Adio, Scoala mea !
Teea Ionescu( cls. a VIII-a)
Acum privesc spre cer,
Dar în curând vor pica lacrimi din el
Căci voi pierde ce mi-e mai drag
Prietenii, colegii...
Voi păşi pe un drum,
Al maturizării,
Căutând ce vreau cu adevarat,
Neştiind ce, momentan.
Ştiu doar că,
Cheia marilor noastre succese
Au fost prieteniile alese.
Şi-acum că am terminat
Cât am vrea aici să mai rămânem
Şi-unele şi-alte să ne spunem.
Ultimul clopoțel a sunat!
Adio, școala mea...
Clasa a VIII-a s-a-ncheiat!
la clasa a VIII a
Carmina Burana este o opera scenică compusă de Carl Orff in1935, bazată pe 24 de poeme din colecția medievală Carmina Burana. Titlul complet în limba latină este Cantiones profanæ cantoribus et choris cantandæ comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis. Prima parte cuprinde piesa. "Fortuna Imperatrix Mundi" (Soarta, Imparateasa lumii).
O, Fortuna (O, soartă, asemenea lunii,)
velut luna (asemenea lunii,)
statu variabilis (eşti atât de schimbătoare la înfăţişare,)
semper crescis (mereu creşti)
aut decrescis; (şi descreşti,)
vita detestabilis (într-o viaţă jalnică.)
nunc obdurat (Este când nepăsătoare)
et tunc curat (când plină de grijă,)
ludo mentis aciem, (în joacă, faţă de agerimea minţii;)
egestatem, (sărăcia,)
potestatem (puterea,)
dissolvit ut glaciem. (le topeşte precum gheaţa.)
Sors immanis (Soartă crudă)
et inanis, (şi deşartă,)
rota tu volubilis, (tu roată nestatornică,)
status malus, (situaţie rea,)
vana salus (sănătate amăgitoare)
semper dissolubilis, (pururea trecătoare,)
obumbrata (întunecată)
et velata (şi acoperită de văluri,)
mihi quoque niteris; (te încordezi chiar şi împotriva mea; )
nunc per ludum (în joacă îndur acum)
dorsum nudum (cu spatele gol,)
fero tui sceleris. (ticăloşia ta.)
Sors salutis (Norocul mântuirii)
et virtutis (şi al virtuţii)
michi nunc contraria, (îmi este acum potrivnic,)
est affectus (dorinţa)
et defectus (şi neîmplinirea)
semper in angaria. (veşnic se află la strâmtoare. )
Hac in hora (În această oră,)
sine mora (fără întârziere,)
corde pulsum tangite; (înstrunaţi coardele lăutei! )
quod per sortem (Căci prin lovitura soartei)
sternit fortem, (este doborât cel puternic,)
mecum omnes plangite! (plângeţi toţi cu mine!)
Prof. Modoian Andreea
Am citit și vă recomand:
Matilda-Roald Dahl
Recreația mare- Mircea Sântimbreanu
Un urs pe nume Paddington-Michael Bond
Darul lui Jonas- Lois Lowry
Micul prinț- Antoine de Saint-Exupery
Eu, haios?O poveste din generală- James Patterson
Piramida Roșie-Cronicile familiei Kane-Rick Riordan
Jim Năsturel și mecanicul de locomotivă- Michael Ende
Coraline-Neil GaimanJurnalul unui puști. Arest la domiciliu-Jeff Kinney
Vlad Modoian, clasa a V-a
Am See (Lacul)
Auf dem blauen See im Walde Ruhen gelbe Wasserrosen;
Leise kräuseln sich die Wasser, Wo sie eine Barke kosen.
Wartend wandl' ich an dem Ufer,
Hab's so oft mir vorgestellt, Daß sie hold dem Schiff entsteiget
Und in meine Arme fällt.
Daß wir in den Nachen springen, Hingelockt vom Wellenklang,
Daß das Steuer mir entfiele, Und das Ruder mir entsank.
Daß wir wie verzaubert gleiten In des Mondes milder Helle -
Leise seufzt der Wind im Schilfe, Und es murmelt sanft die Welle. -
Doch sie kommt nicht, und vergebens
Muß ich seufzen hier und bangen, An dem Teich, wo Wasserrosen
Gelb in schönster Blüthe prangen! (S. 180) übersetzt von Mite Kremnitz (1852-1916)
Der Abendstern (Luceafarul-fragmente)
Es war einmal, was Märchen melden,
Es war, was nie gewesen: Vom Stamme kaiserlicher Helden
Ein Mädchen auserlesen.
Der Eltern einzig' Kind sie war Und herrlich, wie die hehre
Maria in der Heil'gen Schaar,
Der Mond im Sternenmeere.
Sie schritt hervor aus hohem Bogen, Wo dunkle Schatten harrten,
Zum Erker ward sie hingezogen, Des Abendsterns zu warten;
Und schaut, wie an dem Meergestade
Er aufgeht, schimmernd gleitet,
Und auf bewegtem Wellenpfade
Die schwarzen Schiffe leitet.
Sie sieht ihn heut und morgen wieder, So wächst ihr Wunsch und Wähnen;
Seit Wochen schaut er auf sie nieder Mit ungestilltem Sehnen,
Wie sie, gestützt auf ihre Hand
Die schwermuthsvolle Braue,
Nach ihm der Sehnsucht Leid empfand
Und träumend schaut in's Blaue.
Allabendlich hat er entsandt Sein Licht so hell an Keinen,
Wie an dies Schloß am Meeresstrand,
Wo sie ihm sollt' erscheinen.
Auf ihren Spuren Schritt für Schritt,
So gleitet er in's Zimmer, Sein kalter Strahl webt, wo er
glitt,
Ein Netz aus lauter Flimmer.
Wenn sie, die Hände auf der Brust, Der Ruhe nun will pflegen,
Schließt er das Aug' ihr unbewußt, Küßt ihre Hand verwegen.(…)
Von oben Hyperion sieht, Die Augen hold verlangen,
Und wie er vor ihr nieder kniet, Da hält sie ihn umfangen.
Ein Regen, duftiges Geflock,
Wie von den Silberweiden, Fällt auf der Scheitel blond Gelock
Den jungen Kindern beiden.
Von Lieb' berauscht, empor sie schickt
Aus thränenfeuchter Lider Zum Abendstern, den sie erblickt,
Des Sehnens Fülle wieder:
"O gleit' herab, mein Abendstern, Auf deines Strahles Weben,
Erfüll' den Wald, mein Denken fern, Erleucht' mein glücklich Leben."
Er zittert wohl, wie einmal schon,
Hin über Wald und Wogen,
Doch einsam ist der Meeressohn Als Leuchtstern fortgezogen.
Und nie verläßt er sein Gefild,
Er bleibt der Sphären Wandrer: "Was macht es dir, du Lehmgebild,
Ob ich's bin, ob ein Andrer?
In eures Kreises engem Saum Ist Glück und Tod euch erblich,
Ich bleib' in meinem Himmelsraum So kalt, wie ich unsterblich." (S. 181-196) übersetzt von Mite Kremnitz (1852-1916)
Der Stern (La Steaua)
So unermeßlich ist die Ferne,
Aus der dies Sternbild aufgetaucht, Daß, um den Erdball zu erreichen,
Sein Licht Jahrtausende gebraucht.
Vielleicht ist es seitdem erloschen In jenem weiten Himmelsblau,
Wiewohl ich heut erst seine Strahlen
Auf unsrer Erde klar erschau'.
Denn langsam durch des Himmels Räume
Schickt uns das Sternbild her sein Licht: Es war, als wir es nicht erblickten,
Nun wir es sehen, ist es nicht!
So auch, wenn unser Glück erstorben Im Dunkel der Vergangenheit,
Dringt noch das Licht der todten Liebe Durch alle Weiten, alle Zeit. (S. 148)
übersetzt von Mite Kremnitz (1852-1916)
Gute Nacht (Somnoroase pasarele)
Tagesmüde Vögel fliegen Schläfrig ihren Nestern zu,
Die versteckt im Laube liegen - Gute Ruh!
Nur die Quellen seufzen bange,
Schweigend steht der dunkle Hain, Auch der Garten schläft schon lange -
Schlummre ein!
Schwäne ziehen durch die Wellen, Wo ihr Bett im Rohr gemacht -
Englein sich zu dir gesellen,
Gute Nacht!
Stolzer Mond aus Himmelsräumen Strahlt auf's Zauberbild hienieden,
Einklang überall und Träumen - Schlaf' in Frieden! (S. 146) übersetzt von Mite Kremnitz (1852-1916) Prof. Arsene Roxana
CULORILE ȘI COPILĂRIA
Culoarea este partea luminoasă a copilăriei. Copiii iubesc toate culorile
și sunt încântați de ele. Prin desen şi pictură copilul îşi exprimă sentimentele,
trăirile, nevoile, se exprimă pe sine, descoperindu-şi astfel identitatea.
Desenul rămâne întotdeauna un mod de a descrie povestea care nu
poate fi spusă în cuvinte. Culorile, hârtia, calculatorul îl pot stimula pe copil să
povestească diferite întâmplări, să scoată la iveală scene din viaţa sa, pe care nu
le poate exprima altfel.
Povestea desenată de copil relevă foarte clar trăirile şi sentimentele
copilului. Pictura, ca şi desenul, este un joc, un dialog între copil şi adult, este un
mijloc de comunicare.
În ziua de azi arta și calculatorul sunt prietene, de la cel mai simplu
program de desenare, Paint și până la cele mai sofisticate programe cum ar fi
Photoshop, Corel, Gimp, Paint. Net, se pot crea adevărate opere de artă.
Așa este, deci ce ne trebuie?
Elevi talentați, calculatoare și multă inspirație!
DIANA VELICU, cls a III-a
DIANA LUCA, cls a V-a
IOANA GRITU, cls a VII-a
VLAD MODOIAN, cls a V-a
DIANA LUCA, cls a V-a
IVONA IONICĂ, clsa a III-a
TEODORA VASILE,cls a VII-a
COSMIN TUDOR, cls a v-a
ALEXANDRU ȘTEFAN, cls a v-a
TUDOR COSMIN, cls a v-a
Parfum și culoare de toamnă – Proiectul Educațional În slujba naturii –
Anotimpuri și Viețuitoare
Au fost admise și premiate două lucrări realizate de
Alexandru Ștefan – cls a V-a Premiul I
Ioana Rupa – cls a VI-a
Premiul al III-lea
Lumea culorilor, Mara Cireșnea, cls a VI-a.
Lumea Culorilor
Ciresnea Mara AndreeaScoala:Nicolae TitulescuClasa:a VI a
AlbastruEste culoarea intelectului.
Galben
Este numita culoarea geloziei
RosuSe spune ca este culoarea iubirii.
VioletEste culoarea suferintei.
Prof. Doina Sandu
25 de ani de Photoshop
19 februarie 2015
Unde am fi fără Photoshop?
Printre programele care s-au dezvoltat împreuna cu calculatorul în ultimul sfert de secol, Photoshop-ul dezvoltat de Adobe este cel mai influent și cel care a reușit să transforme lumea cel mai mult. Este cel mai bun program de transformare a imaginilor creat vreodată, și la fel cum s-a întâmplat și cu Google, numele a ajuns să fie folosit pentru a spune actiunile programului. Retușările în Photoshop sunt o parte extrem de importanta în reviste, deosebite sunt imaginile din revistele de știință și
călătorie pe care le admirăm și le privim cu uimere( sursa Internet).
Instantanee geografice din Asia de Est:
MARELE ZID CHINEZESC
Marele Zid Chinez se desfășoară în zig-zag în partea central-estică a Asiei, după cum bine știți!
Are o structură incredibilă: construcția lui a durat peste 1000 de ani iar lungimea zidului este de 1500
de mile; este considerat proiectul cel mai extins, cel mai vechi și cu durata cea mai lungă din istoria
umanității; se spune că poate fi văzut de pe Lună deși sunt discuții cu privire la acest aspect, Marele Zid
poate fi observat numai dacă se folosește aparatură de vizibilitate specială.
Marele Zid a fost construit cu scop defensiv, în special să stopeze atacurile din nordul Chinei, și
aceasta deoarece împărații chinezi se temeau că țara lor va fi cucerită din nord. A început să fie construit în
timpul dinastiei Qin 221-206 î.e.n și a continuat până în timpul dinastiei Jin 1115-1234 e.n.
Zidul se întinde de-a lungul deșerturilor și peste culmi muntoase de la vest la est traversând pasul
Jiayu din provincia Gansu, pasurile Yumen și Yang, străbate deșertul Ningxia, mărginește la vest râul
Galben în dreptul orașului Yinchuan, intră în deșertul Ordos, trece prin pasul Pianton din orașul Xinzhou în
provincia Shanxi. În acest punct, zidul se separă în Marele Zid Exterior de-a lungul Mongoliei la granița cu
Shanxi în provincia Hebei și Marele Zid Interior prin pasul Pingxing și Yanmen, înainte de a se uni cu
Marele Zid Exterior la Sihaiye în apropiere de Beijing.
Marele Zid a fost parte din strategia chineză de a preveni marile invazii. La inceput, zidul a fost
construit din pământ dar peste sute de ani metodele de construcție au devenit mai sofisticate folosindu-se
piatră, cărămidă și mortar. S-a estimat că peste 1 milion de oameni au contribuit la construcția mărețului
zid.
În imagini se pot admira de la stînga la dreapta pe primul rând, Marele Zid Chinezesc la Jinshanling,
la Badaling și pe rândul doi, Marele Zid la Dandong. Schița de hartă indică poziția Marelui Zid pe teritoriul
Chinei.
Adunate de pe mapamond de prof. Mihaela
Albulescu
David Hilbert vorbind despre un elev al sau spunea: "El a devenit poet. Pentru matematica avea
putina imaginatie".
Lui Albert Einstein îi plăceau foarte mult filmele lui Charles Chaplin, nutrind o simpatie deosebită
faţă de personajele create de acest cineast.
Într-o scrisoare adresată lui Charles Chaplin citim: “Filmul dumneavoastră “Goana după aur” e pe
înţelesul tuturor. Veţi ajunge numaidecât om mare. Einstein”.Răspunsul a fost dat cu promptitudine: “M-aţi
cucerit şi mai mult. “Teoria relativităţii”, pe care aţi elaborat-o, nu o înţelege nimeni, dar dumneavoastră aţi
devenit, totuşi, om mare. Chaplin
Într-o noapte Blaise Pascal avea o groaznica durere de dinti. A întrebuintat totul pentru potolirea
durerilor, dar în zadar. Atunci s-a ocupat de studiul cicloidei, descoperindu-i o serie de proprietati, ca sa
constate în final, ca durerea de dinti a disparut.
David Hilbet
În timpul uneia dintre prelegerile sale, David Hilbet spunea:
– Fiecare om poseda un anumit orizont. Când se îngusteaza si devine infinit de mic, el se transforma în
punct si atunci omul zice: "Acesta este punctul meu de vedere".
Odata Hilbert, împreuna cu sotia sa, a organizat un dineu. Dupa sosirea unui oaspete, doamna
Hilbert si-a chemat sotul într-o parte si i-a spus:
– David, du-te, te rog, si-ti schimba cravata.
Hilbert disparuse. Se scursera o ora, dar el tot nu-si facea aparitia. Stapâna casei, îngrijorata, se porni
în cautarea sotului. Privind si în dormitor, descoperi, spre mirarea ei ca Hilbert dormea în pat.
Trezindu-se, el si-a amintit ca dupa ce si-a scos cravata, continua, dupa inertie, sa se dezbrace mai
departe si, dupa ce s-a îmbracat în pijama, s-a culcat în pat.
Newton (1642 – 1727)
Iată niste anecdote care îl privesc pe Newton si care arată cât era de distrat acest geniu:
Mergând o dată călare, preocupat de probleme de matematici, la poalele unui deal a descălecat; a luat
apoi calul de căpăstru ca un automat, gândindu-se mereu la problemă. A urcat dealul pe jos, tinând de
căpăstrul calului. Dar care nu i-a fost surpriza când, ajuns în vârful dealului, a constatat că tinea în mână
căpăstrul si calul nu era nicăieri!
Altă dată Newton, care era celibatar, a vrut să-si fiarbă un ou fără să-si întrerupă lucrul. Isi luă si
ceasul său de precizie ca să se uite la el si să vadă când au trecut cele 3 minute pentru fierbere. Era însă
preocupat mult de tema pe care o trata. Când îsi aduse aminte de fierberea oului, nu mică îi fu surpriza lui
Newton când a constat că a pus ceasul la fiert, iar în mână tinea oul ca să citească minutele.
Newton era timid în public. Ii venea greu să se exprime în fata multimii. Ca membrul al
parlamentului nu a luat decât o singură dată cuvântul. Membrii parlamentului se asteptau la gânduri
superioare tâsnite din mintea lui Newton. El însă a cerut … “să se închidă o fereastră că-i curent si îl
trage”! Apoi s-a asezat jos pe scaun. Poti fi deci genial matematician si inexistent ca orator.
Newton, celibatarul, a invitat o dată pe un bun prieten al său la masă. Acesta vine la ora fixată si,
ca să nu-l deranjeze pe Newton de la lucru, se duce direct în sufragerie, asteptând pe ilustrul său amic să
termine lucrul si să vină la masă. Dar Newton nu mai iesea din biroul său de lucru. Atunci prietenul, răzbit
de foame, se aseză la masă, pe care era un pui fript sub un clopot, mănâncă o jumătate de pui si plecă fără
să-l avertizeze pe Newton. Mult mai târziu l-a răzbit foamea si pe Newton. Savantul uitase complet de
invitatia pe care o adresase prietenului său. Newton vine în sufragerie, vede că e lipsă o jumătate de pui si-
si spuse: “Uite ce distrat sunt; am mâncat si am uitat”. Si se întoarce la lucru.
Lagrange (1763 – 1813)
Cineva observă că Joseph-Louis Lagrange este foarte concentrat la un concert si-l întreabă pentru
ce-i place muzica? “Imi place – răspunde acesta – fiindcă mă izolează. Ascult primele 3 măsuri; la a patra
nu mai disting nimic; mă las atunci furat de gândurile mele; nimic nu mă mai întrerupe apoi; în felul acesta
am rezolvat mai mult decât o singură problemă dificilă”. Iată deci ce influentă binefăcătoare avea muzica
asupra celui care a fost numit de Napoleon “înalta piramidă a stiintelor matematice”.
Poincaré (1854-1912)
O anumită aventură a lui Henri Poincaré este mai putin cunoscută, dar asa de tipică, încât nu rezist
plăcerii de a o povesti. Unul dintre vechii săi camarazi de scoală îl întâlneste într-o seară de iunie, între
orele 10 si 11, în frac pe sub pardesiu, învârtindu-se cu melancolică ezitare în jurul centrului din piata
Trocadero.
– Ce faci aici asa de târziu, dragă prietene?
– Pe legea mea – răspunde marele om – sunt destul de nedumerit. Adineauri am lăsat pe fiicele mele la un
bal unde le condusesem, ca să mă duc eu însumi să-mi fa aparitia la o serată la care eram obligat să
particip. Sunt sigur că serata are loc pe aici, în al 6-lea arondisment (sector), dar nu-mi pot aduce aminte
nici strada nici numărul.
– Nu-i nimic – spuse optimist prietenul – renuntă la serată si du-te de-ti regăseste fiicele!
Poincaré, lăsând capul în jos si, destul de confuz:
– Numai că nu-mi mai aduc aminte nici de casa unde le-am lăsat”.
Laplace (1749 – 1827) Pierre-Simon Laplace primeste pe un guraliv care pălăvrăgeste vrute si nevrute camo jumătate de oră.
In acest timp însă Laplace medita la lucrările sale. La un moment dat palavragiul îi spune lui Laplace că-l
părăseste, ca să nu-l plictisească. Dar Laplace îi răspunde:
– Nicidecum; puteti continua. N-am auzit nimic din ceea ce ati vorbit.
Carl Gauss
Carl Gauss se distingea încă din şcoală prin agerimea minţii sale. Odată învăţătorul său îi zise:
– Carl, aşi vrea să-ţi dau două întrebări. Dacă la prima o să răspunzi corect, apoi la a doua poţi să nu mai
răspunzi. Aşadar, câte ace are bradul şcolii noastre, împodobit de Anul Nou?
– 65786 de ace, domnule învăţător, – a răspuns imediat Gauss.
– Bine, dar cum ai aflat acest lucru? – îl întrebă învăţătorul.
– Această întrebare de acum este cea de a doua, – remarcă cu promptitudine elevul.
Prof. Rotaru Elena Raluca
CRACIUNUL:In dimineața de 25 decembrie toată
lumea participă la Sfânta Liturghie de Crăciun și apoi la masa
de Crăciun asta dacă nu au făcut-o
deja de cu seara și treptat incep sa-
si faca aparitia copiii cu “Steaua”.
Aceștia vestesc faptul că Iisus S-a
născut și povestesc despre
închinarea Magilor.
BRADUL: In zilele noastre
împodobirea bradului de Crăciun a
devenit una dintre cele mai iubite
datini atât în mediul rural cât și
urban, odată cu așteptarea în seara
de Ajun a lui Moș Crăciun.
COLINDUL: Se colindă la poartă, în curte sau la
fereastră. Prin unele locuri este primit în casă să colinde oricine
ar veni. Copiii din Sălaj și Hunedoara colindă la fereastra iar
tinerii si perechile căsătorite în
casă. In cele mai multe sate ale
țării necunoscuții colindă în curte
sau la fereastră iar rudele și
prietenii în casă. In Liteni Suceava
se colindă la fereastra, iar
identitatea colindătorilor este
dezvăluită după terminarea
colindului.
LEGENDA LUI MOS CRACIUN: Legenda
comercială spune că Moș Crăciun este un bătrânel voios și cu
burtică. El este îmbrăcat cu un costum roșu cu alb la manșete
și guler, are nasturi negri și la mijloc este prins cu o centură
neagră.
Moșul locuiește la Polul Nord
împreuna cu soția sa – Crăciunița,
unde are o fabrică de jucării, care
sunt făcute de ajutoarele sale-
spiridușii. In timpul anului el citește
scrisorile copiilor cuminți si le face
jucăriile dorite.
RENII: In Ajun pune toate
jucăriile în sac, le urcă în sanie și
pornește în zbor cu renii săi:
Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder
si Blitzen către casele copiilor. Intra în fiecare casă pe horn,
acolo unde există și lasă cadourile sub brad sau în cizmulița
frumos decorată.
BAICU ELENA, IOAN MADALINA, IONESCU TEODORA Clasa a VIII-a
Vestitorii primaverii
GEORGE COȘBUC
Dintr-alte țări, de soare pline,
Pe unde-ați fost și voi străine,
Veniți, dragi păsări, înapoi
Veniți cu bine!
De frunze și de cântec goi,
Plâng codrii cei lipsiți de voi.
In zarea cea de veci albastră
Nu v-a prins dragostea sihastră
De ceea ce-ați lăsat? Nu v-a fost dor
De țara voastră?
N-ați plâns văzând cum trece-n zbor
Spre miazanoapte nor de nor?
Voi ați cântat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, cand v-ați adus
De noi aminte!
Strainilor voi nu le-ati spus
Ca doine ca a noastre nu-s?
Si-acum veniți cu drag în țara!
Voi revedeți câmpia iară,
și cuiburile voastre-n crâng!
E vara, vara!
Aș vrea la suflet să vă strâng,
Să râd de fericit, să plâng!
Cu voi vin florile-n câmpie
Și nopțile cu poezie
Și vânturi line, calde ploi
Și veselie.
Voi toate le luați cu voi
Și iar le-aduceți inapoi!
Ivona Ionică, clasa a III-a
Desen realizat de Alicia Astefanei, clasa a III-a
La Pasti
George Topârceanu
Astăzi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie, Necajite si mânjite,
Zece oua înroșite.
Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce vă este, frățioare,
- Ce vă doare?
Nu vă ninge, nu vă plouă,
Stați gătite-n haina nouă,
Parcă, Dumnezeu mă ierte,
N-ați fi ouă...
- Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si fraise
Lânga pasca cu orez.
Și schimbându-și brusc alura,
Toate-au început cu gura:
- Pân'la urmă tot nu scap!
- Ne gatește de paradă.
- Ne ciocnește cap în cap
Și ne zvârle coaja-n strada...
- Ce rușine!
- Ce dezastru!
- Preferam sa fiu omleta!
- Eu, de m-ar fi dat la cloșca,
Aș fi scos un pui albastru...
- Și eu unul violet...
- Eu, mai bine-ar fi sș tac:
Așa galben sunt, că-mi vine
Să-mi închipui că pe mine
M-a ouat un cozonac!...
Mara Cireșnea, clasa a VI-a
COLECTIVUL DE REDACTIE:
DIRECTOR: NICOLETA PRUNA
COORDONATOR: ROXANA ARSENE
COLABORATORI: PROF. ANDREEA MODOIAN
PROF. MIHAELA ALBULESCU
PROF. RALUCA ROTARU
PROF. DOINA SANDU
PROF. ROXANA ARSENE
Elevi ai Școlii Gimnaziale “Nicolae Titulescu” Ploiești
CORECTURA SI REDACTAREA : ROXANA ARSENE, DOINA SANDU