t ă c u d e s v o l t a r e a o r g a n u l u i d e v e n i t n e c e s a r , şi d a c ă a t r o f i e r e a a c o n t i n u a t c h i a r ş i aco lo , u n d e , d i m p o t r i v ă , e a a r fi t r e b u i t s ă se o p r e a s c ă , a c e a s t a d o v e d e ş t e , c ă s p e c i i l e d e g e n e r e a z ă , d a r n u se r e g e n e r e a z ă , se s t i n g , d a r n u s e c r e i a z ă .
D a c ă î n s ă u n e l e spec i i t e r e s t r e s ' a u s t i n s , m u l t e n e r ă m â n î n c ă î u v i a ţ ă , f ă r ă a d a s e m n e d e e x t i n c ţ i u n e . D e a l t ă p a r t e , s ' a u s t i n s s p e c i i c u o p t i m e f a c u l t ă ţ i d e s b o r , dec i c a u z a m o r ţ i i s p e c i i l o r t r e b u e ş t e c ă u t a t ă a l t u n d e v a . I n l e g ă t u r ă c u a c e s t f a p t a u fos t e m i s e m u l t e i p o t e z e , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n i n g e n i o a s e ş i , p r i n t r e i p o t e z e , m u l t e c o n f u z i u n i . Nic i -o s p e c i e sănătoasă, d i n t i m p u r i l e i s t o r i c e , n u a p i e r i t n u m a i d i n c a u z a u n o r c a t a c l i s m e (Bellona Ornată e r a d e j a o
f o r m ă s ă r ă c u ţ ă ; c o n s a n g v i n i t a t e a , o t r ă v i c i m n e a a n u m i t o r p l a n t e , p a r a
z i ţ i i , b o l i l e m o l i p s i t o a r e , s c h i m b a r e a , p e c a l e n a t u r a l ă s a u a r t i f i c i a l ă , a c o n d i ţ i n n i l o r 1 ' aun i s t i ce g e n e r a l e d i n t r ' o r e g i u n e , s u n t t o a t e p r i c i n i î n r u d i t e , c a r i p o t s ă g r ă b e a s c ă e x t i n c ţ i u n e a u n e i s p e c i i , d a r c a r e . I n g e n e r a l , l o v e s c n u m a i î n i n d i v i z i , î n t r ' o p a r t e d e t e r m i n a t ă a s u p r a f e ţ e i l o c u i t e , a ş a î n c â t s p e c i a r e o c u p ă î n d a t ă t e r i t o r i i l e l o v i t e .
N n n e r ă m â n e d e c i , c a v r e d n i c ă d e l u a t î n s e a m ă , d e c â t o i p o t e z ă a s u p r a c a u z e i p r i m e , a s t i n g e r i i s p e c i e i : o s l e i r e i n t r i n s e c ă a v i t a l i t ă ţ i i s p e c i f i c e î n m u l ţ i r e a c o v â r ş i t o a r e , i n d e ş i r e a , p i e r d e r e a u n o r a d i n t r e f a c u l t ă ţ i , p r i n t r e c a r e a-c e e a d e a z b u r a l a p ă s ă r i , i z o l a r e a , î n g r ă m ă d i r e a , n ' a r fi a l t c e v a d r e p t a c e e a d e c â t i n d i ci i a l e u n e i c r i z e b i o l o -
g l c e , d e s t i n a t ă a f i r e z o l v i t ă , p r i n m o a r t e a s p e c i e i . C ă e x i s t ă p r i n t r e d i v e r ş i i i n d i v i z i a i u n e i s p e c i i z o o l o g i c e , l e g ă t u r i b i o l o g i c e , - c a r i l e a g ă v i a t a f i e c ă r u i i n d i v i d d e v i a t a t u t u r o r c e l o r l a l ţ i , f ă r ă a a p a r e î n a i n t e a s i m ţ u r i l o r n o a s t r e , c a r e se d o v e d e s c î n s ă . p r i n e f e c t e l e lo r , ( r e p r o d u c e r e a ş i p e r p e t u a r e a s p e c i e i o u c a r a c t e r e e x t e r i o a r e f i x e , c o n c o m i t e n t a l a t o ţ i i n d i v i z i i s p e c i e i a u n o r i n s t i n c t e şi t e n d i n ţ e p a r t i c u l a r e , p r i n t r e c a r i i n s t i n c t u l m i g r a ţ i u n i i , î n d i r e c ţ i u n i , î n t i m p u r i ş i î n m o d u r i d e t e r m i n a t e . . . ) , e u n f a p t c o n c r e t , î n r e g i s t r a t p r i n o b s e r v a ţ i u n e '••directă ş i p r i n e x p e r i e n ţ ă . E s t e d e c i r a ţ i o n a l c o n c e p t u l p e c a r e îl r e s p i n s e D a r w i n , c a a b s u r d , f i i n d c ă e c o n t r a r c u t e o r i i l e s a l e , ş i a n u m e : c ă s p e c i i l e c a a t a r e , d e c i c a e n t i t ă ţ i n a t u r a l e , p e n t r u c a r i i n d i v i z i i s u n t s i m p l e ' e l e m e n t e , a r a v e a o v i a ţ ă d e o d u r a t ă m ă r g i n i t ă , o v i a ţ ă o a r e a v u u n î n c e p u t ş i v a - a v e a u n s f â r ş i t , o v i a ţ ă c a r e , r o s t o g o l i n d u - s e î n d e c l i n , d e t e r m i n ă m a i î n t â i u i n e r ţ i a b i o l o g i c ă a e l e m e n t e l o r ş i - a p o i d i s t r u g e r e a a c e s t o r e l e m e n t e î n s ă ş i .
P o a t e s ă m o a r ă o f o a r t e m a r e p a r t e a i n d i v i z i l o r , f ă r ă s ă m o a r ă s p e c i a , d a r î n c e t a r e a v i t a l i t ă ţ i i s pec i e i , d e t e r m i n ă m o a r t e a t u t u r o r i n d i v i z i l o r .
S p e c i i l e , a ş a d a r , se- c o m p o r t ă c a u n i t ă ţ i b i o l o g i c e d e f i n i t e , î n z e s t r a t e c u o v i t a l i t a t e m ă r g i n i t ă î n t i m p ş i s p a ţ i u , t o c m a i p r e c u m e s t e l i m i t a t ă î n t i m p ş i s p a ţ i u , d e ş i î n m ă s u r ă d e o s e b i t ă , d u r a t a v i e ţ i i s i n g u r a t i c i l o r i n d i v i z i î n c u p r i n s u l s p e c i e i , a s i n g u r a t i c e l o r o r g a n e î n c u p r i n s u l i n d i v i d u l u i , a s i n g u r a t i c e l o r ţ e s u t u r i a l e o r g a n u l u i ş i a s i n g u r a t i c e l o r c e l u l e a l e ţ e s u t u l u i . S i n g u r a d e o s e b i r e e c ă a c e s t e l e g ă t u r i s u n t s p a ţ i a l e ş i e v i d e n t e , p e c â n d c e l e d i n t r e s p e c i i şi i n d i v i z i , s u n t n u m a i v i t a l e ş i i n v i z i b i l e .
I n c o n s e r v a r e a s p e c i i l o r p e c a l e d e a se s t i n g e , o m u l p o a t e i n t e r v e n i î n t o t d e a u n a ş i î n m u l t e c a z u r i e l p o a t e s ă î n t â r z i e d e s n o d ă m â n t u l f a t a l a l c r i z e i , c h i a r f ă r ă a r e d u c e î n s t a r e d e s c l a v i e s p e c i i l e p e c a r e l e i a s u b p r o t e c ţ i a s a . M u l t o r a d i n t r e s p e c i i l e - a r i i f o s t s u f i c i e n t c a o m u l s ă - ş i l i m i t e z e p r o p r i a a c t i v i t a t e d e s t r u c t i v a s p r e a l e c o n s e r v a p e p ă m â n t , o p e r i o a d ă d e t i m p c a r e a r p u t e a f i m ă s u r a t ă p o a t e c u s e c o l e l e ; î n m u l t e a l t e c a z u r i o m u l a r f i p u t u t s ă c o n t r i b u e l a c -on iba te rea c a u z e l o r a m b i e n t a l e c a r i a u f a v o r i z a t d i s t r u g e r e a s p e c i e i .
P r o t e c ţ i u n e a n u p o a t e a j u t a n u m a i s p e c i i l o r s e d e n t a r e . D i m p o t r i v ă , s p e c i i l e c ă l ă t o a r e c h i a r ş i c â n d s e a f l ă î n d e c a d e n ţ ă , p o t fi p r o t e j a t e m u l t m a i e n e r g i c d e c â t c e l e s e d e n t a r e , p e n t r u c ă p u ţ i n e r ă m ă ş i ţ e a l e s p e c i i l o r s e d e n t a r e î n m e d i u l l o r p o t p r o d u c e î n s c u r t t i m p r e p o p u l a r e a m e d i u l u i î n s u ş i , î n t i m p c e s p e c i i l e c ă l ă t o a r e , s u p u s e p r i m e j d i i l o r , î n t o a t e r e g i u n i l e p e c a r i l e l o e u e s e , l e t r a v e r s e a z ă ş i l e c e r c e t e a z ă , p o t f i d i s t r u s e î n s c u r t t i m p , n u m a i s ă g ă s e a s c ă c o n -d i ţ i u n i a d v e r s e î n t r ' u n a s i n g u r ă d i n a c e l e r e g i u n i .
D a r e p i s o a d e l e d r a m e i , p a c a r e a m t r e c u t - o î n r e v i s t ă , î n c e t u l c u î n c e t u l ş i e a r e se r e d u c e , î n s u b s t a n ţ ă , l a î n c e t a r e a t r e p t a t ă a v i e ţ i i p e p ă m â n t , n e î n d e a m n ă s ă p u n e m o a l t ă î n t r e b a r e : c u m ş i c â n d , s u b c a r i i m p u l s u r i a l e N a t u r i i s e d e t e r m i n ă î n c u p r i n s u l s p e c i i l o r , a o e e a c r i z ă c a r e l e d u c e l a m o a r t e i C u m ş i c â n d o s p e c i e e s t e p r i n s ă î n c h i p f a t a l î n c l e ş t e l e p i e i r i i c a r e o v a t â r î s p r e d i s t r u g e r e ?
E s t e u n s u b i e c t , p e c a r e î m i p r o p u n a-1 d e s v o l t a a l t ă d a t ă .
M O D O R A Ş
Iţi mai aduici aminte de acea zicală secuiască pe care o rosteai cu ritmul ei cîntat, pe c înd treceam prin peisagiul Gurghiului?
Era o zicală privitoare la t icăloasa noastră breaslă de vînători îşi pescari . P e c înd mi-o explicai, adăogai şi consideraţii pl ine d e simpatie pentru populaţia aceea veche , care a trăit şi a suferit la fel cu băştinaşii valahi, de ctind a fost adusă în aceste ţinuturi la slujba graniţei, pază împotriva ameninţării tătăreşti.
Priv ind cerul, munţii şi apele, am simţit c ă acea zicală trebuie să sun e bine şi romîneşte şi ne-am amuzat, împreună cu colonelul, ca s ă i descoper im echivalentul.
Vinător, păsărar, pescar, Scotoceşte 'n buzunar. Nu găseşte-un crăitar. Scotoceşte încă-odată, Scoate-o snoavă gogonată!
Ultimele d o u ă versuri, care n u figurează în zicătoarea secuiască, se adăogau ca o necesitate a limbii romîneşti , legată d e psihologia unui popor cu inima mai deschisă. Epigrama originală cuprinde un adevăr; localizarea ei în l imba noastră — două adevăruri. Secuiul z imbeşte cu oarecare tristeţă; romînul adaoge o rază de veselie.
Păsărar se ch iamă secuieşte . .modoraş". Acest „imodoraş" era rimă în acea zicală. Tot acest „modoraş'' Lam găsit ca n u m e de pîrău în munţii Harghitei, când am făcut, cu alt bun prietin, o expediţie la Miercurea Ciucului şi în împrejurimile ei. Deci, suind pe Modoraş la păstrăvi, m u r m u r a m stihurile de mai sus:
Vinător, păsărar, pescar . . .
Am aflat pe Modoraş treizeci-şi-trei de joa-găre ale secuilor. Mecanismul unora din aceste joagăre era reproducerea exactă în l emn a maşinăriilor de fier dela fierăs-traiele moderne. Am admirat răbdarea şi d ibăc ia localnici lor şi a m continuat a urca spre pădurile negre.
Erau locuri frumoase şi tari. Intr'un ponor, a m văzut căprioarele.
Nu sînt numai căprioare în aceşti munţi, ne d ă lămuriri dl. Alexandru V., tovarăşul nostru; se găsesc aici şi cerbi; de-
Pârtntele Isidor, mistreaţa şi oile
de: M1IIAIL SADOVEANU
asemene. i nu lipsesc urşii şi mistreţii. D e (aceste din urmă fiare ştie mai m u l t e decît mine părintele Isidor.
Părintele Isidor era al do i lea tovarăş al nostru localnic. Intr'adevâr, Sfinţia-Sa părea ia şti mai multe, întrucât avea de a face cu mistreţi şi urşi n u numai în sălbătăcia lor, ci şi acasă l a Sfinţia-Sa. Părintele Isidor avea n u m e bun de îmblînzitor de sălbătăciuni.
Chiar în ajun, la prima noastră întâlnire cu părintele Isidor, ne făcusem încredinţare (eu şi prietenul Aurel Comşia) . că faima acestui simpatic cleric
avea b u n temeiu. Când ne-am coborât
d in tren'in gară la Miercurea, n e a întîmpinat un bărbat mărunţel , cu ochi blînzi şi cu surîs amical . Barba blondă, redusă
s imţitor din foarfece, era mai mult a breslei noastre decît a breslei sale. Cînd a m ieşit cu Sfinţia-Sa în dosul gării, am a-vut cea mai plăcută surpriză. Părintele Is idor ne-a prezamtat pe Griţa şi toată tovărăşia.
Griţa era o frumoasă şi b ine crescută f emelă de mistreţ, care, c u m a văzut pe stăpînul ei. a înaintat şi a dat glas.
Pînă atunci stătuse acolo cuminte şi aşteptase. Tovărăşia Griţei era alcătuită din doi dulăi de c e a mai bună rasă ciobănească, şi trei oi , care se lăsau călăuzite de Griţa şi de dulăi.
A m umblat pe stradă vorbind de unele şi d e altele; compania ne urma cuminte . D in c î n d în c înd scroafa de mistreţ v e n e a p înă l a mânia stăpînului său şi grohăia c u delicatelţă. Aşa a m ajuns acasă la părintele- Aco lo mai erau nişte bufniţi bl inde. care zboară prin tîrg şi se întorc înapoi ; nişte cuicoşi care cîntă la comandă şi nişte găini trecute d in starea
de persecuţ ie şi sclavie la o situaţie mai vese lă şi mai nobilă de tovarăşe ale omulu i .
Cînd a fost să plec ă m la munte , dulăii şi mistreaţa au fost cei d in-tâki la poartă, gata să ne întovărăşească în or ice parte a lumii. Păr inte le Isidor le-a explicat, că noi oameni i ne d u c e m în pădure şi sălbătăciunilo trebuie să rămîie în oraş . Scroafa şi dulăi i au înţeles, şi oile, fiind majorate, s'au supus şi ele.
Aceasta Griţa e un animal amabil şi devotai , după cît am aflat noi. In-Musu şl prietenul eâu
Musu si alt prieten
tovărăşeşte pe stăpînul său i n pădure. Cîteodată părintele Isidor o lasă dormind şi se depărtează. Atunci mistreaţa îl caută, harnică şi ageră ca un copoiu, pînă c e 4 găseşte, exprirnind în chipul cel mai evident bucuria revederii. Clericul nostru vînător n u e la pr imul său misitreţ imblînzit ; a mai avut şi alţii. A avut şi lupi domesticiţ i ; pe unii din ei i-a întrebuinţat la vînătoare.
Printre aceste simpatice fiare, care s imţesc prietenia omului ş i răspund cu sent iment şi inteligenţă, părintele a avut, la epoci diferite, şi doi urşi. Unul, crescut de mic, a devenit îndată familiar şi mucalit . Trăia în casă, primea hrana din m î n a stăpinilor ori a bucătăresei, urma pe preot pe d r u m şi în tîrg.
Părinte le Isidor face parte din acei oameni in care sălbătăciunea găseşte, la pr ima vedere , altcevia declt duşmanul vechiu. prigonitorul crincen din veacuri. In ochi , în atitudine, în emanaţia întregei fiinţi bietul animal Iduşmănit cunoaşte pactul de pace şi iubire şi îl acceptă. Astfel de cîtva t imp se reali-
Orl ţa m u l ţ u m e ş t e
zează, în parcurile de protecţie ale animalelor sălbatice, mai cu seamă in America*, această minune nouă. Se vede că răutatea nu. i fundamentală în sălbătă c iune; ea e un rezultat al persecuţiei omului . La iubire, animalul sălbatic răspunde c u încredere. Aşa încît, pe <această cale cotită, a împrietinirii cu ce le mai cr încene fiare, o m u l poate va ajunge să se î m prietinească cu semenul său omul .
Asta a vrut să spuie şi Musu. Musu a fost ursul cel b l înd şi cuminte, d e care
am pomenit mai sus- Aşa d e blînd, înc î t u m b l a singur prin vecinătăţi, şi aşa de cuminte încît , lntr'o zi de sfîntă Duminică , pe c înd părintele Isidor îşi ţ inea predica în a m v o n după l i turghie Musu a intrat în biserică a privit, s'a orientat, şi-a făcut drum printre oameni i destul de înfricoşaţi şi s'a suit şi e l în locul imde se afla domnul şi prietenul său.
Puţină v r e m e după asta, vlădica făcând o blinda şi amicală mustrare părintelui pentru fapta lui Musu, pentru tulburarea şi înfiorarea ce stîrnise în drept-credineioşi şi pentru necuvenita intrare a unui animal într'un loc sacru, tovarăşul nostru vînător părintele a dat următorul răspuns:
— Mă rog, să fiu iertat, prea sfinţite, pentru fapta ursului. După ce l -am scos din sfîntul locaş,
Oritel 11 place să fie alintata
l'am intrebat ce pofteşte şi de ce s'a suit in amvon . Mi-a răspuns, că poftea să ţie o predică. Ce fel de predică? Voia să ţie o predică, să audă numai oamenii, care 'erau atunci de faţă. Oameni buni! — dorea să cu vin teze Musu, — dulci şi frumoase cuvinte spun cărţi le voastre sfinte despre iubire. Zadarnic le spun. căci văd, c ă oameni i se duşmănesc şi noroadele bat războaie. P e c i n d noi s întem, în ograda părintelui Isidor, atîtea vietăţi felurite: urs, lup. vulpe, mistreţ, cîni, oi. găini, vulturi şi bufni ţ i şi văd că putem vieţui în bună învoire, căici Dumnezeu a vrut fă cunoaş tem chemarea bWndeţei. Faceţi şi voi oamenii , c u m facem noi ucenicii părintelui Isidor.
Istoriile acestea erau prea adevărate, ca să tie vesele pînă la sfîrşit. După ce am pescuit o vreme pe Modoraş în sus, am făcut popas la casa paznicului secui îşi a m rugat pe tovarăşul nostru vînător părintele ca să urmeze c u interesantele lui informaţii despre sălbătăciuni.
— Cu răbdare şi iubire se pot face toate, — ne încredinţa Sfinţia-Sc. — A m avut bucuria să izbu tesc a-mi apropia ceea-ce părea pentru totdeauna depărtat de om. Dela paradisul primitiv, zidirile lui Dumnezeu s'au desfăcut răspîndindu-se într'o d isspo-ra a duşmăniei . Nu-i Insă o duşmănie definitivă. Trebuie să ne intoancem la raiul înţelegerii , printr'o
Cea mal nevinovata
Mata sălbateca s'a pocăit
lucrare pe care noi oameni i se cuvine s'o săvîrş im fără violenţă şi fără asuprire. E cu totul altceva de-cît ceea-ce fac îmblînzitorii d in menajerii , care operează c u fierul roşu. furca şi biciul.
Dec i aveam o lupoaică bl inda, care trecea într'o grădină din apropiere şi se juca c u copiii idloctoresei. Ii aştepta să mănînce p înea cu lictar; c u m rămîneau mânjiţi pe obraz, lupoaica îi spăla cu l imba, pînă c e deveneau iar frumoşi. Era pentru doctoreasa noastră un serviciu. Un serviciu pe care domnia-sa l'a apreciat aşa de puţin, încât, drept recunoştinţă, într'o zi a prezintat lupoaicei o îmbucătură dulce, în care era ascuns un hap de stricnina. — Lupii turbă, ca şi cînii , argumenta această femeie de ştiinţă, şi s'ar fi putut lintîmpla c a lupoaica să turbe şi să puie în pr imejdie pe ce le idlouă odrasle ale dumisale .
Musu, cel care se suise în a m v o n să predice , a găsit într'o dimineaţă portiţa deschisă la celalalt vec in ial meu . căpitanul. A intrat, să facă o vizită. A vîrît capul pe uşa unei camere . Cucoana încă nu se sculase şi s'a spăimîntat, d î n d un ţipăt cumplit . Musu s'a retras cu sfială. Insă, pentru îndrăzneala lui, d o m nul căpitan, chemat î n pripă, i-a dat pedeapsa ult imă şi definitivă, doborîndu-1 c'un glonte.
CARPAŢII * 1938. No , 12. 3 6 ?
Sfîrşit asemănător au avut şi altele din fiinţele me le bl înde, oare s'au încrezut în om.
P loua în pădurea de brad şi vremea era destul d e reoe. Aşa c ă nenam urmiat sfatul în odăiţa caldă. După ce s'a întunecat, a venit s'asculte şi paznicul istorisirile noastre. Inţelegându-le în parte, sau înţele-gîmdu-le în felul său, ia crezut că trebuie să contribuie şi el la îmbogăţ irea cunoşt inţelor noastre vînă-toreşti c'o întîmpliare pe care a avut -o şi d însul c'o ursoaică.
Cum el vorbea secuieşte şi eu nu pricep l imba asta, a m început să m ă gîndese la raitele. îndată însă a m fost atent şi m'am întors cătră povestitor. Badea Micloş avea o faţă expresivă p e care citeam cu uşurinţă senzaţii variate. A m văzut, că î-i frică de ceva. A m înţeles, după s e m n e l e mînilor, că ursoaica era mai 'naltă deoit el. D u p ă alte semne, că puii erau încă mici . P u ş c a îi era în spinare; l ocu l era strimt. Deodată ursoaica dă idouă răcnete î n f r i c o ş a t e . . .
î n d e m n a t d e c e l e s p u s e î n a r t i c o l u l a p ă r u t î n n u m ă r u l 11 a l „ C a r p a ţ i l o r " : „ M u g e t u l d e c e r b i 1938", î m i i a u l i b e r t a t e a s ă c o m u n i c ş i e u c e a m e x p e r i a t î n e p o c a b o n e ă l u i t u l u i d i n a n u l a c e s t a .
D u p ă c u m a u d d i n t o a t e p ă r ţ i l e , d u p ă c u m s c r i e ş i î n a m i n t i t u l a r t i c o l , m u g e t u l d i n t o a m n a a c e a s t a a f o s t î n g e n e r a l n e r e g u l a t , i a r r e c o l t a d e t r o f e e s u b t c e l e m a i p e s i m i s t e a ş t e p t ă r i . C a u z a a c e s t u i f e n o m e n e c ă u t a t ă p e r â n d î n t o a t e m o t i v e l e c a r e p o t s ă p r o d u c ă a s e m e n e a m u g e t ş i c o a r n e s l a b e . î n c e p â n d c u i a r n a l u n g ă ş i g r e a , c u m â n c a r e a i n s u f i c i e n t ă , p â n ă l a c o n d i ţ i u n i l e a t m o s f e r i c e d e f a v o r a b i l e ( b a e h i a r ş i l a c e l e s t r a t o s f e r i c e ) , n u a u f o s t u i t a ţ i n i c i l u p i i , c a p r i c i n u i t o r i a i a c e s t o r d e s i l u z i i v â n ă t o r e ş t i .
E u a m v â n a t n e î n t r e r u p t t i m p d e p a t r u s p r e z e c e z i le , t n t e r e n e d e v â n ă t o a r e î n d e p ă r t a t e î n t r e e l e , ş i a n u m e : d i n 25 l a 30 S e p t . î n p i c i o a r e l e d e m u n t e j o a s e , o s t i c e a l e m u n ţ i l o r B a r a o l t u l u i . D u p ă s p u s e l e v â n ă t o r i l o r l o c a l n i c i ş i a l e m u n c i t o r i l o r d e p ă d u r e , c e r b i i a u î n c e p u t s ă m u g e a s c ă î n t r e 15 ş i 20 S e p t . L a 23 S e p t . p e a l o e u r e a m u g e t u l e r a î n p l i n , p e c â n d î n t e r e n e l e d i n v e c i n i c e r b i i a b e a d ă d e a u c â t e - u n g l a s , s a u t ă c e a u Cu t o t u l . P r e t u t i n d e n e a s e p u t e a u v e d e a e e r b i , ş i m u l t e c i u t e . L a 27 S e p t . s ' a p o t o l i t d e o d a t ă m u g e t u l .
D u p ă - o e e u a i c i nu. m i - a m p u t u t a l e g e d i n t r e c e i 8 e e r b i a p r o p i a ţ i n i c i u n u l , c a r e s ă f i e v r e d n i c d e g l o n ţ , a m t r e c u t î n M u n ţ i i C i u c u l u i , î n t r ' u n t e r e n d e p ă r t a t d e p r i m u l î n l i n i e a e r i a n ă l a v r e - o 20 k m . , ş i a c e s t a t e r e n n u p r e a î n a l t . A m v â n a t a i c i d i n 1 l a 4 Oc t . Ş i a i c i , m W a s p u s , c ă a î n c e p u t m u g e t u l p r i n 20 S e p t . I n t e r e n a m g ă s i t c i u r d e m a r i d e v i t e . T o t u ş i , s e a r a , n o a p t e a î n t r e a g ă p â n ă î n ¡sari a u m u g i t c e r b i i . Ş i a i c i a m a p r o p i a t a p r o a p e t o ţ i c e r b i i , ce s e g ă s e a u î n t e r e n . D i n t r e c e i 6 a p r o p i a ţ i , a b e a d o i d a c ă m e r i t a u g l o n ţ , — n u e r a u î n s ă c e r b i t a r i . U n u l , o p r i t c u s c o i c a , m i - s ' a o p r i t . D u r e r e , m ' a m a p r o p i a t p r e a n e r ă b d ă t o r , n u a m b ă g a t d e s e a m ă l a v â n t u l , c a r e î n t o r c e a ş i a s t f e l c e r b u l ş i - a m â n t u i t t r o f e u l a r ă t o s d e 10 s a u 12. C e l a l a l t c e r b b u n e r a m u t , n u s c o t e a g l a s . — M u g e t u l e r a c u t o t u l l â n c e z i t . A p r o p i i n d a c e s t c e r b , a m g r e ş i t — c a î n a i n t e a m e a a t â ţ i a a l ţ i i , c o n f u n d â n d u - 1 c u a l t u l d i n a p r o p i e r e , ş i a s t f e l î n a u n s p r e z e c e a z i d e v â n ă t o a r e , a m d a t p r i m u l g l o n ţ u n u i c e r b s l a b d e 12.
D i n 9—12 Oct . a m v â n a t I n p a n t a n o r d i c ă a M u n ţ i l o r H a r g h i t a , d e o a l t i t u d i n e m i j l o c i e , ş i I n p a r t e m a i m a r e , t e r e n d e p ă r t a t d e ce l d i n t â i l a 45 k m . A i c i m u g e t u l a l d o i l e a
Aşa fel a răcnit acea ursoaică prin glasul lui Micloş, aşa fel şi-a înălţat labele cu ghiarele atîrnînd, aşa fel şi-a ridicat coşu l pieptului spre bagdadie, unde se învăluia l u m i n a lămpii, încâit a m avut u n fior. Feme ia omului , cqpiii au crăpat uşa, s ă vadă şi ei cumplirea şi primejdia din odăiţă.
Astfel am aflat în valea Modoraşului înt împla-rea cu o ursoaică. Părintele Isidor asculta c u o tris-teţă ironică întâmplarea paznicului.
— Micloş s,e jură ,,pe onoarea lui", mi-a comunicat Sfinţia-Sa^ — că a zăcut ,-după aceea" trei săptămîni
Ploiaia suna m o n o t o n pe acoperişul de şindrilă. Badea Micloş închină paharul de v in şi-1 dădu de duşcă.
Totuşi — m ă g îndeam eu cu emoţ iune — n u numai animale le părintelui Isidor se pot înţelege; ci şi oameni i oare vorbesc l imbi deosebite.
E C E R B I de: Dr. ERWM SCHNELL (Titu—Dâmbovita).
e r a î n p l i n c u r s . C e r b i i m u g e a u î n t i n s t o a t ă z i u a . D i n c i n c i c e r b i , c a r e m u g e a u î n c i n c i l o c u r i , n i c i u n u l n u e r a b u n d e î m p u ş c a t , t o ţ i c e r b i t i n e r i , d e v i i t o r . D o a r u n u l , t o t u ş i , p u t e a f i m a i b u n i c e l ( n u l ' a m c o n s t a t a t p r e c i s ) .
I n r e z u m a t p o t s t a b i l i , c ă î n t e r e n e l e j o a s e m u g e t u l p r i n c i p a l a fos t , b u n , d a r a u l i p s i t c e r b i i t a r i c u d e s ă v â r ş i r e . Ş i e u m i - a m p u s î n t r e b a r e a , ce p o a t e s ă f i e c a u z a t M a i a l ee , c ă î n t e r e n u l d i n H a r g h i t a , p e c a r e î l v â n e z d e 16 a n i , e r a u î n a i n t e c e r b i p u ţ i n i , d a r f o a r t e t a r i . A m a j u n s l a u r m ă t o a r e a c o n v i n g e r e : I a r n a g r e a , m â n c a r e p u ţ i n ă , l u p i i , n u m ă r u l m a r e a l f e m e l e l o r , t o a t e a u o i n f l u i n ţ ă r e a a s u p r a e f e c t i v u l u i d e c ă p r i o a r e ş i d e c e r b i . T o t u ş i , m i - s e p a r e , c ă p r c i n a e s t e m a i a l e s î n î m p r e j u r a r e a , c ă d o 21 d e a n i s e î m p u ş c ă n u m a i c e r b i i t a r i , c ă t o c m a i d i s p o z i ţ i i l e m i n i s t e r u l u i î m p i n g s p r e a c e a s t a , ş i m a i m u l t î n c ă m a n i a e m u l ă r i i î n p u n c t e . E o m a r e g r e ş a l ă a c e a s t a , ş i a z i a v e m m u l t e t e r e n e o d i n i o a r ă v e s t i t e , c a r e n u m a i a u c e r b i ş i ţ a p i h u n i . T o ţ i c e i c e s ' a u o c u p a t c â t d e p u ţ i n c u c h e s t i u n i d e e r e d i t a t e ş t i u , c e i m p o r t a n t e s t e , p e n t r u p r o g e n i t u r ă , c a p ă r i n ţ i i s ă f i e e l e m e n t e t a r i , d e p r i m ă c a l i t a t e . N i c i î n n a t u r a l i b e r ă n u p o a t e f i a l t f e l , m a i a l ee , c ă a i c i s u n t a s e Î n v i n g e g r e u t ă ţ i ş i p r i m e j d i i m u l t i p l e . C r e d , c ă toi v o r d a d r e p t a t e v â n ă t o r i i e x p e r i a ţ i , c ă p e n t r u c r e ş t e r e a u n e i p r o g e n i t u r i v i g u r o a s e s u n t d e m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă m a s c u l i i d e p l i n d e s v o l t a ţ i , d e c â t t i n e r e t u l . L i p s a a c e s t o r t a u r i p u t e r n i c i a d u c e cu. s i n e , c ă a p r o a p e p r e t u t i n d e n e a s ' a u î m p u ţ i n a t e l e m e n t e l e - t a r i , i a r î n u r m a n u m ă r u l u i e x a g e r a t d e c i u t e ş i c a p r e e p o c a î m p e r e c h e r i i d e c u r g e l i n i ş t i t , î n t ă c e r e , f ă r ă m u g e t l a c e r b i .
M i - a f o s t d a t s ă v ă d în a n u l a c e s t a ura c e f h u l e a n m i e , g o n i n d o e i u t u l i ţ ă l i l i p u t a n ă : a m b i i a b e a m a i m a r i d e c â t c ă p r i o a r e l e .
D i n m o t i v e l e s c h i ţ a t e m a i s u s , î m i i a u v o e s ă f a c u r m ă t o a r e l e p r o p u n e r i : 1. S ă n u s e s t a b i l e a s c ă n u m ă r u l m i n i m a l a l r a z e l o r p i e s e l o r ( c e r b i , ţ a p i ) p e r m i s e l a î m p u ş c a r e . 2. E x e m p l a r e l e d e g e n e r a t e î m p u ş c a t e , să- n u s e i m p u t e i n n u m ă r u l p i e s e l o r a p r o b a t e . 3. F i e c a r e v â n ă t o r e î n d a t o r a t a i b ă u n c â n e , i a r î n f i e c a r e r e v i r d e m u n t e u n c â n e — . l i m i e r . P r i n a c e a s t ă d i n u r m ă n o r m ă s e v o r e l i m i n a m a r i l e d a u n e , c a r e se c a u z e a z ă p r i n c e r b i i ş i c ă p r i o r i i r ă n i ţ i ş i l ă s a ţ i n«-g ă s i ţ i .
I M P R E S I I D I N M U G E T U L D
C A R A
A m avut din vremea adolescenţei mele pana a c u m vre-o 17 ani, când m'am lăsat de vânăoare, mulţi câini atât de bine dresaţi, încât aşi fi putut în-drăsni să iau c u ei parte la concursul de dresaj; dar dintre toţi cel mai minunat a fost Cară, de care nici acum. după o scurgere de peste 30 ani de când am pierdut-o, nu pot vorbi fără emoţie.
Trăia pe vremuri în Târgovişte un mare vânător, neamţ de origină. Jean Ranner, care avea o căţea
de: 1. AL. B1ÎĂTESCU-VOINEŞTI
Mă înţelegeam cu ea mult mai bine decât m ă înţelegem eu oamenii . Mi-<a>r trebui 30 de pagini c a să descriu toate calităţile ei şi toate dovezi le de inteligenţă, pe care mi le da î n fiecare zi- A m să vă povestesc numai câteva.
Era abia de un an când odată, după ce vânas e m toată dimineaţa, m'am întors la conacul moşiei , a m spânzurat puşca şi geanta la cuer şi obosit, m'am culcat în aşteptarea sosirei arendaşului de 1« aria
O r ă b h e l m :
pointer, albă, cu câteva pete galbene pe cap, cel mai bun, mai ascultător şi mai înţelept câine din câţi a m văzut în viaţa mea. Unul din copii ei, Lord. eşit d in împreunarea ei cu un Setter Laverack, a fost dăruit de Ranner lui nenea Nae Simulescu, alt vânător vestit din Târgovişte, care, aşi putea să zice că a fost pro fesorul meu de vânătoare; iar purtarea şi isprăvile lui Lord m'au învăţat ce pot pretinde şi ce pot spera să obţin de la un câine d e vânătoare. P e vremea a-ceea eu aveam o căţea Setter Gordon destul de bună. D i n împerecherea ei cu Lord s'a născut Cara mea, o căţea cu păr lung. neagră, corb, cu o singură pală a ibă pe piept, care moştenise toate însuşirile minunate ale bunicei sale. Cara lui Ranner. Bunătatea, cuminţenia şi înţelepciunea ei m'au făcut să înţeleg vorbe le istoricului Michelel: -De ce cunosc mai bine oameni i , d'aia îmi sunt mai dragi animalele*'.
D u p a p o t a r n i c h l
unde era d u s , c a s ă ne aşezăm la masă. Cara. obos i tă şi ea, s'ia culcat pe un covoraş de sub un birou. Tre-z indu-mă şi văzând că arendaşul întârzie, a m eşit să-i merg în întâmpinare. Oara nu m'a simţit, iar când peste câtva t imp s'a trezit şi a văzut că n u sunt în adăe, a sărit pe fereastră care era deschisă şi a început să m ă caute. Aria era destul de departe şi în altă direcţie decât locurile p e care vânasem. Când a m venit la dejun, Cara nicăeri. Fluer -O, strig-o. n -mic. Până unde credeţi că s'a dus să m ă aaute? P â n ă la Târgovişte, distanţă de 10 km., de unde negăsin-du-mă, nemâncată şi ruptă de oboseală , s'a întors pe la 4 după amiază. D e atunci, ori în ce casă streină aşi fi poposit , ea nu se m a i culca în altă parte, decât î n pragul uşii, ca nu c u m v a să ies fără să m ă simtă-
D e teamă să nu mi-o fure c u m mi se întâmplase cu alţi câini, o ţ ineam legată. Cum însă lanţul subţire
, , A p p o r t ! "
ş i lung se putea mişca pe o s â r m ă groasă de HO de metri, care ducea delà cuşca ei până la poartă, se bucura de destulă l ibertate, aşa încât când ne întorceam de la vânătoare, se ducea drept la cuşcă, u n d e fără nici-o protestare, aştepta să fie legată. A-veam pentru ea două sgărzi: una simplă, fixată la lanţ. — alta m i \ frumoasă, pe care i-o puneam când m e r g e a m la vânătoare şi pe care o ţ ineam în casă-spânzurată într'un cuier deasupra unei lăzi. In foarte scurtă vreme văzând că îi sch imb sgandia când ple c ă m la vânat. îndată c e îi dam drumul din lanţ, fără să-i spun nimic, se ducea singură în casă, se urca pe ladă, lua în gură sgarda din cuer şi mi-o aducea să i-o leg la gât.
Aveam pe atunci un minunat şi foarte drag to varăş de vânătoare, un general mult mai în vârstă decât mine , nenea Manóle Lăzărescu, pe care m'am încercat să-1 zugrăvesc într'o schiţă întitulată Nenea Gaţă. Lui îi plăcea mai mult vânatul cu copoi ori cu bătăiaşi, — prepelioari buni însă nu mai avea. ne-mai având din pricina vârstei răbdarea de a i dresa. La prepeliţe, potârnichi şi sitari nu mergea decât cu m i n e — ,.Nu-mi place, mă, să merg cu alţii, care răguşesc strigându-şi cânii, de se duce dracului vânatul pe picioare". E drept că eu nu-o c h e m a m niciodată pe Cara. Rare ori când se depărta căutând, ori căuta în altă direcţie decât aşi fi vrut, eu o f lueram. un fluerat scurt şi ascuţit: fit! Imediat întorcea capul spre mine şi îi făceam semn cu mâna încotro să caute, sau să se întoarcă, ceea ce executa imediat. A! splendida ei chetă care mergea ca o suveică din-tr'o parte într'alta şi splendidele ei arreturi, în care părea o statue de abanos! Câteodată în pădure la sitari, fiind neaigaă, mi se întâmpla să o p ierd din vedere. O flueram? iar ea îmi răspundea cu un scâncit uşor. Mă uitam în direcţia de unde îmi venea răspunsul şi o descopeream la câţiva paşi de mine în arret.
La sitari îi plăcea mai ales lui Nenea Manóle să meargă cu mine- El nu mai putea intra în hăţişurile de cetină din zăvoaie , — umbla pe colnic. Eu
intram în hăfiş şi c â n d arreta Cara, m ă aşezam aşa încât să fac să sboare sitarul spre colnic şi î l vesteam: „Aţin-te nene Manole!"
Dar cea mai în adevăr miraculoasă isprava a Cărei era aceea pe care o făcea la vânătoarea de potârnichi, pe miriştile întinse de câteva zeci de hectare. Deodată se oprea cu capul ridicat, c u fruntea încreţită. Figura ei avea desluşit expres ia unei încordate preocupări. După ce adulmeca t imp de un minut-două- pleca pitulată, aproape pe brânci şi se ducea aşa, grăbit, distanţă de 2—300 de metri. — făcea a c o l o un arc şi cădea în arret. cu faţa spre mine; apoi pe brânci înainta binişor în arret continuu: iar când ajungea la 50 de paşi- dintre ea şi mine sbura stolul de potârnichi. Manole. care atunci o lua în braţe, o săruta şi îmi striga: ..Bravo, mă-să-ţi trăiască".
Riata Gara! Unsprezece ani m'a slujit procurân-du-mi prin nepreţuitul ei concurs clipe de mulţumire, pe care nu le voi putea uita niciodată
Şi s'a întâmplat că într'o noapte de Noembrie-p e o v r e m e cumplită, c u ploaie şi vânt rece şi tăios, i-s'a încurcat lanţul într'o răgălie dintr'un boschet. S'o fi sbătut sărmana să se deseaţe, o fi scân cit. dar n'a auzit-o nimeni. A stat aşa toată noaptea iar dimineaţa am găsit-o acolo, cu picioarele dinapoi complect paralizate. A m frecat-o. iam chemat veterinarul, dar toate îngrijirile au fost zadarnice. Zău câteodată se întâmplă nenorociri deastea de o nedreptate absurdă şi revoltătoare, care îţi sdruncină credinţa într'o cârmuire înţeleaptă n lumii. A zăcut aşa aproape un an. Când mă vedea p lecând la vânat cu un alt câine d e care făcusem rost. scâncea cu ochii plini de lacrimi. Şi am nierdut-o... A fost în ziua aceea în casa noastră o drama" sfâşietoare. A coperită cu flori d'< copii cari plângeau de n u - i m a i puteam linişti- am îngropat-o în fundul orădinii...
Al Cara dragă- dacă e adevărat că există o altă Uimo şi o altă viată, grozav m'aş simţi de fericit, dacă t e a ş i putea reţjăsi acolo.
V Â N Ă T O A R E A D E F A Z A N I D I N T E R I T O R U L D E V Â N Ă T O A R E R E G A L C A S A - V E R D E Ş I C H I Ş I N E U - C R I Ş
In călindarul vânătorilor români se împământeneşte tot mai mult o vânătoare, care până mai înainte cu vre-o douăzeci de ani lipsea: bătaia la fazani- După-ce toamna a pârguit bine pădurea şi a vărsat pe câmpii şi pe arbori cele mai frumoase culori ale ei, — după-ce adierea încă îndepărtatei ierni ne face mai sensibili faţă de raza căldicică a soarelui, — vine vremea, când şi cocoşei i din anul acesta au îmbrăcat pantera metalică, culori le frumoase i n faţa pietrelor nes t emate au întins bine penele cozii: sunt vrednici de puşcă. D e pe c â m p oameni i au adunat gránele toate, pe ogoarele golite doar noaptea mai iasă fa zanii după ciuguleală; z iua s'au adunat în pădure, cercetând tot m a i harnic locurile, unde paznicii le întind grăunţele. Atunci încep goanele la fazani, cea mai încântătoare vânătoare la aripate. Şi adăugăm: ceea, a cărei succes atârnă de ma i multe imponderabile >i în primul rând de împrejurările atmosferice. Dacă după o pregătire îngrijită de săptămâni, în ziua vânătoarei cade o ploaie persistentă, plăcerea va fi
D. şt. Boer, Dlr. Vân. Regale, Salută pe M. S. Regele la sosirea Sa tn terenul de vânătoare Casa-Verde
foarte modică: gonaşi i nu vor scotoci toate desimile, toate ierburile- acele colţişoare unde paserea se tupi-lează atât de măestrit, — vânatul se va ridica şi mai greu, şi va încerca să se lase curând la pământ , şi foarte rare vor fi zborurile frumoase „în bo l id ' .
După goană, arma se des
carcă şl ae de sch ide . . .
M. S. Regele trăgând
PARPAŢO » 1P.Ï8. No. 12. 3 7 1
care reclamă îndemânarea mare a vânătorului şi dă satisfacţiune mare.
Prima vânătoare de fazani din anul acesta pe Terenele Regale din vestul Ardealului, Casa-Verde
(Timişoara) şi Chişineu - Criş (Arad), s'a ţinui în zilele de 4—7 Noemvrie . favorizată de splendide zile de toamnă. Soarele curând topea ceaţa dimineli i şi învăluia cu lumină şi căldură oamenii . Veselia naturei a împrumutat ritmul său Suveranului şi oaspeţilor care au luat parte la această aleasă vânătoare. In jurul M. S- Regelui şi a Măriei S. Marele Voevod Mihai s'au găsit oaspeţii: A. S. R. Prin-
M. S. Marele Voevod Mina), trăgând un fazan tnalt
Intre două goane. M. S. Regele Carol 11, A. S. R. Principele Paul al Iugoslaviei
ţul Paul al Jugoslaviei. A. S. R. Prinţul Frédéric de Hohcnzol lern, Dd- General Baliff, Antici şi Gol. Dobricici (ministrul mareşalul Gasei Regale Jugoslave. General D o m b r o w s k y , Grigore Carp, La-keman-Eeonomu, Ony Brătianu, Col. Filitti. Maior Ilie Radu, prec u m şi Directorul vânătorilor Regale Dl. Ştefan Boer şi Inspectorii Vânătorilor Regale Maior Cioro-gariu şi Ing. I. Wrbitzky .
Terenele delà Casa-Verde şi Chişineu-Criş sunt incontestabil cele mai bune terene de fazani delà noi, şi pot rivaliza cu oricare asemenea teren din străinătate, cu toate că — în forma lor actuală — fazaneriile de airi sun! d? o dată
relativ reoemtă. A contribuit mult la ridicarea acestor te renuri împrejurarea, că au fost subordonate interesele silvice celor vânătoreşti . fără însă a l i s e aduce acelora o simţitoare atingere. S'a ajuns să se împuşte în aceste terene la e u 10—12.000 fazani.
Amrnaiarea terenelor. cu varietatea mare de conforma-ţiune :\ pădurei. cu perdele înalte peste care fazanii sunt nevoiţi să se ridice la mari înălţimi, cu postaţi de pădure mică, lăstăriş, peste care fazanul trece în zbor extrem de rapid, au făcut ca vânătorii să guste din plin plăcerile acestei i'lese vânătoare,
Oela o goană la ceilalta. M. S. Regele, A. S. R. Principele Paul al iugoslaviei j l A. S. n. Principele Frederlc de Hohenzollern
şi să se inşiruiască în o justă ierarchio de trăgători, ierarchie în care pe an ce merge Marele Voevod d( băndeşte l oc tot mai înalt, fiind azi foarte aproape de culme- Tabloul final al ce lor trei şi jumătate zile de vânătoare a fost următorul: Fazani: 1574; iepuri: 165; potârnichi: 68: sitari 27; vulpi: 2: şi 107 diverse paseri răpitoare. Deci total: 2243 piese.
Este demn de reţinut, că la vânătorile regale s'a Introdus ceremonialul tabloului, adecă mica serbare de cinstire a vânatului căzut. In fiecare seară M în
tinde tabloul, dună snecii. In jurul vânatului «'«n înş i ra t în careu, la dreapta vânătorii , la stânga bri gadierii de vânătoare, încărcătorii , — la sT>ntel° lor bătăiaşii. La o mică depărtare muzica. La intrarea în careu şi la cele patru colturi ale lui ard făclii mari de răşină- La venirea M. S. Regelui, Directorul Vânătorilor Regale face raportul, în v r e m e ce muz ica cântă, pe rând, melodi i le-rugăciune pentru fiecare specie de vânat c ă z u t Asistenţa ascultă descoperi tă această ultimă cinstire a vieţi lor stinse.
Sfântul Eustaţiu (Placidus-Plachidas). V i t r a l i u l a u ş a do i n t r a r e a C a s t e l u l u i d e v â n ă t o a r e r e g a l d i n L ă p u ş n a ( G u r g h i u ) .
D u p ă c u m a r ă t ă m î n e d i t o r i a l u l n o s t r u d e a z i , l e g e n d a c e r b u l u i c u c r u c e î n c o a r n e , c a r e se a r a t ă ş i c o n v e r t e ş t e p e v â n ă t o r u l ce îl u r m ă r e a , e a t r i b u i t ă g r e ş i t S f â n t u l u i H u b e r -t i u . A c e a s t ă f r u m o a s ă l e g e n d ă e l e g a t ă d e n u m e l e m a r t i r u l u i
Sf. E u s t a ţ i u - P l a c i d u s , d i n v e a c u l a l d o i l e a . C h i a r v e c h i i a r t i ş t i , d e e x . A l b e r t D i i r e r . a u î n f ă ţ i ş a t p e Sf. K u s t a ţ i u î n f a ţ a c e r b u l u i - v e d e n i e , ş i n u m a i t â r z i u a u f o s t a c e s t e o p e r e d e a r t ă n u m i t e , c a r e p r e z e n t â n d p e S f â n t u l H u b e r t u s . D ă m ou p l ă c e r e r e p r o d u c e r e a f r u m o s u l u i v i t r a l i u d e l a c a s t e l u l d e v â n ă t o a r e L ă p u ş n a , c a o a n t i c ă d o v a d ă , c ă Sf. E u s t a ţ i u -P l a c h i d a e r a l n t r ' a d e v ă r c i n s t i t c a p r o t e c t o r u l v â n ă t o r i l o r .
P R I M U L V Â N A T
Oricât de ciudat ar pare, dar nu-imi aduc bine aminte, dacă primul vânat mi-a fost leu sau tigru. Cred mai mult că leu. E drept că pe aceea îndepărtată v r e m e v â n a m mai cu s e a m ă prin colecţ ia d in „La Chasse Illustrée" a bunicului m e u matern, Cos-tache Gornescu, autorul acelui ..Manualul Vânătorului", care trebuia să fie cea: dintâiu carte românească de vânătoare şi mai ales pretextul fericit pentru m i -
de: Lt-Col. C. ROSETTLBĂLĂNESCU (Detene de N. MANTV)
n e d e m n e de a fi crestate p e răbojul „vânatului". Asem e n e a mărunţişuri , încă d e mul t înaintea „primului vânat*', căzuseră pradă carabinei cu aer comprimat sau F l o b e r t . . .
Clasic e ca „primul vânat" să fie iepure. î m i pare rău pentru c la s i c dar la mine n'a fost iepure. A fost lisiţă. E poate mai puţin meritos , dar n'am ce face: a şa a fost. Să n u se creadă însă cumva, că
nunatul „Pseudokyneghet ikos" al lui Alexandru Odo-besou. Cred, că pr imele litere ce a m învăţat să cunosc au fost din slovele acelor reviste cu multe gravuri. Revăd par'că prin vis stivele înalte de v o l u m e mari, legate î n roşu. c â n d intram D u m i n e c a î n casa bătrânească . •. Dar nu-i vorba despre a s t a . . .
Cum spuneam, nu ştiu bine, dacă î n visurile me le de început am înfruntat dintâiu leul sau tigrul. Faptul n a r e de altfel, veţi conveni , mare însemnătate pentru istoria universală. Şi-apoi nici n u e vor ba aci de visuri, ci de realităţi. Printre aceste realităţi ale începutului n u se cuprind, se înţelege, nici ciorile, nici vrăbiile, nici alte asemeni sburătoare
e vorba aci de vre-o lişiţă oarecare, împuşcată* aşa, banal , din sutele împânz ind bălţile aau p l imbându-m ă lenevos î n luntre printre nuferi şi păpurişuri. Ferit -a sfântul! Lişiţa imea era o lişiţă unică. Şi aflaţi vă rog, că nici n u m ă găseam la baltă.
Eram, în vara aceea de vacanţă — n'aveam încă 13 ani daoă socotesc b ine — la m o ş i a S.. într'o margine de sus a Bărăganului . U n şes prăfos fără cută, cât vedeai cu ochii. Mi-se pare, c ă n ic i n'aim mai Întâlnit şes mai şes- Dar nici asta n'are m a r e în semnătate, î n s e m n a t este însă faptul, că c o n a c u l moşie i era foarte aproape de o staţie de d r u m de fier. Căci dacă n'ax fi fost gara aceea, cu rampa ei, c u sacii
ei de grâu îngrămădiţ i s u b şopru, cu lucrul oamenilor la încărcatul vagoanelor — atunci n'ar fi fost nici supravegherea lui Costea asupra acestor oameni şi acestor saci. Iar1 fără Costea n'ar fi fost nici lişiţiă. Vedeţi dar, c u m fără îndoială, era scris undeva încă din noaptea timpurilor, ca întâmplarea să se desfăşoare aşa c u m s'a desfăşurat, iar pr imul m e u vânat să fie lişiţă şi n u a l t c e v a . . .
Acest Costea, d e care vorbesc, era un personaj complex- Mai întâiu şi ^oficial", era -,agent" în satul aşezat nu departe de gară. Apoi era „supraveghetor" la încărcatul grânelor moşie i în gară şi în fine — pentru mine —• era nesecatul i svor de cunoştinţe, de fapte şi de lucruri nemai auzite. Acolo , aciuit printre saci, am aflat despre minunatele lui isprăvi vânătoresşti. cari m ă entuziasmau cu deosebire; acolo am aflat lecuirile lui miraculoase — ce ţineau de ramura sa de activitate ,.(sanitară"; acolo- am aflat multe despre viaţa complicată a satului, d in care
nu lipseau cumpl i te bătălii unde el, Costea, avea întotdeauna rol v i tejesc; acolo am primit şi pr imele noţiuni despre viaţa politică a ţării, Costea fiind şi agent electoral; acolo am aflat despre misterele gării şi ale şefului de gară, am învăţat technica vorbirei ,»ce'feriste", ştiind să deosebesc cu uşurinţă u n vagon GR de un GV wau un K de un K N . . . Şi câte ! . . . Un deosebit prilej de prelegere technica era pentru Costea trecerea dispreţuitoare, i n pl ină goană, a Expressului-Orient — „Berlinul", c u m se spunea pe atunci — prin mica noastră gară. Orice activitate înceta atunci automat şi Costea dădea ample explicaţii, întotdeauna inedite, lungă v r e m e încă după c e trenul nici n u se mai auzea- D e altfel, lucrul flăcăilor la sacii cu grâu n u se făcea niciodată cu vre-o deosebită grăbire. Costea era prea orator ca să fie şi supraveghetor exigent, iar faţă do expuneri le sale, încărcatul vagoane lor apărea tuturor ca ceva ou totul, secundar. Acest fel de a vedea n u se sch imba decât cu semnalarea la orizont a vastei pălării de pae a tatălui m e u , povest i toare de felurite furtuni....
Costea era u n o m de stat mij lociu, mai mult slab, smead la faţă. şi cu mustaţă răsucită. Purta surtuc nemţesc , pălărie de târg crestată în lung şi pantaloni nedefiniţi . Obişnuit umbla cu picioarele goale. Câteodată însă venea sau pleca cu ghetele în mână. E mai „semplu", imi explica el.
Costea întrebuinţa des cuvinte ciudate, cari m ă duceau în pragul ne-
_^ dumerirei . Aşa, puteai afla d e pildă, oă vec inul nostru de m o ş i e şi patronul lui electoral, era „milionistru". N'iam lămurit niciodată dacă Costea înţelegea prin acest vocablu noţ iunea d e „milionar" sau era o creaţ ie proprie, c o m b i n â n d „milionar" c u „(mi
nistru," Căci şi într'un caz şi într'altuL vecinul nos tru era î n adevăr „milionistru".
In fine, c e să mai spui: Costea era i-toate-ştiu-tor, a-toate-făcător .— u n fel de semi-zeu. Nimeni n u era mai dibaciu decât el, n imeni nu împlinise ma i multe isprăvi. E drept, că la fapte nu-1 văzusem niciodată, iar de vânătoare nici nu putea fi vorba: ar fi fost, cred, imediat tras în ţeapă la cea dintâiu încercare de braconaj descoperită de tatăl meu. D a r lipsa aceasta de fapte nu mă împiedeca să fiu a d â n c indignat auzind pe tatăl m e u — vechiu vânător, — când venea voriha despre Costea, cate-gorisindu-1 neted şi hotărât, drept „zevzec" şi „dobitoc". . . A u z i . . .
In l ine , într'o zi, în taină mare, mi-a şoptit Costea şi vestea cea ma i de seamă-
— Conaşu Dinu, ,,iavem" vânat la i a z . . . D a r v ă d că am uitat să vă spun, că este si un
iaz în întâmplarea aceasta. In adevăr, n u departe-
d e „curte" era o în_ tinsură de ană, destul de mare, nu ştiu dacă hrănită de isvoa re sau de ploi. — dar existentă în tot cazul în vara aceea. Un şes de apă peste şesul pământului . Văd încă, în amurgul aurind colbul zării, boi plăvani intrând domol în apă şi bând lung cu buze închise. Insă vânat la iaz? Era o veste demnă de Costea, căci niciodată încă nu se pomenise vre-un fel de vânat pe luciul acelei ape sterpe. Oric u m : dacă spunea Costea, n u putea fi decât aşa şi nu altfel. Planul e repede făcut. Nu v o m spun e la nimeni nimic: inutil să dăm prilejuri de oprelişti sau cine ştie ce neprevăzute piedeci. Eu îmi voiu lua credinciosul Floberi , Costea m ă va ajunge degrabă cu puşca lui făcătoare de minuni — şi n e întâ lnim la coiful gardului dinspre fundul gradinei. Bun. Mi^am umplut buzunarul cu cartuşe atât cu glonţ, cât şi c u alice, amândouă mer
g â n d în acel 9 m m . al meu , şi am plecat afectând o obişnuită pl imbare de după masă. P e Costea Tain zărit de departe la colţul gradinei. D i n spinare îi răsărea lung un fel de suliţă. A m înţeles că era celebra lui puşcă, cea-fără-de-greş. D e aproape , m'a încercat însă prima deziluzie- Obişnuit să v ă d la „oamenii mari" puştile lucitoare ale tatălui meu, a m rămas aproape fără glas. dând cu ochi i d e rugina lui Costea. Ceva nesfârşit de lung, c u o s ingură ţeava şi cu un cocoş — oh! un c o c o ş enorm, un adevărat clopot, cu formidabilă creastă, înghiţ ind o capsă ce se punea cu1 d e g e t e l e . . .
— Asta e puşca? am întrebat ou şovăiri î n glas. — Asta, ia răspuns Costea, grav.
In spinarea semi-zeului puşca stătea aninată c u ajutorul unui crâmpei , cu noduri f locoase, de „sfoară de Manilla".
— Şi bate „teribel", a adăogat Costea d u p ă alte explicaţii.
Dec i asta era, î n adevăr. Iată-ne, ajunşi c u r â n d î n marginea iazului. Apa
se întinde luc ie şi negricioasă. Ochii î m i cercetează lacomi , oco l ind dintr'o privire tot cuprinsul, d in ţărmuri p â n ă ' n larg- N u v ă d nimic. D o a r broaştele ce ne sar de sub paşi şi ce le c e n e pr ivesc d in margini cu ochi i holbaţi. Caut întrebător spre Costea . •. Dar Costea s'a oprit. Cu o m â n ă straşină Ja ochi. încordat, puţ in aplecat înainte scrutează luciul apei. Mă uit într'acolo. Hotărât, n imic n u v ă d ^ — nic i s& sboare, nici să înoate; nic i departe, nici aproape. Pustiu şi g o l . . •
. Este, exc lamă deodată Costea. Tresar. Ce? Unde? Degetul lui Costea împunge
acum î n depărtare. î m i călăuzeşte privirea şi cercetarea, tă lmăceşte aprins • . . Intâiu n u văd, apoi zăresc. Oh! ceva mic, negru, d e p a r t e . Asta? sunt niţel desamăgit. Atât?
— Şi ce este, Costea? — Raţe, răspunde Costea febril. Dar pluralul acesta trebuia să r ă m â n ă pentru
mine o veşnică taină. Mişcările lui Costea sunt a-c u m înfrigurate. î ş i scoate puşca din spinare, toarnă pulbere în pa lme şi îi dă drumul pe ţeava, bate dop de jurnal , iar toarnă în palmă, de astă-dată nişte poşuri enorme, şi d in n o u bate hârtie c u varga. Pr ivesc c u interes- Mă minunează cu deosebire această simplifidată cântăreală c u palma, diesijgur
nunchi , dar e cam greu mersul acesta î n bobote , cu piedeca noroiului. Destul de curând însă ne-am apropiat binişor d e ţintă. V ă d acum foarte b ine o pasăre neagră, nu prea mare, care se p l imbă pe apă cu mişcări sacadate din cap, fără să se s inchisească câtuşi d e puţ in de vrăjmăşeasca noastră apropiere. Sperioasă nu pare de loc , pasărea aceasta. Dar cu cât ne apropiem, cu atât îmi creşte înfrigurarea- N u mai simt acum nici glod, nici apă, nici oboseală . Un singur s imţământ: teama, să nu sboare pasărea,,
rodul unei îndelungate e x p e r i e n ţ e . . . Costea a ridicat acum formidabilul cocoş şi cercetează petiţa pe ţâţa puştii . Suntem gata. Adică nu. Mai rămâne să ne scoatem pantalonii — şi în cazul meu, şi ghetele. Muniţiile le-am mutat mai sus, î n bluză. A c u m chiar suntem gata-
începe marea expediţie. î n c e p fiorii apropierii , a necunoscutului , a a v e n t u r e i . . . Pr imul fior mi-a venit însă dela picioare, s imţind g lodul cald şi vâsacos în care m ă în fundam şi unde bănuiam o obscură viermuiala de vietăţi hâde. H m ! . . . Curând însă pat ima învinge scârba • . . îna intăm voiniceşte plescă ind prin apă, Costea înainte, eu în spate, spre ţelul nostru minuscul şi depărtat. In urmă lăsăm dâră lungă şi t u r b u r e . . . Apa nu-mi trece de ge -
să n u se ducă departe şi pentru totdeauna, înainte de a fi putut măcar trage. 0 D o a m n e , să n u sboar e . . . M'am despărţit niţel de Costea şi înaintăm' a c u m în linie d e trăgători. Ţin ochi i ţintă la raţă (pentrucă deocamdată „raţă" era!). Şi merg, şi î m ping, cât m ă ajută p u t e r i l e . . • Deodată, aşa din senin, o formidabi lă detunătură m ă saltă aproape d in g lod! Dintr'o singură ochire am văzut şi stropii d e apă ridicaţi de poşuri şi pe Costea înconjurat de f u m . . . Trăsese. Trăsese maestrul şi dăduse glas. puşca cea-fără-de-greş! Dar d e c e să tragă? Şi î n c ă d a aşa departe şi atât de alături de raţă? Căci stropii ridicaţi de păsuri le lui Costea n'aveau, î n adevăr, nici în clin, nici în mânecă cu ţinta noastră. Şi a-p o i . . . şi a p o i . . . era vorba să trag e u . . . Acest foc
de puşcă a fost începutul prăbuşirei s e m i - z e u l u i . . . Mă uitam acum lung şi c u in ima strânsă l a . . .
fuga „raţei". 0 fugă ciudată, care era şi sbor f;i fugă de picioare pe apă, cu dâră lungă lăsată în urmă pe luciul i a z u l u i - . . Ah! s'a o p r i t . . . Mă întorc întrebător spre Costea. Dar Costea, cu paji mari grăbeşte într'o aureolă de stropi spre malul către care poposise pasărea. Iată-1. că ajunge, şi îl v ă d re începând grăbit operaţia încărcării . Depăn şi eu din picioare, gâfâind într'acolo. O clipă m ă simt părăsit şi singur, acolo in mijlocul a p e i . . . Şi-apoi. brusc, am devenit un o m liber. N u mai ţin seama de Costea . •. înaintez drept spre pasărea ce se găseşte de-acum între două focuri: eu dinspre larg şi Costea dinspre mal — malul dcAedindu-se indispensabil lui Costea din pricina flintei lui neîncărcabilă decât cu patul sprijinit de uscat. Cât despre „raţă" s'a dovedit şi ea îndurătoare şi destul de binevoitoare. Sub presiunea noastră, când sburălăcea neînde-mânatec pedalând şi din picioare, când se scufunda aici ca să răsară d incolo; dar să ia şi ea o hotărâre definitivă, să se ridice în văzduh şi să ne lase cu buzele umflate şi caraghioşi . iacă, nu vo ia această pasăre. O singură dată s'a înălţat binişor, a dat ocol cu bătăi dese şi tremurate d e aripi, dar s"a lăsat din n o u pe apa noastră. Şi iar a fost î m p i n s ă între mine şi Costea. Noi, bine înţeles, nu stăteam degeaba. Când se crăcăna Costea şi bubuia văzduhul s u b împroşcarea ghiuleli lor sale — cu aceiaşi lipsă de relaţie între stropii poşuri lor şi ţintă — când pârjâiam eu câte-un glonţ din Flobert. Când „bum!", când „plici!"- „Raţa" insă rămânea sănătoas ă . . . Ca să n'o mai lungesc, iată şi c u m s'a isprăvit toată pricina aceasta. Ajunsesem într'un rând dest j l de aproape de răţuşcă şi m ă gândeam că de a e i m pot să încerc CU ciupitura mea de alice. Tocmai schimb a m cartuşul, încă trăgându-mi sufletul de alergătura prin apă, c â n d o cumplită bubuitură şi un vâjâit pe la urechi m ă face să privesc speriat spre Costea. Acesta dispărea într'un nor de fum, p r e c u m Jupiter sau cutare vulcan în erupţie. Stăteam pironit locului, încă aiurit de vântul poşurilor, când ză
resc c ă rine „raţa" drept spre mine, cu ciudata ei călcătură sbuciumată peste apă . •. Se dă afund . . . Trec câteva clipe de î n c o r d a r e . . . Şi deodată, o v ă d ţâşnind de sub apă, la vre-o şase paşi de mine . î m i întorcea spatele şi se depărta cu mişcări le ei tocate din c a p . . . A m ochit repede şi a m t r a s - . . O! minunea minuni lor! O! înmărmurire! Capul pasărei s'a îndoit moale pe spate, a tremurat uşor din aripi — şi n'a mai mişcat. O împuşcasem . . .
Să mă înţelegeţi: nu mi-a fost milă. Era doar victoria, era isbânda asupra „vânatului viclean" — şi —. mai presus de toate — aproape fabulos — era biruinţa mea asupra semi-zeului! Minunatul Costea se năruise!
Ieşeam acum la mal . cu pasărea într'o mână şi cu arma in cealaltă, ud de apă şi de năduşeală, dar radios ca un soare- Costea n'a venit spre mine . L-am găsit cu faţa închisă, trăgându-şi pantalonii . Celebra lui puşcă zăcea pe nisip. Eu însă uitasem de toate şi vesel i .am întins pasărea.
— Uite, am împuşcat-o , C o s t e a . . . Costea a ridicat niţel capul, s'a uitat p i e z i ş . . -— Tot dela mine a avut alic, a răspuns el dând
din cap. Mi s'a închis şi mie faţa şi soarele, par'că s'a
stins puţin. Nu, nu era adevărat, ştiam bine , că nu era adevărat. Şi el ştia. Minţea - . . Atunci s'a năruit de tot, s'a prăbuşit în pulbere pentru totdeauna, Costea, semi-zeul-
De-atunei a m cunoscut mulţi Costea . . . Pe drumul întorsului i-a revenit graiul. Poves
tea acum înflorit şi altfel ceea-ce se petrecuse adineauri sub ochii mei. Dar nu mai avea farmecul de pe vremea sacilor de g r â u . . . De-acum era zadarnic . . . .
înţeleg însă azi, că totuşi Costea era un p o e t . . . Iar când am ajuns acasă, am înţeles şi că raţa
era l i ş i ţ ă . . . Ceea-ce însă n'am înţeles nici azi, este, c e căuta ea acolo, singură şi încăpăţânată, pe iazul acela pus t iu? . . •
Sau, poate, se împlinea un destin? . . •
Intre împrejurări le sărace din toamna aceasta, ne bucurăm şi mai mult dacă ne este dat să v e d e m vre-un trofeu de cerb bun. Intre cele mai de seamă este ©el al cerbului Împuşcat în l /X . 1938, de Dl. Ing. Iuliu Wrbitsky, Inspector al Vânătorilor Re., gale, în terenul de propagandă dela Toplija- Cerbul are caracteristica ce lor din Căliman: lopoţi frumoase, bine desvoltate-
D I N C R O N I C A A R M E L O R S P A R T E
Acţiunea noastră pornită în scopul de a elimina cauzele excesiv de. multor accidente de vânătoare, a stârnit un viu interes. Ne sosesc zilnic imformaţiuni noui si scrisori cu ob-servaţiuni interesante. Redăm aici un mănunchiu din aceste:
* U n c i t i t o r a l r e v i s t e i n o a s t r e ( E . H . , c o n t a b i l ) , n i s ' a
p l â n s , c ă c u m p ă r â n d d e l à u n d e b i t C. A . M . o c u t i e d o p u l b e r e f ă r ă f u m , ş i d e s c h i z â n d c u t i a , i s ' a u m p l u t î n t r e a g ă c a s a d e u n m i r o s g r e u , p e o a r e î l r ă s p â n d e a p u l b e r e a . N e - a a d u s c h i a r o m o s t r ă . A m c o n s t a t a t ş i n o i , c ă p u l b e r e a r ă s p â n d e ş t e o a d e v ă r a t ă p u t o a r e . M e n ţ i o n ă m , c ă c u t i a a fos t c u m p ă r a t ă d e l à u n d e b i t d i n C l u j , c a r e a p r i m i t a b e a d e c â t e v a z i l e p e r m i s i u n e a d e a v i n d e p u l b e r e , d e c i c u t i a e r a p r o a s p e t v e n i t ă d i n d e p o z i t e l e C. A . M.
A m t r i m i s o m o s t r ă d i n a c e a s t ă p u l b e r e D - l u i L I - C o l . R o l a n d S c h n e i d e r - S n y d e r , p e n t r u a - ş i d a p ă r e r e a a s u p r a e i .
D l . S c h n e i d e r - S n y d e r n e r ă s p u n d e u r m ă t o a r e l e : M o s t r a d e p u l b e r e r ă s p â n d e ş t e m i r o s u l c a r a c t e r i s t i c a l d e s o o m p u n e -r e i , m i r o s , c a r e m i - e f o a r t e b i n e c u n o s c u t d i n e x p e r i e n ţ e l e m e l e d i n t r e c u t . M o t i v e l e d e s o o m p u n e r e i p o t s ă f i e : a) A u t o -d e s c o m p u n e r e a î n u r m a t e m p e r a t u r e i n e p o t r i v i t e l a c a r e a fos t d e p o s i t a t ă p u l b e r e a , — a d e c ă o t e m p e r a t u r ă s u b t 0 g r a d e s a u p e s t e 15 g r a d e C. b) M a g a z i e u m e d ă , i g r a s i o a s ă , c) C u t i a n u a f o s t e r m e t i c î n c h i s ă , d) C u t i a a s t a t î n t r ' u n l o c a l c u t e m p e r a t u r ă r e c e , a p o i a s t a t î n t r ' u n l o c a l c u t e m p e r a t u r ă c a l d ă , — p u l b e r e a î n c u t i a c a r e n u e r a e r m e t i c î n c h i s ă a a j u n s î n c o n t a c t c u u m e z e a l a a t m o s f e r i c ă .
D l . L t . -Co l . S c h n e i d e r p r o p u n e , ca s ă se s u p u n ă p u l b e r e a u n e i a n a l i z e c h i m i c e l a u n i n s t i t u t " d i n s t r ă i n ă t a t e . D e c i : v â n ă t o r u l u i n o s t r u i s ' a v â n d u t d i n p a r t e a v â n z ă t o r u l u i o f i c i a l a l C. A . M.^ului o p u l b e r e a l t e r a t ă î n d e s c o m p u nere . M a i d e p a r t e : d e s c o m p u n e r e a p u l b e r e i s 'a p r o d u s d i n d e f e c t e d e a m b a l a j s a u d e î n m a g a z i n a r e , d e f e c t e s ă v â r ş i t e d e f a b r i c ă s a u d e C. A . M. A ş a d a r , b i e t u l v â n ă t o r r o m â n a e u m -p ă r a t d e l à C. A . M. o p u l b e r e c h i m i c e ş t e a l t e r a t ă , p r o a s t ă , rea, d i n d e f e c t e l e c ă r e i a c i n e - ş t i e c e a c c i d e n t s e p o a t e n a ş t e . A m a c c e n t u a d e n o u : a l t e r a r e a n u s 'a p u t u t p r o d u c e l a n e n o r o c i t u l d é ^ d é b i t a n t , î n t r u c â t a c e s t a n u m a i c u o zi î n a i n t e d e a v i n d e c u t i a c u p r i c i n a a p r i m i t p r i m e l e c a n t i t ă ţ i d e p u l b e r e , n e v â n z â n d u - « e p â n ă î n a c e e a z i p u l b e r e l a d e b i t e l e d i n C l u j .
***
A b o n a t u l n o s t r u S. T . me s c r i e : „ A m c i t i t ş i e u c u i n t e r e s a r t i c o l e l e a p ă r u t e î n „Carpaţ i i" , r e f e r i t o r l a „ e p i d e m i a a r m e l o r s p a r t e " ş i î m i p e r m i t Bă f a c o s u g e s t i e . A m f o s t d e f a ţ ă l a o v â n ă t o a r e , c â n d o a r m ă e x p l o d a t ă a r ă n i t g r a v p e u n c a m a r a d . A p o i a m a u z i t d e s p r e m u l t i p l i c a r e a a c e s t o r a c c i d e n t e . Ş i a t u n c i m i - a m z i s : D e c e s ă î m i p u n e u l a b ă t a i e c a p u l ? D e c e s ă t r a g c u n ă z d r ă v a n a p u l b e r e f ă r ă f u m ? D e c e , d u p ă f i e c a r e î m p u ş c ă t u r ă , s ă î m i p r i v e s c a r m a d a c ă m a i a r e o a r e t a v ă , ş i s ă î m i p r i v e s c m â n a , d a c ă m a i a r e c i n c i d e g e t e ? Ş i a m î n c e t a t s ă m a i t r a g c u p u l b e r e f ă r ă f u m , m ' a m î n t o r s l a b ă t r â n u l „ p r a v - d e - p n ş c ă " n e g r u , ce l c u o a r e b u b u i a u m o ş i i n o ş t r i i . Ş t i ţ i D v . c e a m u z a n t l u c r u e s ă t r a g i c u a c e s t p r a v , î n a f a r ă d e s i g u r a n ţ a c e o a i c ă n u t e o m o a r ă ? M a i î n t â i n u p o c n e ş t e s ec , c a p r a v u l f ă r ă d e f u m . D u r d u i e ş t e , d e p a r ' c ă a i d a c u t u n u l . A i c e a u z i ! Ş i a r e u n s u n e t p l i n , o a r e s t r ă b a t e p â n ă î n a l ş a p t e l e a h o t a r . A p o i s c o a t e u n n o r d e f u m , d e ţ i - e m a i m a r e d r a g u l . C â n d p r i v e ş t i p e c i n e v a t r ă g â n d , l a o a r e c a r e d e p ă r t a r e , e u n a d e v ă r a t d e l i c i u o p t i c s ă v e z i c u m i a s ă d i n t r ' o d a t ă n o u r u l a l b , c u m î n v ă l u e ş t e c o m p l e c t p e v â n ă t o r , c u m a p o i , l a o v r e m e , a c e s t a s e d e s p r i n d e d i n el c a o v e d e n i e c e r e a s c ă . I a r c â n d t r a g i d u p ă u n i e p u r e s a u a l t ă g a d i n ă , a i o i n t e r e s a n t ă s e n z a ţ i e : V e z i v â n a t u l , o c h e ş t i , t r a g i , ş i î n c l i p a u r m ă t o a r e n u m a i v e z i n i m i c . C â t e v a c l i p e s t a i î n t r ' o p l ă c u t ă î n c o r d a r e : o a r e c e v e i v e d e a c â n d s e v a r i s i p i f u m u l ? O a r e i e p u r e l e a c ă z u t , s a u î i v e i v e d e a c o a d a , c u m t r e c e t o c m a i c u l m e a
d e co lo? I n f i n e — c a s ă n u î n ş i r a l t e . . . a v a n t a g i i a l e a c e s t e i p u l b e r e t r a d i ţ i o n a l e , c â n d v i i a c a s ă ş i î ţ i c u r ă ţ e ş t i a r m a , i a s ă d i n e a o s m o a l ă f r u m o a s ă , l u c i e , a b u n d e n t ă . D e c i , c a m a r a z i v â n ă t o r i , n o i r o m â n i i s ă n e î n t o a r c e m l a c e l e b ă t r â n e v r e m i ş i î n a l e v â n ă t o a r e i . S ă l ă s ă m d r ă c i i l e m o d e r n e î n s e a m a c e l o r ce ş t i u s ă î ş i a p e r e i n t e r e s e l e , i a r n o i s ă t r a g e m i a r c u i n v e n ţ i a s t r ă b u n ă a c h i n e z i l o r , ş i l a n e v o e -s ă n e f a c e m n o i p u l b e r e a , d i n a z o t a t d e p o t a s i u , su l f ş i c ă r b u n e d e p l o p , t e i u s a u s a l c i e . E i e f t e n ş i n u n e m u t ă f ă l c i l e . "
I r o n i i l e a b o n a t u l u i n o s t r u s u n t l a l o c u l l o r . Ş i d a c ă m a i c o n t i n u ă a c c i d e n t e l e , v o m a j u n g e a c o l o u n d e s p u n e , c ă . a a j u n s e l .
* * * A b o n a t u l n o s t r u , D l . D r . A l . L . -— m e d i c c h i r u r g , —
n e - a p r e z e n t a t a r m a sa , a c ă r e i t a v ă d r e a p t ă s ' a u m f l a t c â t u n c â r t a b o ş î n t o a t ă l u n g i m e a c a m e r e i d e e x p l o z i e , D u m i n e c ă î n 13 N o e m v r i e , t r ă g â n d d u p ă u n i e p u r e . N i - a p r e z e n t a t ş v r e s t u r i l e c a r t u ş u l u i , c a r e a p r i c i n u i t a c e a s t ă d i f o r m a r e ai ţ e v i i , ş i c o m p l e c t a d i s l o c a r e a b a s c u l e i . A r m a e u n a b e l g i a n ă , m a r c a t ă p e n t r u p u l b e r e f ă r ă f u m , î n c o n d i ţ i e e x c e l e n t ă . T u b u l : F a b r i c a ţ i e R . W . S., p e n t r u p u l b e r e f ă r ă f u m ; c a p s a „ G e v e l o t " Z ù n d u n g V I . C a r t u ş u l a f o s t î n c ă r c a t n o r m a l , e u p u l b e r e „ P e r f e c t " , m ă s u r â n d u - s e p u l b e r e a c u c â n t a r d e p r e -c i z i u n e .
* * * A v e m î n f a ţ a n o a s t r ă d o u ă c u t i i originale d e p u l b e r e -
„ P e r f e c t " W a l s r o d e , c u m p ă r a t e d e l à C. A . M. P e f i e c a r e I n s c r i p ţ i a c u î n d r u m ă r i l e d e î n c ă r c a r e .
P e u n a s c r i e : „ C a l . 12 s e î n c a r c ă c u 2,00—2,10 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . . .
C a l . 16 se î n c a r c ă c u 1,60—1,70 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) C a l . 20 s e î n c a r c ă c u 1,30—1,40 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . . "
P e c e a l a l t ă c u t i e s c r i e : „ C a l . 12 se î n c a r c ă c u 2,10—2,20 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . .
C a l . 16 s e î n c a r c ă c u 1,70—1,80 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . . C a l . 20 s e î n c a r c ă c u 1,40—1,50 g r . p u l b e r e ( m a x i m u m ! ) . . . . "
A d e c ă f a b r i c ă d ă d o u ă r e c e t e d e î n c ă r c a r e , c u a p r e c i a b i l ă d i f e r e n ţ ă d e c a n t i t a t e d e p u l b e r e . Ş i î n a c e e a ş i v r e m e l a c a n t i t a t e a c e a m a i m i c ă î n c ă s e r i e „ m a x i m u m ! "
O a r e e d e c i „ m a x i m u m ! " ? S a u a v e m d o u ă f e l u r i d e -p u l b e r e !
E l u c r u s e r i o s a c e s t a , a d m i s i b i l u n e i v e s t i t e f a b r i c i d e p u l b e r e ş i C. A . M . - u l u i ?
* * * I n N o . 11, 1938 a l r e v i s t e i , î n d e m n a ţ i v â n ă t o r i i s ă - ş i dea>
p ă r e r e a a s u p r a p u l b e r e i W a l s r o d e , p e c a r e o a v e m a s t ă z i . I n c â t e v a c u v i n t e , v o i a r ă t a p e n t r u c e c r e d c ă e a e s t e p r i c i n a a c c i d e n t e l o r z i l n i c e , p e c a r e l e c u n o a ş t e m t o ţ i :
î n t o t d e a u n a m i - a m f ă c u t s i n g u r c a r t u ş e l e ; ş t i u a s t f e l e x a c t c u c e t r a g , n u a m s u r p r i z e . L e f a c c u u n c â n t a r d e -p r e c i z i e . î n t r e b u i n ţ e z c a r t u ş e d e o r i - e e m a r c ă , r e c a p s u l e z p e -a c e l e c a r e o m e r i t ă . L a a c e l e c a r e n u a u c a p s e s p e c i a l e , p u n e a m l a f u n d 1,5 d e c . p u l b e r e n e a g r ă . D a u t o a t e a c e s t e -d e t a l i i e a s ă a r ă t c ă p u l b e r e a W a l s r o d e , p e c a r e o a v e a m î n a i n t e , e r a o p u l b e r e b u n ă , p e c a r e o p u t e a m â n u i o r i - c i n e ^ A s t f e l , c u m a m a r ă t a t , acum patru ani, m i - a m f ă c u t o p r o v i z i e d e c a r t u ş e . D i n c a u z a s ă n ă t ă ţ e i p o t s p u n e , c ă d o i a n i n u a m v â n a t ; a b e a a c u m a a m r e î n c e p u t . A m a v u t o c a z i e se-t r a g a c u m a o p a r t e d i n s t o c u l m e u d e a c u m p a t r u a n i . T o a t e c a r t u ş e l e a u m e r s n o r m a l .
T r e b u e î n s ă s e f a c c a r t u ş e n o i . C u c e s ă l e f a c ? Ţ i n . l a p u ş c a m e a , ţ i n ş i m a i m u l t l a d e g e t e l e m e l e , d e ş i a m zece . D e a c e e a c a s ă u r m e z p r o g r e s u l , a m s e m ă r e î n t o r c l a p u l b e ^ r e a n e a g r ă . „ O u T e v i e n t t o u j o u r s à s e s p r e m i è r e s a m o u r s . "
D a c ă m ' a r î n t r e b a c i n e v a , o e t r e b u e s e f a c ă S t a t u l , a ş -r ă s p u n d e c u u r m ă t o a r e a a n e c d o t ă :
A c u m 30—35 a n i a fo s t l â n g ă t u n e l u l d e l à B â r n o v a , . d e l â n g ă I a ş i , u n a c c i d e n t , d a t o r i t p a n t e i p r e a m a r e a l i n i e i -
CARPAŢII • 1938. Xo. 12. 3 7 9
C â t e v a z i l e d u p â a c c i d e n t , c ă l ă t o r e a m p e a c o l o . N a t u r a l , c o n v e r s a ţ i a a c ă z u t d e s p r e î n t â m p l a r e a r e c e n t ă .
U n i n g i n e r d e l a c a l e a f e r a t ă , c a r e e r a c u n o i î n v a g o n , s p u n e a , c ă u n a s e m e n e a t r a s e u e s t e o m a r e g r e ş a l ă . L a î n t r e b a r e a u n u i c ă l ă t o r , c ă c e t r e b u i a f ă c u t , a r ă s p u n s cu u r -m â t o a r ă a n e c d o t ă :
„ R u ş i i a u c o n s t r u i t î n B a s a r a b i a o l i n i e p e u n loc m l ă ş t i n o s , d a r o r i - c e î n c e r c ă r i d e c o n s o l i d a r e a u fo s t z a d a r n i c e . D e a c e e a a u f ă c u t î n c ă t r e i v a r i a n t e , c u s c o p u l c a m ă c a r u n a s ă f i e p r a c t i c a b i l ă . A u a d u s d i n F r a n ţ a u n i n g i n e r s p e c i a l i s t , c a s ă - ş i d e a p ă r e r e a . A c e s t a , d u p ă - c e a f ă c u t s o n d a g o , a s p u s c ă n u e s t e n i m i c a d e f ă c u t .
. B i n e , a u s p u s r u ş i i , d a r D - t r ă c â n d a v e ţ i a s e m e n e a l o c u r i , c e f a c e ţ i t
N o i n u f a c e m l i n i a p e aco lo , a r ă s p u n s i n g i n e r u l . " T o t a s t f e l c u p u l b e r e a W a l s r o d e : d a c ă d e v i n e b r i z a n t ă ,
p e n t m - c ă ş i - a p i e r d u t c e v a d i n u m i d i t a t e , d a c ă a m c o m p r i m a t - o c e v a m a i m u l t , o r i c i n e ş t i e d i n ce d e t a l i u , n u este pentru noi.
S t a t u l . DACA e a p o a t e s e r v i l a f a b r í c e l e d e c a r t u ş e , să le -o r e z e r v e a c e s t o r a , i a r n o u ă s ă n e d e a a l t a m a i p o t r i v i t ă p e n t r u n o i . I a r d a c ă c a r t u ş e l e î n c ă r c a t e d e f a b r i c i p o t d e v e n i p r i m e j d i o a s e , p r i n p i e r d e r e a d e u m i d i t a t e a p u l b e r e i , trebue să fie distruse!
S t a t u l e s t e d a t o r se n e p r o t e g e ! Un Motdovan * * *
C u v i u i n t e r e s , a m c i t i t î n n u m ă r u l 11 a l r e v i s t e i n o a s t r e , a r t i c o l e l e : „ E p i d e m i a a r m e l o r s p a r t e " , i n t e r e s a n t e r e -f l e x i u n i a l e D - l u i L t . -Co l . S c h n e i d e r - S n y d e r , r e l a t i v l a a r t i c o l u l m e u a s u p r a p u l b e r e i „ P e r f e c t " , d i n n u m ă r u l p r e c e d e n t şi n o t a r e d a c ţ i e i a t â t d e j u s t ă .
M ă b u c u r , c ă î n p r i n c i p i u s u n t e m d e a c o r d a s u p r a p r i m e j d i e i , c a r e n e p â n d e ş t e , c â n d î n c ă r c ă m c a r t u ş e l e c u a c e a s t ă p u l b e r e . T o t u ş i , p e n t r u o m a i b u n ă e x p l i c a ţ i e a c e l o r s u s ţ i n u t e d e m i n e . v o i u m a i a d ă u g a c e l e c e u r m e a z ă :
S u n t ş i e u d e p ă r e r e , c ă f a b r í c e l e e x e c u t ă m a i p e r f e c t î n c ă r c a r e a c a r t u ş e l o r , a v â n d a p a r a t e s p e c i a l e . D a r a c e s t e c a r t u ş e f i i n d m a i s c u m p e d e c â t a c e l e î n c ă r c a t e d e n o i , n u - i d ă m â n a o r i - c u i s ă l e î n t r e b u i n ţ e z e . D e a c e e a e u mi-am" f ă c u t î n t o t d e a u n a c a r t u ş e l e s i n g u r ş i c h i a r a m r e c a p s a t t u b u r i l e b u n e . î n t r e b u i n ţ e z t u b u r i cu c a p s a „ G e v e l o t " , c a r e e r e c o m a n d a t ă p e c u t i i l e d e „ P e r f e c t " , p u n b u r ă g r a s ă , p e c a r e n u o a p ă s p r e a t a r e , c â n t ă r e s c a t â t p u l b e r e a , c â t ş i a l i c e l e o 'un c â n t a r s p e c i a l ş i s e r t i s e z câ t m a i u n i f o r m p o s i b i l . C h i a r şi p u l l w r e a c u f u m o d o z e z to t c u c â n t a r u l . Cu a-c e a s t ă m e t o d ă d o î n c ă r c a r e a m o b ţ i n u t r e z u l t a t e b u n e î n t o t d e a u n a , cu toate m ă r c i l e p u l b e r e i î n t r e b u i n ţ a t e p â n ă a c u m a .
D u p ă c u m a m m a i s p u s î n a r t i c o l u l m e u p r e c e d e n t . prima p u l b e r e . . P e r f e c t " , a c e e a c e n u ş i e î n c h i s ă , c u f i r i l e m a i m a r i , u n i f o r m c o l o r a t e ş i l u s t r u i t e , e r a e x c e l e n t ă ; f i i n d d e s t u l d o p u t e r n i c ă , f ă r ă a fi v i o l e n t ă ş i c a p r i c i o a s ă , c a a c e a d e a c u m a . Cu e a p u t e a f a c e c a r t u ş e t o a t ă l u m e a . E r a t r a s ă a p r o a p e în t o a t e . . h l e a b u r i l e " d e p u ş t i ş i r e z i s t a f a n t e z i s t e l e î n c ă r c ă t u r i a m u l t o r n e p r i c e p u ţ i , c a r e n u r e s p e c t a u s t r i c t r e g u l i l e d e î n c ă r c a r e a p u l b e r i l o r f ă r ă f u m .
O a r e n ' a m m a i p u t e a o b ţ i n e şi a c u m a p u l b e r e a . .Pe r f e c t " d i n a c e a s t ă b u n ă . s a u a l t e p u l b e r i f ă r ă f u m , c a r e s ă p o a t ă fi î n t r e b u i n ţ a t e î n m o d n o r m a l d e to ţ i v â n ă t o r i i f ă r ă p e r i c o l d e a c c i d e n t e !
1)1. S c h n e i d e r - S n y d e r s p u n e , i n a r t i c o l u l D - s a l e , c ă i n s c r i p ţ i a d c p e a r m a m e a d e 32 g r . a l i c e a r fi e r o n a t ă , d a r c u a t â t m a i m u l t . d a c ă c u 32 g r . a l i c e , c â t p u n e a m e u ş i d i n m o t i v c a s ă o b ţ i n o î m p r ă ş t i e r e c e v a m a i m a r e . a m a v u t c a r t u ş e a ş a d o v i o l e n t e , a t u n c i c e c a r t u ş e a ş i fi o b ţ i n u t c u 2.10 g r . p u l b e r e ş i 35 g r . a l i c e , c a r e e s t e î n c ă r c ă t u r a m a r e p r e s c r i s ă p e c u t i i l e d e „ P e r f e c t " ! ?
N u ş t i u c a r e e „ P e r f e c t " I ş i „ P e r f e c t " I I , d a r con s t a t ă m f o a r t e d e s v a r i a ţ i i d e c u l o a r e ş i v i v a c i t a t e l a f iec a r e c u t i e , s a u c h i a r f i e c a r e c a r t u ş !
A n u l a c o s t a a m r e d u s î n c ă r c ă t u r i l e p e n t r u c a l . 12 l a 1.8 g r . p u l b e r e şi 30 g r . a l i c e , ş i c u t o a t e a c e s t e a a m a v u t f o c u r i t a r i c u s m u n c i t u r i a n o r m a l e ş i n e r e g u l a t e . N u m a i ş t i u , c u m s ă m a i î n c a r c ! C r e d , c ă p â n ă s e v a p u t e a p r o c u r a a l t ă p u l b e r e f ă r ă f u m , n o r m a l ă , n e p e r i c u l o a s ă , v o i u f i n e v o i t s ă v â n e z cu p u l b e r e n e a g r ă c u f u m ; o a r e c u t o a t e c ă a r e , i n c o n v e n i e n t e l e e i d e a f a c e f u m ş i a n c r a s a a r m e l e , d a r c u ea , n u r i s c ă m s ă n e s c h i l o d i m s a u s ă n e s t r i c ă m p u ş t i l e . D i n m o m e n t ce Dl . S c h n e i d e r - S n y d e r , c a s p e c i a l i s t , n e e x p l i c ă , d e ce p u l l t e r e a „ P e r f e c t " , c a r e o a v e m a c u m a î n c o m e r ţ , e p e r i c u l o a s ă î n c ă r c a t ă d e v â n ă t o r i , m a i a l e s . d a c ă ş i - a p i e r d u t d i n u m i d i t a t e , c u m p u t e m c o n s t a t a no i u m i d i
t a t e a d i n p u l b e r e a c a r e o i n t r e b u i n ţ ă m t Ş i l a c e t e m p e r a t u r ă t r e b u i e ţ i n u t ă fcutia, c a s ă n u s e u s u c e t D a r c a r t u ş e l e î n c ă r c a t e f i e d e n o i , f i e c h i a r d e „ F a b r i c a R o m â n ă " , n u r i s c ă ş i e le s ă p i a r d ă u m i d i t a t e a d i n p u l b e r e , d a c ă a u ' f o s t ţ i n u t e p r e a l a c ă l d u r ă d e n o i , s a u d e n e g u s t o r u l , c a r e l e -a v â n d u t ! î
C h i a r d a c ă a m a v e a a p a r a t e p e n t r u c o n s t a t a t c o e f i c i e n t u l d e u m i d i t a t e , d i n p u l b e r e , m ă î n t r e b , c e a m p u t e a f a c e c u o c u t i e , c a r e , d u p ă d e s c h i d e r e , n e c o n v i n g e m , c ă i l i p s e ş t e d i n u m i d i t a t e a c u v e n i t ă t ! S 'o d ă m î n a p o i , n ' o m a i p r i m e ş t e ; s â - i i n t r o d u c e m n o i u m i d i t a t e a c a r e l i p s e ş t e , p r i n ce m i j l o c i ! Ş t i u t e s t e , c ă t o a t e p u l b e r i l e , c h i a r ş i c u f u m , s u n t m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n i n f l u e n t e l a d i v e r s e t e m p e r a t u r i , d a r a c e a s t ă i n f l u e n ţ ă î n m o d n o r m a l e a p r o a p e n e g l i j a b i l ă ş i n i c i d e c u m p e r i c u l o a s ă . A m t r a s c a r t u ş e î n c ă r c a t a c u p u l b e r e „ R o t t w e i l e r " , d u p ă 18 a n i şi e r a u t o a t e e g a l e ş i f o a r t e b u n e !
P e l a n o i a u c r ă p a t b a s c u l e l e l a 2 „ D r i l l i n g " - u r i b u n e , m a r c a „ G u s t a v F i i c k e r t " , i a r a l t e a r m e b u n e ou d o u ă ţ e v i n u a u m a i p u t u t fi d e s c h i s e .
A m a i fos t p e v r e m u r i o p u l b e r e c a r e a p r o d u s a c c i d e n t e , „ M u l l e r i t a " , c a r e s e d e c o l o r a p r i n a l t e r a ţ i e ş i d e v e n e a u n fel d e „ d i n a m i t ă " . M o t i v c a r e m ' a f ă c u t s ă n ' o î n t r e b u i n ţez . D a r p e a t u n c i s e m a i g ă s e a u î n c o m e r ţ şi a l t e p u l b e r i f ă r ă f u m , b u n e . P e c â n d a c u m a n u g ă s i m d e c â t „ P e r f e c t " , s a u ou f u m .
I n c o n c l u z i e , c r e d , c ă a c e a s t ă p u l b e r e „ P e r f e c t " u n a p r u d e n t d e t r a s c u e a , d e c â t î n c ă r c a t ă d e „ F a b r i c a R o m â n ă " , ş i n u m a i c a r t u ş e p r o a s p ă t î n c ă r c a t e , c u m p ă r a t e d i r c t d e l a F a b r i c ă , î n a i n t e d e f i e c a r e v â n ă t o a r e , s p r e a fi 6inguri c ă n ' a u fo s t ţ i n u t e d e v â n z ă t o r i la t e m p e r a t u r i n e p o t r i v i t e ; d a r a c e a s t a e u n l u c r u a p r o a p e i m p o s i b i l . D e - a c e e a să s p e r ă m , c ă fo ru l n o s t r u v â n ă t o r e s c s u p r e m , „ U n i u n e a V â n ă t o r i l o r " , v a s o l u ţ i o n a c â t m a i c u r â n d ş i a c e a s t ă c h e s t i u n e , p r o c u r â n -d u - n e u n a s a u m a i m u l t e m ă r c i d e p u l b e r i f ă r ă fum, a c ă r o r î n t r e b u i n ţ a r e n o r m a l ă s ă n u p r e z i n t e p e r i c o l .
LVCIEN PLACE.
Dupa o goană la Ibăneştl (Mureş). Dl Oh. Popescu cu ursul volnic împuşcat In Nov. 1938
Un l u p s e m â n â n c ă s i n g u r . . .
In timpul, când m ă găseam la vânătoare de cerbi în muget, anul acesta, am văzut u n lucru foarte curios care m'a mirat din cale afară şi care cred, că e vrednic să fie comunicat în revista noastră „Carpaţii":
Intr'o dimineaţă, pe când înaintam p e o potecă dan pădurea de brad, paznicul care m ă însoţea, mi-a făcut semn, atingându-mă c u mâna. I n marginea potecei , la vre-o treizeci de paşi de noi, stătea un lup. Nemişcat , ne privea ţintă. Smucesc a r m a de pe umăr, o despiedec, o rid!ic la umăr: lupul apucase să sară peste hăţaş în pădure. In clipa când eram cu arma la o c h i sare în luminiş u n al doilea lup», care pe s e m n e stătuse la spatele ce lu i dintâi. Arunc glonţul, care âl culcă. D a r în clipa, următoare lupul se răscoleşte şi înainte de a mai fi putut trage, dispare şi el. In locul împuşcături i sânge din belşug; sânge spumos , de p lumână: treime să fie căzut prin apropriere. P l e c ă m pe u r m a d e sânge, /destul de abundentă ca să o putem ţine fără nici o greutate. Ajungem la un părâu, când observăm, î n coasta de de d inco lo a lui lupul. Stătea culcat ş i . . . mânca . Da, m â n c a ! A m văzut c u olchii c u m ronţăia şi i -am auzit dinţii bătând. Şi a m mai văzut ceea^ce n u aş crede de n u cu ochii m e i aş fi văzut: lupul rănit după spată, a prins u n o s — veros imi l o coastă — din rană, l'a smuls şi l'a rupt î n dinţi. In toată atitudinea lui era ceva f ioros, mânios , par'ică ar fi rupt d in un duşman. Nici n u ne-a observat până i-am dat al doilea glonţ; într'adevăr glonţ de graţie.
Nu-imi pot explica această atitudine a lupului greu rănit astfel, decât, că rana grea şi durerea i->a luat conştiinţa» lucra în o stare de delir inconştient . Sau să fie o altă explicaţie? Dr. I. O.
A c e s t a n u m a i e i n s t i n c t !
Ca o m sărac, ce sunt, a m şi eu trei prăpădiţi de purcei. Coteţul e în apropierea bucătăriei d e vară, în care ob i şnuim să ţ inem şi c iubărul cu lăturile, pe care le d ă m de mâncare purceilor. Intr'o z i mi-se plânge soţila, că s'au tamulţit peste m ă s u r ă şobolanii . Vin de prin vecini, c ine-şt ie de pe unde , îşi m ă n â n c ă tot ce poate c o n s u m a un s tomac nealegător de ş o b o lan. Scotocesc toată bucătăria, se urcă p e poliţe, intră în lăzi, intră chiar şi î n miaşina de gătit, după mâncare. D e sigur, că nu a rămas neatinsă nici mâncarea destinată purcei lor .
Pâra asupra şobolani lor s'a repetat de vre-o două ori, până ce m ' a m hotărât să p u n otravă. Rezultatul a fost peste aşteptare; a m găsit 22 d e şobolani periţi.
A m'2i trecut vreme. Şobolani lor nu li-s'a stins
viţa de pe urma otrăvirei mele , şi fi ind u n n e a m spornic, în icâiteva săptămâni au suplinit ceea-ce p r ă pădise e p i d e m i a " . Şi atunci s'a întâmplat ceea-ce mi-se pare că e vrednic de însemnat aici: Şobolanii.-ven ind îacr cu duiumul în bucătăria d e vară, n u s e latingeau, —• D o a m n e fereşte! — de nici un fel de* mâncare , decât numai de cea din ciubăr, destinată, purceilor. Putea să rămână p e masă, pr in dlulap* e t c . orice, — rămânea neatins; pâine, s lănină, carne,., brânză: n u se atingeau de nimic . D e sigur, c u atât mai din greu dijmuiau mâncarea purceilor.
Las în grija cititorului să hotărască de ce p r o c e dează acum aşa şobolanii mei? P o t ei admite, că" singur u n nedefinit instinct î i î n d e a m n ă să n u m ă nânce din alte mâncări , decât exclusiv din cea dlin care m ă n â n c ă şi animalele casei, încredintându-se prin aceasta, că sunt otrăvite? Sau pot aidimite — e u m eu sunt convins, — c ă mintea şobolani lor a legat faptă de faptă şi a ajuns la concluz ie log ică ş£ la atitudine înţeleaptă?
E u garantez, c ă lucrurile s'au petrecut a şa după c u m le-am descris. Gavril Răzmăn^.
R â n d u n i c ă î n t â r z i a t ă
î m i permit să Vă fac o comunicare relativ i n teresantă şi dacă veţi crede de cuviinţă, că merită, să fie publicată în preţioasa noastră revistă, puteţi să. o p'ubiicaţi.
In ziua de 25 Octomvrie v e n e a m spre seară către Turda pe deasupra coastei Arieşului, pentru a*.-vedea daică este ceva vânat aquatic pe Arieş ş i dacă aşi putea să vânez ceva. In adevăr, în apropiere d e Poiana se v ă d de p e ideal o mul ţ ime d e raţe şi m ă epropiu tot pe creastă în sus, pentru a putea m a i . bine să-mi fac planul de lapropiere. In dreptul şcoa-lei primare d in cătunul Piatra Hărcanei , hotarul Tur-zii> m ă aşez jos. îmi scot o c h i a n u l să cercetez Arieşul şi ramificaţii le lui în care trebue să fie neapărat, raţe şi pe cari să le apropiu mai sigur. In acest m o ment, spre surprinderea mea, văd, că apare de sub coastă şi evo luează în jurul meu o rândunică. Nu era rândunica noastră obişnuită, cu pieptul roşu, c i o rândunică c u pieptul alb, cred că era „rândunica de horn",, după icât îmi amintesc de c â n d eram, copil , că i^am văzut fotografia Intr'o carfte de zoologie. A m rămas foarte surprins, întru-cât era o v r e m e foarte rea, cu vânt, cu ploaie rece, iar în depărtare d e 20—30 k m . se vedeau munţi i plini de zăpadă.
Altă surprindere pentru m i n e — şi mai puţin interesată pentru Dvs . — era că a m dat după aceia c u ochianul de u n cârd de gâşte, p e care cu greu l e -am apropiat şi d in care am puşcat două.
Venind spre casă, m'a preocupat gândul, oa să ştiu, ce a făcut-o pe biata rândunică să întârzie a-
tata p e la noi, sau prin altă parte. — N u o fi o specie de rândunică, oare să suporte b i n e t impul rece? Va ajunge ea oare ţarmurii calzi âi Mediteranei şi scăpa-va oare de iarna nemiloasă» ce se apropie? Au mai văzut şi lalţii astfel de rânduniei oare?
Nicolae Trifu, .— Turda. (N. R. î n c l i n ă m a c r e d e , c ă e v o r b a d e o „ R â n d u
n i c ă d e m a l " ( B i p a r i a r i p a r i a L . ) , a v â n d î n v e d e r e l o c u l u n d e a fos t v ă z u t ă , a d e c ă m a l u l î n a l t , a b r u p t a l A r i e ş u l u i ş i d e s c r i e r e a . D e ce o fi r ă m a s a i c i d e t o v a r ă ş U e e i? C i n e a r p u t e a ş t i ? D e s i g u r , u n a d i n n e n u m ă r a t e l e t r a g e d i i a l e v i e ţ i i p a s e r i l o r . )
V i t a l i t a t e a m a r e a ş e r p i l o r
Ţăranii noştri susţin, că coada şerpelui strivit n u m o a r e decât la apusul soarelui. A m observat cu toţii, că după^ce am uicis un şarpe, coada îi mişca î n c ă o v r e m e surprinzător de îndelungată. Sunt con-tracţiuni reflexe, inconştiente. Mi-a fost dat însă să văd două cazuri, în care a m fost surprins d e vitali
ta tea a lor două vipere» care şi-au păstrat conşt i inţa în împrejurări, î n care de s igur puţ ine animale ar mai fi putut avea o mişcare conştientă.
P e s c u i a m la păstrăvi p e luncile râului F. Duse s e m cu mine p e paznicul R. slă î m i mai fie de îndemână, să mai s c h i m b ă m câte-o vorbă. Deodată, cu coada ochiului (altfel e ram atent la apă) , îl v ă d pe R. că se apleacă, ridică o creangă uscată şi loveşte c u ea ceva ce era pe pământ . Când mi-a spus. că a lovit o viperăs gândul dintâi mi-a fost. c u m de a cutezat să se p lece aitât de aproape peste şarpe, şi să 11 atace cu o crenguţă isbea de 60 cm. de lungă. Mi-a răspuns, c ă . . . e învăţat c u v i p e r i l e . . . Vipera avea spinarea frântă. Cu un baston cu cui în vârf, R. i-a despărţit complect trupul, în două. Lângă cap a miad rămas din trup vre-o zace centimetri. Restul trupului, cu c o a d a se sbătea deoparte, iar capul, cu această parte mică din trupi, scotea m â n i o s l imba spintecată, încerca să se ridice, şi îndată-ce aprop i a m de el u n gătej sau bastonul, î l ataca c u o mişcare de săgeată, îl pr indea î n gură. Dec i acest cap era perfect conştient, lavea simţurile, lua hotărâri, comanda muşchi lor , etc. D u p ă u n t imp oarecare am strivit şi acest îndărătnic cap.
D e altă dată iam dat peste o viperă, care avea î n gură un şoarece de c â m p . II înghiţise de jumătate, a târnând şoldurile ş i icoalda din gura şerpelui. Vipera a dat să fugă, dar icu povara ei nu prea putea. A v e a m cu mine o săcurioe, ş i — în starea î n oare se găsea şarpele nefi ind primejdios, — am voit să văd. dacă
-.se repetă experienţa de mai sus, şi i -am tăiat oapul c u securea, scurt, nerămânând atârnat de el decât vre-o trei cm. din ceea-ce iam putea numi gât. Acest •cap de şarpe a rămas de a s e m e n e a conştient. A putut să s e debaraseze tde prada care î l stângenea, cu ienituri ş i deschizând şi ma i larg gura a el iminat şoarecele, apoi, şi acesta scoţând l imba, prindea în
,gură găitejul, pe care î l înt indeam. Mi-s'a părut că desprind î n ochi i acestui şairjpe o expres ie de extremă ură şi furie. La u r m ă a prins gătej uL împlân-tânduşi dinţi i în el jaşa c ă am rfdiicat oapul î n vârful
tgătejului şi aşa l -am izbit de u n brad, strivindu-1. Deci , nu ştiu întrucât mai trăieşte coada până
la sfinţitul soarelui, capul de şarpe, desprins dela trup a m văzut că trăieşte u n oarecare t imp aievea, gândind şi c o m a n d â n d mişcări conştiente. Nemo.
C u m se p o a t e r ă m â n e f ă r ă „ r a ţ ă cu m ă s l i n e " !
Zi de Martie însorită. Iairna agonizează pr iv ind c u albii ei och i —
ochiurile d e zăpadă — din care se scurg lacrimile în mic i şuvoae, suib reflexul razelor de lumină vie , a l imentând „Mazurienele" noastre — smârcuri le d i n jurul Craiovei.
P e cer triunghiurile imense ale gârliţelor alternează cu mic i l e triangule d e icocoare, tenori i pr imăverii pair'că căutând sa fugă de vecinătatea lor a-muziicalâV Pâlcuri le de raţe mici , rotesc precaut deasupra bălţilor, ele fiind v inovate le pentru catre m ă -găsesc astăzi pe meleagurile „opirancăi". — Şi pe c â n d ,-Dor", cânele m e u de vânat, cerceta „Raita Popii", sunt impresionat de u n vâjăit scurt, u n răpăit dur de 'aripi ce bat vert iginos aerul.
In aceiaşi cl ipă, ica trei bulgări, au căzut în stuful din fteţa mea trei raţe. De unde, p e unde, cum? Imediat apare deasupra stufului un erete, care explică graba răţuştelor.
Cei cari apreciază viteza sarselei la n u m a i 200 k m . p e oră socotesc că greşesc, şi n u c u puţin.
Eretele î n graţioase unduiri de airipi îşi începe metodic cercetarea stufului pentru descoperirea raţelor. Un foc îi c u r m ă zelul, rotmdu-1 în aer şi fă-cându-1 sâ-şi ude penajul. Totuşi raţele n u se saltă la pocnetul salvator al armei mele , de sigur din cauza grolazei inspirate de urmăritorul W . D u p ă trecere însă de puţină v r e m e .-Dor" l e saltă din stuf şi împuşc două.
Pentru a atrage în bătaia pustei m e l e unul d in pâlcuri le de raţe, ce se roteau p e sus, l e aşez p e oele împuşcate pe luciul apei, într'o poziţ ie câft mai naturală, la 25 paşi de locul unde m ă ascunsesem.
După 5—10 m i n u t e de aşteptare, observ că le-au căzut capetele în apă. Intrigat de acest fapt şi în dorinţa de a Ie aşeza c u m fuseseră, mă duc la ele şi v ă d în jurul lor v iermuind sute de lipitori, une le d e mărimi impresionante. Scoţând raţele din iapă, constat, că una era aproape în întregime devorată, iar cealaltă avea par'că pieptul împănat cu slăninuţă cu usturoi de urâcioasele lipitori. Această întâmplare v ine să înlăture multe erezii vânătoreşti .
Am aripat şi rănit în aceste bălţi multe raţe şi sub imperiul poveţe lor ce lor mai bătrâni, m ă întorceam după o jumătate de oră, c a să le găsesc pe mal, ,*din cauza durerii" spuneau ei.
P e unele, întriadevăr, le-am găsit, pe cele ma i multe însă n u şi ceea-ce era mai curios pentru mine era faptul că lucru acesta se întâmpla |pe băltoace mic i — cât o ogradă de rumân — fără stuf cu suprafaţa lucie ca oglinda-
—• „Astea, z iceau răţarii cei bătrâni, s e dau de a soufundişelea se apucă c u ciocul de o buruiană din fundul apei şi m o r î n adâmcimime"
In urma acestei întâmplări eu a m făcuit constatarea, că cu toate că numărul ,.Mazurienelor" este dc 15, de aspect şi vegetaţie aproape uniforme, nu-
mai în 3 din ele se opreau raţele şi anume numai în «icelea în cari lipitorile abundau.
Concluzii cari ss desprind de aici sunt: a) Raţele mici — Anas querquendufe — rănite
sau aripate fug la mal . pe c â m p chiar, pentru a scăpa de urmărirea lipitorilor, cari s imţind sângele pleacă după mâncare. Evident, că şi instinctul le îndeamnă să părăsească suprafaţa apei pentru a căuta un ascunziş atunci când balta n'are stuf.
b) Cele pe cari nu le găsim, au fost devorate în câteva minute de lipitori, atunci când se dau de-a scufundelea ţ inând ciocul numai afiairă, resturile ce rămân o parte căzând la fund, iar alta constituind un p u m n inform de pene la suprtafaţa apei. ce n u polate să nu mai atragă atenţia.
c ) Aceste cârăitoaire raţe mici — vizitează mai
ales bălţile bogate în lipitori, întru cât ele le mănâncă atunci când sunt valide, iar când sunt rănit e . . . „oaia mănâncă pe lup", devin ele hrana lipitorilor.
Nu v'a-şi fi povestit întâmplarea aceasta, dar mi-a fost teamă să nu păţiţi, ca m i n e să rămâneţi fără „raţă cu măslină", fiindcă eu altele î n aceea zi n'am mai împuşcat! Pe cele două icu pricina, le-am trimis „răţarului celui mai bătrân", care m ă învăţase să aştept la mal raţele rănite-
Dacă le_a mâncat nu ştiu, dar când l'am întâl-nis, mi-a râs în nas!
Vânduse lipitorile pe preţ bun bărbierului din colţ- pentru luat sânge.
Dr. C. GHEORGHIU — Craiova.
CÂRTI/REVISTE Cort Weigel-Rossler: Karpathenjagd und Bergeweltzau-
ber ( i d . P a u l P a r e y . V o l u m l e g a t î n p â n z ă S m . 6,50, p e n t r u i C o m â n i a r e d u c e r e 2 5 % ) . — A u t o r u l u i a c e s t e i c ă r ţ i d e s p r e C a r -p a ţ i , i -a fos t d a t s ă v â n e z e a n i d e a r â n d u l î n m u n ţ i i S l o v a c i e i şl a i n o ş t r i , t e r e n e d e v â n ă t o a r e c u m n u s e g ă s e s c a l t e l e a-s e m ă n ă t o a r e . N i e ă i r i v â n ă t o r u l n u î n t â l n e ş t e v a r i e t a t e a şi f r u m u s e ţ a d e v â n a t m a r e e u r o p e a n , ca a i c i , şi d e n i c ă i r i n u s e p o a t e î n t o a r c e eu t r o f e e d e v â n ă t o a r e a t â t l e i n i m m a t e c a d i n a c e ş t i m u n ţ i . . . c u d o u ă c o n d i ţ i i : î n t â i , c a v â n ă t o r u l s ă a i b ă c a l i t ă ţ i l e t r e b u i t o a r e , ş i a p o i , c a D i a n a să ii î n v - - x l -n i c e a s e ă d e u n s u r â s . I n o m u l ţ i m e d e i s t o r i s i r i , r e l a t i v s c u r t e , a u t o r u l n e d u c e a l ă t u r e a eu el la d i b u i r i l e l u i s i n g u r a t e c e , p r i n n o p ţ i l e î n c r e m e n i t e s u b t l u m e a d e s t e l e , p r i n p ă d u r i f ă r ă s f â r ş i t , o a r e n u î n c e t e a z ă s ă c â n t e , p r i n r e g i u n i , p e u n d e t r e c e m o r o c ă n o s u r s u l u n d e în n o p ţ i l e a s p r e să r ă s p â n d e ş t e î n f i o r ă t o r u r l e t u l l u p i l o r . G ă s i m d e s c r i s e v â n ă t o r i la c e r b i , u r ş i , m i s t r e ţ i , c a p r e n e g r e . r â ş i . e t c , î n t r e ţ ă s u t e d e a d e v ă r a t e i m n u r i f r u m u s e ţ i l e a c e s t o r m u n ţ i . C a r t e a se t e r m i n ă c u u n e p i l o g , î n c a r e a u t o r u l p r e a m ă r e ş t e p e fii . ţ ă r a n i , a i a c e s t o r ţ i n u t u r i . A c e s t e p i l o g e n e c e s a r : în m u l t e p ă r ţ i a l e c ă r ţ i i c i t i t o r u l a r e i m p r e s i u n e a , c ă a u t o r u l p r i v e ş t e d e s u s p e a c e ş t i a u t o h t o n i , c a r e Ia u r m a u r m e i s u n t s t ă p â n i i ţ ă r P o r î n c a r e a u t o r u l u i i - a fos t î n g ă d u i t s ă v â n e z e . S u n t f r a z e , d i n c a r e r ă z b a t e i n i i u i n ţ a f a l s i f i c a t o a r e a g a z d e l o r la c a r e a t r a s a u t o r u l , c a r e p e s e n i n e nu a v e a u n i m i c c o m u n , n i c i ca s â n g e , n i c i c a m e n t a l i t a t e , n i c i c a s e n t i m e n t c u p o p o r u l a u t o h t o n . T r e c â n d p e s t e a c e s t e c â t e v a m o m e n t e s u p ă r ă t o a r e , c e t i t o r u l , c a r e c u n o a ş t e î n t r u c â t v a r e g i u n i l e ş i v â n ă t o a r e l e p e c a r e le d e s c r i e C u r t W e i g e l , v a a v e a o p l ă c e r e d e o s e b i t a c e t i n d u - 1 , r e t r ă i n d c e a s u r i b u n e . Cei c a r e n u m a i v i s a p o t d e s p r e v â n ă t o a r e l e c a r p a t i n e , v o r a v e a n o u i i s v o a r e d e v ise . . . .
Max Hinsche: Kanada wlrklfch erlebt (Ed . J . X e u -m a n u N e u d a i m m , 392 p a g i n i , v o l u m l e g a t î n p â n z ă , R m . 12 p e n t r u R o m â n i a r e d u c e r e 2 5 % ) . — î n a i n t e c u c â ţ i v a a n i , n e g ă s e a m î n t r ' u n u l d i n ce le m a i î n c â n t ă t o a r e t e r e n e d e v â n ă t o a r e d e l a m a r e î n ă l ţ i m e d e m u n t e , c â n d n e v i n e ş t i r e a , c ă i n r e v l r u l Câz i l e , d i n v e c i n ă t a t e a , u n d e s t ă t e a m n o i — î n m u n ţ i i S e b e ş u l u i , — a v e n i t n o u l p a z n i c * p e o a r e iii a ş t e p t a m . I - a m t r i m i s v o r b ă s ă c o b o a r e î n zi ş i c e a s a n u m i t l â n g ă z ă g a z u l C i b a n u l n i . C â n d a m s o s i t l a ace l loc , a m z ă r i t d i n d e p ă r t a r e , ş e z â n d pe u n t r u n c h i u c ă z u t d e l â n g ă d r u m , u n o m , a c ă r u i f ă p t u r ă c u m n e a p r o p i a m ( e r a m c u p r i e t e n u l I . S.), se l ă m u r e a a fi u n a d e e x t r e m ă u s e ă ţ i m e . O f a ţ ă b l o n d ă - r o ş o a t ă , cu o c h i i l u c i n d v i u î n a d â n c u r i l e o r b i t e l o r , c u f e ţ e l e î n g r o p a t e , î n c a p c u o c e a p s â d a p ă l ă r i e , p e s t e c a r e do s i g u r a u t r e c u t zeci de a n i d e s o a r e ş i de p l o a i e . C â n d s 'a r i d i c a t m i - s o p ă r e a că se r i d i c ă î n o a s e u n s c h e l e t . S 'a d e s c o p e r i t , ş i s 'a p r e z e n t a t . . . M a x H i n s c h e " . D u p ă c â t e v a s c h i m b ă r i d e v o r b e , c o n v e n ţ i o n a l e , m i - a m d e s f ă c u t u n e l t e l e d e p e s c u i t , şi u r c a t p e c ă ş i ţ a î n a l t ă , a m î n c e p u t să a r u n c d u p ă
ce i m a i c a p r i c i o ş i p ă s t r ă v i , p e c a r e i - a m î n t â l n i t î n î n t r e a g ă c a r i e r a m e a . M a x H i n s c h e s 'a a p r o p i a t şi s ' a a ş e z a t l a s p a -to lo m e u , a ş a , î n c â t s ă n u î m i s t e e î n c a l e la a r u n c a t . D i n o v o r b ă s c ă p a t ă a ş fi î n ţ e l e s , c ă a fo s t p r i n C a n a d a . „ C â t a i s t a t a c o l o ? ' ' î n t r e b a i . „ N o u ă a n i " . „ C â n d t e - a i î n t o r s ? " ,.Do d o u ă l u n i . " — Ce a i f ă c u t l a C a n a d a ? ' ' „ A m v â n a t , an i p r i n s cu c a p c a n a , a m c o l e c t a t p e n t r u m u z e e . . . " I n c u r â n d a m r ă z i m a t u n d i ţ a d e u n b r a d ş i a m î n c e p u t s ă d e s c o s p e a c e s t o m o r i g i n a l , d i n a l e c ă r u i v o r b e se d e s p r i n d e a t o t m a i m u l t o v i a ţ ă d e v â n ă t o r şi t r a p p e r î n t r ' a d e v ă r t r ă i t ă î n d e p l i n ă t a t e a e i , î n ce le m a i a r r i d e ţ i n u t u r i a l e C a n a d e i . N u t r e b u e s ă s p u n , c ă a m p e t r e c u t c u H i n s c h e m u l t e c e a s u r i , p l i n e d e p o v e s t i r i d i n ce le î n d e p ă r t a t e ţ i n u t u r i . M ă m i r a m , c u m d e u n a s e m e n e a o m , a d e v ă r a t ă c o m o a r ă d e c u n o ş t i n ţ e ş i d e a m i n t i r i , se m u l ţ u m e ş t e cu v i a ţ a m i z e r ă d i n v â r f u l m u n t e l u i , p a z n i c s i m p l u d e v â n ă t o a r e . P e u r m ă a m î n ţ e l e s d i n v o r b e l e lu i , c ă n o s t a l g i a C a n a d e i n u o p o a t e î n v i n g e , d e c â t pr in . f r u m u s e ţ i l e C a r p a ţ i l o r n o ş t r i i . L - a m r u g a t , s ă n e s c r i e p e n t r u . . C a r p a ţ i i " . C i t i t o r i i n o ş t r i a u a v u t o c a z i a s ă î i c i t e a s c ă d o u ă d i n s c r i e r i hi l u i , s u r p r i n z ă t o r d e v i i ş i d e b i n e s c r i s e . E r a u p r i m e l e î n c e r c ă r i l i t e r a r e a l e a c e s t u i o m . D u p ă v r e - o d o i a n i p e t r e c u ţ i î n m u n ţ i i n o ş t r i i , H i n s c h e a p l e c a t . . . d o n o u î n C a n a d a . î n a i n t e î n s ă , în s i n g u r ă t ă ţ i l e C a z i l e l o r , ş i -a s c r i s a m i n t i r i l e , p e c a r e a c u m le e d i t e a z ă î n t r ' u n l u x o s v o l u m , m a r e a c a s ă do e d i t u r ă g e r m a n ă . T i t l u l c ă r ţ i i e ce l m a i p o t r i v i t : P o v e s t e ş t e u n o m . c a r e a t r ă i t a i e v e a î n C a n a d a . M u l ţ i s u n t a u t o r i i , c a r e t r e c î n g o a n a t r e n u l u i d e a l a t u l u n u i c o n t i n e n t , ea a p o i s ă c o m p i l e z e şi s ă f a n t a s e z e , p r e t i n z â n d , că i s t o r i s e s c ce a u v ă z u t ş i a u p ă ţ i t . H i n s c h e n u e d i n a -c e ş t i a . E l n e p o v e s t e ş t e î n t â m p l ă r i — m u l t e , c â t e v a zec i — d i n z b u c i u m a t a l u i v i a ţ ă d e t r a p p e r , v â n ă t o r , p e t r e c u t ă î n ce le m a i a s p r e r e g i u n i a l e c o n t i n e n t u l u i a m e r i c a n . R e g i u n e a î n c a r e a t r ă i t , e c e a s p r e n o r d d e l a r â u l A t a b a s k a , ş i î n m u n ţ i i î n a l ţ i a i r e g i u n e ! a r r i d e Y u k o n t e r r i t o r y , E p o a t e p e n t r u p r i m a d a t ă c ă a u z i m v o r b e l e u n u i a , c a r e a t r ă i t t o a t e f r u m u s e ţ i l e ş i t o a t e g r o z ă v i i l e a c e s t e i r e g i u n i . Zec i d e m i i d e k m . î n s a n i e , , t r a s ă d e c â n i , l u n i î n t r e g i s i n g u r , f ă r ă s ă v a d ă ţ i p e n i e d e o m , p i e r d u t î n i m e n s i t a t e a , t e r i t o r u l u i n e l o c u i t , t r e c â n d s u t e d e k m . s i n g u r , î n l u n t r e a f r a g i l ă d e coa j e , î n .josul ş i î n s u s u l m a r i l o r f l u v i i , c a r e a l e a r g ă s p r e o c e a n u l î n g h e ţ a t , — n e s f â r ş i t e p â r t i i c u p i c i o r u l , s p r e o ţ i n t ă v a g ă , î n a p ă s ă t o a r e s i n g u r ă t a t e , — î n t â l n i r i cu m a r i l e f i a r e , p e r i p e ţ i i , p r i m e j d i i , i n s u c c e s e , i z b â n z i . Ş i t o a t e r e d a t e e x a c t , a ş a c u m s ' a u p e t r e c u t , f ă r ă l e a c d e t e n d i n ţ ă d e î n f r u m u s e ţ a r e s a u de a d ă u g i r e .
A m c i t i t a c e a s t ă c a r t e v o l u m i n o a s ă d i n t r ' u n r ă s u f l e t . A m g ă s i t m u l t ă p l ă c e r e î n c e t i r e a ei . U n g â n d b u n t r e c e c o n t i n e n t e ş i o c e a n e ş i e u t r i m i t g â n d u l m e u p r i e t e n e s c ş i d e f e l i c i t a r e o m u l u i , o a r e c i n e ş t i e p r i n ee r e g i u n i s ă l b a t e c e , t r ă i e ş t e az i . c i n e ş t i e ce p r i m e j d i i î n f r u n t ă c h i a r î n c l i p a c â n d s c r i u a i c i . - -
Richard Blase: Die Jăgerprufung, in Frage und Ant-WOrt. (.Ed. I . N e u j n a n n — N e u d a m m . 144 p a g i n i . Hm. 2,50). — Dup? , c u m ş t i m , i i ; G e r m a n i a , cel ce v o e ş t e , p e n t r u p r i m a d a t ă , s ă o b ţ i n ă u n p e r m i s d e v â n ă t o a r e , o d a t o r să se p r e z i n t e p e n t r u a tre'.-e „ e x a m e n u l d e v â n ă t o r ' " . F ă r ă d e a c e s t e x a m e n , n i m e n e a n u a r e d r e p t u l s ă v â n e z e , v â n ă t o a r e a p r e t i n z â n d n u n u m a i o î n d e m â n a r e , c i şi c u n o ş t i n ţ e , ş i î ia i a l e s c u n o ş t i n ţ e d e z o o l o g i e ş i de e t i c ă v â n ă t o r e a s c ă . C h e s t i u n e a e x a m e n u l u i d e v â n ă t o r i a f o s t p u s ă ş i l a u o i , ş i a f o s t p r i v i t ă c u d i f e r i ţ i o c h i . Cel m a i c o n v i n s s u s ţ i n ă t o r a l i d e e i a c e s t e i a , l a n o i , e s t e d i s t i n s u l I n s p e c t o r d e v â n ă t o a r e D r . I . B o l b o c a . U n u l d i n t r e a r g u m e n t e l e , p e c a r e l e u t i l i z e a z ă ce i p o t r i v n i c i a c e s t e i i n o v a ţ i u u i . e s t e g r e u t a t e a c o m p u n e r e ! m a t e r i a l u l u i e x a m e n u l u i . A d e c ă , s ă g ă s e ş t i m ă s u r a j u s t ă : să ,m c e r i n i c i e x a g e r a t e c u n o ş t i n ţ e , să n u r ă m â n ă î n s ă e x a m e n u l n i c i o s i m p l ă f o r m a l i t a t e f ă r ă folos r e a l . — R ă s f o i n d b r o ş u r a , p e c a r e n e - o t r i m i t e m a r e a e d i t u r ă g e r m a n ă , n e b u c u r ă m , fcâsind s l ă b i r e a a r g u m e n t u l u i p o t r i v n i c e x a m e n u l u i de v â n ă t o r . I n t r ' -a d e v ă r , î n a c e a s t ă l u c r a r e , a p ă r u t ă î n 10.000 e x e m p l a r e , s e c o n c e n t r e a z ă î n 649 î n t r e b ă r i ş i r ă s p u n s u r i , e s e n ţ a c u n o ş t i n ţ e l o r v â n ă t o r e ş t i , p e c a r e le p o a t e p r e t i n d e e x a m i n a t o r u l d e l à c a n d i d a t u l d e — p e r m i s d e v â n ă t o a r e . M ă r t u r i s i m , c ă d i n
a c e s t e î n t r e b ă r i s ' a r p u t e a p e n t r u n o i e l i m i n a v r e - o 150, r ă m â n â n d c a m 500 do m a r e fo los ş i a c t u a l i t a t e . E l e c u p r i n d î n t r e g d o m e n i u l : b a l i s t i c a , z o o l o g i e , t e c h n i c ă v â n ă t o r e a s c ă , o c r o t i r e , l e g i s l a ţ i e , e tc . F o r m a d e î n t r e b a r e - r ă s p u n s u ş u r e a z ă m u l t s t u d i u l m a t e r i e i .
Dr. Adalbert Szalay: Hundert irrige Wisentbelege (Ed . J . N e u m a n n — N e u d a m m , E m . 4 ) I n n u m ă r u l n o s t r u do C r ă c i u n , 1937, a m a v u t c i n s t e a s ă p u b l i c ă m u n c u p r i n z ă t o r s t u d i u a s u p r a b o u r u l u i , s e m n a t d e D l . D r . A . S z a l a y , v e c h i u l şi d i s t i n s u l s p e c i a l i s t î n z o o l o g i a - i s t o r i c ă . S t u d i u l a p r o d u s a d e v ă r a t ă s e n z a ţ i e î n c e r c u r i l e ş t i in ţ i f ice i . Şi p e d r e p t c u v â n t : D l . D r . S z a l a y , a c e s t s a v a n t c o n p a t r i o t a l n o s t r u d i n S i b i u , d u p ă o m u n c ă î n c o r d a t ă d e o v i a ţ ă , s i m t e .— ş i a r e .— p u t e r e ş t i i n ţ i f i c ă s u f i c i e n t ă , s ă se d e s b a e r e d e c ă t u ş e l e „ v e c h i l o r a u t o r i t ă ţ i " ş i s ă p r i v e a s c ă p r o b l e m e l e c u o c h i i n d e p e n d e n ţ i . A s t f e l , p r o d u c â n d c â t e o d a t ă c h i a r i m p r e s i a u n u i r ă s v r ă t i t , a t a c ă , n i m i c e ş t e , ş i a p o i l a p ă d ă f ă r ă m i l ă p ă r e r i l e ş i t e o r i i l e , p e o a r e l e c o n s i d e r ă , ş i l e d o v e d e ş t e d e e r o n a t e , o r i c â t d e m u l t a r f i f o s t a c e l e e i t a t e ş i a p r e c i a t e d e a l ţ i i . .— O m a r e p a r t e a a c t i v i t ă ţ i i ş t i i n ţ i f i c e a a c e s t u i a d e v ă r a t s a v a n t e s t e s ă p l i v e a s c ă d i n m u l ţ i m e a d a t e l o r i s t o r i c e c e e a - c e e b u r u i a n ă : f a l s i f i c a r e , e r o a r e . O p e r ă g r e a ş i m a i a l e s fo lo s i t o a r e : s u n t e r o r i , c a r e g i r a t e d e u n n u m e i n t r a t î n t r e a u t o r i t ă ţ i , s e p e r p e t u i a z ă v e a c u r i d e a r â n d u l , t u l b u r â n d p u t i n ţ a u n e i c e r c e t ă r i o b i e c t i v e . —. I n b r o ş u r a e d i t a t ă d e J . N e u m a n n — N e u d a m m , D l . D r . S z a l a y a r a t ă ce l e „ o s u t ă " d e i s v o a r e e r o n a t e , d i n c a r e sco t c u n o ş t i n ţ e cei ce s e o c u p ă c u p r o b l e m a z i m b r u l u i . E s t e i m p r e s i o n a n t ă b o g ă ţ i a d e c u n o ş t i n ţ e a a c e s t u i
s a v a n t p a s i o n a t : n i m i c c e s ' a s c r i s a c u m şi c u v e a c u r i î n a i n t e , în l e g ă t u r ă o u z i m b r u l n u r ă m â n e n e c u n o s c u t , n e d i s c u t a t , — r e c u n o s c â n d u - s e ceea -ce e s t e j u s t , d e m a s c â n d u -se f a l s u l , r e c t i f i c â n d u - s e e r o a r e a . A m i n t i m , că D l . D r . A . S z a l a y a r e p e s t e d o u ă z e c i d e s t u d i i d e z o o l o g i e i s t o r i c ă , d e c e a m a i m a r e î n s e m n ă t a t e . A c e s t e c ă r ţ i n u s e g ă s e s c î n c o m e r ţ . A m a t o r i i l e p o t î n s ă p r o c u r a d e l à a u t o r : S i b i u , S t r a d a T r i b u n e i 17.
Zglinicki-Wohl: „Gar lustig ist die Jăgerei" (Ed . J . N e u m a n n —. N e u d a j n m , E m . 2,40) U n u l d i n t r e cei m a i t a l e n t a ţ i c a r i c a t u r i s t ! g e r m a n i , Z g l i n i c k i . î m p r e u n ă c u v e s e l u l p o e t J . H . W o h l , a u p o r n i t p r i n t e r e n e l e d e v â n ă t o a r e , ş i l e - a u p a r c u r s î n l u n g ş i î n l a t . A u d i b u i t p r e t u t i n d e n e a d u p ă a s p e c t e l e v e s e l e a l e v â n ă t o a r e i . C e e a - c e a u r e c o l t a t — t r o f e e — n i le d a u î n u n a l b u m a ş d e d e s e n e şi v e r s u r i . Cel ce g ă s e ş t e o p l ă c e r e p r i v i n d u n d e s e n c u s p i r i t ş i c i t i n d u n v e r s b u n . g l u m e ţ , v a a v e a o s e n i n ă b u c u r i e î n a c e a s t ă c a r t e .
Hamllton, W. J., Fr. Our fur-bearers — a vanishing natural resource ( A n i m a l e l e n o a s t r e p u r t ă t o a r e d e b l a n ă , o b o g ă ţ i e n a t u r a l ă , c a r e d i s p a r e ) , N e w - T o r k Z o o l o g i c a ! S o c i e t y B u l . M a y — l u n e 1938. — A u t o r u l d ă o s e r i e d e c i f r e , c a r e n e a r a t ă n u m ă r u l c a s e l o r d e c o m e r ţ ş i a l p e r s o a n e l o r c a r e se o c u p ă c u n e g o ţ u l d e b l ă n u r i , c i r c u l a ţ i a a n u a l ă d e p i e i ş i v a l o a r e a lo r . Se o c u p ă a p o i d e p r o b l e m a d e s c r e ş t e r i i a l a r m a n t e a n u m ă r u l u i a n i m a l e l o r p u r t ă t o a r e d e b l a n ă . M u l t e d i n t r e s p e c i i l e v a l o r o a s e a u d i s p ă r u t c o m p l e t . A r a t ă a p o i l i p s a d e e fec t a l e g i s l a ţ i e i p r o i e c t i v e î n s t a r e a ei a c t u a l ă . C r e ş t e r e a a n i m a l e l o r p e n t r u b l a n ă n u e s t e e f e c t i v ă d e c â t î n c a z u l v u l p i i a r g i n t i i ş i , î n t r ' o m a i m i c ă m ă s u r ă , î n c a z u l
v i z o n u l u i , d e c i n u p o a t e s ă s a l v e z e d e l à p i e i r e a c e s t e a n i m a l e . C a s e l e m a r i d e b l ă n u r i , c o m e r c i a n ţ i i , v â n ă t o r i i ş i c u m p ă r ă t o r i i , t o ţ i sunt . r e s p o n s a b i l i î n t r ' o m ă s u r ă o a r e c a r e d e a c e a s t ă c r i z ă . O r g a n i z a ţ i i l e n a ţ i o n a l e p e n t r u c o n s e r v a r e şi a p ă r ă t o r i i a n i m a l e l o r s ă l b a t i c e t r e b u i e s ă d e a a l a r m a p r e t u t i n d e n i , p e n -t r u e a p r i n t r ' o a c ţ i u n e c o m u n ă s ă f i e s a l v a t ă d e l à p i e i r e a-c e a s t ă f r u m o a s ă f a u n ă n a t i v ă . — (Wild Life Review, N o . 15 I u l i e 1938).
Walter Guiverscheidt : Oer lachende Lehrprinz (Ed . J . N e u m a n n —. N e u d a m m . V o l u m î n p â n z ă E m . 3,80). „ L e h r p r i n z " se n u m e a î n v r e m i l e m a i v e c h i î n l i m b a c u r e n t ă v â n ă t o r e a s c ă g e r m a n ă v â n ă t o r u l b ă t r â n , e u b o g a t ă e x p e r i e n ţ ă , c a r e i n t r o d u c e a î n t a i n e l e a r t e i v â n a t u l u i p e t i n e r i i , c a r e f ă c e a u p r i m i i p a ş i î n b e r e u r i l e v â n ă t o r e ş t i . A c e ş t i a , e a f o a r t e m u l ţ i d a s c ă l i , î ş i o m o r a u s t r ă d a n i i l e î n p i s ă l o g e a l ă , î n p l i c t i c o a s e ş i f o a r t e s e v e r e „ p r e l e g e r i " . C u m a r a t ă ş i t i t l u l c ă r ţ i i a p ă r u t ă a c u m , d e d a t a a c e a s t a a v e m a f a c e c u u n d a s c ă l o a r e r â d e , şi r â z â n d î n v a ţ ă p e t i n e r i l u c r u r i s e r i o a s e . F o n d u l c ă r ţ i i e u n u l e u t o t u l s e r i o s . P o r n e ş t e d i n a d e v ă r u l , c ă co -r e c t t i t a t e a v â n ă t o r e a s c ă n u s e p o a t e r ă z i m a p e p o r u n c i l e s o r i s e î n c o d u r i ş i p e t e a m a d e p e d e a p s ă , c i f i e c a r e v â n ă t o r t r e b u e s ă p o a r t e î n i n i m a l u i c h i a r r e g ú l a l e c o r e c t i t ă ţ i i v â n ă t o r e ş t i , t o t a ş a , c u m t r e b u e ş t a s ă s t ă p â n e a s c ă d e p l i n cel p u ţ i n e l e m e n t a r e l e c u n o ş t i n ţ e v â n ă t o r e ş t i î n v e s e l e v e r s u r i , s c r i s e c u m u l t d u h ş i c u i n t e r e s a n t e a p r o p o u r i . I n f i e c a r e p a g i n ă , a l ă t u r e a d e v e r s n e r â d e ş i d e s e n u l , p e c a r e a u t o r u l a ş t i u t s ă î l a d a p t e z e , a r t i s t i c ş i s p i r i t u a l .
Es Wies ein Jäger wohl in sein Horn. Z e c e c a r t o a n e d e G e i l f u s . (Ed . P a u l P a r e y , B e r l i n ) , O m a p ă d e s t i n a t ă , e v i d e n t , p e n t r u c a d o u d e C r ă c i u n v â n ă t o r i l o r . C a r i c a t u r i s t u l G e i l f u s e b i n e c u n o s c u t c e l o r c e r ă s f o e s c r e v i s t e l e d e v â n ă t o a r e g e r m a n e ; e ce l m a i g u s t a t d e s e n a t o r u m o r i s t d i n a c e a ţ a r ă . O a d â n c ă c u n o a ş t e r e a a s p e c t e l o r h a z l i i a l e v â n ă t o a r e i , a g r e ş e l i l o r ş i p ă c a t e l o r v â n ă t o r e ş t i d e s v a l u e t e m e , p e c a r e a r t i s t u l l e î n f ă ţ i ş e a z ă c u n e î n t r e c u t u l l u i s p i r i t ş i m a r e a l u i î n d e m â n a r e t e c h n i c ă . Ce l e zece p l a n ş e c o l o r a t e s u n t d e a c e i a ş f a c t u r ă . I n b i b l i o t e c ă e le î n s e m n e a z ă o m i c ă c o l e c ţ i e a u n o r b u n e d e s e n e d i n m â n a c u n o s c u t u l u i a r t i s t ; î n c a d r a t e p o t f i u n v e s e l d e c o r a l c a m e r e i d e l u c r u a u n u i v â n ă t o r .
Ernst Graf Silva-Tarouca : Glückliche Tage. (Ed . p a u l P a r e y , R m . 6,80. P e n t r u R o m â n i a r e d u c e r e d e 2 5 % ) . — I n t r e t o a t e c ă r ţ i l e d e v â n ă t o a r e g e r m a n e , a p ă r u t e î n u l t i m e l e t r e i d e c e n i i , m a i m a r e f a i m ă a d o b â n d i t c a r t e a c o n t e l u i a u s t r i a c fj. S i l v a - T a r o u e a : „Z i l e f e r i c i t e . " I n c u r â n d d u p ă a p a r i ţ i a p r i m e i e d i ţ i i (1923) i s t o r i s i r i l e d e v â n ă t o a r e a l e a c e s t u i s c r i i t o r s ' a u r ă s p â n d i t , r i d i c â n d u - l î n t r e ce i m a i d e v a z ă s c r i i t o r i c i n e g e t i c i m o d e r n i . C o a t e l e S i l v a - T a r o u c a a o c u p a t f o a r t e î n a l t e l o c u r i î n i e r a r o h i a p o l i t i c ă a v e c h e i A u s t r i i . D u p ă d e s m e m b r a r e s , i m p e r i u l u i h a b s i b u r g i c , r e t r a s l a m o ş i i l e s a l e d i n B o e m i a , a fos t u n m o m e n t t e n t a t s ă î ş i s c r i e m e m o r i i l e p o l i t i c e . A l ă p ă d a t î n s ă c u r â n d g â n d u l s ă s e î n ş i r e ş i e l î n t r e m u l ţ i o a m e n i p o l i t i c i f a l i ţ i , c a r e î n c e a r c ă a-ş i s a l v a o a m i n t i r e p r i n p u b l i c a r e a a m i n t i r i l o r p o l i t i c e . S ' a î n t o r s l a a m i n t i r i l e v â n ă t o r e ş t i ş i a d a t l u m e i u n u l d i n c e l e m a i i n t e r e s a n t e v o l u m e d e i s t o r i s i r i d e v â n ă t o a r e . O m c u a v e r e m a r e , ou r e l a ţ i i î n a l t e , n u i-a fo s t g r e u s ă î ş i a s i g u r e c e l e m a i e x c e l e n t e t e r e n e d e v â n a t , c e l e m a i a d e m e n i t o a r e i n v i -t a ţ i u n i , a v â n d a s t f e l o c a z i u n e s ă î ş i p u n ă î n p r a c t i c ă i n c o n t e s t a b i l e x c e l e n t e l e s a l e c a l i t ă ţ i v â n ă t o r e ş t i , ş i î n a c e e a ş i v r e m e a d u n â n d n o u i v a l o r i l a c o m o a r a d e c u n o ş t i n ţ e î n a r t a v â n ă t o a r e i . A u t o r u l c a t e g o r i s e ş t e i s t o r i s i r i l e d u p ă o b i e c t u l v â n ă t o a r e i : I s t o r i s i r i c u v â n a t m i c , a p o i c u c o c o ş i d e m u n t e , cu c ă p r i o r i , c a p r e n e g r e , c e r b i , c a î n u r m ă , î n t r ' u n c a p i t o l d e s f â r ş i t s ă a d u n e „ t o t f e l u l d e i s t o r i s i r i d e v â n ă t o a r e " . I n t r e i s t o r i s i r i l e d e u r m ă r i r e a c e r b u l u i , g ă s i m u n e l e a lo c ă r o r t e a t r u e B u c o v i n a , C a r p a ţ i i r o m â n e ş t i . D e a l u n -g u l a c e s t o r i s t o r i s i r i g ă s i m î n v ă ţ ă t u r i p r e ţ i o a s e c u p r i v i r e la v â n ă t o a r e ş i l a o c r o t i r e . ( A u t o r u l e s t e u n u l d i n t r e p r i m i i a d e v ă r a ţ i o c r o t i t o r i a i v â n a t u l u i , î n s e n s m o d e r n , ş i t o t e l a s c r i s c e l e b r a c a r t e „ K e i n H e g e r K e i n J ä g e r " a b e c e d a r u l o e r o t i r e i . ) D ă m o p i l d ă d i n a c e s t e î n d r u m ă r i . A u t o r u l n e a r a t ă la ce f o l o s e ş t e c u o c a z i u n e a v â n ă t o a r e i d e c e r b i a r t a d e a c h e m a c e r b u l c u s c o i c a ? I a t ă r ă s p u n s u l : a) C â n d n u m u g e ş t e n i e i - u n c e r b , d a u de c â t e v a - o r i c u s c o i c a . A d e s e p o r n e s c a s t f e l să m u g e a s c ă c e r b i i d i n a p r o p i e r e , b) D a c ă u n c e r b m u g e ş t e t r â n d a v , a s t f e l î n c â t n u î l p o t c o n s t a t a , ş i n i e i n u îl p o t a p r o p i a c u ş a n s e , ; d a u d i n c o r n u l m e u , î l î n d e m n s ă m u g e a s c ă m a i b i n e . c) C u a j u t o r u l c o r n u l u i p o t s ă a ţ â ţ c u r i o s i t a t e a . g e l o z i a , d o r u l u n u i c e r b î n a ş a m ă s u r ă , î n c â t
î l a d u c î n f a ţ a m e a . d) S e î n t â m p l ă , c ă u n c e r b , c h i a r î n m o m e n t e l e c â n d s p e r ă m s ă p u t e m t r a g e , e s p e r i a t , s a u e l u a t d e c i u t e , s a u s e î n t â m p l ă c h i a r , c ă a m t r a s ş i a m g r e ş i t , .— îr. a c e s t e c a z u r i , m u g i n d d i n s c o i c ă a j u n g e m a d e s e o r i l a r e z u l t a t u l , c ă o p r i m p e n t r u o c l i p ă c e r b u l , î n c â t u n e o r i m a i p u t e m t r a g e , e) V o e s c s ă a p r o p i u u n c e r b p r i n p ă ş u n e s e c u l a r ă , p r i n t r e r a n e ó t e , c ă z ă t u r i , f r u n z e u s c a t e , e tc . , u n d e e p e s t e p u t i n ţ ă s ă n u f a c z g o m o t , o r i c â t a ş g r i j i , ş i o r i c â t a ş fi d e i s t e ţ . D a u g l a s d i n s c o i c ă : dec i f a c l a r m ă p e f a ţ ă , a ş a c u m f a c e u n c e r b , c a r e t r e c e p r i n a s e m e n e a l o c u r i . D e c e l e m a i m u l t e o r i m ă p o t a p r o p i a f ă r ă g r i j e , p r o t e j a t d e î n ş e l ă t o r i a s co i c i i .
T e r m i n â n d a c e a s t ă s c u r t ă r e e e n s i u n e a s u p r a e d i ţ i e i I I I a c ă r ţ i i d e v e n i t ă c l a s i c ă , r e g r e t ă m , c ă n u s ' a u c o r e c t a t u n e l e a p r e c i e r i p r i v i t o r l a b ă ş t i n a ş i i l o c u r i l o r p e u n d e a v â n a t a u t o r u l . S u n t a p r e c i e r i , c a r e n u ş o c a u î n t i m p u l ş i î n m e d i u l d e o d i n i o a r ă î n c a r e a t r ă i t a u t o r u l . A z i î n s ă p o t f i s o c o t i t e u n e l e c h i a r i n s u l t e . A u t o r u l a d e c e d a t n u d e m u l t . U r m a ş i i ş i e d i t o r u l l u i , l a v i i t o a r e a e d i ţ i u n e a r f a c e b i n e s ă r e t u ş e z e a c e s t e u m b r e d i n f r u m o a s a l u c r a r e .
Natura. ( B e v i s t ă p e n t r u r ă s p â n d i r e a ş t i i n ţ e i , N o . 11 , B u c u r e ş t i ) . A m c i t i t c u s u r p r i n d e r e , ş i n u c u u n a p l ă c u t ă , a r t i c o l u l s e m n a t d e s e c r e t a r u l d e r e d a c ţ i e a l r e v i s t e i , d e s p r e u r s . I n t r ' a d e v ă r , c i t i m î n a c e s t a r t i c o l ş i u r m ă t o a r e l e : „ C â n d î n s ă u n t a u r a s i m ţ i t u r s u l p r i n a p r o p i e r e , d e v i n e n e l i n i ş t i t , r ă t ă c e ş t e i n n e ş t i r e î n c o a c e ş i î n c o l o ( ! ) ş i n u s t ă l o c u l u i p â n ă n u î ş i g ă s e ş t e d u ş m a n u l . A t u n c i s e i a c ă î n t r e e i o l u p t ă c r u n t ă , p e v i a t ă ş i p e m o a r t e . U r s u l a t a c a t se a p ă r ă c u d e s n ă d e g d e , d a r f o a r t e r a r c u i z b â n d ă . T a u r u l î n f u r i a t p e s t e m ă s u r ă , s e r e p e d e c a f u l g e r u l l a e l ş i d a c ă n u î l s t r ă p u n g e d e l à î n c e p u t c u c o a r n e l e , î l î m p i n g e m e r e u ş i r e p e d e c u c a p u l î n a i n t e şi-1 i s b e ş t e d e u n c o p a c s a u d e o s t â n c ă , ţ i n t u i n d u - 1 a c o l o p â n ă î ş i d ă u l t i m a s u f l a r e . O d a t ă u n p ă s t o r d i n C a r p a ţ i î m i p o v e s t e a , c ă ş i - a g ă s i t t a u r u l r ă t ă c i t d e c â t e v a z i le , ţ i n â n d î n c o a r n e s t â r v u l u n u i u r s ţ i n t u i t într"o s t â n c ă " . D e s i g u r , e o l e g e n d ă p e n t r u c o p i i a c e s t o b i -c e i u a l t a u r u l u i , d e a c ă u t a „ î n n e ş t i r e " u r s u l , a-1 g ă s i p r i n m u n t e ş i a-1 i s p r ă v i a t â t d e r o m a n t i c . D a r m a i c i t i m : „ P e a n i m a l e l e m a r i u r s u l l e a t a c ă d i n s p a t e , d u p ă c e le^a o b o s i t p r i n t r ' o u r m ă r i r e î n d e l u n g a t ă ; c â n d a c e s t e p a s c î n m u n ţ i i p r ă p ă s t i o ş i , u r s u l l e s p e r i e c u u r l e t e l e (!) s a l e î n f r i c o ş ă t o a r e , f ă c â n d u - l e s ă s e a r u n e e î n p r ă p a s t i e , u n d e î ş i f r â n g g â t u l ş i p i c i o a r e l e . " D e c i u r s c a r e g o n e ş t e c a h a i t ă i i , u r l â n d c â t î l ţ i n e g u r a . ( O a r e c u m u r l ă u r s u l l a a s e m e n e a o c a z i u n i ? ) D a r m a i d e p a r t e : „ M ă n â n c ă ş i p e ş t e , p e c a r e î l u r m ă r e ş t e î n a p ă , p u t â n d î n o t a f o a r t e b i n e . " D e c i u r s u l - v i d r ă , c a r e se a r u n c ă î n a p ă m a r e .— u n d e î n o a t ă —. ş i „ u r m ă r e ş t e " p e ş t i i . A p o p u l a r i z a ş t i i n ţ a e d e f o a r t e m a r e fo los . N u î n s ă a p o p u l a r i z a l e g e n d e l e d o v e d i t e p r o f u n d e r o n a t e ş i n a i v i t ă ţ i l e , c a r e s e s p u n l a ş e z ă t o r i . M a i a l e s n u e î n g ă d u i t s ă o f a c ă a c e a s t a u n o m d e ş t i i n ţ ă , c u m e a u t o r u l c i t a t u l u i a r t i c o l .
.Jäger Kinder — ABC." de Dr. Detlev Müller-Using (Ed . I . N e u m a n n — N e u d a m m , E m . 2.40). O c a r t e d e s t i n a t ă s ă f i e f ă c u t ă d a r c o p i i l o r m i c i a i v â n ă t o r i l o r g e r m a n i . S ' a a s o c i a t c u n o s c u t u l z o o l o g - v â n ă t o r M ü l l e r - U s i n g c u n u m a i p u ţ i n c u n o s c u t u l d e s e n a t o r d e a n i m a l e E . O s s w a l d ş i a u d a t l u m e i c e l o r m i c i d i n c a s e l e v â n ă t o r i l o r o î n ş i r u i r e d e o s u t ă d e a n i m a l e , î n c a d r a t e î n l i t e r i l e a l f a b e t u l u i ş i c u p r i n s e î n o s e r i e d e i l u s t r a ţ i u n i c o l o r a t e , d e m a r e f r u m u s e ţ ă . ş i d u h . C a r t e a , d e s i g u r , v a f a c e b u c u r i e m u l t ă c o p i i l o r , c ă r o r a l e e s t e d e s t i n a t ă , i a r v e r s u r i l e h a z l i i , c a r e p e t r e c i m a g í n e l e , v o r s t â r n i r â s e t e a r g i n t i i .
C. E. Martiny : Tage die man nie verglast. (Ed . I . N e u m a n n — N e u d a m m . V o l u m l e g a t î n p â n z ă K m . 5.60) N u m e l e a u t o r u l u i n e e s t e n e c u n o s c u t . D e s c h i z â n d c a r t e a , c r e d e a m , c ă v o m a f l a r e c e n t e l e î n s e m n ă r i a l e u n u i r e c e n t v â n ă t o r . P l ă c u t ă d e s i l u s i e : a u t o r u l se p r e z i n t ă a fi u n v e o h i u v â n ă t o r , u n u l , c a r e a v â n a t î n C a r p a ţ i i A r d e a l u l u i ş i a i V e c h i u l u i R e g a t î n c ă î n a i n t e d e r ă z b o i u . E o c o l e c ţ i e d e î n t â m p l ă r i v â n ă t o r e ş t i , d e t o t f e lu l , d é l a c e l e m a i m o d e s t e p â n ă l a c e l e m a i a l e s e p e c a r e l e p o a t e o f e r i a c e a s t ă p a r t e a E u r o p e i . I n a c e i a ş v r e m e e u n n e î n c e t a t i m n p e n t r u f r u m u s e ţ i l e n a t u r e l ş i v r e d n i c i a c e l o r ce i n t r ă î n t e m p l u l ei c u c u c e r n i c i e . E u n a d i n b u n e l e c ă r ţ i d e p o v e s t i r i v â n ă t o r e ş t i . M u l t e f o a r t e f r u m o a s e i l u s t r a ţ i u n i s e m n a t e d e m a r e l e a r t i s t g e r m a n M. K i e f e r — M ü n c h e n .
România. R e v i s t a O f i c i u l u i N a ţ i o n a l d e T u r i s m (No. X . 1938). O s p l e n d i d ă c o p e r t ă n e I n t r o d u c e î n c u p r i n s u l a c e s t u i n u m ă r , î n c h i n a t a p r o a p e î n î n t r e g i m e v â n ă t o a r e i ş i p e s c u i t u l u i . C i t i m a r t i c o l e D - l o r V l a d i m i r B u n e a şi T. R . P o p e s c u d e s p r e v â n ă t o a r e ş i d e s p r e c e r b i , a r t i c o l e a l e u n o r s p e c i a l i ş t i , ş i c u a c e i a ş i n t e r e s c i t i m a r t i c o l e l e „ l a i c i l o r " A l . B ă d ă u ţ ă ş i E m . B u c u ţ a , d e p r e ţ p e n t r u v â n ă t o r i , f i i n d c ă e l e r e p r e z i n t ă g l a s u l d e l a „ a l t e r a p a r s " . — R e g r e t ă m , c ă s u n t e m n e v o i ţ i s ă i m p u t ă m r e v i s t e i u n e l e l i p s u r i d e p r o b i t a t e . N u n e v o m o p r i a s u p r a m u l t o r i l u s t r a ţ i u n i t r u c a t e , p r e z e n t a t e ea o r i g i n a l e d e p e n a t u r ă (de ex . cocoşu l d e m u n t e , ş i s e r i a de^ f o t o g r a f i i d i n d i o r a m e , e t c ) , c i v o m f a c e c o n f r a t e l u i n o s t r u d o u ă r e p r o ş u r i g r a v e p e n t r u d o u ă i n d e l i c a t e ţ e s ă v â r ş i t e î n p r e j u d i c i u l n o s t r u . î n t â i : „ R o m â n i a " p u b l i c ă u n a r t i c o l „ P e s c u i t u l p ă s t r ă v u l u i î n L a c u l R o ş u " d e D l . M i h a i l C s â k i . O r a c e s t a r t i c o l î l r e p r o d u c e d i n c u v â n t î n c u v â n t d i n n u m ă r u l n o s t r u d i n 15 M a i 1938, f ă r ă s ă i n d i c e i z v o r u l . „ D i n c u v â n t î n c u v â n t " n u e b i n e z is , — f i i n d c ă r e v i s t a o f i c i a l ă i n t r o d u c e î n el o p r o p o z i ţ i e ş i c â t e v a c u v i n t e n o u i — i n o v a ţ i i n e n o r o c i t e . Ş i a n u m e , d i n b u n s e n i n s p u n e , c ă : „ I n t r e p e ş t i p ă s t r ă v u l e v u l p e a ( ! ) p e ş t i l o r d e p r a d ă " ( ? ? ) . A p o i u n d e d i s t i n s u l a u t o r s p u n e a î n „ C a r p a ţ i i " c ă h r a n a p ă s t r ă v u l u i e^ a l c ă t u i t ă d i n i n s e c t e ş i l i p i t o r i , s p e c i a l i s t u l „ R o m â n i e i " m a i a d ă u g e ş t e c a h r a n ă ş i . . . „ p l a n t e l e " . I a t ă p ă s t r ă v i e r b i v o r l E t c , e t c . — A l d o i l e a : I n f r u n t e a p a g i n e i 25 „ R o m â n i a " p u b l i c ă u n c l i ş e u c u u n s p l e n d i d t a b l o u d e p ă s t r ă v i m a r i , î n ş i r u i ţ i s u b t d o u ă u n d i ţ e . Ş i s e r i e „ R o m â n i a " : „ P ă s t r ă v i d i n L a c u l R o ş u " ş i m a i s c r i e s u b t c l i ş e u : „ F o t o 0 . N . T . " A s t a e p r e a m u l t ! A c e s t c l i ş e u e . . . î m p r u m u t a t d i n „ C a r p a ţ i i " a n u l 1935, N o . 10, p a g i n a 241. E l r e p r e z i n t ă p ă s t r ă v i d i n R â u l S e b e ş u l u i . U n d i ţ e l e , c a r e s e v ă d î n c l i ş e u s u n t c e l e c u c a r e a u p r i n s D - n i i D r . I . S. ş i D r . I . P . a c e ş t i p ă s t r ă v i î n z i u a d e 16 A u g u s t 1935. I a r „ F o t o : O. N . T . " e o m a r e î n d r ă z n e a l ă , c â n d f o t o g r a f i a e f ă c u t ă d e f o t o g r a f u l a m a t o r c a r e n u p u b l i c ă d e c â t î n „ C a r p a ţ i i " , c u c a r e a r e c e l e m a i s t r â n s e l e g ă t u r i ş i c a r e n u a a v u t n i c i - c â n d n i c i - o a t i n g e r e c u „ B o m â n i a " . M a i a l e s u n e i r e v i s t e , c a r e a r e m i j l o a c e l e -m a t e r i a l e i m e n s e d e c a r e d i s p u n e o f i c i o s u l O. N . T., n u e s t e î n g ă d u i t s ă - ş i î n s u ş e a s c ă a r t i c o l e ş i c l i şee , c a r e f o r m e a z ă p r o p r i e t a t e a l i t e r a r ă a a l t o r a . D a c ă c o n f r a t e l e n o s t r u — c â n d
s c r i e d e s p r e v â n ă t o a r e ş i p e s c u i t a r e n e v o e d e a r t i c o l e l e ş i d e c l i ş e e l e n o a s t r e , l e p o a t e a v e a e u d o u ă c o n d i ţ i i : a) s ă n i l e c e a r ă d e m a i î n a i n t e ş i b) s ă s c r i e , c ă l e - a î m p r u m u t a t d e l a „ C a r p a ţ i i " . C l a r a p a c t a . . . .
Olmsted, Charles E. Vegetation of certain sand plains-Of ConneCtiCut. B o t a n i c a l G a z e t t e . C h i c a g o . L a r ă s p â n d i r e a s t e j a r u l u i Quercus velutina c o n t r i b u i e î n m a r e m ă s u r ă v e v e r i ţ e l e . E l e î m p r ă ş t i e g h i n z i l e a c e s t u i s t e j a r ş i l e î n g r o a p ă î n a s c u n z ă t o a r e l e l o r d i n p ă m â n t ( s ' a u g ă s i t 23 p â n ă l a 84 g h i n a i î n c â t e o v i z u i n ă ) o f e r i n d u - l e î n f e l u l a -c e s t a c o n d i ţ i u n i l e n e c e s a r e g e r m i n ă r i i . F o t o g r a f i i i n t e r e s a n t e , n e a r a t ă v l ă s t a r i ş i t r u n c h i u r i d e s t e j a r i i e ş i t e d i n g h i n z i l e î n g r o p a t e î n a s c u n z ă t o r i l e v e v e r i ţ e l o r . C .
Klemola, V. M. Finnish game and hunting. ( V â n a t ş i v â n ă t o a r e î n F i n l a n d a ) , S i l v a F e n n i o a ( S o c i e t y o f F o r e s t r y , H e l s i n k i ) 1937. E s t e o d a r e d e s e a m ă a s u p r a s p e c i i l o r d e v â n a t ) ; d i n F i n l a n d a ş i a s u p r a d i s t r i b u ţ i e i ş i p r e d o m i n a ţ i e i l o r . R a ţ a s ă l b a t i c ă f o r m e a z ă j u m ă t a t e d i n p o p u l a ţ i a p ă s ă r i l o r d e a p ă , i a r c o c o ş u l d e m u n t e p r e d o m i n ă p r i n t r e p ă s ă r i l e d e v â n a t a l e r e g i u n i l o r î n a l t e . S e d ă o g r u p a r e a s p e c i i l o r d u p ă c u m e l e s u n t a t r a s e s a u r e s p i n s e d e l u c r a r e a p ă m â n t u l u i s a u a l t e a c t i v i t ă ţ i a l e o m u l u i . C e l e m a i i m p o r t a n t e p r i n t r e s p e c i i l e f a v o r i z a t e d e l o c u r i l e c u l t i v a t e s u n t i e p u r e l e b r u n ş i p o t â r n i c h e a , d i m p o t r i v ă i e r u n c a ş i c o c o ş u l f a c p a r t e d i n t r e c e l e i z g o n i t e . V â n ă t o a r e a , a t â t î n t r e c u t c â t ş l î n p r e z e n t , c o n s t i t u e d i n n e n o r o c i r e o p r ă d a r e a f a u n e i ; o d a r e d e s e a m ă d e s p r e e x t i r p a r e a -u n o r a n i m a l e n e d o v e d e ş t e a c e s t l u c r u . U r m e a z ă o d i s c u ţ i e a— m ă n u n ţ i t ă a s u p r a z o n e l o r d e v â n a t î n c o r e l a ţ i e c u v e g e t a ţ i a , c l i m a ş i l o c u i t o r i i . S u n t d e s c r i s e m e t o d e l e d e v â n a t , a t â t o e l e -p r i m i t i v e c â t ş i c e l e m o d e r n e . R e c o l t a r e a v â n a t u l u i ş i a b l ă n u r i l o r c a f a c t o r e c o n o m i e e r a d e o i m p o r t a n ţ ă d e c i z i v ă î n v r e m e a d e d e m u l t ş i , î n o a r e c a r e m ă s u r ă , e s t e ş i a s t ă z i , c p t o a -t e c ă î n g e n e r a l v â n a t u l a s c ă z u t f o a r t e m u l t . D a t e s t a t i s t i c e p r e z e n t a t e î n t a b l o u r i n e a r a t ă n u m ă r u l a n i m a l e l o r d i n 6 s p e c i i c a r e a u f o s t v â n a t e î n c e p â n d d i n a n u l 1880. D i n a t e s t e t a b l o u r i r e z u l t ă c ă u n e l e s p e c i i s u n t p e c a l e d e d i s p a r i ţ i e . V a l o a r e a î n b a n i a v â n a t u l u i e s t e e v a l u a t ă l a 30 p â n ă l a 40 m i l i o a n e m ă r c i f i n l a n d e z e a n u a l . I n u l t i m a v r e m e o r g a n i z a ţ i i l e ••• p a r t i c u l a r e p e n t r u p r o t e c ţ i a v â n a t u l u i a u c r e s c u t î n impor- • -
t a n ţ ă , i a r b a n i i î n c a s a ţ i d e s t a t d e l a m e m b r i s u n t u t i l i z a ţ i p e n t r u o c r o t i r e a v â n a t u l u i . E s t e d e s c r i s ă l e g e a a c t u a l ă a v â n ă t o a r e i , i a r p r o h i b i ţ i i l e ş i s e z o a n e l e o p r i t e s u n t d a t e î n t a b e l e . U n n u m ă r d e 6 m a m i f e r e şi 7 p ă s ă r i se b u c u r ă d e o o-c r o t i r e c o m p l e c t ă . C.
Rostron, Karel, The European moose-deer (Alces alces L ) of P o l a n d , E a s t P r u s i a , a n d B a l t i c L a n d s ( E l a n u l E u r o p e a n d i n P o l o n i a , P r u s i a d e E s t ş i Ţ ă r i l e B a l t i c e ) , I n s t i t u t N a t i o n a l A g r o n o m i q u e B r n o . B u l . 1938. I n p a r t e a î n t â i a a l u c r ă r i i e s t e s c h i ţ a t ă c l a s i f i c a r e a o l a n i l o r ş i i s t o r i a l o r p a l e o n t o l o g i c ă ş i r e c e n t ă , c u p r i n z â n d ş i r e s t r i c ţ i u n i l e p r o g r e s i v e p e n t r u a p ă r a r e a s p e c i i l o r e u r o p e n e î m p o t r i v a i n f l u e n ţ e i d i s t r u g ă t o a r e o o m u l u i . S i t u a ţ i a p o p u l a l a ţ i e l d e e l a n i e s t e d a t ă c u m u l t e a m ă n u n t e ş i t o a t e s t u d i i l e d e d i s t r i b u ţ i e s u n t î n s o ţ i t e d e h ă r ţ i e u i n d i c a r e a e x a c t ă a r e f u g i i l o r . U r m e a z ă o d e s c r i e r e a n a t o m i c ă g e n e r a l ă ş i d i s c u ţ i i a s u p r a v a r i a b i l i t ă ţ i i r a s e l o r d e e l a n i . P a r t e a p r i n c i p a l ă a l u c r ă r i i — d e s p r e b i o l o g i a e l a n i l o r c u p r i n d e c o n s i d e r a ţ i i a s u p r a n a ş t e r i i ş i c r e ş t e r i i p u i l o r , t r a t e a z ă d e s p r e h r a n a l o r d â n d n u m i r i l e ş t i i n ţ i f i c e a l e p l a n t e l o r d e n u t r e m â n t , a p o i d e s p r e c o a r n e ş i d e z v o l t a r e a l o r . A c e s t d i n u r m ă c a p i t o l c o n ţ i n e n u m e r o a s e a m ă n u n t e , f i i n d d e i m p o r t a n ţ ă î n l e g ă t u r ă c u v â n ă t o a r e a . U r m e a z ă o s e r i e d e o b s e r v a ţ i u n i a s u p r a s o c i o l o g i e i ş i c a l i t ă ţ i l o r m i n t a l e a l e a c e s t o r a n i m a l e şi o d i s c u ţ i e d e s p r e d u ş m a n i i ş i p a r a z i ţ i i l o r . C a p i t o l e l e d e î n c h e i e r e t r a t e a z ă c h e s t i u n i d e eco log i e , c u p r i n z â n d r e a c ţ i u n e a f a ţ ă d e o a m e n i , p r e c u m ş i p r o b l e m a o c r o t i r i i şi î m b u n ă t ă ţ i r i i r a s e i . C.
Kanadisches Scherzo, d e C. M e h r h a r d t - I l o v . (Ed . P a u l P a r e y . V o l u m l e g a t Ban. 6,80, p e n t r u B o m â n i a c u o r e d u c e r e d e 2 5 % ) . C i n e v o e ş t e s ă r â d ă d i n t o a t ă i n i m a ş i î n a c e i a ş v r e m e a r e i n t e r e s p e n t r u ţ ă r i s t r e i n e , m o r a v u r i ş i o a m e n i d i n l o c u r i d e p ă r t a t e , s ă i e e î n m â n ă c a r t e a a c e a s t a , î n c a r e u n m a e s t r u a l po ives t i r e i i s t o r i s e ş t e p r o a s p e t ş i c u s p i r i t c e l e t r ă i t e d e e l ş i d e t o v a r ă ş i i l u i î n C a n a d a . C i t i t o r u l v a l u a p a r t e , v e s e l , l a d a r u l , p e c a r e î l a v e a a c e s t o m , s ă t r e a c ă p e s t e g r e u t ă ţ i l e v i e ţ i i — ş i c â t e a î n t â l n i t e l ! — c u s e n i n t ă -t a t e , f i e c ă el d e s c r i e v i a ţ a a s p r ă a f e r m i e r u l u i î n m i j l o c u l u n u i p e i s a g i u î n c ă s ă l b a t e c , f i e c ă n e c o n d u c e p r i n s â n u l v â n ă t o a r e i , ţ i n u t u r i l e v i r g i n e a l e N o r d u l u i c a n a d i a n , .— n e i s t o r i s e ş t e c r â m p e e d i n r o m a n u l f r u m o s ş i t r i s t a l n e a m u l u i I n d i e n i l o r , c a r e s ' a d e s ă v â r ş i t î n l a r g u l p r e e r i l o r , î n a v i d i t a t e a N o r d u l u i , î n ţ a r a e e l o r o m i e d e l a c u r i . P e t r e c â n d f i l e l e -aces te i c ă r ţ i v a î n t r e r u p e l e c t u r a d e s , p r i n r â s u l c a r e î l v a -copleş i , i z v o r â t î n u m o r u l s ă n ă t o s a l s i t u a ţ i i l o r c o m i c e ş i a l o a m e n i l o r c u r i o ş i . î n t o r s d i n ţ i n u t u l d e l a e x t r e m a M i a z ă -N o a p t e , s 'a p o m e n i t a u t o r u l c ă e c o n f u n d a t c u u n v e s t i t c o n t r a b a n d i s t d e o p i u , e a r e s t a t , ş i a p o i e l i b e r a t d u p ă o î n t r e a g ă s e r i e d e i n c i d e n t e c o m i c e . S c ă p a t , s e î n t o a r c e d e î n d a t ă î n C a n a d a , s p r e n o u i e x o u r s i u n i d e v â n ă t o a r e ş i n o u i a v e n t u r i . A i c i î l p e t r e c e m p â n ă s u s , d e p a r t e î n l u m e a g h e ţ i -l o r v e c i n i c e , î n ţ i n u t u l „ î n c h i s " , u n d e f a c e t o v ă r ă ş i e c u d o i t r a p p e u r i ( v â n ă t o r i d e b l ă n u r i ) ş i o u u n i n d i a n b ă t r â n , ş i t r ă e ş t e c u a c e ş t i a o i a r n ă î n t r e a g ă , l u n g ă , î n c o l i b a p r i m i t i v ă p i e r d u t ă î n s i n g u r ă t a t e a n o r d i c ă . V i a ţ a d e a i c i o d e s c r i e C. M e b r h a r d t c u p e a n a d e a d e v ă r a t m a e s t r u , ş i p o r t r e t e l e t o v a r ă ş i l o r l u i s u n t d e s e n a t e c u m u l t ă a r t ă . F i g u r i l e a c e s t e i t o v ă r ă ş i i s u n t „ A l b e r t t h e K i d " , u n c ă u t ă t o r d e a u r ş i m a t r o z , „ B a r m i x e r î n p e n s i u n e " , u n v a g a b o n d , ş i u n şef i n d i a n . C u m s ' a s c u r s , î n m i j l o c d e g r e u t ă ţ i e n o r m e , a c e a s t ă i a r n ă f r u m o a s ă , e o b i e c t u l a c e s t e i p ă r ţ i a l u c r ă r i i , î n o a r e i s t o r i s i r i l e v â n ă t o r e ş t i s e s u c c e d n e î n t r e r u p t , g ă s i n d no i î n f i e c a r e p a g i n ă p o v e s t i r i ş i d e s c r i e r i î n l e g ă t u r ă c u v â n ă t o a r e a . I n a c e s t e p o v e s t i r i s u n t ţ e s u t e c r â m p e e d i n v i a ţ a a v e n t u r o a s ă a l u i A l b e r t t h e K i d , c a r e a f ă c u t d e a t â t e a o r i o c o l u l g l o b u l u i , a fos t d e a t â t e a o r i o m b o g a t ş i a p o i i a r s ă r a c , ş i î n
• spec ia l d i n a c e e a a b ă t r â n u l u i i n d i a n , r ă m ă ş i ţ ă o r i g i n a l ă ş i m â n d r ă a u n u i n e a m î n s t â n g e r e . I n a c e s t v o l u m s u n t a d u n a t e t o a t e l u c r ă r i l e d i n C a n a d a a a u t o r u l u i ( a c u m m o r t ) , ş i c a r e a p ă r u s e r ă u n e l e î n v o l u m e s e p a r a t e . C a r t e a e i l u s t r a t ă c u m u l t ă a r t ă ş i u m o r d e c u n o s c u t u l d e s e n a t o r K a r l W a g n e r .
Wild und Hutld ( N r i i d i n 33—35, 1938). C o n t e l e I v a n D r a s k o v i c h , î n a r t i c o l u l „ A s u p r i m a g r e ş e l i l e ş i a t r a g e c o n c l u z i i l e " s c r i e , c ă v ă z â n d t r o f e e l e e x p u s e l a e x p o z i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă d i n B e r l i n î n a n u l 1987, a r e f l e c t a t a s u p r a l o r ş i a s u p r a l u c r ă r i l o r p r i v i t o a r e l a r e g r e s u l c a l i t a t i v a c e r b i l o r , - l u c r ă r i c a r i se r e d u c l a u r m ă t o a r e l e p a t r u p u n c t e — d u p ă a f i r m a ţ i a D - s a l e : — I . Cei m a i m u l ţ i a u t o r i s u s ţ i n , c ă a r fi u n fel d e c e r b i d e v e s t c u c o r p şi c o a r n e p r o p o r ţ i o n a t e , î n s ă
m a i p u ţ i n d e s v o l t a t d i n c a u z a c o n d i ţ i u n i l o r - c l i m a t i c e d e v e s t . I I . L i p s a d e l i n i ş t e ş i c o n t u r b a r e a p e r m a n e n t ă a r fi c a u z a r e g r e s u l u i c a l i t a t i v î n c o m p l e x e l e m a s i v e d i n C a r p a ţ i . I I I . C ă n u m a i e l i m i n a r e a p i e s e l o r s l a b e p r i n a r m ă a r f i r e m e d i u l p e n t r u o î m b u n ă t ă ţ i r e c a l i t a t i v ă ş i c ă r e î m p r o s p ă t a r e a p r i n t a u r i d i n a l t e p ă r ţ i n ' a r d a n i c i - u n r e z u l t a t . I V . C o n d i ţ i i l e d e v i a ţ ă s c h i m b a t e a r fi c a u z a d e g e n e r ă r i i c e r b u l u i î n v e s t .
B a z a t p e e x p e r i e n ţ e l e D - s a l e d e 50 a n i c a v â n ă t o r î n t o a t e c o m p l e x e l e m a i r e n u m i t e a C a r p a ţ i l o r ş i î n ce l e d i n v e s t , c o n t e s t ă a c e s t e a p ă r e r i p r i n a r g u m e n t ă r i , c a r i n e i n t e r e s e a z ă ş i p e n o i o e i c e v â n ă m az i î n C a r p a ţ i . D l . c o n t e s u s ţ i n e , c ă e s t e o g r e ş a l ă s ă s e c r e a d ă , c ă e s t e u n f e l d e c e r b e u r o p e a n v e s t i c , o a r e d i n c a u z a c o n d i ţ i u n i l o r c l i m a t i c e n u s e p o a t e d e s v o l t a ca c e r b u l d i n o s t ş i s u d - o s t . D o v a d a e s t e , c ă l a e x p o z i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă d i n B e r l i n d i n 1937 c e l m a i p u t e r n i c t r o f e u d e c e r b a fos t p r e m i a t u n u l d e o r i g i n e v e s t i c ă d i n K r u m a u d i n p ă d u r i l e d e B o e m i a , t r o f e u o b ţ i n u t î n s e c o lu l 18. L a e x p o z i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă d i n V i e n a , i n 1910, c e l m a i p u t e r n i c c e r b a f o s t u n u l o b ţ i n u t t o t î n v e s t ş i a n u m e î n p ă d u r i l e b a v a r e z e . C a u z a d e g e n e r ă r i i c e r b i l o r d i n v e s t n u se p o a t e a t r i b u i c o n d i ţ i u n i l o r c l i m a t i c e , d e o a r e c e ş t i u t e s t e , c ă a c e s t e a a u r ă m a s n e s c h i m b a t e . B e f e r i t o r l a s c h i m b a r e a c o n d i ţ i i l o r d e v i a ţ ă D-sa s u s ţ i n e , c ă r e d u c e r e a p ă d u r i l o r c u f r u n z ă ş i a c e l o r m i x t e î n v e s t n u p o a t e fi m o t i v g e n e r a l d e d e g e n e r e s c e n t ă ş i r e g r e s c a l i t a t i v , d e o a r e c e s e ş t i e , e ă î n r e g i u n i l e î n a l t e , u n d e n u e s t e d e c â t p ă d u r e p u r ă b r a d , s u n t c e r b i d e c a l i t a t e s u p e r i o a r ă . C h i a r ş i î n r e g i u n i l e n i s i p o a s e ş i î m p ă d u r i t e c u o e t i n o a s e p e l â n g ă m ă s u r i d e p r o t e c ţ i i r a ţ i o n a l e î n v e s t , s u n t c e r b i d e c a l i t a t e f o a r t e b u n ă , c u m e s t e d e e x . î n r e v i r u l d i n G o r a y d i n S i l e s i a p o l o n ă . D l . C o n t e e s t e c o n v i n s , c ă r e g u l a r e a p r o p o r ţ i e i ş i e t â r p i r e a p i e s e l o r s l a b e p r i n a r m ă , n u e p o s i b i l î n t o a t e p ă r ţ i l e şi î n g e n e r a l n u d u c e l a r i d i c a r e a c a l i t a t i v ă a c e r b i l o r . A c e a s t ă s e p o a t e f a c e b i n e î n g e n e r a l n u m a i p r i n î m p r o s p ă t a r e c u t a u r i s ă n ă t o ş i şi b i n e d e s v o l t a ţ i , a d u ş i d i n a l t e p ă r ţ i , t a u r i c a r i v o r t r a n s m i t e g e n e r a ţ i i l o r v i i t o a r e c a l i t ă ţ i l e l o r c o r p ş i c o a r n e f r u m o a s e . B e z u l t a t u l r e î m p r o s p ă t ă r i i n u s e o b s e r v ă d e c â t d u p ă 10—12 a n i . L a e x p o z i ţ i a d i n B e r l i n a u f o s t p r e m i a t e c o a r n e p r o v e n i t e d i n r e v i r e î n c h i s e d e l a c e r b i r e î m p r o s p ă t a ţ i . D o u ă d i n a c e s t e a s u n t d i n r e v i r u l P r i n ţ u l u i S o h a u m b u r g - L i p p e . I n r e v i r u l b i n e c u n o s c u t a l D - l u i V o g t s e f a c e x p e r i e n ţ e c u c e r b i r e î m p r o s p ă t a ţ i , i a r r e z u l t a t e l e s e c u n o s c . F a p t u l c ă D l . V o g t î i a l i m e n t e a z ă s p e c i a l , n u m o d i f i c ă î n t r u n i m i c v a l o a r e a t e o r i e i t r a n s m i t e r i i c a l i t ă ţ i l o r t a u r u l u i .
C r e d i n ţ a m u l t o r a u t o r i , c ă r e g r e s u l c a l i t a t i v a l c e r b i l o r î n C a r p a ţ i s ' a r d a t o r i l i p s e i d e l i n i ş t e ş i o o n t u r b ă r i i p e r m a n e n t e , e s t e g r e ş i t ă . D - s a a v â n a t m u l ţ i a n i î n O a T p a ţ i şi a c o n s t a t a t , c ă î n r e g i u n i l e , u n d e s e d e f r i ş a c o d r u l , u n d e l u c r a u s u t e d e m u n c i t o r i ş i u n d e p u f ă i a l o c o m o t i v a z i l n i c d i m i n e a ţ a ş i s e a r a , î n a c e s t e a p o r ţ i u n i e r a b o n c ă i t a d m i r a b i l ş i a i c i s e o b ţ i n e a u m a i u ş o r p i e s e l e c a p i t a l e . D i n a c e s t e a l o c u r i z g o m o t o a s e , c e r b i i c a p i t a l i n u d i spa t r , ci b o n c ă e s c s e a r a şa d i m i n e a ţ a p â n ă t â r z i u , i a r z i u a s e r e t r a g î n p o r ţ i u n i l e m a i l i n i ş t i t e d i n v e c i n ă t a t e . I n f i n e , s u s ţ i n e , c ă î n f i e c a r e r e v i r s u n t c e r b i ş i s l a b i ş i t a r i , î n s ă n u m ă r u l c e l o r c a p i t a l i e s t e m a i m i c . C a u z a p r i n c i p a l ă a r e g r e s u l u i c a l i t a t i v a t â t î n v e s t , c â t şi î n o s t ş i . sud-os t t r e i m e c ă u t a t ă î n f a p t u l c ă î n v e s t p â n ă e r i , i a r î n o s t ş i s u d - o s t şd a s t ă z i s e v â n e a z ă e x c l u s i v n u m a i c e r b i i c a p i t a l i m a i p u ţ i n n u m e r o ş i . I n v e s t c e r b i i c a p i t a l i a u fo s t s t â r p i ţ i r e p e d e , p e n t r u c ă a i c i p ă d u r i l e s u n t m a i a c c e s i b i l e , o s t u l ş i a u d - o s t u l m a i r e z i s t ă , f i i n d c ă a c o l o s u n t m a s i v e d e p ă d u r i m a i g r e u a c c e s i b i l a C u n o a ş t e u n r e v i r d e 90.000 j u g ă r e î n O a r p a ţ i i C e h o s l o v a c i , î n i m e d i a t a a p r o p i a r e a C â r p a ţ i l l o r M a r a m u r e ş e n i , u n d e p e v r e m u r i s e î m p u ş c a u a n u a l 30 d e c e r b i c a p i t a l i . D u p ă c â t e v a d e c e n i i î n a c e s t r e v i r , a s t ă z i c e r b u l c a p i t a l e s t e o r a r i t a t e , î n s c h i m b l a t o t p a s u l t e î n t â l n e ş t i c u c e r b i d e 8—12. L a e x p o z i ţ i i l e i n t e r n a ţ i o n a l e d i n u r m ă s e c o n s t a t ă u n r e g r e s v ă d i t a t r o f e e l o r d i n s u d - e s t u l E u r o p e i , i a r t r o f e e c a p i t a l e d i n r e v i r u r i l e r e n u m i t e p e v r e m u r i se o b ţ i n t o t m a i r a r . T r o f e e l e c a p i t a l e p r o v i n d i n r e v i r u r i m a i p u ţ i n p o p u l a t e î n c e r v i d e e , r e v i r e d i n s u d - e s t u l e u r o p e a n c r u ţ a t e d e p r e z e n ţ a h i e n e l o r d e t r o f e e .
Dr. F. P.
Der OeatSChe Jăger ( N r i i d i n 33—35, N o v . 1938). I n s t i t u t u l g e r m a n p e n t r u s t u d i a r e a , e x p e r i m e n t a r e a ş i v e r i f i c a r e a a r m e l o r ş i e x p l o s i b i l e l o r v â n ă t o r e ş t i , î n l u n a . a c e a s t a s e r b e a z ă 5(1 d e a n i d e a c t i v i t a t e . A c e a s t ă i n s t i t u ţ i e s ' a î n f i i n ţ a t d i n i n i ţ i a t i v a u n u i g r u p d e v â n ă t o r i l a 26 N o v e m b r e 1888 î n H a l e n s e e - B e r l i n . L a î n c e p u t a f u n c ţ i o n a t s u b f o r m ă d e s o c i e t a t e a c ă r u i m e m b r u p u t e a f i o r i c a r e v â n ă t o r g e r m a n . S c o p u l î n f i i n ţ ă r i i a c e s t e i i n s t i t u ţ i i a fo s t s t u d i a r e a p o s i b i t ă ţ i i a d a p t ă r i i a r m e l o r v â n ă t o r e ş t i l a f o l o s i r e a p r a f u l u i d e p u ş c ă f ă r ă f u m , c o n t r o l a r e a ş i v e r i f i c a r e a a r m e l o r v â n ă t o r e ş t i î n s c o p d e p e r f e c ţ i o n a r e . I n a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e p u t e a s ă - ş i v e r i f i c e a r m e l e ş i m u n i ţ i a t o a t e f i r m e l e p r o d u c ă t o a r e p r i m i n d c e r t i f i c a t u l c o r e s p u n z ă t o r . I n a n u l 18S9 i n s t i t u ţ i a p r i m e ş t e s u b v e n ţ i e d i n p a r t e a s t a t u l u i . G r a ţ i e a c e s t e i s u b v e n ţ i i i n s t i t u ţ i a se p e r f e c ţ i o n e a z ă ş i c r e a z ă l a b o r a t o a r e s p e c i a l e , p o l i g o a n e c u ţ i n t ă p e n t r u a r m e c u a l i ce , c u g l o n ţ , r e v o l v e r e ş i a l t e arma d e m â n ă , t o a t e n e c e s a r e p e n t r u e x p e r i e n ţ e ş i c e r c e t ă r i , c a r e u r m ă r e a u g ă s i r e a u n e i n o r m e p r e c i s e l a î n c ă r c a r e a c a r t u ş e l o r , f a b r i c a r e a a r m e l o r , p r a f u r i l o r d e p u ş c ă , g l o a n ţ e l o r şi a l i c e l o r . R e z u l t a t u l a c e s t e i o r g a n i z a ţ i i ş i a c t i v i t ă ţ i p â n ă l a i s b u c n i r e a r ă s b o i u l u i m o n d i a l a fos t o î m b u n ă t ă ţ i r e e v i d e n t ă a c a l i t ă ţ i l o r a r m e l o r , p u l v e r e i şi g l o a n ţ e l o r g e r m a n e . D u p ă r ă s b o i i n s t i t u ţ i a a l u p t a t î n g r e u t ă ţ i m a t e r i a l e e n o r m e . I n 1928 î ş i m u t ă s e d i u l l a W a n e n s e e , u n d e f u n c ţ i o n e a z ă ş i a s t ă z i . I n 1933 r e g i m u l n a ţ i o n a l - s o c l a l i s t î i r e c u n o a ş t e i m p o r t a n ţ a ş i d i n i n s t i t u ţ i e p a r t i c u l a r ă r e g i m u l o t r a n s f o r m ă î n u n a p u b l i c ă ş i l a d i s p o z i ţ i a t u t u r o r v â n ă t o r i l o r g e r m a n i . I n 1936, c u o c a z i a O l i m p i a d e i , W a n e n s e e s e r v e ş t e c o n c u r s u l d e t i r p e n t r u d i f e r i t e l e a r m e ş i Ia d i f e r i t e l e d i s t a n ţ e . A s t ă z i a c e a s t ă i n s t i t u ţ i e a r e p o l i g o a n e d e t r a g e r e p e n t r u t o a t e a r m e l e d e m â n ă , a r e l a b o r a t o a r e s p e c i a l e d e s t u d i i ş i e x p e r i m e n t a r e , a u t o - s t r a d â . p a r c d e a u t o m o b i l e ş i c a z i n o u . R e v i s t a n o d ă f a z e l e d e p e r f e c ţ i o n a r e a d i f e r i t e l o r a r m e p â n ă l a m o d e l e l e d e a s t ă z i , m o d e l e p e r f e c t e c a r e se p o t a t r i b u i r e z u l t a t u l u i a c t i v i t ă ţ i i a c e s t e i i n s t i t u ţ i i î n 50 d e a n i d e l a î n f i i n ţ a r e a e i . A l b e r t J a e g e r d e s c r i e g o a n a l a f a z a n i . Disa s p u n e , c ă t i m p u l n e p o t r i v i t e s t e d u ş m a n u l cel m a i m a r e , c a r e z ă d ă r n i c e ş t e g o a n a b u n ă l a f a z a n i . D a c ă t i m p u l n u e s t e u s c a t ş i n u . e s t e o l a r , f a z a n i i m e r g c a ş i g o n a ş i i . G o a n a r e u ş e ş t e m a i b i n e d a c ă l a m a r g i n e a s t u f i ş u l u i s u n t a r b o r i î n a l ţ i ş i r a r i , a i c i s e p o s t e a z ă t r ă g ă t o r i i ş i a n u m e 3—4 î n f r o n t , d i n t r e ce i m a i b u n i t r ă g ă t o r i , i a r î n f l a n c u r i s e v o r p o s t a b r â n z o i i b u n i p e n t r u a s p e r i a i e p u r i i . î n a i n t e î n s ă d e a f a c e g o a n a î n « tu f i ş , g o n a c i i v o r c u t r e e r a t o a t e t e r e n u r i l e d e s c o p e r i t e d i n j u r . G o a n a î n s t u f i ş l a î n c e p u t s e f a c e f ă r ă l a r m ă , i c i - co l ea s e l o v e ş t e s t u f i ş u l . î n t â i s e r i d i c ă g ă i n i l e , c a r i s e a p r o p i e d e l i n i a t r ă g ă t o r i l o r p r i n c a r a c t e r i s t i c u l l o r c o t e o d ă i t . D u p ă e l e a p a r e l a m a r g i n e a s t u f i ş u l u i c â t e - u n cocoş b ă t r â n ş i ş i r e t , c a r e , c u m o b s e r v ă t r ă g ă t o r u l , s e r e î n t o a r c e î n g o a n ă , c a fu l g e r u l , m e r g e p â n ă î n a p r o p i e r e a g o n a c i l o r , a i c i s e r i d i c ă ş i o i a s p r e f l a n c u r i s i n g u r u l l o c c u ş a n s e d e s c ă p a r e . A şi s c ă p a t , f i i n d c ă b r â n z o i u l a t r a s î n v â n t . A c u m g o n a c i i v o r f i t o t m a i g ă l ă g i o ş i , i a r c o c o ş i i s e r i d i c ă u n u l c â t e u n u l ş i t r a g d r e p t l a f r o n t . S t r i g ă t e l e se î n t e ţ e s c , a r m e l e s u n ă m a i d e s . Cocoş i i se r i d i c ă î n s t o l u r i , i a r g o n a c i i s e o p r e s c l o c u l u i p â n ă t r e c s a l v e l e t r ă g ă t o r i l o r , a p o i i a r p o r n e s c . U n u l t i m s t r i g ă t a l g o n a c i l o r r i d i c ă o c e a t ă m a r e d e cocoş i ş i a c e a s t ă g o a n ă s ' a t e r m i n a t . A u t o r u l c o n s t a t ă , c ă se r e d u c e s t o c u l d e f a z a n i ş i se î n t r e a b ă c u m s ' a r p u t e a a j u n g e i a r l a r e v í r e l e b o g a t e î n f a z a n i , c a î n t r e c u t R e v i r u l d e f a z a n i c o s t ă m u l t , f i i n d c ă a c e s t v â n a t p r e t i n d e o c r o t i r e c o s t i s i t o a r e . R e z i s t e n ţ a ţ ă r a n i l o r ş i e c o n o m i l o r , c a r i î m p i e d i c ă p e t o a t e c ă i l e p o s i b i l e î n m u l ţ i r e a f a z a n i l o r , e s t e o c a u z ă a r e d u c e r i i n u m e r i c e a a c e s t u i v â n a t . D - s a p r o p u n e m ă s u r i , c a e c o n o m i i s ă c u n o a s c ă c â t d e m i n i m e p a g u b e f a c f a z a n i i ş i c â t d e m a r e fo los a d u c e a c e s t v â n a t e c o n o m i e i p r i n i n g e r a r e a m i l i o a n e l o r d e p a r a z i ţ i ş i i n s e c t e s t r i c ă t o a r e . P r o p u n e s ă s e r e p o p u l e z e t e r e n u r i l e u m e d e d i n s u d u l B a v a r i e i , f o a r t e a p t e p e n t r u a c e s t v â n a t .
Dr. F. P.
Johannes Schrăpel: Der Instige Hundespiegel ( E d . I . N e u m a n n N e u d a m m , R m . 1.80). I n p r e a j m a a c e s t u i C r ă c i u n l i t e r a t u r a d e v â n ă t o a r e g e r m a n ă s ' a î m b o g ă ţ i t c u c â t e v a l u c r ă r i v e s e l e , g l u m e ţ e , o a r e e v o c â n d şi e x p l o a t â n d c u r i o z i t ă ţ i l e a c e s t e i î n d e l e t n i c i r i , f a c s ă r â d ă p e c e i c e l e c i t e s c . I n t r e a c e s t e , p o a t e , c e a m a i b u n ă e c ă r ţ u l i a a l c ă r e i t i t l u î l d ă m m a i s u s . E o co l ec ţ i e a d m i r a b i l ă d e g l u m e , v e c h i ş i n o u i , î n j u r u l c e l u i m a i s t a t o r n i c t o v a r ă ş şi p r i e t e n a l o m u l u i , c â n e l e . N e n u m ă r a t e l e a n e c d o t e s u n t b o g a t i l u s t r a t e c u d e s e n e l e u n o r c u n o s c u ţ i a r t i ş t i c o n t e m p o r a n i ş i d i n c e i d e m u l t t r e c u ţ i d e l a n o i . O c a r t e , î n c a r e g ă s e ş t e i z v o r d e v e s e l i e .
La peche sportive ( B r u x e l l e s , N o . 11, 1938). D i r e c t o r u l r e v i s t e i J . v . C o t t o m p u n e î n t r e b a r e a , o a r e s ă f i e c a u z a , c ă p e ş t i i a p e l o r i n t e r n e se a r a t ă t o t m a i n e î n c r e z ă t o r i f a ţ ă d e m o m e l i l e d i n u n d i ţ e , — u n d i t u l d e v i n e t o t m a i a n e v o i o s ş i c u m a i p u ţ i n r e z u l t a t , c h i a r ş i d a c ă p e ş t i i a b u n d ă . R e s p i n g e o p i n i u n e a , c ă p e ş t i i . . . a r fi î n v ă ţ a t m i n t e , î n u r m a î n ţ e p ă t u r i l o r p e c a r e l e - a u s u f e r i t d i n p a r t e a b l e s t ă m a t e l o r c â r l i g e a s c u n s e î n n a d ă . R e l a t i v f o a r t e p u ţ i n i s u n t p e ş t i i , , c a r o a u fos t „ a r ş i " , ş i n u p u t e m p r e s u p u n e , c ă ce i c a r e a u . f ă c u t e x p e r i e n ţ a u n d i ţ e i a u c h e m a t î n c o n s i l i u m u l ţ i m e a f r a ţ i l o r şi l e - a u f ă c u t c o n f e r i n ţ e r e f e r i t o r l a p e r i c o l u l u n d i ţ e i . D e a l t f e l , se p o a t e s p u n e c o n s t a t ă a u t o r u l , c ă s p e c i i l e d e a n i m a l e n u î ş i î n m u l ţ e s c c u n o ş t i n ţ e l e : a c e l e a ş i r ă m â n , s u t e , m i i d e a n i ( 3 ) . A u t o r u l a j u n g e l a c o n c l u z i u n e a , c ă „ m u l t i p l i c a r e a u z i n e l o r , n u m e r o a s e l e b a r a g o , l a c u r i l e a r t i f i c i a l e , t r a f i c u l f l u v i a l p r o v o a c ă c o n d i ţ i u n i d e v i a ţ ă c u t o t u l d i f e r i t e d e ce l e d i n a i n t e , p e c a r e l e c u n o s c u r ă p e ş t i i d e o d i n i o a r ă . D e : a i c i , p â n ă a s e p r e z e n t a n e î n c r e z ă t o r i f a ţ ă d e o m u l ţ i m e d e l u c r u r i , î n s p e c i a l f a ţ ă d e n a d e l e n o a s t r e , n u e d e c â t u n p a s " . — O v i e d i s c u ţ i e s ' a a n g a j a t a s u p r a î n t r e b ă r i i , c a r e s t r u n ă e m a i b u n ă : c e a î n c u l o a r e a n a t u r a l ă , a l b ă , c e a v e r z u i e , t i p u l „ H a r d y " , s a u c e a a p r o a p e n e a g r ă , t i p u l „ H e -"witt". Ca o c o n c l u z i u n e a d i f e r i t e l o r p ă r e r i : L a s o a r e e mai p o t r i v i t ă c e a a l b ă , — î n g e n e r a l H a r d y , i a r î n z i l e l e n o r o a s e , s a r a , a p o i p e s c u i n d î n a d â n c i m e ş i l a u m b r ă , s t r u n a n e a g r ă . . A c e a s t a d i n u r m ă m a i a r e m a r e l e a v a n t a j * c ă n u s t r ă l u c e ş t e , ş i f i i n d o h d u s ă ou o m a t e r i e p r o t e c t o a r e r e z i s t ă m a i î n d e l u n g a t s c ă m o ş e l i i p r i n f r e c a r e a d e p i e t r e e t c . S e r e c o m a n d ă p e n t r u p e s c u i t u l c r a p i l o r c â r l i g u l t r i p l u . E l a r e s ă f i e m i c , ş i m o m e a l a c a r t o f i , p a s t e e t c . — t r e b u e s ă î l a c o p e r e c o m p l e c t . C u s e m n ă t u r a J . S o u v e r y n s r e v i s t a p u b l i c ă u n i n t e r e s a n t a r t i c o l , r e f e r i t o r l a p e s c u i t u l l i p a n i l o r . L u n a c e a m a i r e a p e n t r u p e s c u i t u l a c e s t u i s a l m o n i d e O c t o m v r i e , c â n d . f a ţ a a p e i d u c e f r u n z e m o a r t e . L i p a n u l s t ă s f ios î n a c e a s t ă e p o c ă . S a r e b i n e î n s ă î n l u n i l e r e c i : N o e m v r i e — I a n u a r i e . M u ş t e l e c e l e m a i b u n e , s p u n e a u t o r u l — s u n t : Wilovv F l y . —. I r o n B l u e D u n , — P a l e W a t e r y D u n , — A d j u t a n t B l u e Qu i l l , — A n t u m i i D u n , — B l u e Q u i l l , R e d T a g , e t c . F i i n d c ă m u l ţ i p e s c a r i î n c e p ă t o r i p i e r d l i p a n i i s m â c i n d p r e a t a r e d e -u n d i ţ ă , ş i a s t f e l r u p â n d g u r a f i n ă a p e ş t e l u i a c e s t u i a , s e r e c o m a n d ă , c a î n t r e s t r u n ă ş i s f o a r ă s ă s e i n t e r c a l e z e u n s c u r t (20 cm. ) e l a s t i c n e g r u , c a r e a m o r t i z e a z ă l o v i t u r i l e p r e a v i o l e n t e .
L'Eleveur ( P a r i s . N r i i 2720—2723). D l . P a u l M e g n i i i d u c e î n a i n t e f r u m o a s a l u p t ă p e c a r e a î n c e p u t - o î n „ L e -T e m p s " , o a m i n u n a t u l c a s t e l d i n C h a m b o r d . d e v e n i t a s t ă z i p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i f r a n c e z , s ă f ie a f e c t a t u n u i m u z e u a l v â n ă t o a r e i , ş i c a p ă d u r i l e î n c h i s e d e z i d u r i c a r e s t a u î n j u r u l l u i , s ă d e v i e n i ş t e r e z e r v e d e v â n a t . D e s i g u r , n i c i u n l o c n u e s t e m a i p r i e l n i c p e n t r u î n f ă p t u i r e a a c e s t u i p r o i e c t . C a s t e l u l c l ă d i t p e n t r u F r a n c i s e I , a f o s t l o c u i t î n v e a c u l a l X V I I I - l e a d e v e s t i t u l M a r é c h a l de L a x e , m a r e g e n e r a l ş i v â n ă t o r p ă t i m a ş . P ă d u r i l e a u v ă z u t n i ş t e „ c h a n e s â c o u n e " s t r a ş n i c p â n ă l a r ă z b o i u l d i n 1914. C a s t e l u l e r a a t u n c i p r o p r i e t a t e a p r i n ţ i l o r d e B o u r b o n - P a r m e , m o ş t e n i t o r i a i C o n t e l u i d e C h a m b o r d , cel d i n u r m ă r e p r e z e n t a n t a l B o u r b o n i l o r d i n F r a n ţ a . A r f i d e d o r i t , s ă s e f a c ă a c o l o ş i o b i b l i o t e c ă a v â n ă t o a r e i , u n d e s ' a r g ă s i v e c h i l e t r a t a t e d e „ v e n e r i e " , a ş a d e p r e ţ i o a s e p e n t r u i s t o r i a v â n ă t o a r e i ş i a l i m b e i f r a n c e z e . C â t e v a g o b e l i n s i n s p i r a t e d e t e m e v â n ă t o r e ş t i a r d e c o r a d e m i n u n e u r i a ş e l e s ă l i a l e C a s t e l u l u i . — I n t e r e s a n t e a r t i c o l e g a s t r o n o m i c e , f o a r t e l a l o c u l l o r î n t r ' o r e v i s t ă f r a n ţ u z e a s c ă , F r a n c e z i i f i i n d m e ş t e r i î n a r t a d e a fo los i v i c t i m e l e l o r . A r t i c o l u l d e s p r e P „ o r t o l a n " (o p a s e r e m i c ă d e t o t , p e c a r e n ' a m î n t â l n i t - o î n ţ a r ă ) , e s t e d e p r i m u l o r d i n , ş i d e o e x a c t i t a t e p e r f e c t ă . C i t i n d u - l e , î ţ i l a s ă î n t r ' a d e v ă T g u r a a p ă . S u n t m a i s c e p t i c î n o e e a - c e p r i v e ş t e c a l i t ă ţ i l e g a s t r o n o m i c e a l e . . . g a i ţ e i . D e s i g u r , r e ţ e t a : „ l e j e a i p a r e i â l a l o v r a i n e " e s t e m i n u n a t ă . N u s ' a r p u t e a p o t r i v i o a r e l a o t â n ă r ă p o -
t â r n i c h e î A r t i c o l e l e d e c h i n o l o g i e s u n t d e d i c a t e s p a n i e l u -l u i p e c h i n e z . S t r a n i u n u m e , c â n d t e g â n d e ş t i c ă „ e p a g n e u l " ' " a î n s e m n a t c â n e d i n S p a g n a . D l . M u n s c h n e d ă o i n t e r e s a n t ă m o n o g r a f i e a a c e s t u i t i p d e c â n e .
D l . P a u l M é g n i n , d i r e c t o r u l p u b l i c a ţ i e i , s e r i d i c ă î m p o t r i v a s i s t e m u l u i d e m o n o p o l a l p u l b e r e i d e v â n ă t o a r e e x i s t e n t ş i î n F r a n ţ a . I n t e r e s a n t a r g u m e n t u l l u i p r i n c i p a l : M o n o p o l u l p u n e î n v â n z a r e n u m a i a n u m e t i p d e p u l b e r e . A c e s t t i p î n s ă n u s e p o t r i v e ş t e c a r t u ş e l o r d e s t i n a t e p e n t r u a r m e l e * c u g h i n t u r i . D e a i c i u r m e a z ă , c ă p e n t r u c a r a b i n e l e d e v â n ă t o a r e v â n ă t o r i i s u n t a v i z a ţ i l a p r o d u s e l e s t r e i n e , c e e a - c e a
a d u s c u s i n e d e c ă d e r e a i n d u s t r i e i f a b r i c a ţ i u m i a r m e l o r cu g h i n t u r i . A s t f e l az i v â n ă t o r i i f r a n c e z i t r a g a p r o a p e e x c l u s i v c u a r m e g h i n t u i t e d e p r o v e n i e n ţ ă s t r e i n ă . O i n t e r e s a n t ă o b s e r v a ţ i e : U n c ă l ă t o r a o b s e r v a t , c ă l ă t o r i n d d e l a C a n a l u l d e O n t r a n t e s p r e B r i n d i s i , c u m u n i i l a r i ( G o e l a n d s a r g e n t e s ) a t a c a u p r e p e l i ţ e l e ce se g ă s e a u î n m i g r a ţ i u n e , f ă c â n d m u l t e v i c t i m e î n t r e a c e s t e . H . d e l a B a r r i e r e l a u d ă ş i c a r n e a şi v â n ă t o a r e a s t u r z i l o r . I a r n a s t u r z i i se a d u n ă î n c-ete n u m e r o a s e î n l o c u r i l e u n d e g ă s e s c m â n c a r e — v â s c , b o a b e d e m u r e ş i a l t e f r u c t e , ş i s e v â n e a z ă f ie l a p â n d ă , f i e r i d i -c â n d u - i d e l a p i c i o r , p e c â n d s u n t î n c ă u t a r e a h r a n e i . Se î m p u ş c ă o u c a r t u ş e r e d u s e .
Urăm colaboratorilor şi cititorilor noşlrii|> să petreacă Sfintele Sărbători ale Crăciunului cu sănătate şi bucurie şi un An nou fericit! „Carpaţii"
U n z g u d u i t o r a c c i d e n t de v â n ă t o a r e s ' a î n t â m p l a t î n z i u a de G N o e m v r i e î n h o t a r u l c o m u n e i C o r p a d e a , j u d e ţ u l C l u j . î m p r e j u r ă r i l e î n o a r e s ' a p r o d u s a c c i d e n t u l , l e g ă t u r a d i n t r e v i o t i m a a c c i d e n t u l u i ş i ce l , c a r e 1-a p r o d u s , î n f i n e c o n c u r s u l f a n t a s t i c a l c o i n c i d e n ţ e i d e n e b ă n u i t d ă t r i s t e i î n t â m p l ă r i a s p e c t u l u n e i a d e v ă r a t e t r a g e d i i .
I n z i u a a m i n t i t ă p r o p r i e t a r u l d i n C o r p a d e a , P e t r u Gă l I a a r a n j a t o v â n ă t o a r e d e i e p u r i î n p ă d u r i l e d i n h o t a r u l a-oe le i c o m u n e . I n t r e i n v i t a ţ i i e r a ş i v e c h i u l ş i c u n o s c u t u l v â n ă t o r , b a r o n u l Ş t e f a n W e s s e l é n y i d i n G â r c e i , j u d . S ă l a j , î m p r e u n ă c u f i u l l u i , Ş t e f a n ş i e l . S e v â n a cu g o n a ş i î n t r ' o p ă d u r e . L a s f â r ş i t u l u n e i g o a n e , p e c â n d g o n a ş i i e r a u abea l a c â ţ i v a p a ş i d e l i n i a t r ă g ă t o r i l o r , t i n ă r u l Ş t e f a n W e s s e l é n y i î ş i p ă r ă s e ş t e p o s t u l ş i v i n e l a t a t ă l s ă u , caTe a v e a ţ i i t o a r e a v e c i n ă . B ă t r â n u l , f i i n d g o a n a p e t e r m i n a t e , v o e ş t e s ă î ş i d e s c a r c e a r m a , c â n d f i u l s ă u , c a r e s e p o s t a s e n e m i j l o c i t l a s p a t e l e l u i î l f a c e a t e n t , c ă se a u d e î n f a ţ ă f o ş n e t , v a fi u n v â n a t , s ă a ş t e p t e , s ă n u d e s c a r c e . I n a c e e a ş i c l i p ă ţ â ş n e ş t e d i n p ă d u r e a d i n f a ţ ă o c ă p r i o a r ă , c a r e î ş i p i e r d u s e c a p u l d a g r o a z a g o a n e i , ş i o a r b ă d e s p a i m ă , d ă d r e p t î n b a r o n u l W e s s e l é n y i s e n i o r . A c e s t a i z b i t d i n p l i n , s e r ă s t o a r n ă l a p ă m â n t , ş i c ă z â n d , i - s e d e s c a r c ă a r m a , t r i m i ţ i n d d e l a n e m i j l o c i t ă a p r o p i e r e î n t r e a g ă î n c ă r c ă t u r a î n ş o l d u l b ă i a t u l u i . T â n ă r u l W e s s e l é n y i , g r a v r ă n i t , a fos t a d u s d e î n d a t ă l a C l u j , u n d e î n s ă î n c e r c ă r i l e d e a f i s a l v a t , n u a u d u s l a r e z u l t a t . I n a c e e a ş i z i , s p r e s e a r ă a m u r i t . A v e a a b e a 21 d e a n i ! I n t o a t e c e r c u r i l e a p r o d u s o a d â n c ă i m p r e s i e a c e a s t ă n e n o r o c i r e . M a i d u r e r o s î n s ă î n t r e v â n ă t o r i , f ă r ă d e o s e b i r e d e c l a s ă ş i n e a m , m a i a l e s , c ă n e n o r o c i t u l t i n ă r e r a m u l t s i m p a t i z a t , a p o i e ă b a r o n i i d i n G â r c e i se t r a g d i n u n n e a m d e m a r i ş i v e s t i ţ i v â n ă t o r i .
* * *
C i t i m î n n u m ă r u l d i n Oct . a l „B,. V . " d o u ă n o t e s u b t t i t l u l „ T e c h n i o a m o d e r n ă " , d e s t i n a t e e v i d e n t p e n t r u a l ă u d a c a r t u ş e l e e ş i t e d i n „ F a b r i c a R o m â n ă d e c a r t u ş e d e v â n ă t o a r e " . S u n t e m ce i d i n t â i , c a r e s ă r e c u n o a ş t e m , c ă p r o d u s e l e a c e s t e i f a b r i c i s u n t d e c e a m a i î n a l t ă c a l i t a t e , s u n t e x c e l e n t e , n u r ă m â n î n t r u n i m i c î n a p o i a c e l o r m a i b u n e c a r t u ş e d e v â n ă t o a r e c o n f e c ţ i o n a t e î n s t r ă i n ă t a t e . T o t u ş i a v e m o s e r i o a s ă a p r e h e n s i u n e î m p o t r i v a felului, c u m se l a u d ă a c e s t e c a r t u ş e î n n o t a a m i n t i t ă . Se a r a t ă — a d e o ă — d o u ă c a z u r i : u n v â n ă t o r a î m p u ş c a t „ l a o d i s t a n ţ ă a p r e c i a b i l ă " un m i s t r e ţ d e 120 k g . c u u n c a r t u ş î n c ă r c a t e u a l i c e 2,5 m m . A l t v â n ă t o r t o t ou u n c a r t u ş î n c ă r c a t e u m i c i l e a l i c e d e 2,5 m m . a î m p u ş c a t d e l a o d i s t i n ţ ă de 30—35 m . o l e b e d ă , î n D e l t a D u n ă r i i . N o t a r e l e v ă a c e s t e „ r e z u l t a t e " c a u n e l e d e m a r e l a u d ă , ş i t e r m i n ă : „ E f e c t u l c a r t u ş u l u i a s u p r a u n u i v â n a t a t â t d e v i g u r o s ş i r e z i s t e n t ( l e b e d a ) e s t e s u r p r i n z ă t o r . E s t e d e c i o g r e ş a l ă d a c ă se î n t r e b u i n ţ e a z ă a l i c e p r e a m a r i s a u c a r t u ş © d e f e c t u o s î n c ă r c a t e ş i d e c a l i t a t e i n f e r i o a r ă " .
E d u c a ţ i a , c a r e se f a c e p r i n a s e m e n e a l a u d e e s t e u n a r e a . A r r e i e ş i c ă n u e u n g r a v p ă c a t v â n ă t o r e s c s ă t r a g i î n m i s t r e ţ c u a l i c e d e 2,5 m m . ş i c ă f a c e o e r o a r e c ine , t r a g e î n l e b e d e c u a l t c e v a d e c â t c u a l i c e d e 2,5 m m . ! A d e v ă r u l e a l t u l : I n m i s t r e ţ n u s e t r a g e ou a l i c e ! M i s t r e ţ u l a r e d r e p t l a g l o n ţ . Ş i î n c ă c u a l i c e d e 2,5! D e a s e m e n e a n i c i l e b e d a nu se î m
p u ş c ă cu a l i c e c â t f i r e l e d e m a c ! C ă din întâmplare a c ă z u t u n m i s t r e ţ ş i o l e b e d ă c u a s e m e n e a î m p u ş c ă t u r ă , e p o s i b i l , d a r a c e a s t a n u d o v e d e ş t e n i c i c a l i t ă ţ i l e v â n ă t o r u l u i , n i c i a l e c a r t u ş u l u i , c i e x a g e r a t e l e j o c u r i a l e n o r o c u l u i d e v â n ă t o r . D i n t r e o s u t ă d e m i s t r e ţ i a s u p r a c ă r o r a s e t r a g e o u a s e m e n e a a l i c e l a „ o d i s t a n ţ ă a p r e c i a b i l ă ' ' n u a r e s ă c a d ă d o a r u n u l , ş i n i c i a t â t ! C e i l a l ţ i cel m u l t v o r f i r ă n i ţ i , v o r s u f e r i c h i n u r i , v o r b e t e j i o u lumi le . A s e m e n e a şi c u l e b e d e l e .
C a r t u ş e l e F . R. c u a l i c e 2,5 s u n t a d m i r a b i l e l a f a z a n i , p o t â r n i c h i ş i — l a î n c e p u t u l s e z o n u l u i , a p o i l a g o a n e l e d e p ă d u r e —. l a i e p u r i . S ă n e m u l ţ u m i m s ă c o n s t a t ă m , e ă s u n t p e r f e c t e p e n t r u î m p r e j u r ă r i l e p e n t r u c a r e s u n t d e s t i n a t e , s i s ă n u e x a g e r ă m , f ă c â n d o l a u d ă d i n o g r e ş a l ă v â n ă t o r e a s c ă !
I n a c e l a ş n u m ă r a l r e v i s t e i g ă s i m ş i o f o t o g r a f i e , a c ă r e i p u b l i c a r e n u o p u t e m a p r o b a : U n i e p u r e d e ş ă l a t , p r o p -t i n d u - s e î n c ă î n p i c i o a r e l e d i n a i n t e s t ă s p e r i a t î n f a ţ a m o r ţ i i , a d e c ă a u n u i c â n e , c a r e e g a t a s ă s a r ă p e el .
„ C â n e ş i i e p u r e r ă n i t " e t e x t u l a c e s t e i f o t o g r a f i i . A s e m e n e a p e n i b i l e s c e n e d i n v i a ţ a n o a s t r ă d e v â n ă t o r n u se f o t o g r a f i a z ă ş i n i c i n u se p u b l i c ă a s e m e n e a f o t o g r a f i i . U n a d i n t r e i m a g i n i l e m a i u r â t e a l e v â n ă t o a r e i m i c i e s t e c e a , p e c a r e ne -o d ă u n i e p u r e d e ş ă l a t , — a d e c ă u n u l p e c a r e l - a m p u ş o a t r ă u , r ă m â n â n d f o c u l c e v a î n u r m ă . C u d r i c u l r u p t , ou p i c i o a r e l e d i n a p o i f r â n t e , p a r a l i z a t e , b i e t u l a n i m a l s e ţ i n e î n p i c i o a r e l e d i n a i n t e , î n c e a r c ă s ă se t â r ă i a s o ă . C â n d a j u n g e m a p r o a p e d e «1 ţ i p ă , g â f ă i e s t e : o s f â ş i e t o a r e i m a g i n e a d u r e r i i ş i a g r o a z e i d a m o a r t e . V â n ă t o r u l , o a r e a t r a s f o c u l a r e o d a t o r i e d e o n o a r e : s ă s f â r ş e a s c ă n u m a i d e c â t c h i n u r i l e f ă p t u r e i a c e l e i a n e n o r o c i t e . Cel c e a f ă c u t f o t o g r a f i a a m i n t i t ă , î n loc s ă î ş i î n d e p l i n e a s c ă a c e a s t ă d a t o r i e , a m a i r e g i z a t e t e r n i z a r e a c h i n u l u i . A a d u s î n a p r o p i e r e c â n e l e , s 'a p o s t a t c u a p a r a t u l , 1-a p u s l a p u n c t , a f ă c u t u n a s a u m a i m u l t e p o z e . P o a t e a c e r u t c l i e n t u l u i s ă m a i f a c ă ş i f a ţ ă z i m b i t o a r e . . . I a r p u b l i c a r e a u n o r a s e m e n e a s c e n e a r e c a efeot j u s t i f i o a r e a î n f a ţ a u n o r a a l i p s e i d e m i l ă , i a r î n f a ţ a c e l o r m u l ţ i î n t ă r i r e a e o n v i n g e r e i , c ă î n d e l e t n i c i r e a d e v â n ă t o r e u n a s ă l b a t e c ă .
D a c ă n u î n f i e r ă m g r e ş e l i l e , ce l p u ţ i n s ă l e t ă c e m , s ă n u le p r e z e n t ă m c a p e r f o r m a n ţ e ş i l u c r u r i i n t e r e s a n t e .
* * • P r i n I . D . E . N o . 3819 d i n 4 N o e m v r i e 1938, D l . N i c o l a e
T. I s t r a t i - D i a b i j a s>e n u m e ş t e p e n t r u o p e r i o a d ă d e 5 a n i m e m b r u o n o r i f i c î n C o n s i l i u l S u p e r i o r a l P e s c u i t u l u i î n A p e l e d e M u n t e , î n l o c u l n o u ©reiat. — Ş t i r e a n u m i r e i D 4 u i I s t r a t i î n C o n s i l i u l S u p e r i o r a l P e s c u i t u l u i î n A p e l e d e M u n t e , • u n a d i n ce le m a i î m b u c u r ă t o a r e . D l . I s t r a t i e s t e u n u l d i n p i o n e r i i p e s c u i t u l u i s p o r t i v d e l a n o i , ş i s u n t e m s i g u r i , c ă î n l o c u l p l i n d e r ă s p u n d e r e , l a c a r e a f o s t c h e m a t , v a a c t i v a c u c u n o s c u t a D - s a l e r â v n ă ş i O o m p e t i n ţ ă . „Carpaţ i i" î i d o r e ş t e s p o r Ia m u n c ă ş i m u l ţ u m i r e a i z b â n z i i .
* * * I n n o a p t e a z i l e i d e 28 S e p t e m v r i e a m a u z i t t r e c â n d p e -
d e a s u p r a o r a ş u l u i R o m a n p e t i m p î n o u r a t ş i c u p u ţ i n ă p l o a i e — f o a r t e m u l t e p a s e r i c ă l ă t o a r e , p e c a r e n u l e - a m p u t u t i d e n t i f i c a , d u p ă g l a s u r i l e l o r . A d o u a z i , 24 S e p t . , v â n ă t o r i i a u g ă s i t î n p r e a j m a o r a ş u l u i u n p a s a j d e p r e p e l i ţ e n e o b i ş n u i t d e b o g a t , î m p u ş c â n d f i e c a r e c â t e 50—60 p i e s e . C â n i i î n c ă e r a u z ă p ă c i ţ i d e m u l ţ i m e a m a r e a v â n a t u l u i . I n 25 S e p t . p a s a j u l e r a t r e c u t , a c e i a ş i v â n ă t o r i n u a u m a i g ă s i t p r e p e l i ţ e .
D u p ă p l o a i e d e câterva z i le , p e c e r î n o u r a t , î n s e a r a zi le i d e 24 O c t o m v r i e , a u t r e c u t p e d e a s u p r a o r a ş u l u i I a ş i m u l t e c â r d u r i d e g â ş t e , ţ i p â n d . C â r d u r i l e a u f o s t m a i î n t e ţ i t e p e l a o r a 11 n o a p t e a .
D i n c o n s t a t ă r i l e m e l e p e r s o n a l e ş i d i n c e l e c e a m a u z i t d e l a a l ţ i v â n ă t o r i , a r r e i e ş i , o ă î n a n u l a c e s t a s u n t m a i p u ţ i n i i e p u r i d e c â t d e o b i c e i u , î n m u l t e p ă r ţ i a l e t ă r i i D e a l t f e l , n i c i p e ş o s e l e n u se p r e a v ă d i e ş i n d , l a f a r u l a u t o m o b i l e l o r . D e a l t ă p a r t e o î m b u c u r ă t o a r e î m p r e j u r a r e e s t e î n m u l ţ i r e a p e t o t l o c u l a p o t â r n l c h i l o r . M u l t e s t o l u r i c u m u l t e p i e s e . D a c ă v â n ă t o r i i v o r ş t i s ă l e o c r o t e a s c ă , ş i d a c ă nru n e v a v e n i p e c a p o i a r n ă g r e a , î n m u l ţ i r e a d e a c u m p o a t e s ă fie î n c e p u t u l u n e i epooe d e î n f l o r i r e a a c e s t u i s p l e n d i d v â n a t .
A m o b s e r v a t , d o S—4 a n i , o c o n s t a n t ă s c ă d e r e a n u m ă r u l u i b u r s u c i l o r . P e l a n o i a b e a m a i s u n t , — î n u n e l e p ă r ţ i a u d i s p ă r u t cu t o t u l . M o t i v e l e , d u p ă p ă r e r e a m e a , s u n t d o u ă : î n t â i , u r c â n d u - s a p r e ţ u l p i e l e i d e b u r s u c l a 4—500 L e i . ţ ă r a n i i a u d a t d u p ă e i şi i - a u s ă p a t d i n b o r t e l e l or î n t o t l o c u l u n d e a u p u t u t f a c e a c e a s t a . A p o i s ' a u p r ă p ă d i t m u l ţ i d e e p i d e m i a d e r â i e , d e c a r e a u s u f e r i t a t â t b u r s u c i i , c â t ş i
v u l p i l e ş i m â ţ e l e s ă l b a t e c e î n r e g i u n e a n o a s t r ă . C o n t a g i u n e a l a a c e s t e a n i m a l e e f o a r t e u ş o a r ă , f r e c â n d u - s e e l e d e p e r e ţ i i b o r t e l o r , î n c a r e t r ă i e s c . P o a t e s ă m a i fi i n t e r v e n i t ş i t u r b a r e a , î n a i n t e c u 4 a n i , u n p a z n i c d e v â n a t m i - a s p u s , c ă a g ă s i t u n b u r s u c m o r t ş i u m f l a t , î n m i j l o c u l o g o a r e l o r , o a r e a v e a s p u m e l a g u r ă . I a r d u p ă c â t e v a z i le , t o t a c o l o a î m p u ş c a t u n b u r s u c , z i u a m a r e , c a r e v e n e a s p r e el p e u n d r u m p r i n t r e p ă p u ş o i . Ş i a c e s t b u r s u c a v e a s p u m e l a g u r ă ş i s e p u r t a c u r i o s . A c u m n u m a i e j t e e p i d e m i e d e r â i e , ş i c u m p r e ţ u l p i e i l o r a s c ă z u t s i m ţ i t o r , s ă s p e r ă m , c ă î n c â ţ i v a a n i ee v o r r e f a c e b u r s u c i i . A r f i p ă c a t s ă d i s p a r ă , c u t o a t e p a g u b e l e p e c a r e l e f a c . A c e s t e p a g u b e n u s u n t m a r i , ş i n u s u n t î n c o m p a r a ţ i e c u p l ă c e r e a , p e o a r e o a u v â n ă t o r i i , v â n â n d l a b o r t ă c u c â i n i s p e c i a l i , s a u l a p â n d ă a c e s t i n t e r e s a n t a n i m a l a l n o s t r u . Lucien Place, — Roman.
* * -k
P r i n I . D . R . N o . 3820 d i n 4 N o e m v r i e 1938, D l . D r . C a s i u P o p , a v o c a t d i n c o m u n a G h e r l a , a f o s t n u m i t I n s p e c t o r O n o r i f i c d e V â n ă t o a r e a l j u d e ţ u l u i S o m e ş , î n l o c u l D - l u i M i h a i l O o v a l e i c , a c ă r u i d e l e g a ţ i e a î n c e t a t .
* * * P r i n D e c . M i n i s t . d e l a j u r n a l N o . 26.793 d i n 4 N o e m v r i e
1938, s ' a u f ă c u t u r m ă t o a r e l e n u m i r i î n p o s t u r i l e d e I n s p e c t o r i O n o r i f i c i d e V â n ă t o a r e p e n t r u Ţ i n u t u r i :
L a Ţ i n u t u l B u o e g i : C o l o n e l î n r ez . a l D u m i t r e s c u , B u c u r e ş t i ; l a Ţ i n u t u l D u n ă r e a d e J o s : N . M a n t a , G a l a ţ i ; —, l a ţ i n u t u l N i s t r u : D . M e l e g h i e , C h i ş i n ă u ; — l a Ţ i n u t u l P r u t : E o b e r t M u r a t , I a ş i ; l a Ţ i n u t u l S u c e a v a : D r . I . P h i l i p o v i c i , C e r n ă u ţ i ; l a ţ i n u t u l M u r e ş : D r . I . V a n c e a V i c t o r , A l b a -I u l i a l a Ţ i n u t u l T i m i ş : Lfe-Col. D . G e o r m ă n e s c u , T i m i ş o a r a ,
* * *
I n s e a r a z i l e i d e 13 N o e m v r i e a. c. a u fo s t g ă s i t e p e ş o s e a u a j u d e ţ e a n ă L u g o j — D o b r a , l a i e ş i r e a d i n c o m u n a F ă g e t s p r e M a r g i n a , d o u ă a r m e d e v â n ă t o a r e , f a b r i c a ţ i e b e l g i a n ă , p a o h e t a t e î n t o c u r i d e p i e l e . — P r o p r i e t a r u l l e p o a t e r i d i c a d e l a p r i m ă r i a F ă g e t ( S e v e r i n ) , j u s t i f i c â n d u - ş i d r e p t u l .
* * *
A m c i t i t c u u n v i u i n t e r e s î n N o . 11. 1938 a l r e v i s t e i a r t i c o l u l D - l u i L t . - C o l o n e l B o s e t t i - B ă l ă n e s e u . N o u a m e t o d ă d e î n c ă r c a t c a r t u ş e l e d e v â n a t e s t e f o a r t e i n t e r e s a n t ă . C r e d , c ă a r t r e b u i î n c e r c a t ă , d a r d e c i n e v a c o m p e t e n t , a v â n d l a î n d e m â n ă a p a r a t e l e n e c e s a r e . I n p r a c t i c ă , u n s e r t i s a j p e o l u n g i m e de 27 m m . d e c a r t u ş n u n i - s e p a r e l e s n e d e o b ţ i n u t c o r e c t . D a r e s t e o a l t ă c h e s t i u n e . O a r e e s t e p r e s i u n e a d e v e l o p a t ă d e p u l b e r e a a s t f e l c o m p r i m a t ă ? I n c e l o c s e p r o d u c e ? C a s ă n e p u t e m d a s e a m a d a c ă a r m e l e n o a s t r e p o t r e z i s t a , a r t r e b u i s e a v e m d i a g r a m a p r e s i u n e i d e v e l o p a t ă d e n o u l c a r t u ş ca s 'o p u t e m c o m p a r a c u a c e a a p r e s i u n e i d a t ă d e c a r t u ş e l e a c t u a l e . N u m a i a s t f e l a m p u t e a f a c e î n c e r c ă r i î n l i n i ş t e .
D a r c u ce p u l b e r e s e l e f a c ă ? D a c ă c i n e v a a r . v o i se l e f a c ă c u a c t u a l a p u l b e r e
W a l s r o d e , l - a ş s f ă t u i s e l e g e p u ş c a d e u n g a r d . Un Moldovan.
* * * In ziua de 20 Septemvrie a apărut în Monitorul Oficial
No. 218, şi a fost publicată în extenso şi în numărul de 15 Oct. a revistei noastre „Carpaţii" Legea nouă privitoare la pescuitul în apele de munte. O lege minunată, întocmită cu multă băgare de seamă de oameni cunoscători buni ai trebi-lor pescuitului sportiv, — o lege, care ne dă la îndemână mijloacele legale, pentru a foce o efectivă ocrotire a salmoni-delor. Cu o singură condiţie îşi va aduce roadele această lege: ca noi să stăruim, ca ea să fie aplicată!
E necesar, deci, în prim rând, ca pescarii sportivi, dar mai ales inspectorii judeţeni să cunoască bine drepturile pe care ni le dă legea, şi de aceea fac câteva observaţiuni, care mi-se par mai urgente:
Unul dintre cele mai importante capitole, la care tre-bue să ni-se aprească deosebit atenţiunea, e Cap. IV, care tratează despre exercitarea pescuitului. Opreliştele dela Art. 15—24 sunt lămurit înşirate, ar trebui să le ştie pe din afară orice pescar, ca să fie neapărat aplicate pedepsele celor ce — „domni" şi braconieri — le.ar călca. Este neapărat necesar, ca atât în procesul-verbal dresat asupra stabilirei contravenţiei, cât şi în petiţia dela Judecătorie, prin care se
porneşte procedura împotriva infractorilor, să se citeze precis articolul de lege, în care se încadrează fapta.
In Cap. VI. Art. 44 se arată lămurit, că procesele verbale de contravenţiune sunt a se dresa în două exemplare originale, dintre care unul se înaintează Judecătoriei împreună cu plângerea, iar al doilea trebueşte trimis Serviciului Vânătoarei şi a pescuitului în apele de munte, din Ministerul Agriculturei. Ministerul, încuncştiinţat în acest fel, urmăreşte şi el mersul procesului împotriva infractorului.
Capitolul X. tratează despre contravenţiuni şi pedepse.. Pedepsele sunt gradate după greutatea infraeţiunei. Amenzile în bani variază între 500 şi 30.000 Lei. La desbateri să-stăruim, ca să nu se dee amenzi derizorii, mai ales luând seamă, că, conform legei, din amenzile date, jumătate sumă revine celui ce a descoperit cazul de braconaj, deci formează o bună recompensă paznicilor harnici. Să nu uităm, că potrivit legei noastre, descoperitorul are să îşi primească această' răsplată fără multe formalităţi: Judecătorul chiar i-o plăteşte prin grefa instanţei, îndată de infractorul a depus suma. Acest lucru însă trebueşte cerut, altfel depunându-se-sumele la administraţia financiară, şi scoaterea lor de acolo necesită umblare şi cheltuială.
Ca pildă dau cazul paznicului Constantin Irimieş', din* comuna Băişoara, paznic la societatea „Păstrăvul" din Cluj, care în scurt timp a primit din amenzile cazurilor de braconaj constatate de el o sumă frumuşică, care i-a întregit bine leafa pe care o primeşte dela societate. Stăpânii fondului de pescuit trebue să dee fiecărui paznic căte-un exemplar din noua lege. Ministerul a tipărit-o în broşurică, portativă şi' ieftenă.
Să dea Dumnezeu, ca să avem energia că stăruim să se aplice sever noua lege, şi sunt sigur, că în acest caz în-câţiva ani vom avea belşug de peşte în minunatele noastre ape de munte, stârpite până acum de braconaj şi pescuit' sălbatec.
VALERIU PASCU — Cluj, Insp. de pescuit A. V. pentru-
apele de munte. * * *
D o m n u l M a n o l e S t r o i c i a f o s t l a u r e a t l a 1 D e c e m v r i e ' a. c. c u „ M a r e l e p r e m i u n a ţ i o n a l p e n t r u s p o r t " , c e a m a i î n a l t ă d i s t i n c ţ i e s p o r t i v ă r o m â n e a s c ă . A c e a s t ă d i s t i n c ţ i e e-u n a d i n t r e ce le m a i b i n e m e r i t a t e . T n t r ' a d e v ă r , d o a r n i m e n e a c a D l . S t r o i c i n u a d u s I a a t â t e a b i r u i n ţ e c u l o r i l e R o m â n i e i ; ş i î n c ă î n t r ' u n s p o r t , î n c a r e a l t e n e a m u r i a u o t r a d i ţ i e f o a r t e v e c h e ş i o o r g a n i z a ţ i e b i n e î n c h e g a t ă . D l , S t r o i c i , t r ă g â n d l a p o r u m b e i ş i l a t a l e r e , a c â ş t i g a t : d e 3 o r i C a m p i o n a t e l e u n g u r e ş t i , d e 3 o r i G r a n d - P r i x l a P a r i s , d e 3 o r i i C a m p i o n a t e l e B a l c a n i c e , d e 4 o r i C a m p i o n a t u l n a ţ i o n a l ş i în-a f a r ă d e a c e s t e l a 50 a l t e d i f e r i t e p r e m i i î n t â i . . F e l i c i t ă m c ă l d u r o s p e e x c e l e n t u l t r ă g ă t o r r o m â n p e n t r u d i s t i n c ţ i a m a r e -ş i p e d e p l i n m e r i t a t ă .
* * * P r i n D e c i z i a M i n i s t e r i a l ă N o . 34.2352—1938, s ' a r e v e n i t "
a s u p r a D e c i z i e i M i n i s t e r i a l e N o . 23.393—1936, p e r m i ţ â n d u - s e ^ v â n ă t o a r e a p e t e r e n u l c o m u n e i N a i p u , d i n j u d e ţ u l V l a ş c a .
* # *
P r i n D . M. N o . 28.930/26/XI-JL938, D l . P r o f e s o r D r . A l e x . P o p a f o s t n u m i t I n s p e c t o r d e p e s c u i t î n a p e l e d e -m u n t e p e n t r u ţ i n u t u l S o m e ş .
* * *
F o n d u l d e p e s c u i t B e i u ş c o n s t i t u i t d i n V a l e a T â r c ă i ţ a -d e l a i s v o a r e c u t o ţ i a f l u e n ţ i i p â n ă l a v ă r s a r e a î n r â u l G r i s u l N e g r u , c a r e f ă c e a p a r t e d i n t a b l o u l a p e l o r d e m u n t e , a t r e c u t -p r i n D . M . N o . 28.926/26/XI—1938, î n c a d r u l a p e l o r d e şe s , i e ş i n d a s t f e l d e s u b c o n t r o l u l L e g i i p e s c u i t u l u i î n ape l e^ d e m u n t e .
* * * P r i n D e c . M i n . N o . 28.928/26/XI—1938, D l . D r . T ibe r iu . .
C h i s m e d i c p r i m a r S i g h e t , a f o s t n u m i t I n s p e c t o r o n o -rifie~~de p e s c u i t î n a p e l e d e m u n t e a l j u d . M a r a m u r e ş , în* l o c u l D - l u i F l o r e a D e z i d e r i u , d e m i s i o n a t d i n a c e s t p o s t .
S U M A R U L R E V I S T E I „ C A R P A Ţ I I " , A N U L V I . 1 9 3 8
ARTICOLE, SCHI TE
Agârbiccanu / . . M i h a i l S a d o v e a n n : V a l e a F r u m o a s e i . . . . . .
Alcedo: P e s c a r u l c a r e . . s t r ă l u c e ş t e " Raicov Xicolae : M â n c ă t o r u l d e
o a m e n i Raldzs Otvos: E p u r i i î n p r i m e j d i e _ C e . m ă n â n c ă v â n a t u l ? . . . . Rardan A.: M e r l a r u l . . . .
Berg Bengt: O d i s e i a u n e i a n t r o p o
f a g e • - . Bczdechi Şt.: T r a t a t u l d e v â n ă t o a r e
a l l u i A r r i a n (sec . I I d . C h r . ) . t r a d u c e r e
Illiifll Teodor dr.: V â n ă t o a r e a în
s l u j b a ş t i i n ţ e i Rotezat E.: P r i v i r i a s u p r a c h e s t i u
nea t r o f e e l o r Brătescu-Voincşti Al I.: C a r ă . . Rrdtescu-Voineşti I. A.: Ce e s t e
p e s c u i t u l s p o r t i v i Rorsanu Şt. A.: J d e r î n g o a n ă . . Bunescu V.: Ş i e u a m v â n a t î n
A f r i c a ! C. V. Eh: E v o c ă r i ( S c r i s o a r e d e s
c h i s ă l u i C o s t i c ă I . S a m o i l ă ) . . Chappuis A. / ' . : F l u t u r i m i g r a t o r i
Cherau Gaston: S f â r ş i t u l c a m a r a
d u l u i Chigi Francesco Principele: M o a r t e a
s p e c i i l o r a n i m a l e Ciortea Marin: U n r a p o r t m o d e l . Comşa M. A: E x p o z i ţ i a i n t e r n a ţ i o
n a l ă d e v â n ă t o a r e d i n B e r l i n . 1937 , U n s u c c e s r o m â n e s c . . . .
O r g a n i z a r e a o r n i t o l o g i e i r o m â n e _ •;- V i c t o r G h e o r g h e E a ţ i u . . (dstuchescu Dumitru: U n s u c c e s .
P e m a l u r i l e R ă u t u l u i . . . . Csdki Mihail: P e s c u i t u l p ă s t r ă v u l u i
în L a c u l R o ş u Din Tălnu: D e a l u l e , c â t t e - a m s u i t
( v e r s u r i ) Dombrowski v. Cari: M u g e t d e c e r b i
i n c o d r u l s e c u l a r Ferenczg A. dr.: P a r a z i t u l p ă s t r ă
v u l u i : C i c a r u l ( P e t r o m y z o n p l a n e ţ i )
Oheorgkiu C. dr.: M i s t r e ţ u l . B r â n -zo iu l ş i V u l p o i u l
Hociotă D.: A c ţ i u n e a d e s a l v a r e a c a p r e i n e g r e ( M ă s u r i ş i d e z i d e r a t e )
— D o u ă c a z u r i d e b r a c o n a j . . . Hinschc Max: D u p ă o i d e m u n t e î n
Y u k o n / . : . .Cerbu l D r . K o s c h " c o n t r a „ C e r
b u l D r a s k o v i c h " / P.: Braconierul, C o n ş t i i n ţ ă şi
r e a l i t a t e Ioneseu A'.: A d u n a r e a g e n e r a l ă a
F e d e r a ţ i e i p r o t e c t o r i l o r şi a v â n ă t o r i l o r d e c a p r e n e g r e ( B r a ş o v , 5 I u n i e 1938)
E o n i i * * ( a n d < .: H a l i a e t u s A l b i c i l l a ( V u l t u r u l cod a l b )
L. I.: L a o s t â n ă d i n M u n ţ i i l i o d n e i Liljefors Bruno: V â n ă t o r u l d e cocoşi
274 326
81 20
165 298
2*»:;
334
202
284 368
194 35
83
43 203
174
351 178
4 38
161 205
88 144
140
240
211
323
299
209
271
39
86
.16
211
267 176 116
223
231
l.iulia Dionisie: P o r u m b e i i s ă l b a t i c i d i n R o m â n i a ş i v â n ă t o a r e a l o r
Moinescu Alex. Petre: C a r a b i n a M a u s e r 8 X 6 0 M a g n u m - b o m l > e D . \V. M. m o d - s i s t e m S. S. Ba 1937 .
Mii cheli—Hedges A. F.: L u p t ă c u i m r e c h i n t i g r u 237
Moldoran (!r.: V â n ă t o a r e a c u fox-t e r i e r u l 24
Mosandrci Mihai: A p o r t ! . . . . 15 _ _ L a c â m p . 75 —- P r e p e l i c a r i eng lez i şi c o n t i n e n t a l i 141
- B r a c u l g e r m a n 233 - P r e p e l i c a r i ş i i e p u r i . . . . 289
Xavrea Dragoş: A c ţ i u n e a d e s a l v a r e a c a p r e i n e g r e 84
Xcdici Ch.: Ş t i i n ţ a v â n ă t o a r e i . . 1 — C â t e v a c u v i n t e în l e g ă t u r ă cu
p a r t i c i p a r e a R o m â n i e i la e x p o z i ţ i a i n t e r n a ţ i o n a l ă d e v â n ă t o a r e d i n B e r l i n . N o e m v r i e 1937 . . 52. 71
Netno: A m e l i o r a r e a a p e l o r cu s a l -i n o n i d e 79
Oprescu Anton: D i n a r h i v a c i n e g e t i cei r o m â n e ş t i 136
P . /..- L a . . C a r t u ş e p r o a s t e " . . . . 23 — N o t ă l a a r t i c o l u l . .G lon ţu l c u c ă
m a ş a D . " Paicovski 8.: A t e n ţ i e i v â n ă t o r i l o r
c o r e c ţ i — O b s e r v a ţ i u n i o r n i t o l o g i c e în C a r
p a ţ i i M u n t e n i e i 168 — P u ţ i n ă t o p o n i m i e I'nscov.tchi Victor: Cei doi cocoşi ai
„ C a r p a ţ i l o r " 319 Philipowitz I.: R a p o r t a s u p r a s i t u a -
ţ i u n e i v â n a t u l u i î n B u c o v i n a Place Lucien: C o n s t a t ă r i r e l a t i v ia
p u l b e r e a . . P e r f e c t " - R e f e r i t o r l a a r m e l e s p a r t e . .
I'op Ionel: R o s t u l şi a d m i n i s t r a r e a f o n d u l u i d e v â n ă t o a r e . . . .
— C o m i s i u n i d e c o o r d o n a r e . . . - B u g e t u l U . O. V . R - P e s c a r i i s ă î n c e a p ă l u p t a î m p o
t r i v a d i s t r u g ă t o r i l o r m a r i ! . . P r o D o m o 148
- O r g a n i z a r e a c h i n o l o g i e i v â n ă t o r e ş t i
- C a d r e l e m i ş c ă r i i o r n i t o l o g i c e ro m â n e . . . . . . . . . . .
— t T o m a O r ă ş a n u — U n d e n e s u n t u r m a ş i i ? . . . . — U n a p e l
- E p i d e m i a a r m e l o r s p a r t e . . . - M u g e t u l d e c e r b i î n 1938 . . .
- P a t r o n u l n o s t r u Pop Lcouida: A c ţ i u n e a d e s a l v a r e
a c a p r e i n e g r e ( S i t u a ţ i u n e a î n r e g i u n e a P i e t r o s u l u i şi a I n e u l u i d i n M u n ţ i i R o d n e i ) 209
Popescu C, A. V.: . . C a r t u ş e p r o a s t e " S t ă p â n i d e c â n i h o i n a r i . . .
Popovici A. I'.: C e v a d e s p r e c â n e l e d e m i s t r e ţ i
- O b s e r v a ţ i i r ă z l e ţ e r e f e r i t o a r e l a
108
67
196 269
239
308 378
33 65 97
129
221
249 268 281 307 317 330 349
150 270
47
m i s t r e ţ i i ţ g //. dr.: S ă se o p r e a s c ă v â n a r e . i c a
p r e l o r n e g r e 341) llczori Hugo de: L a s i t a r i . . . . 88 Itoselti-Bălănescu C: D o u ă î n t â m
p l ă r i cu . . R ă s p u n d e r e " ' . . . . 11
— T o t la . . C a r t u ş e p r o a s t e " . . . 56 — M a r u ş c a 104
— „ A m g r e ş i t " ( N o t e d i n t r ' o s c r i s o a r e ) 130 D u p ă d r o p i o i 191
— î n t â m p l ă r i l a cocoşi 264 - O m e t o d ă n o u ă d e î n c ă r c a t c a r
t u ş e l e d e a l i c e 322 - P r i m u l v â n a t 373
Sidoreanu Mihail: E v o r b a să se î n f i i n ţ e z e o s o c i e t a t e d e o r n i t o l o g i e 189
-— M o d o r a ş 364 Scheringlimn T. H.: O ş e d i n ţ ă i m
p o r t a n t ă 149 Schneidcr-Sngder Roland: L a . .Car
t u ş e p r o a s t e " 21 — Ou b u h u b u f n i ţ a m a r e . . . 49 — L a . . C a r t u ş e p r o a s t e " . . . . 87
O l o n ţ u l cu c ă m a ş a . . D . " . . . . 10S Căpriori d i n D o m a l d . . . . 146
- R e f l e x i u n i r e f e r i t o r l a tabloul m o n u m e n t e l o r n a t u r i i d i n R o m â nia . 283
— V â n ă t o a r e d e u r ş i la b â r l o g . . 327 — R e f l e x i u n i la a r t i c o l u l d- lui L .
P l a c e d i n . . C a r p a ţ i i " N r . 10/1938 341 Schnell: R e f e r i t o r l a î m p u ş c a r e a
c ă p r i o a r e l o r 151 Schnell Srvin dr.: I m p r e s i i d i n m u
g e t u l d e c e r b i 367 Seulescu Matei: C a r t u ş e p r o a s t e ? ! 288 Şoltea: O m a m ă . p e c a r e o m ă n â n
că cop i i e i 325 Ştancitt Victor: H a i l e r u i D o a m n e ! 98 Sloicliifia Icronim dr.: R ă s p u n s
d- lui O h . N e d i o i î n l e g ă t u r ă c u ex]K>ziţia i n t e r n a ţ i o n a l ă d i n B e r l i n 181
Szabö Coloman: I m p o r t a n ţ a . . A p o r t " -u l u i 109
Un Moldiivon: R e f e r i t o r la a r m e l e s p a r t e 378
Un prietin: I s t o r i c u l s o c i e t ă ţ i i v â n ă t o r i l o r . . L u n c a " d i n B u c u r e ş t i . 269
l'usiliu Vatile: G r a i u l n o s t r u v â -n ă t o r e s c 45
Vogt Franz: P a r c u l S c h n e e b e r g in 1937 251 l'ulcu S.: O p r e l i ş t e a d e v â n ă t o a r e
i u t i m p u l r e p r o d u c ţ i e i . . . . 137 _ M ă s u r i r a ţ i o n a l e p e n t r u p r o t e c
ţ i a c a p r e l o r n e g r e 189 Waldläufer (Baronul v. Eicksladt):
J u d e c a t a u n u i g e r m a n a s u p r a s e c ţ i e i R o m â n i e i d e l a e x p o z i ţ i a d e v â n ă t o a r e d i n B e r l i n , 1937 . . 18
Willing Emil: Î n v ă ţ ă m i n t e d e t r a s d e l a e x p o z i ţ i a d e v â n ă t o a r e d i n
B e r l i n 112 A'.: C l a s i f i c a r e a d e p r e c i z i e a a r m e
l o r c u g l o n ţ 25
DIVERSE
P«Ş. . F o r m u l a i n t e r n a ţ i o n a l a p e n t r u
e v a l u a r e a t r o f e e l o r d e c e r b . . 111 — O b i c e i u l „ f r u n z e i " 111 — S c h i m b ă r i şi n u m i r i î n î n a l t a
c o n d u c e r e a v â n ă t o r i l o r r e g a l e 14:'. O n o u ă c a s ă d e v â n ă t o a r e . . . 181
— R e z e r v e l e şi p a r c u r i l e n a ţ i o n a l e d i n E u r o p a . î n f i i n ţ a t e pentru
DIN Aniţei Dumitru: C â n t e c u l c i o c ă n i -
t o a r e i . . 214
li. fi.: F a z a n i şi p o t â r n i c h i î n a c e -
l a ş c u i b 57
- Ş o p â r l a v e r d e e r ă p i t o a r e I . . 273
- F â z ă n i ţ a hermafrodiţi . . . . 24f
Blagi Teodor dr.: î n d r ă z n e a l a u n u i
ul i i i m i c I A c c i p i t e r n i s u s ) . . . 18?
Boxac A.: I . u p t a c i o r i l o r p e n t r u lo-
ou l d e c u i b 27f
C: U n s e m n a l c ă p r i o r u l u i în c ă l d u r i 241'
. C ă p r i o r b ă l ţ a t '27?
— l . u p o m o r â t d e c e r b . . . . 272
('. C : P ă s t r ă v cu d o u ă g u r i . 18:1
('. / . : C u m c o b o a r ă d i n c u i b u l î na l t
p u i i d o r a ţ ă 241
C. I ' . Kt.: I x n i t u r i c i u d a t e 1 ÎS
..Cmpăţii": -;• < i r i g o r e M o h l o v a n . . 241
Fekele A.: I e r u n c ă în p o r u m b i ş t e . 118
diurn ghiu C dr.: ( u n i se i>oate r ă
m â n e f ă r ă „ r a ţ ă cu m ă s l i n e " . ' ¡(81
(Hur/lca (!.: Ş t i r i vech i şi m a i r e
c e n t e d e s p r e b o g ă ţ i a şi p e s c u i t u l
p ă s t r ă v i l o r în C n r p a ţ i . . . . U I
/. I). I.: U n c ă p r i o r l a ş . . . . 15! / . .V : I e p u r e c u r a j o s 89
Berea Alex.: R a p o r t a s u p r a p o s t u r i l o r d e j a n d a r m e r i e s p n c i a l ă r e f e r i t o r la p r o t e c ţ i a c a p r e l o r n e g r e ^ . 04
Cmiişia .1/ . A.: C o m u n i c ă r i in şed i n ţ a C o n s i l i u l u i p e r m a n e n t de v â n ă t o a r e 32
Federaţia protectorilor xi raliaturilor de cuine negre: C h e s t i o n a r r e f e r i t o r la c a p r a n e a g r ă . . . 247 Ş e d i n ţ a c o n s i l i u l u i d i n 1.") I u n i e
(Hi li: P a g . : 29. .10. 59. GO. GÌ. 123. 154
156, 184. 185. 24:!. 244. 24G. 274. 275. 276.
277, 312, 313, 344. 345. 382. 383. 384.
385, 386.
Iteci-'nini IH t a isl ci itile : P a g . : .'12. 95. 127.
128. 159. Kill. INS. 219. 220. 247. 24S. 180,
315. 31G. :;47. .:48. 387, 388.
Legislaţie: P r i n d e r e a r a c i l o r M. Of. 296 d i n 22. X I I . 1937 . . . . 32
— L i m i t a r e a n u m ă r u l u i d e c â n i la t u r m e l e d e v i t e 63
— A u t o r i z a ţ i i p e n t r u a v â n a cu
c o p o i 94 Se i n t e r z i c e v â n z a r e a p ă s t r ă v i -
p r o t e c ţ i a n a t u r e î 195 — O a l t ă v i c t i m ă a p r o t e c ţ i e i a n i
m a l e l o r 23f — U n t r ă g ă t o r c e l e b r u 263 _ M u g e t u l d e c e r b i 292
— U n a d i n g r e u t ă ţ i l e , pe c a r e t r e -
I .̂-i Ir I I I vi iis;';i peseu ri i spori i vi 33: V â n ă t o a r e a d e f a z a n i d i n t e r i t o -
() i m p r u d e n t ă c a r e p u t e a d e v e n i f a t a l ă 214
Iun.: C u m a s c ă p a t p o t â r n î e h e a . ' . 11! :
M. S.: U n v u l p o i d r ă g o s t o s . . . 57 -V..- U n s i n g u r f i r d e a l i c e . . . . 59
C e r b l o v i t d e m o a r t e m u g e ş t e 152 V. ,S'..- C r e d i n ţ a u n u i c â n e . . . . 119 •\emn: D a r a b a n a c i o c ă n i t o a r e l o r . . 27 — O m şi c â n e 89 — C u m s ' a p r i n s p ă s t r ă v u l ? . . . 118
V i t a l i t a t e a m a r e a ş e r p i l o r . . 381 li. I dr.: U n l u p se m ă n â n c ă s i n g u r 380 P. S.: D i l e m a 26
Paşkovski S.: O b i ş n u i n ţ ă ? . . . 242 C u m b e a u a p ă l i l i ec i i . ' . . . 310
- S i m ţ u l f o a r t e a s c u ţ i t a l v e v e r i ţ e i 343
Paseu Vaier: L ă c o m i a d e p ă s t r ă v ls:i - C o i n c i d e n ţ ă c u r i o a s ă . . . . 310
Place Henri: D i n . . m i n c i u n i l e " iep u r i l o r 58
l'i.cnarii I.: D e v o t a m e n t u l m a m e i a d o p t i v e 309
Popescii ('. A. }'.: S ă o c r o t i m s i t a rul 153 In o b s e r v a t o r 183 I n t e r e s a n t c a z ele r e d e ş t e p t a r e
COMUNICĂRI 1938 ţ i n u t ă in B r a ş o v . . . . 247
Fekete Aiiloniu: D e s p r e b r a c o n a j în
j u d e ţ u l S ă l a j 158
(J li'or ph iu dr.: T u l e t i i ! i n f o r m a t i v
a s u p i a v â n ă t o a r e i în j iu l . Dolj
î n a n u l 1937 64
/ . \ . : V â n ă t o a r e a d i n 9 I a n u a r i e
1938 95
A d u n a r e a g e n e r a l ă a s o c i e t ă ţ i i
d e v â n ă t o a r e d i n B r a ş o v . . . 96
DIVERSE l o r d e m u n t e S a l m o F a r i o f ă r ă c e r t i f i c a t d e p r o v e n i e n ţ ă la a r t . 2 3 159
— T a b l o u l m o n u m e n t e l o r n a t u r i i d i n R o m â n i a d e c r e t a t e în b a z a leg i i p â n ă l a d a t a d e 8 A p r i l i e 1938 217
- M a j o r a r e a t a x e i |>o rmisu lu i d e v â n ă t o a r e p e n t r u s t r ă i n i . . 220
O p r e l i ş t e a d e v â n a t in 1830 . . . 273
— M o d i f i c a r e a a r t . 8. 11 şi 12 d i n „ L e g e a p e n t r u p r o t e c ţ i a v â n a t u l u i d i n 27 O c t o m v r i e 1921" (M.
Par u l d e v â n ă t o a r e r e g a l C a s a V e r d e şi C h i ş i n e u - C r i ş 370
— S f â n t u l E u s t a ţ i u ( P l a c i d u s P l a -c h i d a s ) 372
— C e r b u l 1. W r b i t s k y H n i p u ş c i t in l / X . 1938) 377
- D i n c r o n i c a a r m e l o r s p a r t e . . 378
a s i m ţ u l u i p a t e r n i t ă ţ i i , l a u n
l u p c a p t i v 342
II. II. ('.: Ş a n s e e g a l e î n g o a n e . 90
H. S.: J o c u l u n u i b u s a r d . . . . 159 Barman Gavrilă: U r s u l l a ş . . . 27
— N o r o c u l u n u i i e p u r e . . . . 309
—. A c e a s t a n u m a i e i n s t i n c t ! . . 380
Rosei li-Bălănescu (.: E l e f a n ţ i în
B u g e a c 243
Sciilcscu Matei: î n t â l n i r e cu u n r â s 153
Todea ]'. Ion: U n c a z d e i n t e l i g e n ţ ă
l a m â ţ ă 153
— J u j e u f ă r ă fo los 1W
— S o l i d a r i t a t e a c i o r i l o r . . . . 310
Trifu Mcolae: R â n d u n i c ă î n t â r z i a t ă 380
Vn zoolog amator: Ş a r p e c u d o u ă
c a p e t e 213
— U n a p o r t e u r p a s i o n a t . . . . 58
— F a z a n i c o r c i ţ i cu g ă i n i . . . 90
- O a s p e ţ i a b u z i v i 121»
— P ă s t r ă v p e s c u i t cu u n d i ţ a î n p â
r â u l P r e j m e r 214
- Î n c r u c i ş a r e i n t r e s o m o n şi p ă s
t r ă v . . 273
— P ă s t r ă v u r i a ş d e 7 V | k g . . . . 343
— U n i m p r e s i o n a n t n o u r e c o r d . 343
- V u l p e a ou z g a r d ă 96 — D e s p r e o e x c u r s i e p r i n D o b r o g e a 219 Medreczk/i: T a b l o u d e s p r e v â n a t u l
î m p u ş c a t î n 1937 în j u d e ţ u l S t o -r o j i n e ţ 128
Pascu Vaier: O b s e r v a ţ i u n i d i n m a s i v u l l î ă t e z a t . n l u i r e f e r i t o r la C a p r a n e a g r ă 248
Sciilcscu M.: V e ş t i d i n O l t e n i a 93. 128 Tulbure / . : D e s p r e v â n a t u l în j u d e
ţ u l F ă g ă r a ş . 160
Of. d i n 19 A u g u s t 1938) . . . 278 — L e g e p r i v i t o a r e la p e s c u i t u l in
A p e l e d e M u n t e (M. Of. X r . 218
d i n 20 S e p t . 1938) 300 Reviste: P a g . : 28. 29, 30, 59, 60. 61. 62. 63
91. 92. 93. 121, 122, 123, 124, 125. 126.
155, 156. 157. 158, 184, 186, 187 215. 216. 243, 244, 245, 246, 275, 276, 277. 311. 312. 313, 346, 347, 384, 385, 386.
Ştiri mărunte: P a g . : 31. 32. 63. 93. 94. 95. 126, 127, 128, 159, 160, 187, 188. 217. 218, 219. 220. 247. 248. 278. 279. 280.. 314. 315, 316, 347, 348. 387. 388.
MUNTI SI DIN CAMPII