Download - Contabilitatea trezoreriei Capitolul III
CAPITOLUL III
PREZENTAREA SI ANALIZA INFORMATIILOR
PRIVIND TREZORERIA
3.1 CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE A TREZORERIEI
Efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi a
echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxului
de numerar pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la
sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de numerar
provenite din activităţi de exploatare, investiţie , finanţare şi include diferenţele , dacă
există , ale acelor fluxuri de numerar care au fot raportate la cursul de schimb de la
sfârşitul perioadei.1
De aceea se cere determinarea diferenţelor de curs valutar şi înregistrarea lor în
contabilitate la sfârşitul exerciţiului financiar.
Fluxurile contabile de deprecieri ale trezoreriei vizează investiţiile financiare pe
termen scurt. Provizioanele pentru deprecierea acestora se constituie şi se regularizează ,
de regulă, la sfârşitul exerciţiilor financiare , cu ocazia inventarierii generale a trezoreriei.
Se impune deasemenea înregistrarea la sfârşitul exerciţiului financiar a acestor
provizioane de depreciere a trezoreriei unei societăţi.
Deci, putem spune că operaţiile contabile de închidere a trezoreriei se referă în
special la contabilitatea diferenţelor de curs valutar şi la contabilitatea deprecierii
investiţiilor financiare.
1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004
119
3.1.1 CONTABILITATEA DIFERENTELOR DE CURS VALUTAR
Diferenţele de curs valutar pot apărea la sfârşitul unui exerciţiu financiar ca
urmare a tranzacţiilor efectuate prin casieria societăţii.
Contabilitatea mijloacelor băneşti aflate în casieria unităţilor patrimoniale şi a
mişcării acestora ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în numerar se tine distinct în
devize cu ajutorul contului 5134 ,,Casă în devize”.
Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor în devize se efectuează eu
respectarea regulamentului operaţiilor de casă, a regulamentelor emise de Banca
Naţională şi a altor reglementări.
Conform acestor regulamente pentru operatiunile “cash” în valută se utilizează
documente justificative şi de evidenta operative distincte.
Astfel, pentru încasările în valuta se utilizează documentul justificativ “Chitanţa
pentru operaţii în valuta” care îndeplineşte următoarele funcţii:
a. Document justificativ pentru depunerea unei sume în valută , în numerar , la
casieria societăţii
b. Document justificativ de înregistrare în registrul de casă (în valuta ) şi în
contabilitate.
Similar încasărilor şi plaţilor în moneda naţionala , şi cele în devize nu se
înregistrează în contabilitatea curenta document cu document, ci pe baza “Registrului de
casă (în valuta)”., care îndeplineşte următoarele funcţii:
a. Document de înregistrare operative a încasărilor şi plăţilor în valută (numerar sau
cecuri de călătorie ), pe baza actelor justificate anexate
b. Document de stabilire , la sfârşitul fiecărei zile , a soldului de casă
c. Document de înregistrare zilnica în contabilitate , a operaţiunilor de casă în
valuta.
Registrul de casă (în valută ) se întocmeşte în două exemplare , de către casierul
unităţii , pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi în valută. În cazul în care o sumă
plătită se referă la două sau trei conturi corespondente , în registrul de casă (în valută ) se
trece distinct fiecare operaţie în parte . se semnează de către casier pentru confirmarea
120
înregistrării operaţiilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar
contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate.1
Contul 5314 ,,Casă în devize” funcţionează similar contului 5311, cu deosebirea
că sumele sunt exprimate atât în devize cât şi în lei.
Registrul de Casă în valută şi documentele anexate ale societăţii INOX SA
confirmă încasarea pe data de 1 octombrie 2003 a unei diferenţe privind un avans de
trezorerie (în valută, în valoare de 200 EURO, cursul de schimb al zilei fiind de 42.255
lei/USD. Avansul a fost acordat la data de 20 noiembrie 2003, cursul de schimb fiind la
acea data de 41.755 lei/USD.
La data încasării diferenţa de curs este de 42.255. lei/USD-41.755 lei=500 lei,
ceea ce duce la un câştig de 500 lei*200 euro=100.000 lei.
Societatea INOX SA a operat în contabilitatea sa următoarele înregistrări:
5314 = % 6.451.000 lei
“ Casă în devize “ 411.02 6.351.000 lei
“Clienţi-externi”
765 100.000 lei
“Venituri din diferente
de curs valutar”
Societăţile comerciale pot realiza operaţiuni în devize (respectând reglementările
legale) având deschise conturi la bănci pentru fiecare monedă străină utilizată. Prin aceste
conturi se fac operaţiuni de încasări i p1ăi în devize.
Reflectarea în contabilitate a acestor operaţii se realizează cu ajutorul contului
5124 Conturi la bănci în devize. În cadrul acestui cont, valuta se exprimă atât în monedă
străină, cât şi în monedă naţională, adică în lei.
1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002
121
În astfel de cazuri , diferenţele de curs valutar se vor înregistra în aceleaşi conturi
ca şi în cazul diferenţelor de curs provenite din tranzacţiile cu numerarul din casierie.
Astfel diferenţele nefavorabile de curs valutar se vor înregistra în cheltuieli
financiare înregistrate în contul 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” iar cele
favorabile se vor concretiza în venituri financiare înregistrabile în contul 765 “Venituri
din diferenţe de curs valutar”.
Operaţiunile de încasări şi plăţi în devize pot fi înregistrate folosind una din
următoarele metode1:
a) metoda cursului fix-care presupune înregistrarea şi evaluarea în lei, de-a lungul anului,
a tuturor încasărilor şi plăţi1or la un curs fix, prestabilit (de regulă cursul de închidere sau
un curs mediu al anului anterior)
b) metoda cursului variabil (cursului zilei)- presupune înregistrarea şi evaluarea în lei,
de-a lungul anului, a tuturor încasărilor şi plăţilor la cursul zilei (în România se utilizează
cursul zilei comunicat de Banca Naţională). Excepţie fac cumpărările şi vânzările de
valută (licitaţiile), care se înregistrează la cursul băncii societăţii.
Diferenţele apărute între cursul înregistrat la data recunoaşterii creanţei, respectiv
datoriei în valută, constituie un venit sau o cheltuială financiar, după caz.
Indiferent de metoda utilizată, la sfârşitul anului societatea reevaluează în lei
soldul disponibilităţilor în valută utilizând cursul de închidere al valutei respective la data
bilanţului (în România se utilizează cursul zilei de 31 decembrie comunicat de Banca
Naţională).
Societatea INOX SA încasează de la societatea, prin contul bancar în devize, de
la banca BCR-Sucursala Decebal contravaloarea Facturii fiscale nr 348425 în suma de
1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004
122
500 euro. La data înregistrării creanţei, cursul de schimb era de 42.050 lei/EURO, iar la
data încasării,. cursul zilei comunicat de BNR este de 44.550 lei/uro.
Societatea INOX SA utilizează metoda cursului variabil (cursul zilei).
În aceeaşi zi societatea plăteşte unui furnizor din Germania. prin con tu! bancar în
devize, contravaloarea unei Facturi fiscale de 600 EURO. La data înregistrării datoriei,
cursul de schimb era de 40.950 lei/euro.
Societatea INOX SA a operat în contabilitatea sa următoarele înregistrări:
1.Încasarea prin contul curent în euro a creanţei externe:
5124.01 = % 500euro*44.050 lei = 22.275.000 lei
________________________________
411.02 500euro*44.550 lei=21.025.000 lei
“Conturi la bănci “ Clienţi-externi”
în devize-euro”
765 22.275.000lei-21.025.000lei=1.200.000lei
“ Venituri din diferenţe
de curs valutar”
2.Plata prin contul curent în euro a datoriei externe:
% = 5124.01 600euro*42.050lei=25.230.000lei
401.02 “Conturi la bănci în devize” 600euro*40.950lei=24.570.000lei
“Furnizori-externi”
665 16.820.000lei-16.380.000lei=660.000lei
“Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar”
123
La începutul anului soldul iniţial al contului 5124_euro era de 6.315.000lei
(150euro*42.100lei).
D 5124_euro C D 5124_lei C
________________________ ___________________________
ŞI 150 600 ŞI 6.315.000 25.230.000
500 22.275.000
________________________ ____________________________-
SFD 50 SFD 3.360.000
La 31.12.2003 cursul de schimb, adică cursul de închidere pentru anul 2003 a fost
de 44.600lei/euro.
Societatea INOX SA e operat în contabilitate la 31.12.2003 următoarele
înregistrări privind evaluarea disponibilităţilor în valută:
Valoare în situaţiile financiare =50euro*44.600=2.230.000lei
-sold înainte de actualizare 3.360.000lei
=diferenţa de înregistrat(venit) 5.590.000lei
5124.01 = 765 5.590.000lei
“Conturi la bănci “ Venituri din diferente
în devize-euro” de curs valutar “
În cazul societăţii INOX SA datorită faptului că pentru operaţiunile de încasări şi
plăţi societatea foloseşte metodei cursului variabil, poate apărea situaţia în
124
care contul 5124 să aibă sold final debitor sau nul în valută şi creditor în lei
situaţia este normală ţinând cont că se folosesc cursuri diferite pentru încasări şi plăţi.
Se observă că societatea la data închiderii exerciţiului, cu ocazia inventarierii,
societatea evaluează activele ş datoriile sale pentru a întocmi situaţiile financiare. Este
obligatorie evaluarea disponibilităţilor în valută la data bilanţului în funcţie de cursul de
închidere.
În ceea ce priveşte evaluarea disponibilităţilor în valută în cursul exerciţiului
financiar (de regulă la sfârşitul lunii sau la jumătatea anului) trebuie să se ţină seama de
principiile contabile general acceptate. Atâta timp cât această practică nu intră în
contradicţie cu nici unul din aceste principii contabile nu se interzice aplicarea ei.. în
măsura în care societatea are nevoie de o valoare reală (în lei a disponibilităţilor în valută
(de regulă pentru raportări interimare său raportări diverse) este chiar indicată o asemenea
actualizare, În lipsă unor astfel de necesităţi (de raportare)este inutilă o astfel de
reevaluare a disponibilităţilor în valută1.
În cazul licitaţiilor valutare Operatiunile privind cumpărarea, respectiv vânzarea
de valută, nu generează cheltuieli sau venituri din diferenţe de curs valutar, în această
situaţie utilizându-se cursul de schimb practicat de fiecare societate bancară la data
efectuării operaţiunii.
3.1.2 CONTABILITATEA DEPRECIERII ÎNVESTITIILOR FINACIARE
La sfârşitul exerciţiului societăţile comerciale efectuează, potrivit legii,
inventarierea generală a activelor şi datoriilor întreprinderii. Cu această ocazie se
inventariază şi investiţiile financiare, stabilindu-se valoarea de piaţă (valoarea justă).
Această valoare se compară cu valoarea de cumpărare (de intrare) a titlurilor.
Dacă valoarea de piaţă este mai mică decât valoarea de intrare a investiţiilor
financiare, diferenţa respectivă reprezintă o depreciere i pentru această depreciere se
poate utiliza una dintre metodele:
1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004
125
1) se constituie un provizion pe seama cheltuielilor (metoda provizioanelor);
2) se ajustează valoarea contabilă a investiţiilor financiare (metoda ajustării valorii
contabile).
La sfârşitul exerciţiului următor operaţia de inventariere se repetă şi pot rezulta
două situaţii:
• Preţul de piaţă este mai mic decât preţul de întrare
• Preţul de piaţă este mai mare decât preţul de intrare al titlurilor
În prima situaţie pentru diferenţa dintre cele două preţuri se constituie o
depreciere suplimentară, fie prin intermediul provizionului fie ajustând valoarea contabilă
a investiţiilor financiare. Deprecierea se înregistrează într-un cont de cheltuieli.
n a doua situaţie, deprecierea constituită la sfârşitul exerciţiului precedent se
diminuează sau se anulează transformându-se în venituri financiare din reluarea
deprecierii.
Pentru contabilizarea provizioanelor pentru deprecierea investiţiilor financiare pe
termen scurt se utilizează conturile din grupa 59, PROVIZIOANE PENTRU
DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE.
Prin reglementările contabile aprobate prin OMFP NR 94/2001 şi OMFP
306/2002 s-a instituit o structură de conturi operaţionale pentru provizioanele pentru
deprecieri ale trezoreriei în concordanţă cu structura conturilor din grupa 50 “Investiţii
financiare pe termen scurt” pentru a putea permite evaluarea în valori contabile nete a
fiecărei “poziţii
De investiţii financiare pe termen scurt în situaţiile financiare anuale.
Conturile din clasa 59, PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA
CONTURILOR DE TREZORERIE sunt conturi rectificative de activ care se creditează
cu provizioanele constituite i suplimentate pentru deprecierea investiţiilor financiare şi se
debitează cu provizioanele pentru deprecierea investiţiilor financiare diminuate său
anulate1.
Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite pentru deprecierile constatate
1 Ristea M.(coordonator) – Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004
126
aferente investiţiilor financiare existente.
În ceea ce priveşte înregistrarea provizioanelor, există 2 metode:
a) metoda ajustării provizioanelor
b) metoda reluării provizioanelor
Potrivit primei metode, provizioanele sunt ajustate, diferenţa fiind înregistrată ca
şi cheltuială ( dacă este necesară creşterea provizioanelor existente) sau ca şi venit( dacă
este necesar scăderea provizioanelor existente).
Potrivit metodei reluării provizioanelor, provizioanele existente sunt reluate pe
seama veniturilor, urmând să se constituie provizioane noi pentru suma necesară stabilită
în urma inventarului.
Indiferent de metoda utilizată de întreprindere, valoarea investiţiilor financiare din
bilanţ este aceeaşi.
La 31 decembrie 2002 la Societatea comercială INOX SA se constată în urma
inventarierii existenţa în stoc a unor acţiuni în valoare contabilă de 5.000.000 lei valoarea
de piaţă fiind de 4.900.000 lei. La 31 decembrie 2003 în urma inventarierii, se constată că
valoarea de piaţă a acţiunilor este de 4.750.000 lei.
Societatea INOX SA utilizează metoda a II şi anume metoda ajustării valorii
contabile.
Astfel societatea a operat în contabilitatea să următoarele înregistrări:
1. Testul de depreciere la 31 decembrie 2002 arata o depreciere în suma de
100.000 lei. Se face înregistrarea:
6863 = 503 100.000 lei
“Cheltuieli financiare pentru Acţiuni
deprecierea activelor circulante”
2. Testul de depreciere la 31 decembrie 2003 arată o creştere a deprecierii înregistrate
anterior eu 150.000 lei.
127
6864 = 503 150.000 Lei
“Cheltuieli financiare pentru “ Acţiuni”
deprecierea activclor circulante”
3.2 PREZENTAREA INFORMAŢIILOR DE BILANŢ
PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII. SITUAŢII
FINANCIARE
Situaţiile financiare întocmite de societate trebuie să ofere o imagine fidela a
rezultatelor şi poziţiei financiare a acesteia la sfârşitul exerciţiului financiar, oferind
informaţii utile unei categorii largi de utilizatori. În funcţie de natura şi dimensiunea
evenimentelor ce au loc intre data bilanţului şi data la care sunt semnate situaţiile
financiare, aceste tranzacţii pot fi, de asemenea, incluse în situaţiile financiare sau
prezentate în notele la situaţiile financiare.
Valorile ce trebuie incluse sau prezentate în situaţiile financiare întocmite de
societate se stabilesc utilizându-se raţionamente profesionale. Aceste decizii vor fi
fundamentate pe anumiţi factori ca de exemplu, cat de semnificative sunt informaţiile şi
daca acestea trebuie prezentate separat fie în bilanţ, fie în contul de profit şi pierdere, fie
în notele la situaţiile financiare, precum şi cat de interesaţi sunt utilizatorii situaţiilor
financiare să aibă acces la aceste informaţii, chiar daca acestea pot să nu se refere la
tranzacţii de valoare.
Este deosebit de important ca cei în măsura să întocmească situaţiile financiare ale
unei societati să cunoască şi să înţeleagă1:
a) principiile şi considerentele ce stau la baza politicilor contabile;
b) distincţia curent / imobilizat (pe termen lung) şi cum se aplica
aceasta distincţie la întocmirea bilanţului;
1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002
128
c) principalele prevederi ale reglementarilor sub incidenţa cărora intra
respective societate în ceea ce priveşte întocmirea bilanţului şi a
contului de profit şi pierdere;
d) ce informaţii trebuie prezentate în bilanţ şi în contul de profit şi
pierdere şi / sau în notele la situaţiile financiare.
Societatea INOX S.A. în urma OG nr. 64/2001 din Legea contabilităţii nr. 82/1991
cu privire la conţinutul şi structura situaţiilor financiare anuale, întocmeşte situaţii
financiare simplificate armonizate cu directivele europene , compuse din:
1. Bilanţ
2. Cont de profit şi pierdere
3. Politici contabile şi note explicative
Aceste situaţii sunt întocmite de societatile care nu îndeplinesc criteriile pentru
aplicarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV a CEE şi cu IAS sin u
sunt supuse auditului financiari aplica Reglementările contabile armonizate cu
Directivele europene ,aprobate prin OMF NR 306/2002.
La întocmirea situaţiilor financiare societatea INOX SA are obligaţia să respecte
anumite principii contabile care contribuie la menţinerea unei imagini fidele a situaţiilor
financiare întocmite de societate.
Societatea tine cont de Principiul continuităţii activitătii la întocmirea
situaţiilor sale financiare, principiu care cere ca situaţiile financiare să fie întocmite
pornind de la presupunerea ca entitatea îşi va continua activitatea în viitor. În cazul în
care societatea ajunge în situata de imposibilitate a continuării activităţii sale trebuie
prezentate motivele pentru care entitatea nu poate sa-si continue activitatea pe baza în
notele explicative.
Deasemenea situaţiile financiare întocmite de societate se supun şi Principiului
permanentei metodelor care cere ca modul de prezentare şi clasificare a diferitelor
elemente din situaţiile financiare să fie menţinut de la o perioada la alta.
Societatea INOX SA are în evidenta o Contabilitate de angajamente , adică
tranzacţiile şi evenimentele realizate de societate sunt recunoscute atunci când acestea se
produc (si nu atunci când se primeşte sau se plăteşte numerarul) şi raportate în perioadele
aferente conform principiului Pragului de semnificaţie elementele semnificative
129
trebuie prezentate daca pot influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza
situaţilor financiare şi conform Principiului Cumulării / compensării fiecare elementele
semnificative nu trebuie cumulate sau compensate, fiecare element semnificativ trebuie
prezentat în mod separate în situaţiile financiare .
Aceste situaţii financiare societatea le întocmeşte obligatoriu în fiecare an,
existând doua perioade de raportare. Pentru prima perioada de raportare societatea
întocmeşte situaţii financiare referitoare la perioada cuprinsa intre 1 ianuarie şi 30 iunie,
pe care le depune de regula în termen de 30 de zile la Administraţia Financiara din a cărui
raza teritoriala face parte .
Deasemenea societatea mai întocmeşte situaţii financiare la sfârşitul fiecărui exerciţiu
financiar la data de4 31 decembrie al fiecărui an, situaţii pe care societatea le depune tot
în termen de 30 de zile la aceeaşi Administraţie Financiara din a cărui raza teritoriala face
parte .
Societatea Inox SA are obligaţia de a întocmi aceste situaţii financiare şi în
situaţia fuziunii, divizării sau încetării activităţii.
Schema Bilanţului întocmit de societatea Inox SA este o “schema de bilanţ
vertical”, menita să pună explicit în evidenta poziţia financiara neta sub forma a doi
indicatori calculate la diviziunile bilanţiere:
E.active circulante nete, respective obligaţii nete, care pune în evidenta existentul
(+) sau deficitul(-) de fond de rulment.
F.total active minus datorii curente, care pune în evidenta poziţia financiara neta
curenta, respective o situaţie patrimoniala neinfluenţată de datoriile cu scadente la plata
mai mari de un an.
Aceşti indicatori oferă informaţii utile despre situaţia societatii, fiind uşor de
înţeles şi de utilizat în analize comparative, chiar de un personal mai puţin “avizat” în
efectuarea de analize economico-financiare complexe. Datorita acestui fapt schemele de
bilanţ patrimonial vertical sunt agreate , îndeosebi , în economiile în care finanţarea
bursiera , respective atragerea resurselor de pe piaţa de capital este preponderenta.
Elementele de trezorerie se găsesc în activul bilanţului şi sunt evaluate la valoarea
lor neta.
In cadrul bilanţului Ele se găsesc la rubrica B ACTIVE CIRCULANTE.
130
Primul element de trezorerie întâlnit în cadrul acestei rubrici este poziţionat la
subrubrica B.II CREANTE , şi anume contul 5187 “Dobânzi de încasat” unde societate
încadrează sumele ce urmează a fi încasate după o perioada mai mare de un an1.
Subrubrica INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT se refera la
titlurile achiziţionate de întreprindere , în vederea realizării unui câştig pe termen scurt.
In cadrul acestei subrubrici se înscriu conturile
501,502,503,505,506,508,5113,5114,591,592,593,595,596,598.
Deci conturi referitoare la acţiuni (cotate sau necotate), obligaţiuni(cotate sau
necotate), bonuri de tezaur şi bonuri de casă pe termen scurt, acţiuni şi obligaţiuni emise
şi răscumpărate de societate.
Stabilirea valorii bilanţiere a investiţiilor financiare pe termen scurt pleacă de la
comparaţia intre valoarea de inventar şi valoarea de intrare. Plusurile sau minusurile de
valoare se stabilesc pe categorii de titluri de aceeaşi natura şi care conferă aceleaşi
drepturi.
Compensările intre plusurile de valoare şi minusurile de valoare sunt admise , cu
respectarea următoarelor doua condiţii:
1. titlurile să fi fost cotate în mod curent pe piaţa financiara organizata
2. titlurile să nu fi fost acţiuni sau obligaţiuni emise de societate şi
răscumpărate de aceasta.
De asemenea, atunci când în cazul titlurilor cotate se constata o scădere anormala
a cursulu8i , iar aceasta scade are un caracter tranzitoriu, minusul de valoare poate fi
compensate cu plusurile de valoare ale altor titluri. De regula minusurile de valoare
(rezultate în urma unor compensări admise) impun înregistrarea în contabilitate a unui
provizion pentru depreciere.
O alta subrubrica ce conţine conturi de trezorerie este B.III CASA şi CONTURI
LA BANCI, unde regăsim conturile: 5112,5121,5124,5125,531,532,541,542.
Toate aceste conturi: conturi la bănci, în lei, conturi la bănci în devize, , casa în
lei, casa în devize, acreditive în lei, acreditive în devize, valori de încasat, alte valori,
avansuri de trezorerie se refera la disponibilităţile societatii.
Conturile la bănci, casa şi acreditivele sunt elemente cu grad înalt de Lichiditatea.
1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002
131
Conturile la bănci se refera la lichidităţi sub forma de cecuri de încasat şi efecte
de încasat, disponibilităţi din conturile curente deschise la bănci .
Casa reprezintă totalul lichidităţilor monetare curente şi a altor valori sub forma
de timbre fiscale şi poştale , bilete de tratament şi odihna , tichet şi bilete de călătorie,
adică alte valori de trezorerie.
Ca urmare a creşterii frecventei utilizării cecurilor şi a cărţilor de credit, de plata
lichidităţile din casierie înregistrează din ce în ce mai mult o tendinţa de micşorare
considerabila.
In rubrica D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN
AN întâlnim conturile 509,5186,519, conturi referitoare la vărsămintele de efectuat
pentru investiţiile financiare pe termen scurt, la creditele bancare pe termen scurt şi la
dobânzile de plătit aferente acestora.
Aceleaşi conturi le întâlnim şi în rubrica G.DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN.
Diferenţele de conversie sunt determinate ca diferenţa intre valoarea de intrare în
lei a creanţelor şi datoriilor exprimate în devize, stabilita la cursul zilei operaţiei de
vânzare sau de cumpărare, şi valoarea în lei a acestora, la cursul ultimei zile a
exerciţiului.
Înscrierea acestor diferenţe în activul bilanţier are doua raţiuni:
1. diferenţele sunt considerate pierderi latente, deoarece respectivele creanţe
şi datorii nu au fost încă incasate/platite pana la sfârşitul exerciţiului,
diferenţele de conversie nu exprima o situaţie nefavorabila certa , pentru a
afecta contul de profit şi pierdere. Aceste pierderi latente sunt pasibile
pentru constituirea unui provizion (provizion pentru riscuri). Soluţia
afectării bilanţului contabil cu aceste diferenţe de conversie nu are un
caracter general. În unele tari astfel de diferenţe afectează rezultatul
exerciţiului (contul de profit şi pierdere).
2. prezenta diferenţelor în structura bilanţului răspunde necesitaţilor unei
informări corecte (sincere) a terţilor , utilizatori ai informaţiilor contabile.
În evaluări şi analize, de regula, specialiştii trebuie să includă diferenţele
de conversie –activ în categoria “activelor fictive”.
132
Operaţiile referitoare la elementele de trezorerie sub forma obligaţiunilor, şi
anume, operaţiile de rambursare a acestora generează prime de rambursare a
obligaţiunilor, prime ce apar în activul bilanţier sub forma cheltuielilor financiare
capitalizate. Ele se stabilesc ca diferenţa intre preţul de rambursare al obligaţiunilor şi
preţul lor de emisiune. Prezenta lor în activul bilanţier este datorata necesitaţii de
echilibrare a activului cu pasivul, deoarece în urma emisiunii de obligaţiuni de către o
societate , activul creste , prin majorarea masei disponibilitatilor (la nivelul preţului de
emisiune), în timp ce pasivul creşte, prin majorarea masei capitalurilor împrumutate
(datoriilor pe termen lung), la nivelul preţului de rambursare.
Contul de profit şi pierdere se prezin5ta sub format vertical cu structurarea
veniturilor dup a provenienţa şi a cheltuielile după natura economica .
Acest format al contului de profit şi pierdere pune în evidenta explicita unele
aspecte majore şi anume:
extinde conţinutul indicatorului “cifra de afaceri neta”, incluzând altui de
producţia vânduta şi veniturile din vânzarea mărfurilor şi veniturile din
subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri proprii
pune în evidenţă explicit veniturile financiare realizate din plasamentele
financiare sub forma intereselor de participare şi a investiţiilor financiare.
Alte componente ale situaţiilor financiare întocmite de societatea INOX SA mai
vizează politicile contabile care trebuie să rezulte din Notele explicative.
In cadrul acestor note explicative societatea trebuie să înscrie informaţii relevante
referitoare la elementele de trezorerie sub forma acţiunilor şi obligaţiunilor în NOTA 7
ACTIUNI şi OBLIGATIUNI.
In cadrul acestei note se vor prezenta următoarele informaţii:
capital subscris vărsat
numărul şi valoarea totala a fiecărui tip de acţiuni emise
acţiuni răscumpărabile:
data cea mai apropiata şi data limita de răscumpărare
caracterul obligatoriu al răscumpărării
valoarea eventualei prime de răscumpărare
133
acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:
tipul de acţiuni
numărul de acţiuni emise
valoarea nominala totală şi valoarea încasată la distribuire
drepturi legate de distribuire:
o numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor corespunzătoare
o perioada de exercitare a drepturilor
o preţul plătit pentru acţiunile distribuite
obligaţiuni emise:
tipul obligaţiunilor emise
valoarea emisa şi suma primita pentru fiecare tip de obligaţiuni
obligaţiuni emise de persoana juridică , deţinute de o persoana
nominalizata sau împuternicita de aceasta:
o valoarea nominala
o valoarea înregistrată în momentul plaţii.
Referitor la elementele de trezorerie societatea poate înscrie observaţii sau
constatări cu privire la principalii indicatori de trezorerie în dreptul NOTEI 9:EXEMPLE
DE CALCUL şi ANALIZA A PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-
FINANCIARI.
Putem calcula aici principalii indicatori de lichiditate1.
-indicatorul lichidităţii curente (indicatorul activului circulant)=
Valoarea recomandata acceptabila pentru acest indicator –in jurul valorii de 2.
Indicatorul oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
-indicatorul lichidităţii imediate (indicatorul test acid)=
1 Pop Athanasiu – Contabilitatea financiară românească, armonizată cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj, 2002
134
Deasemenea tot referitor la trezoreria societatii mai putem calcula aici indicatori
de activitate (indicatori de gestiune), care furnizează printre altele şi informaţii cu privire
la: viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale societatii.
-viteza de rotaţie a debitelor-clienţi =
Calculează eficacitatea societatii în colectarea creanţelor sale.
Exprimă numărul de zile pana la data la care debitorii îşi achita datoriile către
societate.
O valoare în creştere e a indicatorului poate indica probleme legate de controlul
creditului acordat clienţilor şi în consecinţa creanţe mai greu de încasat(clienţi rău
platnici)
-viteza de rotaţie a creditelor-furniori= *365
Aproximează numărul de zile de creditor pe care societatea îl obţine de la
furnizorii săi.
Alte informaţii referitoare la alte elemente de trezorerie se pot înscrie în dreptul
rubricii 10.ALTE INFORMATII.
3.3 ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIEI
FLUXURILOR DE TREZORERIE PRIN ANALIZĂ
Fiecare acţiune desfăşurată de o societate determină, imediat sau mai târziu, o
intrare sau o ieşire pentru trezorerie , ceea ce conduce la decalaje intre fluxurile
operaţiunilor economice şi modificările trezoreriei. O analiza asupra acestor fluxuri
urmăreşte descrierea fenomenelor economice in dinamica lor , rezultatele unei astfel
de analize fiind esenţiale pentru luarea de decizii viitoare.
135
Este cunoscut faptul ca nici unul dintre tablourile privind analiza trezoreriei nu
răspunde la toate solicitările informaţionale ale teoreticienilor şi mai ales ale
practicienilor. De aceea , in practica şi teoria de specialitate si-a făcut apariţia „tabloul
fluxurilor de trezorerie”, care îşi găseşte tot mai mulţi adepţi, chiar şi in tarile in care
tabloul de finanţare este tradiţional şi funcţionează din punct de vedere legislativ, cum
este cazul Franţei.
Practica acestui tablou îşi are originea in Statele Unite ale Americii, unde a fost
reglementat in noiembrie 1987, prin norma SFAS 95(Statement of Financial Accounting
Standard) şi prin care se recomanda societatilor comerciale publicarea unui tablou al
fluxurilor de trezorerie( Statement of Cash Flows).
În România s-a reglementat, prin Reglementările contabile armonizate includerea
documentului de sinteza care sa evidenţieze fluxurile denumit Situaţia fluxurilor de
trezorerie in cadrul situaţiilor financiare începând cu anul 2001.
Extinderea ariei de aplicabilitate a tabloului fluxurilor de trezorerie in favoarea
tabloului de finanţare este rezultatul avantajelor pe care le are fata de acesta din urma,
avantaje concretizate în1:
Cunoaşterea situaţiei fluxurilor de numerar are un rol important in aprecierea
viabilităţii entităţii economice, a posibilităţii de a-si achita plăţile la scadenta. Un
cash-flow pozitiv reflecta o creştere reala a capacităţii de finanţare a investiţiilor ,
in timp ce un cash-flow negativ evidenţiază o reducere a puterii economice,
existenta unor dificultăţi financiare in achitarea obligaţiilor fata de terţi
Determinarea fluxurilor de trezorerie după criteriul funcţional asigura fluxului
generat de activitatea de exploatare un rol determinant in finanţarea investiţiilor
şi in stabilirea necesarului de finanţare externa şi corespunde capacităţii de
autofinanţare încasata
Pune la dispoziţia investitorului informaţii pentru aprecierea capacitatii societatii
de a plăti dividende, interesul acestuia regăsindu-se , mai degrabă, in fluxuri
monetare decât in beneficii contabile sau alţi indicatori derivaţi.
Informaţiile care vizează fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi sunt
folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare , deoarece ele oferă o baza de
1 Ţugui Anca – Fluxuri de Trezorerie în Cadrul Societăţilor Comerciale, Ed. Economică
136
evaluare atât a capacitatii societatii de a genera elemente de trezorerie şi
echivalente de trezorerie, cat şi a nevoilor de utilizare a acestor elemente de
către societate.
Pe lângă aceste utilizări , informaţiile relative la fluxurile de trezorerie sunt
folositoare pentru a putea permite destinatarilor situaţiilor financiare sa-si elaboreze
modele pentru aprecierea diferitelor întreprinderi.
Cu toate acestea exista şi o serie de critici referitoare la acest tablou al fluxurilor
de trezorerie, intre care cele mai semnificative sunt:
Nu exista o delimitare precisa a operaţiunilor economice ce constituie activitatea
de exploatare, şi din acest motiv , utilitatea informatei oferite de fluxul de
trezorerie al exploatării este limitata
Efectuarea unei analize asupra evolutei situaţiei financiare a societatii , pe baza
informaţiilor oferite de tabloul fluxurilor, nu este relevanta, pentru ca la
întocmirea acestuia nu sunt luate in calcul unele operaţii fara influenta directa
asupra trezoreriei
Includerea in activitatea de exploatare a dobânzilor şi dividendelor plătite de
societate a dat naştere la numeroase controverse, deoarece pornind de la ideea ca
dobânda reprezintă modalitatea de remunerare a creditorilor, iar dividendele
constituie remunerarea proprietarilor , ambele ar trebui sa fie încadrate in funcţia
de finanţare.
Prin intermediul tablourilor fluxurilor de trezorerie s-a abandonat descrierea
variaţiilor patrimoniului, prin bilanţ şi prin contul de rezultate, şi in consecinţa s-a
renunţat la determinarea fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment ,
precum şi la indicatorul excedent brut din exploatare(EBE) in favoarea excedentului de
trezorerie a exploatării (ETE), care corespunde fluxurilor monetare.
Pornind de la EBE se poate calcula valoarea excedentului efectiv de trezorerie
obţinut de activitatea de exploatare astfel :
EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE (EBE)
- Producţia stocată (stoc final - stoc iniţial)
- Variaţia stocurilor din aprovizionări (stoc iniţial - stoc final)
- Variaţia creanţelor-clienţi (solduri finale - solduri iniţiale)
137
- Variaţia datoriilor faţă de furnizori (solduri finale - solduri iniţiale)
________________________________________________________
=EXCEDENTUL DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE (ETE)
Cum variaţia stocurilor, creanţelor-clienţi şi a datoriilor către furnizori generează
variaţia nevoii de fond de rulment (NFR), atunci excedentul brut din exploatare,
exprimă fluxul real al trezoreriei din exploatare rezultat după acoperirea variaţiei nevoii
de fond de rulment, astfel:
EBE = ETE - NFR , respectiv ETE = EBE - NFR
Excedentul de trezorerie din exploatare, reprezintă surplusul de trezorerie degajat
efectiv din activitatea de exploatare şi are rolul de a măsura, pe de o parte, capacitatea
întreprinderii de a face faţă nevoilor proprii de creştere, în sensul autofinanţării
investiţiilor, iar, pe de altă parte, de a răspunde în mod operativ scadenţei de plată a
datoriilor.
În ceea ce priveşte modul de determinare a excedentului de trezorerie din
exploatare, baza de pornire o constituie excedentul brut din exploatare (EBE),
procedându-se astfel:
- mii lei-
EXCEDENTUL DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE LA SOCIETATEA INOX SA
Indicator 2002 2003
Marja comercială (MC) -609 0
Producţia exerciţiului (P.E.) 47.454.457 39.822.393
Valoarea adăugată (V.A.) 36.028.586 22.914.121
138
Excedent brut de exploatare (E.B.E.) 24.871.252 10.222.337
Variaţia nevoii de fond de rulment -404.890
Excedent de trezorerie din exploatare 10.627.227
În urma calculelor efectuate pe baza informaţiilor din contul de profit şi pierdere
societatea INOX SA a înregistrat o scădere a excedentului brut de exploatare in anul
2003 când valoarea acestuia a fost de 10.222.337 mii lei, fata de anul 2002 când valoarea
acestui indicator a fost de 24.871.252 mii lei.
Deci scăderea excedentului brut din exploatare a fost de 2,433 ori, scădere destul
de importanta pentru societate.
Excedentul de trezorerie din exploatare in anul 2003 este pozitiv, in suma de
10.627.227 mii lei ceea ce înseamnă ca exploatarea degaja trezorerie, adică încasările
societatii au fost superioare plaţilor. Suma excedentului net din exploatare nu are o
valoare mai mare şi datorita faptului ca variaţia necesarului de fond de rulment este
negativa (-404.890 mii lei),ceea ce semnifica o scădere destul de mare a nevoilor de
finanţare a activitatii de exploatare1.
În urma calcului ETE putem aprecia ca societatea INOX SA are capacitatea de a
genera lichiditati ,dar nu suficiente pentru a si finanţa şi politica sa de creştere.
Prin calculul excedentului de trezorerie din exploatare se pune in evidenta şi
faptul ca ETE este un instrument de analiza previzională , pentru ca societatea determina
nivelul excedentului de trezorerie necesar pentru acoperirea costurilor împrumuturilor ,
remunerării proprietarilor, finanţării investiţiilor etc.
O valoare negativa a acestui indicator semnifica o situaţie critica pentru societate,
creata fie de o rentabilitate insuficienta , fie de o politica financiara prost organizata.
Analiza deciziilor strategice adoptate de întreprindere, potrivit unei logici
financiare şi globale coerente, se bazează pe distincţia ce trebuie efectuată între
excedentul de trezorerie din exploatare (ETE) şi excedentul de trezorerie global (ETG) şi
utilizarea fluxului de trezorerie disponibilă (FTD).
1 Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000
139
Dacă, excedentul de trezorerie din exploatare (ETE) este definit ca diferenţă între
excedentul brut din exploatare şi variaţia nevoii de fond de rulment din exploatare
(NFRE), atunci excedentul de trezorerie global se determină astfel:
ETG = EBG - NFR
în care:
EBG = EBE Alte venituri sau cheltuieli de exploatare - Venituri financiare
incasabile Alte venituri sau cheltuieli excepţionale incasabile sau plătite (exclusiv
cesiunile de imobilizări).
NFR = NFRE NFRAE
Excedentul de trezorerie global (ETG), nu trebuie confundat cu fluxul de
trezorerie din exploatare.
Ca indicator, ETG serveşte la evaluarea capacităţii întreprinderii de a genera
lichidităţi, indiferent de politicile financiare şi fiscale
În cursul unui exerciţiu dat, excedentul global de trezorerie se stabileşte ca
diferenţă între încasările şi plăţile generate de întreaga activitate a întreprinderii. Acest
excedent global de trezorerie provine din următoarele operaţii distincte1:
1. Operaţii de gestiune, în principal operaţii de exploatare, dar şi alte
operaţii de gestiune. Această categorie degajă excedentul de trezorerie al
operaţiilor de gestiune (ETOG) şi excedentul de trezorerie al exploatării
(ETE),
2. Operaţii de investiţii şi de finanţare care generează excedentul de
trezorerie al operaţiilor de investiţii şi de finanţare (ETOIF)
-mii lei-
EXCEDENTUL DE TREZORERIE GLOBAL LA SOCIETATEA INOX SA
Indicator 2002 2003
Excedent brut de exploatare (EBE) 24871252 10222337
- Alte venituri pentru exploatare 10007 19641
1 Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000
140
- Alte cheltuieli pentru exploatare 5035199 5664302
- Venituri financiare încasabile 1744232 411207
Cheltuieli financiare 2260384 1198439
Venituri extraordinare încasabile 5891641 0
Cheltuieli extraordinare 5888447 43
Excedentul brut global 19333102 3790401
- Variaţia necesarului de fond de rulment -404890
Excedent de trezorerie global (ETG) 4.195.291
În anul 2003 societatea INOX SA inregistrează un excedent de trezorerie global in
valoare de 4.195.291 mii lei.
Excedentul de trezorerie global este influenţat pe de o parte de nivelul rezultatelor
(excedentul brut de exploatare şi excedentul brut global), de gradul de dezvoltare a
activităţii întreprinderii, iar pe de altă parte de structura nevoii de fond de rulment
(variaţia necesarului de fond de rulment).
Interpretarea variaţiei excedentului de trezorerie global trebuie obligatoriu
precedată de o analiză a rezultatelor întreprinderii şi a nevoii de fond de rulment.
Pe ansamblu atât excedentul brut de exploatare cat şi excedentul brut global
înregistrează in anul 2003 valori pozitive , dar raportat la exerciţiul financiar precedent
ele înregistrează o pierdere considerabila de valoare, pierdere care împreuna cu variaţia
negativa a necesarului de fond de rulment conduce la diminuarea excedentului de
trezorerie global.
Din informaţiile obţinute din contul de profit şi pierdere se observa o reducere a
activităţii societarii INOX SA , reducere ce contribuie la diminuarea nevoii de fond de
rulment, iar pe de altă parte determină o creştere a trezoreriei globale.
În situaţia în care societatea INOX SA va opta pentru o dezvoltare rapida a
vânzărilor trebuie avut în vedere ca marjele comerciale să fie astfel dimensionate încât să
acopere creşterea nevoii de fond de rulment.
Excedentul de trezorerie global, serveşte acoperirii cheltuielilor financiare, plăţii
impozitului pe profit şi a dividendelor, precum şi rambursării împrumuturilor financiare.
141
Menţinerea echilibrului trezoreriei, presupune un efort continuu de gestionare a
nevoii de fond de rulment.
În situaţia în care excedentul de trezorerie global este acoperitor pentru toate
datoriile scadente ale exerciţiului, aptitudinea de autofinanţare a întreprinderii este
evidentă în sensul că sunt asigurate sursele proprii necesare finanţării investiţilor interne
şi/sau investiţiilor externe.
Soldurile intermediare ale gestiunii se prezintă intr-un tablou care, in esenţa este o
alta modalitate de prezentarea a contului de rezultate1.
Tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii se prezintă astfel in cadrul societatii
INOX SA in anii 2002 şi 2003:
TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA SOCIETATEA INOX S.A.
NR INDICATORI 2002 2003
1 Vânzări din mărfuri (ct 707) 109425 20566
2 Costul mărfurilor vândute (ct 607) 110034 20566
3 Marja comerciala -609 0
4 Producţia vânduta (ct 701 la708) 47454457 37817867
5 Variaţia producţiei stocate (ct 711) 0 0
6 Venituri din producţia de imobilizări (ct 721, 722) 0 2004526
7 Producţia exerciţiului 47454457 39822393
8 Consumurile ex. provenind de la terţi (gr 60 - ct 607, gr 61, gr 62) 11425262 16908272
9 Valoarea adăugata 36028586 22914121
10 Subvenţii de exploatare 0 0
11 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (gr 63) 368979 236922
12 Cheltuieli cu personalul (gr 64 - ct.621) 10788355 12454862
13 Excedentul (deficitul) brut al exploatării 24871252 10222337
14 Alte venituri din exploatare inclusiv cele din provizioane 10007 19641
15 Alte cheltuieli de exploatare 5035199 5664302
16 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi provizioanele 2097912 2083519
1 Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000
142
17 Rezultatul exploatării 17748148 2494157
18 Venituri financiare 1744232 411207
19 Cheltuieli financiare 2260384 1198439
20 Rezultatul curent al exerciţiului 17231996 1706925
21 Venituri extraordinare 5891641 0
22 Cheltuieli extraordinare 5888447 43
23 Rezultatul extraordinar al exerciţiului 3194 -43
24 Rezultatul brut al exerciţiului (20-23) 17235190 1706882
25 Impozit pe profit 179166 138637
26 Rezultatul exerciţiului (profit net sau pierdere) 17.056.024 1.568.245
Evoluţia soldurilor intermediare de gestiune pe anul 2002 respectiv 2003 poate fi
observată în tabelul prezent in ANEXA 1.
În urma întocmirii tabloului soldurilor intermediare de gestiune se observa
reducerea considerabila in anul 2003 a profitului societatii INOX SA , care inregistrează
un profit de doar 1.568. 245 mii lei, fata de profitul pe care societatea l a înregistrat in
anul 2002 17.056.024 mii lei.
in urma unor calcule simple se observa ca societatea si-a micşorat profitul de 10,88 ceea
ce duce la o situaţie îngrijorătoare , chiar riscanta pentru aceasta, situaţie care s-a datorat
in principal scăderii considerabile a cifrei de afaceri pe care societatea a înregistrat-o in
anul 2002.
Baza de pornire în ceea ce priveşte analiza fluxurilor de trezorerie o reprezintă
Tabloul "utilizări-resurse" prin informaţia furnizată privind variaţia trezoreriei.
Deşi, această informaţie poate fi considerată ca fiind condensată, este de la sine
înţeles că pasul următor îl constituie analiza componentelor, precum şi a cauzelor
variaţiei trezoreriei, scop în care se recurge la utilizarea tabloului fluxurilor de
trezorerie.
Următoarele argumente, vin să susţină necesitatea utilizării tabloului fluxurilor
de trezorerie1:1 Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000
143
- tabloul reprezintă un document de sinteză a cărui vocaţie este să explice
variaţia trezoreriei;
- trezoreria reprezentând unul dintre principalii indicatori utilizaţi în analiza
financiară pe termen scurt (măsura a solvabilităţii), cât şi pe termen lung (măsură a
nevoilor de finanţare). În acelaşi timp, trezoreria are o însemnătate vitală pentru
întreprindere, prin dimensiunea cât şi prin semnul său (pozitiv sau negativ) deoarece
permite caracterizarea situaţiei în care se află aceasta (sănătate financiară,
vulnerabilitate, faliment, etc.);
- spre deosebire de fondul de rulment, nevoia de fond de rulment şi capacitatea de
autofinanţare, trezoreria asigură obiectivitatea analizei financiare, deoarece ea nu se
află în mod pregnant sub incidenţa convenţiilor contabile.
Din multitudinea tablourilor de flux, tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei pare
a câştiga în ultimii ani un loc şi un rol primordial. Practica acestui tablou îşi are originea
S.U.A.
Fiind puternic influenţată de piaţa financiară, contabilitatea financiară anglo-
saxonă este mult mai receptivă la cerinţele investitorilor (deţinătorilor de titluri de
creanţe), decât la cele solicitate de alţi utilizatori. În atare condiţii, în analiza situaţiei
financiare, noţiunea privilegiată nu este cea de rezultat (precum în Franţa, Germania şi în
majoritatea ţărilor Europei continentale), ci aceea de fluxuri nete de trezorerie (cash-
flow).
Analiza financiară pe baza tabloului fluxurilor de trezorerie devine mai
concludentă, dacă, se procedează la separarea fluxurilor financiare pe tipuri de activităţi
(activitatea de exploatare şi activitatea de investiţii) şi respectiv, pe modalităţi de
finanţare (autofinanţare şi îndatorare). Astfel, analiza prin fluxuri de trezorerie oferă o
viziune mai dinamică, analiştii concentrându-şi atenţia asupra indicatorului excedentul de
trezorerie din exploatare (ETE).
-mii lei-
TABOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE LA SOCIETATEA INOX SA
Explicaţii 2003
Excedent brut de exploatare (E.B.E.) 10222337
144
-Alte venituri din exploatare 19641
-Alte cheltuieli din exploatare 5664302
-Venituri financiare 411207
-Cheltuieli financiare 1198439
-Venituri extraordinare 0
-Cheltuieli extraordinare 43
-Impozit pe profit 138637
Capacitatea de autofinanţare 3651764
-Variaţia nevoii de fond de rulment -404890
A. Flux de trezorerie degajat din activitatea curentă 4.056.654
-Achiziţia sau producţia de imobilizări necorporale 0
-Achiziţia sau producţia de imobilizări corporale 544219
-Achiziţia sau producţia de imobilizări financiare 6847430
-Cesiuni ale elementelor de imobilizări necorporale 0
-Cesiuni ale elementelor de imobilizări corporale 0
-Cesiuni ale elementelor de imobilizări financiare 0
B. Flux net de trezorerie afectat operaţiilor de investiţii -
3.334.995
-Creşterea de capitaluri proprii 7420
-Rambursarea datoriilor financiare 39850
-Creşterea datoriilor financiare 2995220
-Distribuţii de plată în cursul exerciţiului 481363
C. Flux net de trezorerie rezultat din activ. de finanţare -853.568
Variaţia trezoreriei (A-B-C) -131.909
Trezoreria la deschiderea exerciţiului 198514
Trezoreria la închiderea exerciţiului 66605
Variaţia trezoreriei nete -131.909
145
Evoluţia fluxurilor nete de trezorerie, precum şi variaţia trezoreriei nete poate fi
observată în tabelul prezentat in ANEXA 2.
La întocmirea tabloului variaţiei trezoreriei nete s-au avut in vedere următoarele
informaţii:
Imobilizările financiare achizitionate in decursul anului 2003 au fost in
valoare de 6.847.430 mii lei
S-au rambursat datorii financiare in valoare de 39.850 mii lei
Datoriile financiare au crescut in valoare cu suma de 2.995.220 mii lei
În decursul anului financiar 2003 s-au efectuat distribuţii de plata in
valoare de 481.363 mii lei
Contribuţia pe care şi-o aduce tabloul fluxurilor de trezorerie, constă în aceea că
furnizează informaţii relevante privind explicarea variaţiei trezoreriei, prin încasările şi
plăţile efectuate de întreprindere în cursul unui exerciţiu, servind utilizatorilor
documentelor de sinteză, în evaluarea solvabilităţii acesteia.
Se observa ca societatea INOX SA inregistrează la nivelul activitatii de exploatare
o performanta in valoare de 4.056.654 mii lei, performanta concretizata intr-un excedent
de lichidităţi.
La nivelul activitatilor de investiţie şi de finanţare societatea INOX SA a
înregistrat in exerciţiul financiar 2003 valori negative in valoare totala de 3.334.995 mii
lei şi respectiv 853.568 mii lei.
Faptul ca fluxul generat de activitatea de finanţare a înregistrat o valoare negativa
sugerează faptul ca in anul financiar societatea INOX SA nu a utilizat in mod adecvat
soldul net rezultat din finanţarea investiţiilor.
Soldul negativ al fluxului de trezorerie generat de activitatea de investiţii pune in
evidenta necesarul de trezorerie rezultat din operaţiile de investiţii
Se observa ca soldul diferenţei dintre trezoreria generata de activitatea de
exploatare şi trezoreria generata de activitatea de investiţii este pozitiv ceea ce înseamnă
ca societatea INOX SA este in măsura sa finanţeze investiţiile sale prin trezoreria
degajata de activitatea de exploatare si, cu mici eforturi sa ramburseze şi o parte din
datoriile sale financiare.
146
Comportamentul financiar al societatii poate fi considerat favorabil in acest caz
numai daca investiţiile realizate sunt suficiente pentru a asigura evoluţia societarii in
limitele domeniului de activitate din care face parte şi pentru a menţine competivitatea
societatii.
Societatea INOX SA face parte din categoria societatilor care aparţin sectoarelor
cu grad de imobilizare ridicat. De aceea fluxul de trezorerie al exploatării obţinut de
societate trebuie sa finanteze cu prioritate investiţiile de reînnoire.
Pentru aceasta societatea INOX SA trebuie in primul rând sa-si imbunatateasca
politicile sale de investiţii şi de finanţare.
Variata negativa a trezoreriei nete in suma de 131.909 mii lei rezultata din
fluxurile de trezorerie de la nivelul celor trei activitati ale societatii:de exploatare , de
investiţii şi de finanţare semnifica faptul ca trezoreria neta pentru anul financiar la
societatea INOX SA se prezintă sub forma unui deficit monetar, ceea ce conduce la o
stare de dezechilibru financiar.
3.4 DEGAJAREA PRIN ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR PRIVIND
TREZORERIA ÎNTREPRINDERII
În mod firesc analiza fluxurilor de încasări şi plăti este urmata de analiza soldului
de trezorerie şi de luarea unei decizii privind modalitatea de gestionare a acestuia. Spre
deosebire de capitalurile permanente , elementele structurale ale trezoreriei suporta
modificări sensibile de la o zi la alta , astfel încât este necesara o buna gestionare şi
organizare a acesteia.
Analiza economico-financiara la nivelul unei entităţi economice se realizează pe
baza informaţiei contabile oferite de documentele de sinteza (bilanţ, cont de profit şi
pierdere, anexe) la sfârşitul unei perioade de gestiune.
Din acest punct de vedere , bilanţul exprima starea patrimoniala existenta la
încheierea exerciţiului financiar, iar contul de rezultate exprima modul în care s-a ajuns
la aceasta stare patrimoniala, care au fost fluxurile de cheltuieli şi de venituri ce au
marcat evoluţia întreprinderii de la începutul pana la sfârşitul perioadei.
147
Analiza statica este orientata pe studiul structurilor de capital ale societatii, iar
metoda utilizata pentru aceasta o constituie compararea diferitelor elemente
complementare sau opuse din aceeaşi structura , sub forma decalajelor sau sub forma
ratelor .
Pentru realizarea acestui studiu asupra structurilor de capital, analiza statica
apelează la bilanţul contabil.
3.4.1. ANALIZA ECHLIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE BILANT
O analiza financiar-contabila pe baza de bilanţ este o analiza statică a situaţiei
unei societati la o anumita data, de regulă , sfârşitul anului. În aceste condiţii se poate
realiza o analiza la intervale egale de timp pentru a vedea modul în care a evoluat din
punct de vedere economico-financiar societatea.
Pentru ca aceasta analiza să fie edificatoare , este necesara comparabilitatea
datelor în timp din punct de vedere al perioadelor şi al unităţii monetare. Astfel, prin
intermediul bilanţului se urmăreşte evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului
financiar pe termen lung şi pe termen scurt, acesta prezentându-se sub forma unui
echilibru intre utilizări şi resurse.
Analiza pe baza structurii bilanţului este o metoda tradiţionala de apreciere a
echilibrului financiar care permite punerea în evidenta a indicatorului global al
echilibrului financiar ce poarta numele de fond de rulment
Fondul de rulment este definit ca un excedent de resurse al cărui grad de
exigibilitate este redus sau chiar nul, peste activele al căror grad de lichiditate este
scăzut sau nul. Cu alte cuvinte fondul de rulment apare ca o marja de securitate sau ca o
garanţie a solvabilitatii viitoare a întreprinderii.
Pentru ca informaţiile oferite să fie semnificative , sunt necesare câteva corecţii
asupra elementelor patrimoniale din bilanţul contabil în vederea obţinerii bilanţului
financiar şi a celui funcţional care să reprezinte doua instrumente de apreciere riscurilor
financiare la care este supusa societatea.
148
Corespunzător celor doua feluri de bilanţ, exista posibilitatea realizării unei
analize financiare statice bazate pe bilanţul financiar , respectiv o analiza financiara
statica bazată pe bilanţul funcţional.
3.4.1.1 ANALIZA STATICA A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA
BILANTULUI PATRIMONIAL
În general, riscurile financiare la care este supusa societatea sunt legate de lipsa
lichiditatilor şi de existenta unui grad mare de îndatorare, ceea ce presupune ac analiza
acestor riscuri pe baza bilanţului financiar să aibă la baza principiile unei finanţări
clasice prudente, finanţare care presupune respectarea anumitor reguli, cum ar fi1:
1. activele stabile, în care se încadrează bunuri de natura imobilizărilor şi
activele ciclice ce au o stabilitate de cel puţin un an şi nu sunt afectate de
datorii fata de furnizori, nu trebuie să fie finanţate pe baza datoriilor pe
termen scurt sau a creditelor de trezorerie
2. finanţarea activelor stabile pe baza datoriilor pe termen mijlociu sau lung
este posibila doar daca se respecta următoarele condiţii:
aceste datorii să nu reprezinte mai mult de jumătate din capitalurile
permanente
aceste datorii să poată fi rambursate progresiv prin autofinanţare,
pana când societatea va reveni la situaţia „ideala”, în care toate
activele stabile să fie finanţate pe seama resurselor proprii
3. finanţarea activelor stabile se poate realiza şi pe seama datoriilor de
exploatare, dor daca acest tip de active nu reprezintă mai mult de o treime
din totalul activelor stabile, iar diferenţa să fie finanţată din surse
permanente
4. atunci când o societate vrea să fie independenta din punct de vedre
financiar, exigenta finanţării din capitaluri proprii impune realizarea unui
excedent brut de exploatare suficient de mare care să permită efectuarea
următoarelor plăti:
1 Ţugui Anca – Fluxuri de Trezorerie în Cadrul Societăţilor Comerciale, Ed. Economică
149
plata cheltuielilor financiare, peste nivelul veniturilor financiare, în
special a dobânzilor la împrumuturile nerambursate
plata anuităţilor la împrumuturile restante
plata dividendelor stabilite pentru remunerarea capitalului propriu
finanţarea menţinerii activelor existente şi a extinderii investiţiilor
făcute în imobilizări
in aceste condiţii excedentul brut de exploatare este considerat un sold intermediar de
gestiune de baza, chiar daca majoritatea analiştilor considera capacitatea de autofinanţare
sau rezultatul net mult mai adecvate pentru analiza.
Respectarea regulilor impuse de o finanţare clasica prudenta se constata în momentul
realizării analizei financiare prin intermediul bilanţului financiar care trebuie să permită:
prezentarea patrimoniului real al societatii în condiţiile evaluării posturilor din
bilanţ , daca este posibil al valoarea venala
măsurarea echilibrului intre diferitele mase bilanţiere
evaluarea capacitătii societatii de a face fata obligaţiilor de plata cu termen
scadent sub un an
evaluarea solvabilităţii societatii
calcularea şi reprezentarea grafica a fondului de rulment financiar, instrument
care pune în evidenta atât modul de finanţare a activelor cu o durata de utilizare
mai mar de un an cat şi capacitatea societatii de a acoperi datoriile cu scadenta
mai mica de un an
analiza financiara se bazează pe doua principii proprii care trebuie respectate în
materie de finanţare.
Primul principiu al analizei financiare consta în necesitatea finanţării alocărilor
permanente pe baza capitalurilor permanente , adică imobilizările trebuie finanţate
din capitaluri proprii şi din datorii financiare.
Societăţile au nevoie de capital pentru finanţarea necesarului de exploatare, nevoie ce
poate căpăta în timp un caracter permanent şi deci este evident ca ea ar trebui să fie
finanţata din resurse stabile.
Din punct de vedre teoretic, este suficient ca suma capitalurilor permanente să fie cel
puţin egala cu suma utilizărilor permanente, dar eficient pentru societate ar fi ca o
150
parte din activele circulante să fie finanţate din resurse cu caracter permanent, adică
suma resurselor permanente să depăseasca alocările permanente, situaţie în care
societatea ar dispune de o marja de siguranţa. acest excedent poarta denumirea de
fond de rulment şi serveşte la finanţarea exploatării, jucând rolul de prim indicator al
echilibrului financiar ce sintetizează modalitatea de realizare a echilibrului structural
intre elementele stabile ale bilanţului.
fondul de rulment reprezintă surplusul de resurse permanente fata de imobilizările
nete şi care se utilizează la finanţarea parţiala a activelor circulante.
Fondul de rulment reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii, impusă de
diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit, precum şi de decalajul dintre
termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care
datoriile pe termen scurt devin exigibile.
Existenţa unui fond de rulment suficient de mare, mai ales în cazul firmelor cu
activitate de producţie este determinată de faptul că, în cazul datoriilor pe termen scurt
probabilitatea de plată a acestora este de 100%, în timp ce pentru activele circulante
probabilitatea de transformare în disponibilităţi nu este întotdeauna de 100%, ca urmare a
existenţei unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă, precum şi a unor creanţe incerte.
Fondul de rulment calculat pe baza bilanţului patrimonial se poate determina în
două moduri:
a) FR = Capital permanent - Active imobilizate
Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent folosită pentru
finanţarea activelor circulante.
Fondul de rulment patrimonial poate fi descompus în: fond de rulment propriu
(FRp) şi fond de rulment împrumutat (FRî).
FRp= Capitaluri proprii - Active imobilizate
FRî = Datorii pe termen mediu şi lung
INDICATOR 2002 2003VARIATIE
INDICATORI%
VARIATIE
%
CAPITALURI
PROPRII 61.207.304 61.214.724 7.420 100.01% 0.01%
151
ACTIVE
IMOBILIZATE 58.168.132 58.712.351 544.219 100.94% 0.94%
DATORII PE
TERMEN
MEDIU şi LUNG 0 0 0 0.00% 0.00%
FOND DE
RULMENT
PROPRIU 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%
FOND DE
RULMENT
IMPRUMUTAT 0 0 0 0.00% 0.00%
FOND DE
RULMENT 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%
Se observa ca societatea INOX SA dispune de un fond de rulment propriu
negativ, ceea ce indica faptul ca imobilizările sale nu sunt finanţate integral din
capitalurile sale proprii.
O prima formula de calcul pentru fondul de rulment ar fi deci:
Fond de rulment(FR)=resurse permanente(RP)-alocari permanente (AP).
Unde:
Resurse permanente=capital propriu+provizioane pentru riscuri şi cheltuieli+datorii
pe termen mediu şi lung
Alocări permanente=imobilizari necorporale+imobilizari corporale+imobilizari
financiare
INDICATOR 2002 2003VARIATIE
INDICATORI%
VARIATIE
%
RESURSE
PERMANENTE 61.207.304 61.214.724 7.420 100.01% 0.01%
NEVOI
PERMANENTE 58.168.132 58.712.351 544.219 100.94% 0.94%
FOND DE 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%
152
RULMENT
Analiza fondului de rulment calculat în funcţie de resursele permanente si
nevoile permanente ale societăţii INOX S.A. este evidenţiată în graficul prezentat in
ANEXA 3.
In baza acestui prim principiu al analizei financiare se naşte întrebarea daca
existenta unui fond de rulment pozitiv semnifica faptul ca unitatea respectiva se găseşte
permanent în situaţia ideala de a face fata plaţilor.
Răspunsul este negativ, pentru ca în fapt fondul de rulment depinde de politica
viitoare a societatii , de politica financiara pentru capitalurile permanente (îndatorare mai
mult sau mai puţin importanta, apelarea la capitalurile acţionarilor sau atragerea de noi
aporturi), dar şi de nivelul politicii de investiţii pentru utilizările permanente.
Nu este cazul societatii INOX SA care înregistrează un fond de rulment negativ
probabil şi datorita aplicării neadecvate a politicii sale financiare pentru capitalurile sale
permanente şi a politicii de investiţii în utilizarea acestora.
Fondul de rulment negativ indica deficitul capitalurilor permanente în raport cu
imobilizările pe care le finanţează.
b) FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt
INDICATOR 2002 2003VARIATIE
INDICATORI%
VARIATIE
%
ACTIVE
CIRCULANTE 17.362.319 23.806.275 -536.799 137.11% 37.11%
DATORII PE
TERMEN
SCURT 14.323.147 21.303.902 6.980.755 148.74% 48.74%
FOND DE
RULMENT 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%
153
În acest caz, noţiunea de fond de rulment rezultă prin punerea în corespondenţă a
lichidităţii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.
Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate
de plată.
După cum se observă fondul de rulment a înregistrat o scădere în valoare de
536.799 mii lei adică în procent de aproximativ 17,66268% în anul 2003 cad valoarea
fondului de rulment a fost de 2.502.373 mii lei fata de anul 2002 când fondul de rulment
a avut o valoare de 3.039.172 mii lei.
Această situaţie este nefavorabilă pentru întreprindere mai ales pentru că
această scădere s-a realizat datorita faptului ca datoriile pe termen scurt care au înregistrat
o creştere de 6.980.755 mii lei, au crescut mai repede decât activele circulante, care la
rândul lor au crescut în anul 2003 fata de anul 2002 cu 6.443.956 mii lei.
Faptul ca fondul de rulment înregistrat de societate în 2003 este negativ
semnifica faptul ca o parte din resursele temporare ale societatii INOX SA sunt utilizate
pentru finanţarea necesitaţilor permanente şi ca societatea se afla în situata foarte
riscanta în care nu poate face fata plaţilor către terţi, plăti antrenate de ciclul de
exploatare al societatii.
Modificarea fondului de rulment poate avea drept cauze principale: înregistrarea
de profit sau de pierderi, distribuirea de dividende, noi aporturi ale acţionarilor, variaţia
datoriilor financiare pe termen mediu şi lung, vânzarea de active imobilizate, noi
investiţii în imobilizări necorporale, corporale şi financiare, etc.
In cazul societatii INOX SA modificarea fondului de rulment are drept cauze
înregistrarea de pierderi, creşterea datoriilor pe termen mediu şi lung.
Mărimea fondului de rulment este relativ stabila în timp , de aceea pentru
modificarea să este necesara o intervenţie financiara sau o investiţie mai mare decât
creşterile de resurse permanente ale perioadei , în timp ce necesarul de exploatare
variază zilnic în funcţie de încasări şi plăti
Cel de al doilea principiu al analizei financiare consta în faptul ca finanţarea
necesarului de exploatare trebuie să fie realizata din resurse temporare, care îmbracă
forma datoriilor de exploatare(resurse ciclice: furnizori, creditori, obligaţii sociale,
obligaţii fiscale etc.).
154
Derularea activităţilor specifice obiectului de activitate intr-o societate impune
un caracter permanent al fluxurilor de încasări şi plăti rezultat din caracterul permanent al
fluxurilor de exploatare ale societatii.
Astfel fluxurile de plăţi corespund cumpărărilor de materii prime, energie şi apa,
serviciilor prestate de terţi, cheltuielilor cu salariile directe şi altor cheltuieli cu caracter
general de plăti generatoare de plăţi ce se reglează periodic.
Exista trei momente importante parcurse de o cheltuiala: angajarea
cheltuielilor(ce se realizează când se „contractează obligaţia băneasca generatoare de
plaţi sau consumatoare de resurse”), consumul (ce corespunde utilizării efective a
resurselor pentru desfăşurarea unei activităţi), plata (ce consta în achitarea sumei de
bani).
Decalajul ce apare în urma celor trei momente parcurse de o cheltuiala conduce
la un sold minim de plata cunoscut sub denumirea de pasiv stabil şi care contribuie la
desfăşurarea normala a ciclului de producţie1.
In cele mai multe cazuri, nevoile de finanţare ale ciclului de producţie sunt mai
mari decât resursele de finanţare, situaţie în care apare un necesar de finanţat cunoscut
sub denumirea de necesar de fond de rulment(NFR).
Datorita caracterului repetitiv al necesarului de exploatare (active de exploatare
ce se reînnoiesc permanent) este indicata finanţarea să din resurse permanente, adică din
fondul de rulment.
Se obţine astfel cel de al doilea indicator al echilibrului financiar denumit
necesar de fond de rulment:
NFR=nevoi temporare(NT)-resurse temporare(RT)
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre nevoile
temporare şi sursele temporare, respectiv suma necesară finanţării decalajelor, care se
produc în timp, între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate, în principal, de
activitatea de exploatare. Este un element de activ şi reprezintă activele circulante care
trebuie să fie finanţate din fondul de rulment.
INDICATOR 2002 2003VARIATIE
INDICATORI%
VARIATIE
%
1 Ţugui Anca – Fluxuri de Trezorerie în Cadrul Societăţilor Comerciale, Ed. Economică
155
RESURSE TEMPORARE 20202977 26242043 6039066 129,89% 29,89%
NEVOI TEMPORARE 17362319 23806275 6443956 137,11% 37,11%
NECESARUL DE FOND DE
RULMENT 2840658 2435768 -404890 85,75% -14,25%
Analiza necesarului de fond de rulment calculat ca diferenţă intre resursele
temporare şi nevoile temporare este evidenţiată în graficul prezentat în ANEXA 5.
Pe baza datelor din bilanţul financiar necesarul de fond de rulment se poate
determina astfel:
NFR = Active circulante exclusiv - Datorii pe termen scurt, exclusiv
disponibilităţi băneşti credite pe termen scurt
sau:
NFR = (Stocuri + Creanţe) - Obligaţii pe termen scurt
INDICATOR 2002 2003VARIATIE
INDICATORI%
VARIATIE
%
STOCURI 14.575.372 18.913.904 4.338.532 129.77% 29.77%
CREANTE 2.588.433 4.825.766 2.237.333 186.44% 86.44%
DATORII PE
TERMEN
SCURT 14.323.147 21.303.902 6.980.755 148.74% 48.74%
NECESAR
FOND DE
RULMENT 2.840.658 2.435.768 -404.890 85.75% -14.25%
Se observa ca necesarul de fond de rulment calculat la societatea INOX SA a
scăzut cu 404.890 mii lei în anul 2003 când necesarul de fond de rulment a fost de
2.435.768 mii lei fata de anul 2002 când necesarul de fond de rulment a avut o valoare de
2.840.658 mii lei.
In anul 2003 societatea a înregistrat un necesar de fond de rulment pozitiv.
Avem deci de a face cu o situaţie favorabila în măsura în care se datorează unei crestei a
156
nevoii de finanţare sau nefavorabila când se datorează unei accelerări a plaţilor şi unei
întârzieri a încasărilor.
Daca se face o raportare a necesarului de fond de rulment înregistrat în anul 2003
la cel înregistrat în anul 2002 se observa ca variaţia necesarului de fond de rulment este
negativa., situaţie considerata pozitiva daca aceasta se datorează unei viteze de rotaţii
accelerate a activelor circulante (stocuri, creanţe) şi nu unei întreruperi temporare în
aprovizionare cu elementele stocabile.
Daca la un moment dat , fondul de rulment existent depaseste necesarul de fond
de rulment al exploatării, excedentul de finanţare se regăseşte sub forma trezoreriei nete
(TN), concretizata în disponibilităţi.
Trezoreria neta(TN)=fond de rulment(FR)-necesar de fond de rulment(NFR)
INDICATOR 2002 2003VARIATIE
INDICATORI%
VARIATIE
%
FOND DE
RULMENT 3.039.172 2.502.373 -536.799 82.34% -17.66%
NECESAR
FOND DE
RULMENT 2.840.658 2.435.768 -404.890 85.75% -14.25%
TREZORERIA
NETA 198.514 66.605 -131.909 33.55% -66.45%
Analiza trezoreriei nete a societăţii INOX S.A. este evidenţiată în graficul
prezentat în ANEXA 4.
Se observa ca fondul de rulment are o valoare mai mare în anul 2003, an în care
valoarea acestuia a fost în suma de 2.502.373 mii lei fata de necesarul de fond de rulment
a cărui valoare a fost de 66.605 mii lei, date ce conduc la obţinerea unei trezorerii nete
pozitive în anul 2003 pentru societatea INOX SA.
In acest caz, de existenta a unui fond de rulment pozitiv care să acopere
necesarul de fond de rulment , la o anumita data, orice modificare în structura celui de al
doilea indicator va avea influenta asupra trezoreriei societatii INOX SA astfel:
157
o Creşterea încasărilor din vânzări, precum şi amânarea la plata a datoriilor
pe termen scurt, duc la o reducere a necesarului de fond de rulment,
situaţie în care trezoreria se „insanatoseste”
o Încetinirea ritmului încasărilor din vânzări , precum şi accelerarea plaţii
datoriilor pe termen scurt duc la o creştere a necesarului de fond de
rulment, situaţie în care trezoreria poate întâmpina greutăţi
Astfel, trezoreria neta pozitiva înregistrată de societatea INOX SA în anul 2003
evidenţiază echilibrul financiar al societatii şi corespunde unui exerciţiu financiar încheiat
cu un surplus monetar, acesta fiind o expresie a profitului net din pasivul bilanţului, prin
care resursele stabile asigura atât finanţarea ciclului de exploatare, cat şi un surplus de
disponibilităţi ce se poate constitui în plasamente viitoare.
Cu toate acestea se observa ca trezoreria neta a societatii INOX SA înregistrată în
anul 2003 a înregistrat o scădere în suma de 131.909 mii lei, deci o scădere de
aproximativ trei ori, fata de exerciţiul financiar 2002 când acest indicator a avut valoarea
de 198.514 mii lei. Aceasta scădere reprezintă din punct de vedere financiar o reducere a
capacităţii reale de finanţare a investiţiilor.
Pentru acest indicator se folosesc diferite expresii, cum sunt: flux de trezorerie,
flux de lichidităţi, toate acestea referindu-se la diferenţa dintre toate intrările şi toate
ieşirile de disponibilităţi ce provin din activitatea de exploatare a societatii şi din celelalte
activităţi.
Exista opinia unor specialist conform căreia se utilizează pentru trezoreria neta şi
denumirea de trezorerie potenţială pentru diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul
de fond de rulment.
Pornindu-se de la ideea ca daca o societate are o trezorerie potenţială pozitiva,
aceasta nu înseamnă ca are efectiv aceste disponibilităţi trebuie făcuta în acest sens o
delimitare neta intre trezoreria imediata (TI) şi trezoreria potenţiala (TP). Astfel,
determinarea trezoreriei imediate se face pornind de la trezoreria potenţiala, la care se
adaugă diferenţa dintre activele şi pasivele pe termen scurt din afara exploatării.
Trezoreria imediata(TI)=trezoreria potenţială(TP)-active pe termen scurt din afara
exploatării(ATSAE)+pasive pe termen scurt din afara exploatării(PTSAE).
158
3.4.1.2 ANALIZA STATICĂ A ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA
BILANŢULUI FUNCŢIONAL
Din punct de vedere funcţional , se considera ca societatea deţine un ansamblu de
mijloace şi resurse ce stau la baza unei activităţi continue , grupate pe cele trei tipuri de
activităţi : exploatare, finanţare şi investiţii1.
Ordonarea mijloacelor şi resurselor după natura activităţii da posibilitatea
construirii bilanţului funcţional pe baza căruia se analizează echilibrul financiar al
societatii.
Bilanţul funcţional reprezintă o alternativa la bilanţul financiar, acesta fiind
utilizat în Statele Unite ale Americii încă de la începutul secolului al XX-lea şi considerat
o „descoperire” relativ noua în Franţa.
Analiza funcţională descrie funcţionarea societatii distingând trei tipuri de
operaţiuni cărora le corespund trei tipuri de cicluri şi de funcţiuni al societatii:
-ciclul operaţiunilor de investiţii
-ciclul operaţiunilor de curente sau de exploatare
-ciclul operaţiunilor de finanţare
întocmirea unui bilanţ funcţional se realizează plecând de la bilanţul contabil ,
înainte de repartizarea rezultatului, la care se aduc următoarele rectificări:
1. reclasarea posturilor de bilanţ după funcţionarea lor
2. integrarea elementelor patrimoniale din afara bilanţului, cum sunt:
-efectele comerciale scontate înainte de scadenta
-efectele comerciale şi creanţele cedate
-achizitiile în sistem leasing
3. eliminarea din bilanţul contabil a unor posturi, cum sunt
-capitalul subscris şi nevărsat
-primele de rambursare a obligatiunilor
un bilanţ funcţional poate fi utilizat pentru următoarele destinaţii:
aprecierea structurii financiare a societatii
evaluarea nevoilor financiare şi tipurilor de resurse de care dispune societatea
1 Ţugui Anca – Fluxuri de Trezorerie în Cadrul Societăţilor Comerciale, Ed. Economică
159
aprecierea echilibrului intre diferitele structuri patrimoniale, inclusiv determinarea
marjei de securitate financiara a societatii
principiile de echilibru financiar specifice analizei financiare pe baza bilanţului financiar,
trebuie respectate şi în cazul analizei funcţionale.
analiza statica a echilibrului financiar pe baza bilanţului funcţional presupune calculul a
trei indicatori fundamentali, corespunzători celor trei funcţii fundamentale:
1. fondul de rulment net global pentru ciclul de investiţii
fondul de rulment net global (FRNG) reprezint resurse stabile sau durabile aflate la
dispoziţia societatii pentru finanţarea utilizărilor ciclului de exploatare.
Pentru societate , valoarea acestui indicator reprezintă o marja de securitate financiara
destinata finanţării unei părţi din activul circulant.
Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată şi utilizată
pentru finanţarea activităţii curente de exploatare.
De aici rezultă că se poate vorbi de un fond de rulment antecalculat sau normativ
şi un fond de rulment existent sau efectiv utilizat.
In aceste condiţii se poate face o comparaţie între fondul de rulment existent
(utilizat) şi fondul de rulment destinat sau prevăzut prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
Situaţia normală este cea de excedent, mai ales dacă s-a creat pe seama capitalului
propriu.
Pe baza bilanţului funcţional se determină indicatorul fond de rulment net global
(FRNG), astfel:
FRNG = Surse aciclice - Active aciclice
Fondul de rulment funcţional este partea din sursele aciclice destinată finanţării
activelor ciclice, în principal a celor aferente ciclului de exploatare.
Calculul fondului de rulment net global (FRNG) se poate realiza în doua variante:
FRNG=resurse stabile-active stabile brute
FRNG=active circulante brute-resurse ciclice
160
INDICATOR 2002 2003VARIATIE
INDICATORI%
VARIATIE
%
RESURSE
CICLICE 2.625.704 2.633.124 7.420 100.28% 0.28%
NEVOI
CICLICE 0 0 0 0 0
FOND DE
RULMENT 2.625.704 2.633.124 7.420 100.28% 0.28%
O valoare pozitiva pentru acest indicator este necesara în orice societate, iar
cunoaşterea evoluţiei pe mai multe exerciţii este la fel de necesara pentru a pune în
evidenta cauzele şi efectele corespunzătoare.
Diferenţa care apare intre valoarea acestui indicator calculata pe baza bilanţului
financiar şi cea calculata pe baza bilanţului funcţional este data de structura diferita a
elementelor luate în calcul. Astfel interpretarea fondului de rulment net global (FRNG)
trebuie realizata comparativ cu necesarul de fond de rulment.
2. necesarul de fond de rulment pentru ciclul de exploatare
Necesarul de fond de rulment care este o variabila legata direct de ciclul de
exploatare , reprezintă partea din activele ciclice care nu sunt acoperite din pasive ciclice.
necesarul de fond de rulment(NFR) este un indicator legat în mod direct de operaţiunile
de aprovizionare, producţie şi desfacere şi reprezintă acea parte a utilizărilor ciclice , de
exploatare, care nu este finanţată pe seama resurselor de exploatare.
In optica funcţională NFR cuprinde doua parţi:
a. necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE) calculat ca diferenţa intre
nevoile de finanţare sub forma utilizărilor ciclice de exploatare şi resursele ciclice
de exploatare disponibile
NFRE=active circulante brute din exploatare-resurse ciclice din exploatare
b. necesarul de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE) calculat ca diferenţa
intre nevoile de finanţare sub forma de utilizări ciclice din afara exploatării şi
resursele ciclice din afara exploatării de care dispune societatea
NFRAE=active din afara exploatarii-resurse ciclice din afara exploatării
161
În analiza financiară pentru aprecierea necesarului de fond de rulment din
exploatare se poate folosi indicatorul viteza de rotaţie exprimată ca număr de zile
(NFRE/CA*360) sau ca număr de rotaţii (CA/NFRE).
Accelerarea vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment din exploatare
este un aspect pozitiv şi influenţează disponibilităţile întreprinderii.
Mărimea necesarului de fond de rulment din exploatare este influenţată de: natura
activităţii, durata ciclului de fabricaţie, viteza de rotaţie a stocurilor şi creanţelor, nivelul
de activitate etc.
Pentru a se păstra echilibrul financiar , FRNG trebuie să permită acoperirea
necesarului de fond de rulment, care poate fi influenţat de următorii factori:
o durata ciclului de exploatare, care variază pe ramuri de activitate
o nivelul cifrei de afaceri, deoarece valoarea elementelor constitutive ale NFR
variază în funcţie de cifra de afaceri
o deciziile de gestionare privind nivelul creditelor furnizori, a creditelor clienţi,
precum şi a stocurilor.
3. trezoreria, corespunzător ciclului de trezorerie sau de finanţare
trezoreria este indicatorul care permite stabilirea echilibrului financiar intre
FRNG şi NFR.
Acesta se calculează ca diferenţa intre FR şi NFR, ceea ce poate determina doua
situaţii posibile:
a. daca FRNG>NFR, atunci trezoreria este pozitiva şi se înregistrează un excedent
de trezorerie
b. daca FRNG<NFR, atunci trezoreria este negativa şi este necesar a se procura
resurse pentru a finanţa NFR, de obicei prin credite bancare pe termen scurt.
TN=FR-(NFRE-NFRAE)
Trezoreria este un indicator cu rol primordial, pentru ca majoritatea operaţiunilor
dintr-o unitate se finalizează trezorerie de intrare sau de ieşire, ceea ce justifica o
analiza detaliata asupra mărimii sale şi a factorilor care l-au influenţat.
O trezorerie pozitiva nu trebuie automat să creeze o stare „de linişte” privind situaţia
financiara a unei entităţi economice, din cel puţin doua motive:
162
calculul acesteia se realizează pe baza unor date valabile la un moment dat,
pornind de la elemente patrimoniale grupate funcţional, şi nu după gradul de
lichiditate şi solvabilitate, caz în care riscul este mai ridicat
rezultatul pozitiv poate fi datorat fie unei creşteri a fondului de
rulment( apelarea la împrumuturi pe termen lung), fie unei reduceri a
necesarului de fond de rulment (printr-o gestiune neeficienta a creanţelor, a
datoriilor şi a stocurilor)
3.4.2 ANALIZA ECHILIBRULUI ECONOMICO-FINANCIAR PRIN
METODA RATELOR LA SOCIETATEA”INOX” SA
Echilibrul financiar al societatii reprezintă un sistem de corelaţii, prin care se
stabilesc anumite proporţionalităţi în cadrul şi intre diferitele fluxuri financiare.
Acestea reprezintă o premisa dar şi o consecinţa a unei desfăşurări normale a
activităţii societatii, în conformitate cu obiectul sau de activitate.
Ca premisa , trebuie avute în vedere corelaţiile obiective dintre necesităţile de
resurse materiale şi posibilităţile de finanţare. De modul cum sunt utilizate şi valorificate
aceste resurse depinde asigurarea echilibrului economico financiar sau dereglarea
acestuia1.
Aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii pe baza acestor rate se realizează
ţinându-se cont de dinamica lor la nivelul întreprinderii, precum şi prin compararea cu
ratele medii ale ramurii de activitate a întreprinderii
Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelaţii implicate de echilibrul
financiar, exista o multitudine de indicatori.
In practica se utilizează în special următorii indicatori:
1 Stănescu C, Işfănescu I., Băicuşi A. – Analiză economico–financiară, Editura Economică, Bucureşti,
1999
163
a) rata autonomiei financiare, reflectă ponderea capitalului propriu în cadrul
surselor ce sunt la dispoziţia întreprinderii pentru o perioadă mai mare de 1 an:
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
CAPITAL PROPRIU 61.207.304 61.214.724 7.420
DATORII PE TERMEN MEDIU şi
LUNG 0 0 0
CAPITAL PERMANENT 61.207.304 61.214.724 7.420
RATA AUTONOMIEI
FINANCIARE 100.00% 100.00% 0.00%
După cum se observă rata autonomiei financiare a scăzut de la 96,4 % în 2002 la
86,7 % în 2003 adică cu 11 %.
Acest lucru s-a datorat creşterii mai rapide a capitalului permanent (+28,3 %) faţă
de creşterea capitalului propriu (+15,4 %).
b) rata de finanţare a stocurilor pe seama fondului de rulment:
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
FOND DE RULMENT (FR) 3.039.172 2.502.373 -536.799
STOCURI 14.575.372 18.913.904 4.338.532
RATA DE FINANTARE A
STOCURILOR PE SEAMA FR 20.85% 13.23% -7.62%
164
La societatea INOX SA rata de finanţare a stocurilor pe seama fondului de
rulment a scăzut cu 7,62% , de la procentul de 20,85 % în anul 2002 la procentul de
13,23 % în anul 2003.
Acest lucru s-a datorat unei scăderi mult mai importante a fondului de rulment în
valoare de 536.799 mii lei , faţă de creşterea stocurilor în valoare de 4.338.532 mii lei.
Această situaţie are o influenţă nefavorabilă asupra activităţilor societatii, arătând
faptul ca societatea nu dispune de fonduri suficiente pentru a-şi finanţa activitatea.
c) rata de finanţare a activelor circulante pe seama fondului de rulment:
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
FOND DE RULMENT (FR) 3.039.172 2.502.373 -536.799
ACTIVE CIRCULANTE 17.362.319 23.806.275 6.443.956
RATA DE FINANTARE A
ACTIVELOR CIRCULANTE PE
SEAMA FR 17.50% 10.51% -6.99%
După cum se observă la societatea INOX SA în anul 2003 rata de finanţare a
activelor circulante pe seama fondului de rulment a scăzut de la 17,50 % în anul 2002 la
10,51 % în anul 2003, deci a înregistrat o scădere în valoare de 6,99 procente, scădere
datorată creşterii de 6.443.956 mii lei a activelor circulante faţă de scăderea de 536.799
mii lei a fondului de rulment .
d) rata de finanţare a necesarului de fond de rulment:
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
FOND DE RULMENT (FR) 3.039.172 2.502.373 -536.799
165
NECESAR DE FOND DE
RULMENT 2.840.658 2.435.768 -404.890
RATA DE FINANTARE A N.F.R. 106.99% 102.73% -4.25%
Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment la societatea INOX SA a
scăzut de la 106,99% în anul 2002 la 102,73% în anul 2003, înregistrându-se astfel o
scădere de valoare de 4,25 procente.
Acest lucru s-a datorat unei scăderi mai însemnate a fondului de rulment de
536.799 mii lei fata de scăderea necesarului de fond de rulment care a înregistrat o
scădere de valoare în suma de 404.890 mii lei.
După cum se observă aceste rate sunt mai mari de 100% pentru că în cei doi ani
trezoreria netă a fost pozitivă.
f) rata datoriilor:
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
DATORII TOTALE 14.323.147 21.303.902 6.980.755
ACTIVE IMOBILIZATE 58.168.132 58.712.351 544.219
ACTIVE CIRCULANTE 17.362.319 23.806.275 6.443.956
RATA DATORIILOR 18.96% 25.82% 6.85%
Această rată este complementară cu rata de autofinanţare a activelor. Cu cât
valoarea ei este mai scăzută cu atât gradul de îndatorare este mai mic.
Se observa ca la societatea INOX SA rata datoriilor a crescut de la 18,96 % în
anul 2002 la 25,82 % în anul 2003 adică cu 6,85 procente.
166
Aceasta semnifica faptul ca societatea nu si-a plătit datoriile din anul 2002 fata
de creditorii săi, contractând alte datorii şi anul 2003, fapt ce a condus la creşterea
acestora .
g) rata de finanţare a imobilizărilor pe seama capitalului propriu:
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
CAPITAL PROPRIU 61.207.304 61.214.724 7.420
ACTIVE IMOBILIZATE 58.168.132 58.712.351 544.219
RATA DE FINANTARE A
IMOBILIZARILOR PE SEAMA
C.P. 105.22% 104.26% -0.96%
In cei doi ani această rată este mai mare decât 100 %, deci întreprinderea
înregistrează un fond de rulment propriu pozitiv, iar o parte a activelor circulante este
finanţată pe seama acestuia, însă această rată este în scădere cu 0,96 procente faţă de anul
2002 când a înregistrat 105,22 procente, fata de anul 2003 când a înregistrat 104,26
procente.
.
3.4.3 ANALIZA LICHIDITATII şi SOLVABILITATII LA SOCIETATEA
INOX SA
Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de plată
la scadenţă.
Capacitatea de plată este reprezentată de solvabilitatea imediată şi exprimă
capacitatea mijloacelor băneşti disponibile la un moment dat sau pentru o perioadă scurtă
de timp (de obicei până la 30 de zile) de a acoperi obligaţiile scadente pentru acelaşi
167
interval de timp. Pentru analiza lichidităţii şi solvabilităţii unei firme se recomandă
folosirea metodei ratelor.
Pentru caracterizarea lichidităţii unei societati se impune compararea pasivelor
pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeaşi perioadă1.
Ratele de lichiditate sunt cunoscute şi sub denumirea de rate de trezorerie şi au
rolul de a măsura capacitatea de plată a întreprinderii, respectiv solvabilitatea pe termen
scurt.
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:
a) Rata lichidităţii generale (Rlg), se determină prin raportarea valorii activelor
curente la valoarea pasivelor curente.
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
ACTIVE CIRCULANTE 14.773.886 18.980.509 4.206.623
DATORII CURENTE 14.323.147 21.303.902 698.755
RATA LICHIDITATII GENERALE1.03 0.89
-
0.140528776
Datoriile curente sunt formate din obligaţiile fata de furnizori, cele fiscale şi
salariale, creditele pe termen scurt precum şi partea din împrumuturile pe
termen mediu şi lung a căror scadenta este în cadrul exerciţiului financiar
curent.
Activele circulante reprezintă totalul activului circulant din bilanţul patrimonial al
societatii.
Rata lichidităţii generale a scăzut de la 1,03 în anul 2002 la 0,89 în anul 2003
datorită creşterii datoriilor curente de la 14.323.147 mii lei în anul 2002 la
21.303.902 mii lei în anul 2003.
1 Stănescu C, Işfănescu I., Băicuşi A. – Analiză economico–financiară, Editura Economică, Bucureşti,
1999
168
Această situaţie este expresia existenţei unui fond de rulment care îi permite
întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor
circulante sau unor deteriorări ale valorii acestora.
Se apreciază ca situaţia lichiditatii generale a societatii este satisfăcătoare, după unii
specialişti, în condiţiile încadrării acestei rate în intervalul [1,2 şi 1,8] , iar
după alţii , în intervalul [2 şi 2,2].
Se observa ca rata lichidităţii generale a societatii INOX SA, calculata pe baza
datelor din bilanţul patrimonial în anul 2003 nu se încadrează în nici unul din
cele doua intervale.
Deci societatea înregistrează în anul 2003 o lichiditate generala nesatisfacătoare şi o
insuficienta de trezorerie, insuficienta ce ar putea fi determinata de
nerambursarea datoriilor pe care le are fata de diferiţii creanţieri.
b) Rata lichidităţii curente(intermediare) (Rlc), este cunoscută şi sub
denumirea de "rata rapidă" sau "testul acid", potrivit teoriei nord-americane.
Ea exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din
creanţe şi disponibilităţi.
Rata lichidităţii curente (Rlc) se poate determina prin scăderea valorii stocurilor
(activele curente cel mai puţin lichide) din valoarea activelor circulante şi împărţirea
diferenţei astfel obţinute la valoarea pasivelor curente.
Aceasta rata este de obicei subunitara. Intervalul considerat satisfăcător pentru
aceasta rata este [0,65 şi 1].
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
ACTIVE CIRCULANTE 14.773.886 18.980.509 4.206.623
STOCURI 14.575.372 18.913.904 4.338.532
DATORII CURENTE 14.323.147 14.323.147 0
RATA LICHIDITATII CURENTE
(INTERMEDIARE) 0.0139 0.0047
-
0.009209498
169
După cum se observă în anul 2003 la societatea INOX SA această rata a înregistrat
o scădere a valorii de 0,0092 , de la 0,0139 în anul 2002 la 0,0047 în anul 2003 .
S-a înregistrat deci o valoare subunitară ceea ce înseamnă că întreprinderea nu
poate să achite datoriile curente pe seama disponibilităţilor şi creanţelor.
c) Rata lichidităţii imediate (Rli), realizează corespondenţa dintre elementele
cele mai lichide ale activului cu obligaţiile imediat exigibile ale pasivului.
In teoria economica aceasta rata este cunoscuta şi sub denumirea de rata
solvabilitatii imediate , ea măsurând capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor,
utilizând disponibilităţile existente.
Un nivel ridicat al acesteia indica o solvabilitate mare, dar poate fi consecinţa
unei utilizări mai puţin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicata a acestei
rate nu constituie în acelaşi timp şi o garanţie a solvabilităţii, daca restul activelor
circulante au un grad redus de lichiditate.
O valoare redusa a lichidităţii imediate poate fi compatibila cu menţinerea
echilibrului financiar, daca societatea minimizează valoarea disponibilităţilor sale,
deţinând în schimb, valori de plasament, creanţe , stocuri cu un grad mare de lichiditate
etc.
-mii lei-
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
PLASAMENTE ŞI
DISPONIBILITATI 198.514 66.605 -131.909
DATORII CURENTE 14.323.147 21.303.902 6.980.755
RATA LICHIDITATII IMEDIATE0.0139 0.0031
-
0.010733241
170
In anul 2003 această rată înregistrează la societatea INOX SA înregistrează un
nivel foarte scăzut de 0,0031 şi o scădere fata de anul 2002 de 0,0107, an în care
valoarea acestei rate a fost de 0,0139.
Toate acestea ceea ce indică o lichiditate, respectiv o solvabilitate deosebit de
scăzuta, dar care poate fi consecinţa unei proaste utilizări a resurselor disponibile.
In anul 2003 valoarea foarte redusă a ratei (0,0031) poate fi compatibilă cu
menţinerea echilibrului financiar, dacă întreprinderea minimizează valoarea
disponibilităţilor sale, deţinând în schimb valori de plasament, creanţe, stocuri uşor
mobilizabile în concordanţă cu exigibilitatea datoriilor imediate.
Solvabilitatea societatii se poate exprima cu ajutorul mai multor indicatori,
calculaţi pe baza bilanţului patrimonial, dintre care cei mai importanţi sunt:
1.Rata solvabilităţii patrimoniale
Rsp
Valoarea minima a ratei solvabilităţii patrimoniale se apreciază ca trebuie să se
încadreze în limitele intervalului [ 0,3-0,5], iar peste 0,5 situaţia poate fi considerata
normala.
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
CAPITAL PROPRIU 61.207.304 61.214.724 7.420
CREDITE TOTALE 14.323.147 21.303.902 6980755
RATA SOLVABILITATII
PATRIMONIALE 0.8104 0.7418
-
0.068536756
La societatea INOX SA se observa o scădere de valoare de 0,0685 a ratei
solvabilităţii patrimoniale, de la valoarea de 0,8104 în anul 2002 la valoarea de 0,7418 în
anul 2003.
171
După cum se observa valoarea înregistrată în anul 2003 de rata solvabilităţii
patrimoniale la societatea INOX SA nu se încadrează în intervalul care face ca situaţia
la o societate să poată fi considerata normala din punct de vedere al solvabilităţii
patrimoniale.
2.Rata solvabilităţii generale
Aceasta rata indica în ce măsura datoriile totale sunt acoperite de către activele
totale ale societatii (active imobilizate şi active circulante).
Cu cat valoarea ratei solvabilităţii generale este mai mare decât 1, cu atât situaţia
financiara de ansamblu a societatii este mai buna.
INDICATOR 2002 2003 VARIATIE
ACTIVE TOTALE 75.530.451 82.518.626 6988175.00
DATORII TOTALE 14.323.147 21303.902 6980755.00
RATA SOLVABILITATII
GENERALE 5.2733 3.8734 -1.40
In urma calculelor efectuate în scopul determinării ratei solvabilitătii generale la
societatea INOX SA se obţine o valoare mult mai mare de 1, ceea ce conduce la ideea ca
societatea pe ansamblul ei are o situaţie financiara buna.
Se observa insa o scădere a valorii a acestei rate de 1,40 în anul 2003 când rata a
înregistrat o valoare de 3,8734 fata de anul 2002 când situaţia financiara a firmei pe
ansamblul ei a fost mult mai buna, rata solvabilităţii generale înregistrând o valoare de
5,2733.
172