Download - CRR XI Morar-Silozar
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................
CURRICULUMpentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
Morar - silozar
Domeniul de pregătire de bază: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Domeniul de pregătire profesională generală: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
2013
AUTORI:
Ing. Mirela BOJOGA prof. grad didactic IColegiul Tehnic de Industrie Alimentară "DUMITRU MOŢOC" Bucureşti
Ing. Ioana BRÂNZARU prof. grad didactic IGrupul Şcolar de Industrie Alimentară "ELENA DOAMNA" Galaţi
Ing. Cristina BRUMAR prof. grad didactic IColegiul Tehnic de Industrie Alimentară "DUMITRU MOŢOC" Bucureşti
Ing. Adriana COZA prof. grad didactic IColegiul Tehnic de Industrie Alimentară "DUMITRU MOŢOC" Bucureşti
Ing. Ana-Daniela CRISTEA prof. grad didactic IGrupul Şcolar de Industrie Alimentară "ELENA DOAMNA" Galaţi
Ing. Camelia GROZAVU prof. grad didactic IGrupul Şcolar de Industrie Alimentară "ELENA DOAMNA" Galaţi
Ing. Dana Ioana ION prof. grad didactic IGrupul Şcolar de Industrie Alimentară "ELENA DOAMNA" Galaţi
Ing. Maria Luminiţa NICHITA prof. grad didactic IGrupul Şcolar de Industrie Alimentară "ELENA DOAMNA" Galaţi
Ing. Elisabeta TACHE prof. grad didactic IColegiul Tehnic de Industrie Alimentară "DUMITRU MOŢOC" Bucureşti
Ing. Violeta TEODOR prof. grad didactic IGrupul Şcolar de Industrie Alimentară "ELENA DOAMNA" Galaţi
Coordonare C.N.D.I.P.T.:
FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU - inspector de specialitate
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii
Calificarea: Morar - silozarDomeniul de pregătire de bază: INDUSTRIE ALIMENTARĂDomeniul de pregătire profesională generală: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
I. Pregătire practicăModulul I. Recepţionarea şi gestionarea cerealelor
Total ore: 105din care: Laborator tehnologic 45
Instruire practică 60Modulul II. Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş
Total ore: 210din care: Laborator tehnologic 90
Instruire practică 120Modulul III. Măcinarea cerealelor
Total ore: 210din care: Laborator tehnologic 90
Instruire practică 120Modulul IV. Obţinerea produselor intermediare şi finite din grâu
Total ore: 210din care: Laborator tehnologic 90
Instruire practică 120
Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică - CDL*
Modulul V. Fabricarea crupelor, produselor expandate şi a fulgilor de cereale Total ore: 150 din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore /an
Notă: 1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE
PRECURĂŢIREA ŞI CONSERVAREA CEREALELOR PREGĂTIREA CEREALELOR PENTRU MĂCINIŞ RECEPŢIONAREA ŞI GESTIONAREA CEREALELOR TRANSFERUL DE CĂLDURĂ LA PRELUCRAREA CEREALELOR MĂCINAREA CEREALELOR CERNEREA PRODUSELOR REZULTATE DIN MĂCINARE SORTAREA ŞI CURĂŢIREA GRIŞURILOR OBŢINEREA PRODUSELOR INTERMEDIARE ŞI FINITE DIN GRÂU FABRICAREA CRUPELOR, PRODUSELOR EXPANDATE ŞI A
FULGILOR DE CEREALE
Observaţie:
Ordinea de parcurgere a modulelor este de la modulul I la modulul V, dar în funcţie de condiţiile în care se asigură desfăşurarea stagiului de pregătire practică, această ordine se poate modifica.Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a zilelorde laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la caz, de către unităţile şcolare de comun acord cu agenţii economici.
4
Modulul I: RECEPŢIONAREA ŞI GESTIONAREA CEREALELOR
1. Notă introductivă
Modulul „Recepţionarea şi gestionarea cerealelor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Morar-silozar” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:
45 ore – laborator tehnologic 60 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Morar-silozar” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Recepţionarea şi gestionarea cerealelor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Recepţionarea şi gestionarea cerealelor din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Industrie alimentară.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
RECEPŢIONAREA ŞI GESTIONAREA CEREALELOR
5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: RECEPŢIONAREA ŞI GESTIONAREA CEREALELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Realizează recepţia cantitativă Mijloace de transport a cerealelor: vagoane
de cale ferată, autovehicule, atelaje Verificare: sigilii, integritatea mijlocului de
transport, a masei de cereale, autenticitatea documentelor de transport
Documente: aviz de expediţie, factură, certificat de calitate, registru de evidenţă a intrărilor de materii prime
Cântărire: verificarea cântarului, înregistrarea greutăţii mijlocului de transport plin şi gol; aplicarea toleranţelor legale
Aparate pentru cântărire: cântar basculă, cântar automat
Nereguli constatate la cântărire: sigilii rupte la vagoane, tentative de fraudă în documente
Neconcordanţe constatate la cântărire: diferenţe de cantitate care nu se încadrează în limitele legale de toleranţă
Identifică mijloacele de transport a cerealelor Verifică mijloacele de transport a cerealelor Verifică documentele de transport Corelează datele înscrise în documentele de
transport Cântăreşte cerealele utilizând aparate pentru
cântărire specifice Identifică eventualele nereguli la recepţia
cantitativă a cerealelor Identifică eventualele neconcordanţe la
cântărirea cerealelor
Verificarea mijloacelor de transport a cerealelor
Verificarea documentelor de transport Efectuarea operaţiei de cântărire Identificarea neregulilor constatate la
cântărire Identificarea neconcordanţelor constatate la
cântărire
Rezultatul învăţării 2: Respectă indicii de calitate la compartimentarea cerealelor Lotizarea cerealelor: definiţia lotului Scopul operaţiei de compartimentare Indici calitativi de lotizare: - senzoriali (aspect, culoare, miros, gust, infestare)- tehnologici (masă hectolitrică, conţinut în corpuri străine, umiditate, sticlozitate, conţinut de gluten)
Identifică elementele caracteristice unui lot de cereale
Determină indicii senzoriali ai cerealelor Determină indicii tehnologici ai cerealelor Utilizează standarde de calitate pentru
interpretarea rezultatelor determinărilor effectuate
Corelează valorile indicilor determinaţi cu
Compararea indicilor calitativi ai cerealelor cu cei din standarde
Compararea indicilor calitativi găsiţi la beneficiar cu cei înscrişi în documentele de transport a cerealelor
Identificarea neconcordanţelor de calitate Compartimentarea cerealelor pe loturi
calitative1 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.
6
MODULUL: RECEPŢIONAREA ŞI GESTIONAREA CEREALELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Diferenţe de calitate: neconcordanţe între valoarea indicilor calitativi înscrişi în buletinul de calitate şi cea constatată la beneficiar, care nu se încadrează în limitele legale de toleranţă
datele înscrise în documentele de transport a cerealelor
Identifică eventualele diferenţe de calitate Compartimentează cerealele pe loturi
calitativeRezultatul învăţării 3: Realizează amestecuri de cereale Partida de măciniş:- definiţie- criterii pe baza cărora se efectuează amestecurile (partizile de măciniş) Instalaţii de amestecare:- componente (celule de amestec, dispozitive de reglare a debitului, aparate de procentaj, conducte, transportoare elicoidale); deservire; norme de igienă şi protecţie a muncii; defecţiuni
Aplică criteriile pe baza cărora se efectuează amestecurile de cereale (partidele de măciniş)
Deserveşte instalaţiile de amestecare a cerealelor
Aplică normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă specifice operaţiei de amestecare a cerealelor
Identifică eventualele defecţiuni ale instalaţiilor de amestecare
Identificarea criteriilor pe baza cărora se efectuează amestecurile
Deservirea instalaţiilor de amestecare cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni ale instalaţiilor de amestecare
7
4. Conţinutul formării
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea unui curriculum centrat pe rezultate ale învăţării. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi, priceperi, deprinderi şi atitudini.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea numerotării rezultatelor învăţării în tabel de la 1 la 3.
Conţinuturile formării cuprind teme care vor fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator tehnologic şi de instruire practică.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională. Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării, lecţiile se desfăşoară în laborator şi în atelierele şcolii sau la agentul economic.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- pentru laborator tehnologic: laboratoare de specialitate dotate cu materiale, ustensile şi aparatură specifice analizelor de laborator prevăzute în programă; standarde - pentru instruire practică: ateliere şcoală sau secţii de fabricaţie dotate cu utilaje conform programei; literatură de specialitate (manuale, cărţi, reviste, instrucţiuni tehologice, cărţi tehnice ale utilajelor)
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Recepţionarea şi gestionarea cerealelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Recepţionarea şi gestionarea cerealelor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,
vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
8
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Exersarea deprinderilor şi abilităţilor practice la deservirea utilajelor,
instalaţiilor/efectuarea lucrărilor de laborator; Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Recepţionarea şi gestionarea cerealelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de verificare a mijloacelor de transpot a cerealelor: sigilii, integritatea mijlocului de transport, a masade cereale, autenticitatea documentelor de transport- exerciţii de verificare a verificare a documentelor de transport cu corelarea datele înscrise în documentele de transport şi depistarea eventualelor tentative de fraudă în documente- exerciţii de cântărire a cerealelor utilizând aparate pentru cântărire specifice cu identificare eventualele diferenţe de cantitate care nu se încadrează în limitele legale de toleranţă.- exerciţii de formare a deprinderilor şi abilităţilor practice de lucru în laborator la determinarea indicilor senzoriali ai cerealelor şi utilizarea standardelor de calitate pentru interpretarea rezultatelor determinărilor efectuate- exerciţii de formare a deprinderilor şi abilităţilor practice de lucru în laborator la determinarea indicilor tehnologici ai cerealelor şi utilizarea standardelor de calitate pentru interpretarea rezultatelor determinărilor effectuate- exerciţii de corelare a valorilor indicilor determinaţi cu datele înscrise în documentele de transport a cerealelor şi identificarea eventualele diferenţe de calitate - exerciţii de deservire a instalaţiilor de amestecare a cerealelor cu aplicare normelor de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă specifice operaţiei de amestecare a cerealelor şi identificare a eventualelor defecţiuni ale instalaţiilor de amestecare
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
9
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi
de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională
10
8. Bibliografie
1 Ioancea, L., Petculescu, E.
Utilajul şi tehnologia meseriei Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1995
2 Moraru, C., Danciu, I., Gerogescu, D.
Metode de analiză la cereale, făinuri şi produse derivate, vol I, II, III,
Universitatea din Galaţi1975 / 1980 / 1983
3 Nichita, L. Manual pentru pregătire practică – industria alimentară
Ed. Oscar Print, 2004
4 Nicolaescu M, ş.a Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morăritului şi panificaţiei
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1973
5 Râpeanu R., Stamate E.
Utilajul şi tehnologia morăritului, manual pentru clasele IX, X
Ed. Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, R.A,1992
6***
Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea produselor de morărit şi panificaţie
Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale, Departamentul protecţiei muncii, 1998
7***
Standard de pregătire profesională, Calificarea: Morar-silozar, nivelul 2,Varianta revizuită, 2008
8***
STAS-uri de analize pentru industria de morărit şi panificaţie
11
Modulul II: CONSERVAREA ŞI PREGĂTIREA CEREALELOR PENTRU MĂCINIŞ
1. Notă introductivă
Modulul „Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Morar-silozar” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
90 ore – laborator tehnologic 120 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Morar-silozar” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Precurăţirea şi conservarea cerealelor din standardul de pregătire de nivel 1, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Pregătirea cerealelor pentru măciniş din standardul de pregătire de nivel 1 şi competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Transferul de căldură la prelucrarea cerealelor din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Industrie alimentară.
1. Unităţile de competenţe la care se referă modulul
PRECURĂŢIREA ŞI CONSERVAREA CEREALELOR PREGĂTIREA CEREALELOR PENTRU MĂCINIŞ TRANSFERUL DE CĂLDURĂ LA PRELUCRAREA CEREALELOR
12
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: CONSERVAREA ŞI PREGĂTIREA CEREALELOR PENTRU MĂCINIŞCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2
Rezultatul învăţării 1: Supraveghează precurăţirea cerealelor Principii de realizare a precurăţirii cerealelor Corpuri străine îndepărtate prin precurăţire:
identificare Utilaje pentru precurăţirea cerealelor
(separatorul aspirator de siloz): deservire, defecţiuni, norme de protecţia muncii şi P.S.I.
Identifică corpuri străine îndepărtate prin precurăţire
Deserveşte separatorul aspirator de siloz
Determină conţinutul de corpuri străine îndepărtat prin precurăţire
Identifică eventualele defecţiuni ale separatorului aspirator de siloz
Respectă normele de sănătate şi securitate în muncă şi de prevenire şi stingere a incendiilor în siloz
Identificarea corpurilor străine îndepărtate prin precurăţire
Deservirea separatorului aspirator de siloz Identificarea eventualelor defecţiuni ale
separatorului aspirator de siloz Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă şi de prevenire şi stingere a incendiilor în siloz
Rezultatul învăţării 2: Aplică metodele de conservarea cerealelor Controlul temperaturii şi umidităţii cerealelor în
timpul păstrării Metode de conservarea cerealelor Instalaţii de condiţionare: deservire, norme de
protecţia muncii, a mediului şi P.S.I.
Verifică temperatura şi umiditatea cerealelor în timpul păstrării
Deserveşte instalaţiile de condiţionare a cerealelor
Respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor
Verificarea temperaturii şi umidităţii cerealelor în timpul păstrării
Deservirea instalaţiilor de condiţionare a cerealelor
Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor
Rezultatul învăţării 3: Combate insectele dăunătoare din cerealele depozitate Insecte dăunătoare din cereale Controlul infestării depozitelor de cereal Măsuri de dezinsectizare a depozitelor şi
produselor depozitate
Identifică insectele dăunătoare din cereale
Controlează infestarea depozitelor de cereale
Identificarea insectelor dăunătoare Verificarea infestării în depozite
2 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.
13
MODULUL: CONSERVAREA ŞI PREGĂTIREA CEREALELOR PENTRU MĂCINIŞCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Determină gradul de infestare a cerealelor
Rezultatul învăţării 4: Supraveghează instalaţia de aspiraţie din siloz Puncte de dezvoltare intensă a prafului în siloz Reţele de aspiraţie din siloz: componente,
deservire, norme de protecţia muncii, a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor în siloz
Identifică punctele de dezvoltare intensă a prafului în siloz
Identifică componentele reţelelor de aspiraţie din siloz
Deserveşte reţelele de aspiraţie din siloz
Respectă normele de sănătate şi securitate în muncă şi de prevenire şi stingere a incendiilor în siloz
Identificarea punctelor de dezvoltare intensă a prafului în siloz
Identificarea componentelor reţelelor de aspiraţie din siloz
Deservirea instalaţiei de aspiraţie Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor în siloz
Rezultatul învăţării 5: Supraveghează curăţirea cerealelor Principii de curăţire Corpuri străine îndepărtate prin curăţire:
identificare Utilaje: părţi componente, deservire, norme de
protecţia muncii, a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor
Identifică corpuri străine îndepărtate prin curăţire
Deserveşte utilajele din curăţătoria morii
Determină efectul tehnologic al utilajelor
Identifică eventualele defecţiuni ale utilajelor
Respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor
Identificarea corpurilor străine îndepărtate prin curăţire
Deservirea utilajelor Identificarea eventualelor defecţiuni ale
utilajelor Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor
Rezultatul învăţării 6: Supraveghează prelucrarea învelişului boabelor de cereale Scopul operaţiei de prelucrare a învelişului
boabelor de cereale Utilaje: identificare, deservire, defecţiuni,
norme de protecţia muncii, a mediului şi de
Deserveşte utilajele care prelucrează învelişul boabelor
Determină efectul tehnologic al utilajelor
Deservirea utilajelor care prelucrează învelişul boabelor
Identificarea eventualelor defecţiuni ale decojitoarelor
14
MODULUL: CONSERVAREA ŞI PREGĂTIREA CEREALELOR PENTRU MĂCINIŞCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
prevenire şi stingere a incendiilor Identifică eventuale defecţiuni ale decojitoarelor
Respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor
Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor
Rezultatul învăţării 7: Supraveghează condiţionarea cerealelor Scopul operaţiei de condiţionare a cerealelor Utilaje: identificare, deservire, norme de
protecţia muncii
Deserveşte utilajele pentru condiţionarea cerealelor
Determină umiditatea cerealelor înainte şi după condiţionare
Respectă normele de sănătate şi securitate în muncă
Deservirea utilajelor pentru condiţionare Respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă
Rezultatul învăţării 8: Supraveghează aerarea şi uscarea cerealelor Aerarea şi uscarea cerealelor: tipuri de
tratamente Utilaje şi instalaţii: tipuri constructive;
parametri de lucru (debit de aer, durata, temperatura cerealelor şi a agentului termic, umiditatea cerealelor şi a aerului atmosferic); deservire; norme de igienă si protecţia muncii; defecţiuni
Identifică tipurile de tratamente aplicate cerealelor
Reglează parametrii de lucru ai utilajelor şi instalaţiilor de uscare şi aerare a cerealelor cu respectarea normelor de igienă si protecţia muncii
Identifică eventualele defecţiuni ale utilajelor cu care se realizează uscarea şi aerarea cerealelor
Identificarea tipurilor de tratamente aplicate cerealelor
Reglarea utilajelor şi instalaţiilor de uscare şi aerare a cerealelor cu respectarea normelor de igienă si protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni ale utilajelor cu care se realizează uscarea şi aerarea cerealelor
Rezultatul învăţării 9: Supraveghează utilajele şi instalaţiile care realizează condiţionarea la rece şi la cald a cerealelor
15
MODULUL: CONSERVAREA ŞI PREGĂTIREA CEREALELOR PENTRU MĂCINIŞCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Condiţionarea cerealelor: scopul operaţiei de condiţionare
Utilaje şi instalaţii pentru condiţionarea cerealelor: tipuri constructive de aparate de udat; deservire; norme de igienă şi protecţia muncii; defecţiuni
Deserveşte utilajele şi instalaţiile pentru condiţionarea cerealelor
Identifică eventualele defecţiuni ale utilajelor şi instalaţiilor de condiţionare
Respectă normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă
Deservirea utilajelor şi instalaţiilor care condiţionează cerealele
Identificarea eventualelor defecţiuni ale utilajelor şi instalaţiilor de condiţionare
Respectarea normelor de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă
16
4. Conţinutul formării
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea unui curriculum centrat pe rezultate ale învăţării. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi, priceperi, deprinderi şi atitudini.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine conform numerotării rezultatelor învăţării în tabel: 1, 2, 8, 3, 4, 5, 6, 7, 9. Conţinuturile formării cuprind teme care vor fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator tehnologic şi de instruire practică.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională. Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării, lecţiile se desfăşoară în laborator şi în atelierele şcolii sau la agentul economic.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- pentru laborator tehnologic: laboratoare de specialitate dotate cu materiale, ustensile şi aparatură specifice analizelor de laborator prevăzute în programă; standarde de calitate şi de metode de analiză- pentru instruire practică: ateliere şcoală sau secţii de fabricaţie dotate cu utilaje conform programei; literatură de specialitate (manuale, cărţi, reviste, instrucţiuni tehologice, cărţi tehnice ale utilajelor, etc.)
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,
vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
17
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Exersarea deprinderilor şi abilităţilor practice la deservirea utilajelor,
instalaţiilor/efectuarea lucrărilor de laborator Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Conservarea şi pregătirea cerealelor pentru măciniş” se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de deservire a separatorului aspirator de siloz cu respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi de prevenire şi stingere a incendiilor în siloz şi identificarea eventualele defecţiuni- exerciţii de deservire a utilajelor care prelucrează învelişul boabelor, cu respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor şi identificarea eventualele defecţiuni ale acestora- observarea sistematică a efectului tehnologic al utilajelor care prelucrează învelişul boabelor- exerciţii de deservire a utilajelor care condiţionează cerealele, cu respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţie a mediului şi de prevenire şi stingere a incendiilor şi identificarea eventualele defecţiuni ale acestora- exerciţii de reglare a parametrilor de lucru ai utilajelor şi instalaţiilor de uscare şi aerare a cerealelor cu respectarea normelor de igienă si protecţia muncii şi identificarea eventualelor defecţiuni ale acestora
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului
de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
18
Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere
duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1 David, D., ş.a. Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria alimentară
Ed. Ceres, Bucureşti, 1984
2 Ioancea, L., Petculescu, E.
Utilajul şi tehnologia meseriei Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1995
3 Moraru, C., Danciu, I., Gerogescu, D.
Metode de analiză la cereale, făinuri şi produse derivate, vol I, II, III,
Universitatea din Galaţi1975 / 1980 / 1983
4 Nichita, L. Manual pentru pregătire practică – industria alimentară
Ed. Oscar Print, 2004
5 Nicolaescu M, ş.a Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morăritului şi panificaţiei
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1973
6 Râpeanu R., Stamate E.
Utilajul şi tehnologia morăritului, manual pentru clasele IX, X
Ed. Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, R.A,1992
7***
Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea produselor de morărit şi panificaţie, Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale, Departamentul protecţiei muncii, 1998
8***
Standard de pregătire profesională, Şcoala de arte şi meserii, Calificarea: Lucrător în morărit şi panificaţie, Nivel 1
9***
STAS-uri de analize pentru industria de morărit şi panificaţie
Modulul III: MĂCINAREA CEREALELOR
19
1. Notă introductivă
Modulul „Măcinarea cerealelor” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Morar-silozar” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
90 ore – laborator tehnologic 120 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Morar-silozar” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Măcinarea cerealelor” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Măcinarea cerealelor din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Cernerea produselor rezultate din măcinare din standardul de pregătire de nivel 2 şi competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Sortarea şi curăţirea grişurilor din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Industrie alimentară.
2. Unitățile de competenţe la care se referă modulul
MĂCINAREA CEREALELOR CERNEREA PRODUSELOR REZULTATE DIN MĂCINARE SORTAREA ŞI CURĂŢIREA GRIŞURILOR
20
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: MĂCINAREA CEREALELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3
Rezultatul învăţării 1: Descrie utilajele de măcinat cereale Utilaje pentru măcinat cereale:- Clasificare după anumite criterii: principiu de lucru, natura produsului prelucrat, modul de acţionare, gradul de automatizare- Caracteristici: diametru, lungime, turaţie, modul de prelucrare a suprafeţei tăvălugilor, forma şi dimensiunile periilor, cuţitelor, ciocanelor- Simbolizare în pasajele de şrotare, măcinare, finisare
Clasifică utilajele de măcinat cereale după anumite criterii
Precizează caracteristicile utilajelor de măcinat
Recunoaşte simbolizarea utilajelor de măcinat în diagrama de măciniş
Clasificarea utilajelor de măcinat cereale Precizarea caracteristicilor utilajelor de măcinat Simbolizarea utilajelor de măcinat în diagrama
de măciniş
Rezultatul învăţării 2: Deserveşte valţurile de măcinat cereale Pregătirea valţurilor în vederea măcinării
conform cu cartea tehnică a utilajului şi instrucţiunile tehnologice
Executarea operaţiei de măcinare cu respectarea măsurilor tehnice de exploatare
Norme de igienă şi protecţia muncii la măcinarea cu valţuri
Verificarea efectului de lucru: aprecierea senzorială a gradului de sfărâmare şi a structurii granulozităţii, determinarea procentului de grişuri şi făină pe fiecare pasaj, a umidităţii boabelor şi a temperaturii produselor intermediare
Pregăteşte valţurile în vederea măcinării
Respectă instrucţiunile tehnologice şi prescripţiile din cartea tehnică a utilajului
Execută operaţia de măcinare cu respectarea măsurilor tehnice de exploatare
Respectă normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă la deservirea valţurilor
Apreciază senzorial gradul de sfărâmare şi structura granulozităţii produselor intermediare
Determină procentul de grişuri şi făină pe fiecare pasaj
Pregătirea utilajelor de măcinat Executarea operaţiei de măcinare, cu
respectarea normelor de igienă şi a normelor de protecţia muncii
Verificarea efectului de lucru la valţuri
3 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.21
MODULUL: MĂCINAREA CEREALELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Determină umiditatea boabelor Determină temperatura produselor
intermediareRezultatul învăţării 3: Deserveşte utilajele care completează efectul tehnologic al valţurilor Pregătirea utilajelor în vederea exploatării
conform cu cartea tehnică a utilajului şi instrucţiunile tehnologice
Executarea operaţiei de măcinare cu respectarea măsurilor tehnice de exploatare
Norme de igienă şi protecţia muncii la utilajele care completează efectul tehnologic al valţurilor
Verificarea efectului de lucru: aprecierea senzorială a gradului de desfacere; a dimensiunii particulelor
Pregăteşte utilajele în vederea exploatării
Respectă instrucţiunile tehnologice şi prescripţiile din cartea tehnică a utilajului
Deserveşte utilajele cu respectarea măsurilor tehnice de exploatare
Respectă normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă la deservirea utilajelor care completează efectul tehnologic al valţurilor
Apreciază senzorial efectului de lucru al utilajelor care completează efectul tehnologic al valţurilor
Pregătirea utilajelor de măcinat Executarea operaţiei de măcinare, cu
respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Verificarea efectului de lucru a utilajelor
Rezultatul învăţării 4: Întreţine utilajele de măcinat cereale Lucrări de întreţinere conform
instrucţiunilor tehnologice şi cărţilor tehnice
Defecţiuni mecanice şi electrice Remedieri: conform instrucţiunilor
tehnologice şi în colaborare Normele de igienă şi protecţia muncii la
întreţinerea utilajelor de măcinat cereale
Întreţine utilajele de măcinat cereale conform instrucţiunilor tehnologice şi cărţilor tehnice
Identifică eventualele defecţiuni ale maşinilor de măcinat
Colaborează cu electromecanicul de tură, sub îndrumarea şefului ierarhic superior, la remedierea defecţiunilor
Respectă normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă la întreţinerea utilajelor de măcinat cereale
Executarea lucrărilor de întreţinere a maşinilor de măcinat, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni ale maşinilor de măcinat
Remedierea defecţiunilor cu respectarea normelor de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă la întreţinerea utilajelor de măcinat cereale
22
MODULUL: MĂCINAREA CEREALELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 5: Deserveşte maşinile de cernut Tipuri constructive de site plane: clasice,
gigant, cu rame pătrate Pregătirea maşinilor în vederea cernerii,
asigurarea aspiraţiei şi a alimentării cu energie
Supravegherea operaţiei de cernere: urmărirea debitului de produse la alimentare şi evacuare, asigurarea turaţiei normale, reglarea aspiraţiei, controlul fracţiunilor evacuate
Norme de igienă şi protecţia muncii la exploatarea maşinilor de cernut
Pregăteşte maşinile de cernut în vederea exploatării
Respectă instrucţiunile tehnologice şi prescripţiile din cartea tehnică a utilajului
Urmăreşte debitul de produse la alimentare şi evacuare
Reglează aspiraţia Controlează fracţiunile evacuate Respectă normele de igienă şi de
sănătate şi securitate în muncă la exploatarea maşinilor de cernut
Pregătirea maşinilor de cernut, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Supravegherea operaţiei de cernere
Rezultatul învăţării 6: Întreţine maşinile de cernut Lucrări de întreţinere conform
instrucţiunilor tehnologice şi cărţilor tehnice ale utilajelor
Defecţiuni mecanice şi electrice Remedieri: conform instrucţiunilor
tehnologice sub îndrumarea şefului ierarhic superior şi în colaborare cu electromecanicul de tură
Norme de igienă şi protecţia muncii la întreţinerea maşinilor de cernut
Întreţine maşinile de cernut conform instrucţiunilor tehnologice şi cărţilor tehnice ale utilajelor
Identifică eventualele defecţiuni ale maşinilor de cernut
Colaborează cu electromecanicul de tură, sub îndrumarea şefului ierarhic superior, la remedierea defecţiunilor
Respectă normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă la întreţinerea maşinilor de cernut
Executarea lucrărilor de întreţinere a maşinilor de cernut, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni ale maşinilor de cernut
Remedierea defecţiunilor
Rezultatul învăţării 7: Verifică efectul tehnologic al maşinilor de cernut Circulaţia produselor în interiorul sitei Împărţirea pe fracţiuni a produselor
intermediare obţinute prin cernere: şroturi; grişuri mari, mijlocii şi mici; dunsturi aspre şi moi; făinuri
Factori: debitul de produse la alimentare şi
Indică circulaţia produselor în interiorul sitei plane
Identifică fracţiunile de produse intermediare obţinute prin cernere
Urmăreşte debitul de produse la alimentare şi evacuare
Precizarea circulaţiei produselor în interiorul sitei plane
Împărţirea pe fracţiuni a produselor intermediare obţinute prin cernere
Identificarea factorilor care influenţează efectul tehnologic al maşinilor
23
MODULUL: MĂCINAREA CEREALELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
evacuare, funcţionarea periilor, încărcarea suprafeţelor de cernere, umiditatea şi temperatura produselor, aspiraţia, turaţia maşinii, fixarea şi strângerea ramelor
Controlul sitelor plane: examinarea probelor de cernuturi şi refuzuri de la toate pasajele de cernere, controlul cernerii
Urmăreşte eficienţa cernerii (funcţionarea periilor, încărcarea şi starea suprafeţelor de cernere)
Apreciază umiditatea şi temperatura produselor
Verifică aspiraţia mașinii de cernut Controlează senzorial probele de
cernuturi şi refuzuri de la toate pasajele de cernere
Efectuează controlul cernerii în laborator
Controlul sitelor plane
Rezultatul învăţării 8: Deserveşte maşinile de griş Pregătirea maşinilor: conform
instrucţiunilor tehnice Executarea operaţiei de sortare şi curăţire:
urmărirea debitului de produse la alimentare şi evacuare, asigurarea turaţiei normale, reglarea aspiraţiei, controlul fracţiunilor evacuate
Factori ce influenţează efectul tehnologic al maşinilor de griş: tipul produselor supuse prelucrării, uniformitatea stratului de grişuri, încărcarea specifică, perierea sitelor, viteza curentului de aspiraţie
Norme de igienă şi protecţia muncii la exploatarea maşinilor de griş
Pregăteşte maşinile de griş în vederea exploatării
Respectă instrucţiunile tehnologice şi prescripţiile din cartea tehnică a utilajului
Urmăreşte debitul de produse la alimentare şi evacuare
Reglează aspiraţia Controlează fracţiunile evacuate Urmăreşte eficienţa operaţiei de sortare
şi curăţire (funcţionarea periilor, încărcarea şi starea suprafeţelor de cernere)
Respectă normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă la exploatarea maşinilor de griş
Pregătirea maşinilor de griş Executarea operaţiei de sortare şi curăţire a
grişurilor, cu respectarea normelor de igienă şi a normelor de protecţia muncii
Verificarea efectului tehnologic al maşinilor de griş
Rezultatul învăţării 9: Întreţine maşinile de griş Lucrări de întreţinere conform
instrucţiunilor tehnice Defecţiuni mecanice şi electrice
Întreţine maşinile de griş conform instrucţiunilor tehnice
Identifică eventualele defecţiuni ale
Executarea lucrărilor de întreţinere a maşinilor de griş, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
24
MODULUL: MĂCINAREA CEREALELORCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Remedieri: conform instrucţiunilor tehnologice sub îndrumarea şefului ierarhic superior şi în colaborare cu electromecanicul de tură
Norme de igienă şi protecţia muncii la întreţinerea maşinilor de griş
maşinilor de cernut Colaborează cu electromecanicul de
tură, sub îndrumarea şefului ierarhic superior, la remedierea defecţiunilor
Respectă normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă la întreţinerea maşinilor de griş
Identificarea eventualelor defecţiuni ale maşinilor de griş
Remedierea defecţiunilor
25
4. Conţinutul formării
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea unui curriculum centrat pe rezultate ale învăţării. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi, priceperi, deprinderi şi atitudini.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea numerotării rezultatelor învăţării în tabel de la 1 la 9.
Conţinuturile formării cuprind teme care vor fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator tehnologic şi de instruire practică.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională. Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării, lecţiile se desfăşoară în laborator şi în atelierele şcolii sau la agentul economic.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- pentru laborator tehnologic: laboratoare de specialitate dotate cu materiale, ustensile şi aparatură specifice analizelor de laborator prevăzute în programă; standarde de calitate şi de metode de analiză- pentru instruire practică: ateliere şcoală sau secţii de fabricaţie dotate cu utilaje conform programei; literatură de specialitate (manuale, cărţi, reviste, instrucţiuni tehologice, cărţi tehnice ale utilajelor, etc.)
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Măcinarea cerealelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Măcinarea cerealelor” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
26
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Exersarea deprinderilor şi abilităţilor practice la deservirea utilajelor,
instalaţiilor/efectuarea lucrărilor de laborator; Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Măcinarea cerealelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de recunoaştere a simbolurilor utilajelor de măcinat în diagrama de măciniş;- învăţarea prin cooperare la pregătirea valţurilor în vederea măcinării cu respectarea instrucţiunilor tehnologice şi prescripţiilor din cartea tehnică a utilajului;- activitate individuală de executare a operaţiei de măcinare cu respectarea măsurilor tehnice de exploatare şi a normelor de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă la deservirea valţurilor;- activitate în grup la verificarea efectului de lucru la valţuri, favorizând lucrul în echipă;- activitate în grup de întreţine utilajele de măcinat cereale conform instrucţiunilor tehnologice şi cărţilor tehnice;- observarea directă a eventualelor defecţiuni ale maşinilor de măcinat;- activităţi de colaborare cu electromecanicul de tură, sub îndrumarea şefului ierarhic superior, la remedierea defecţiunilor, favorizând lucrul în echipă;- supravegherea operaţiei de cernere (urmărirea debitului de produse la alimentare şi evacuare, asigurarea turaţiei normale, reglarea aspiraţiei, controlul fracţiunilor evacuate), activitate individuală, favorizând responsabilitatea pentru sarcina primită;- activitate în grup de identificare a factorilor care influenţează efectul tehnologic al maşinilor de cernut (site plane şi maşini de griş), favorizând lucrul în echipă;- exerciţii de împărţire pe fracţiuni a produselor intermediare obţinute prin cernere; - activitate în grup de identificare a circulaţiei produselor în interiorul sitei plane, favorizând lucrul în echipă;- activitate individuală de urmărire a eficienţei operaţiei de sortare şi curăţire la maşinile de griş (funcţionarea periilor, încărcarea şi starea suprafeţelor de cernere), favorizând responsabilitatea pentru sarcina primită.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
27
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
28
1 David, D., ş.a. Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria alimentară
Ed. Ceres, Bucureşti, 1984
2 Ioancea, L., Petculescu, E.
Utilajul şi tehnologia meseriei Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1995
3 Moraru, C., Danciu, I., Georgescu, D.
Metode de analiză la cereale, făinuri şi produse derivate, vol I, II, III
Universitatea din Galaţi1975 / 1980 / 1983
4 Nichita, L. Manual pentru pregătire practică – industria alimentară
Ed. Oscar Print, 2004
5 Nicolaescu M, ş.a Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morăritului şi panificaţiei
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1973
6 Râpeanu R., Stamate E.
Utilajul şi tehnologia morăritului, manual pentru clasele IX, X
Ed. Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, R.A,1992
7***
Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea produselor de morărit şi panificaţie
Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale, Departamentul protecţiei muncii, 1998
8***
Standard de pregătire profesională, Calificarea: Morar-silozar, nivelul 2,Varianta revizuită, 2008
9***
STAS-uri de analize pentru industria de morărit şi panificaţie
29
Modulul IV: OBŢINEREA PRODUSELOR INTERMEDIARE ŞI FINITE DIN GRÂU
1. Notă introductivă
Modulul „Obţinerea produselor intermediare şi finite din grâu” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Morar-silozar” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:
90 ore – laborator tehnologic 120 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Morar-silozar” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Obţinerea produselor intermediare şi finite din grâu” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Obţinerea produselor intermediare şi finite din grâu din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Industrie alimentară.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
OBŢINEREA PRODUSELOR INTERMEDIARE ŞI FINITE DIN GRÂU
30
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluareMODULUL: OBŢINEREA PRODUSELOR INTERMEDIARE ŞI FINITE DIN GRÂU
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4
Rezultatul învăţării 1: Identifică produsele intermediare şi produsele finite obţinute în procesul tehnologic de măciniş Produse finite şi intermediare: făină, tărâţe,
arpacaş, germeni, grişuri, dunsturi Clasificarea produselor intermediare şi
finite: după însuşiri senzoriale, după punctul de unde au fost recoltate, după conţinutul în substanţe minerale
Descriere: aspect (culoare), fineţe (granulaţie), gust, miros
Clasificarea extracţiilor de faina: simple(directe), simultane(complementare)
Indici: conţinutul în substanţe minerale, fineţea, culoarea, conţinutul în gluten umed
Sortimente de făină: făină albă, semialbă, neagră, dietetică
Compunerea sortimentelor de făină în conformitatea cu standardele folosind baza de date existentă
Identifică produsele intermediare şi produsele finite
Clasifică produsele intermediare şi produsele finite
Descrie produsele intermediare şi produsele finite
Clasifică extracţiile de făină Determină conţinutul în substanţe
minerale al produselor intermediare şi al produselor finite
Determină culoarea făinii Determină fineţea produselor
intermediare şi produselor finite Determină conţinutul în gluten umed al
făinii Amestecă fluxuri de făină de la diferite
pasaje pentru obţinerea de sortimente de făină în conformitatea cu standardele
Clasificarea produselor intermediare şi produselor finite
Descrierea produselor finite şi a produselor intermediare
Clasificarea extracţiilor de făină Determinarea indicilor de calitate ai
produselor intermediare şi ai produselor finite Compunerea sortimentelor de făină
Rezultatul învăţării 2: Supraveghează desfăşurarea operaţiilor procesului tehnologic de măciniş Operaţiile procesului tehnologic de
măciniş: enumerare şi scop Utilaje: valţuri, site plane, maşini de griş,
perii de tărâţe, detaşoare, finisoare
Identifică operaţiile din cadrul procesului tehnologic de măciniş
Indică scopul fiecărei faze din cadrul procesului tehnologic de măciniş
Identifică utilajele folosite pentru fiecare
Enumerarea operaţiilor din cadrul procesului tehnologic de măciniş
Indicarea scopului fiecărei faze din cadrul procesului tehnologic de măciniş
Identificarea utilajelor folosite în procesul
4 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.
31
MODULUL: OBŢINEREA PRODUSELOR INTERMEDIARE ŞI FINITE DIN GRÂU Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
operaţie a procesului de măciniş tehnologic de măcinişRezultatul învăţării 3: Execută omogenizarea, ambalarea şi depozitarea produselor finite Utilaje şi instalaţii pentru omogenizarea,
ambalarea şi depozitarea produselor finite: amestecătoare, celule de amestec, maşini de ambalat, cântare şi dozatoare
Deservirea utilajelor şi instalaţiilor respectând normele de igienă şi protecţia muncii
Defecţiuni mecanice şi electrice
Identifică instalaţiile de omogenizare, ambalare, cântărire şi depozitare
Deserveşte instalaţiile de omogenizare Deserveşte instalaţiile de ambalare şi
cântărire Respectă normele de igienă şi de sănătate
şi securitate în muncă la deservirea utilajelor şi instalaţiilor
Identifică eventualele defecţiuni aleutilajelor şi instalaţiilor
Identificarea instalaţiilor de omogenizare, ambalare, cântărire şi depozitare
Deservirea instalaţiilor de omogenizare, ambalare şi cântărire, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni ale instalaţiilor
Rezultatul învăţării 4: Supraveghează aspiraţia utilajelor din secţia de măciniş Aspiraţia în secţia de măciniş:- componentele instalaţiei: ventilatoare, filtre, şnecuri de aspiraţie, separatoare de praf, conducte de aspiraţie, piese speciale pentru absorbţie, îmbinări şi ramificaţii - reţele de aspiraţie Deservirea instalaţiilor de aspiraţie cu
aplicarea normelor de protecţia muncii şi protecţia mediului
Identifică componentele unei instalaţii de aspiraţie
Identifică reţelele de aspiraţie din secţia de măciniş
Reglează presiunea aerului Reglează sistemele de scuturare a
ciorapilor filtrelor Verifică elementele filtrante Înlătură eventualele înfundături Respectă normele de igienă şi de sănătate
şi securitate în muncă şi protecţia mediului la deservirea instalaţiilor de aspiraţie din secţia de măciniş
Identificarea componentelor unei instalaţii de aspiraţie
Identificarea reţelelor de aspiraţie din secţia de măciniş
Deservirea instalaţiilor de aspiraţie, cu respectarea normelor de protecţia muncii şi protecţia mediului
32
4. Conţinutul formării
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea unui curriculum centrat pe rezultate ale învăţării. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi, priceperi, deprinderi şi atitudini.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea numerotării rezultatelor învăţării în tabel de la 1 la 4.
Conţinuturile formării cuprind teme care vor fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator tehnologic şi de instruire practică.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională. Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării, lecţiile se desfăşoară în laborator şi în atelierele şcolii sau la agentul economic.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- pentru laborator tehnologic: laboratoare de specialitate dotate cu materiale, ustensile şi aparatură specifice analizelor de laborator prevăzute în programă; standarde de calitate şi de metode de analiză- pentru instruire practică: ateliere şcoală sau secţii de fabricaţie dotate cu utilaje conform programei; literatură de specialitate (manuale, cărţi, reviste, instrucţiuni tehologice, cărţi tehnice ale utilajelor, etc.)
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Obţinerea produselor intermediare şi finite din grâu” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Obţinerea produselor intermediare şi finite din grâu” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv,
vizual, practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu
33
fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Exersarea deprinderilor şi abilităţilor practice la deservirea utilajelor,
instalaţiilor/efectuarea lucrărilor de laborator Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Obţinerea produselor intermediare şi finite din grâu”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de identificare a produselor intermediare şi produselor finite;- activitate individuală de deservire a instalaţiilor de ambalare şi cântărire, cu respectarea normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă; - activitate în grup de identificare a operaţiilor din cadrul procesului tehnologic de măciniş, favorizând lucrul în echipă; - activitate de învăţare prin descoperire la identificarea reţelelor de aspiraţie din secţia de măciniş şi a componentelor unei instalaţii de aspiraţie.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi
de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului
de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie;
34
Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere
duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1 David, D., ş.a. Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria alimentară
Ed. Ceres, Bucureşti, 1984
2 Ioancea, L., Petculescu, E.
Utilajul şi tehnologia meseriei Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1995
3 Moraru, C., Danciu, I., Georgescu, D.
Metode de analiză la cereale, făinuri şi produse derivate, vol I, II, III
Universitatea din Galaţi1975 / 1980 / 1983
4 Nichita, L. Manual pentru pregătire practică – industria alimentară
Ed. Oscar Print, 2004
5 Nicolaescu M, ş.a Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morăritului şi panificaţiei
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1973
6 Râpeanu R., Stamate E.
Utilajul şi tehnologia morăritului, manual pentru clasele IX, X
Ed. Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, R.A,1992
7***
Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea produselor de morărit şi panificaţie
Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale, Departamentul protecţiei muncii, 1998
8***
Standard de pregătire profesională, Calificarea: Morar-silozar, nivelul 2,Varianta revizuită, 2008
9***
STAS-uri de analize pentru industria de morărit şi panificaţie
Modulul V: FABRICAREA CRUPELOR, A PRODUSELOR
35
EXPANDATE ŞI A FULGILOR DE CEREALE
1. Notă introductivă
Modulul „Fabricarea crupelor, produselor expandate şi a fulgilor de cereale” face parte din stagiul de pregătire practică – CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Morar-silozar” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de învăţământ, din care:
150 ore – instruire practică
Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Morar-silozar” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.
Modulul „Fabricarea crupelor, produselor expandate şi a fulgilor de cereale” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Fabricarea crupelor, produselor expandate şi a fulgilor de cereale din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Industrie alimentară.
2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul
FABRICAREA CRUPELOR, PRODUSELOR EXPANDATE ŞI A FULGILOR DE CEREALE
36
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
MODULUL: FABRICAREA CRUPELOR, PRODUSELOR EXPANDATE ŞI A FULGILOR DE CEREALECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare5
Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte cerealele pentru obţinerea crupelor Materii prime pentru obţinerea crupelor:
porumb, grâu, orez, ovăz, orz, crupe (boabe şi fragmente de boabe descojite)
Selectarea după însuşiri senzoriale (granulaţie, aspect, culoare), compoziţie chimică şi tehnologice (sticlozitate, umiditate, uniformitatea boabelor, conţinutul de corpuri străine)
Operaţii de pregătire: separare impurităţi, tăiere ţepi, separare după mărime, umectare, odihnă şi prelucrare hidrotermică
Utilaje pentru pregătirea cerealelor: separatorul aspirator, separatorul de pietre, separatorul magnetic, trioarele, instalaţiile de umectare sau de aburire
Defecţiuni mecanice şi electrice ale utilajelor
Selectează materiile prime pentru obţinerea crupelor după însuşiri senzoriale şi tehnologice
Determină însuşirile senzoriale ale materiei prime (granulaţie, aspect, culoare)
Determină însuşirile tehnologice ale materiei prime (sticlozitate, umiditate, uniformitatea boabelor, conţinutul de corpuri străine)
Identifică operaţiile de pregătire a cerealelor
Execută operaţiile de pregătire, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identifică eventualele defecţiuni ale utilajelor folosite la pregătire
Selectarea materiilor prime Identificarea operaţiilor de pregătire a
cerealelor Executarea operaţiilor de pregătire, cu
respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni ale utilajelor folosite la pregătire
Rezultatul învăţării 2: Supraveghează decorticarea cerealelor Operaţii de decorticare a cerealelor:
degerminarea, separarea după masa specifică, descojirea, măcinarea, cernerea, şlefuirea, polizarea şi glasarea, norme de igienă şi de protecţia muncii
Utilaje folosite la decorticare: degerminatoare, masa Pady, descojitoare cu manta de sârmă şi manta de şmirghel, valţuri, site plane, maşini de griş,
Identifică operaţiile de decorticare şi utilajele specifice
Execută operaţiile de decorticare, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identifică eventualele defecţiuni ale utilajelor de decorticare
Identificarea operaţiilor de decorticare şi a utilajelor specifice
Executarea operaţiilor de decorticare, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni ale utilajelor de decorticare
5 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.37
MODULUL: FABRICAREA CRUPELOR, PRODUSELOR EXPANDATE ŞI A FULGILOR DE CEREALECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
şlefuitoare, perii, cilindrii de glasare Defecţiuni mecanice şi electrice ale
utilajelorRezultatul învăţării 3: Pregăteşte materiile prime şi auxiliare pentru obţinerea produselor expandate şi a fulgilor de cereale Produse expandate: floricele de porumb
(pop-corn), biscuiţi din porumb (corn - collets), produse tip „puf” (pufarin, pufuleţi)
Fulgi de cereale: fulgi de porumb (corn flakes), batoane prăjite (corn chips), fulgi de grâu, de orez, de orz, de ovăz
Materii prime: boabe, crupe şi făinuri de grâu, porumb, orez, orz, ovăz, zahăr, sirop de malţ sau glucoză, miere, sare
Materii auxiliare Pregătirea materiilor prime şi auxiliare:- Operaţii: separarea corpurilor străine, cernere-calibrare, umidificare, uscare, mărunţire, dizolvare, filtrare, fierbere;- Utilaje: separator magnetic, vibroseparator-aspirator, umidificator, preîncălzitor, dizolvator; Deservirea utilajelor de pregătire a
materiilor prime şi auxiliare, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identifică produsele expandate şi fulgii de cereale
Alege materiile prime şi auxiliare în funcţie de proprietatea de a expanda
Pregăteşte materiile prime şi auxiliare Deserveşte utilajele de pregătire a
materiilor prime şi auxiliare, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea produselor expandate şi a fulgilor de cereale
Alegerea materiilor prime şi auxiliare în funcţie de proprietatea de a expanda
Pregătirea materiilor prime şi auxiliare Deservirea utilajelor de pregătire a materiilor
prime şi auxiliare, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Rezultatul învăţării 4: Supraveghează fabricarea produselor expandate Operaţii specifice de fabricare a produselor
expandate: expandare, calibrare, răcire, preparare glazură, glazurare
Utilaje şi instalaţii: tun de expandare, buncăr de primire, aparat de cântărire, separator de calibrare, amestecător,
Identifică operaţiile specifice fabricării produselor expandate
Deserveşte utilajele şi instalaţiile de fabricare a produselor expandate, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea operaţiilor specifice fabricării produselor expandate
Deservirea utilajelor şi instalaţiilor de fabricare a produselor expandate, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni ale
38
MODULUL: FABRICAREA CRUPELOR, PRODUSELOR EXPANDATE ŞI A FULGILOR DE CEREALECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
fierbător de glazură, tobă de glazurare Deservire: alimentare tun de expandare,
supraveghere tun de expandare, reglare debit glazură la toba de glazurare, cu respectarea normelor de igienă şi de protecţia muncii
Defecţiuni mecanice şi electrice
Identifică eventualele defecţiuni ale utilajelor şi instalaţiilor
utilajelor şi instalaţiilor
Rezultatul învăţării 5: Supraveghează fabricarea fulgilor de cereale Operaţii tehnologice specifice fabricării
fulgilor de cereale: preîncălzirea crupelor sau făinii, fierberea, desfacerea cocoloaşelor, uscarea, condiţionarea, uscarea finală, cernerea, aplatizarea, răcirea, prăjirea, glazurarea, ambalarea
Utilaje şi instalaţii: cazan fierbător, uscător tip Sargent, valţ pentru laminarea fulgilor, buncăr pentru desfacerea cocoloaşelor, instalaţie de condiţionare, cuptor de prăjire, sită vibratoare, instalaţie pentru glazurare
Deservirea utilajelor şi instalaţiilor de fabricare a fulgilor, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Defecţiuni mecanice şi electrice
Identifică operaţiile specifice fabricării fulgilor de cereale
Deserveşte utilajele şi instalaţiile de fabricare a fulgilor, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identifică eventualele defecţiuni
Identificarea operaţiilor specifice fabricării fulgilor de cereale
Deservirea utilajelor şi instalaţiilor de fabricare a fulgilor, cu respectarea normelor de igienă şi protecţia muncii
Identificarea eventualelor defecţiuni
39
4. Conţinutul formării
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea unui curriculum centrat pe rezultate ale învăţării. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi, priceperi, deprinderi şi atitudini.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea numerotării rezultatelor învăţării în tabel de la 1 la 5.
Conţinuturile formării cuprind teme care vor fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator tehnologic şi de instruire practică.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională. Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării, lecţiile se desfăşoară în laborator şi în atelierele şcolii sau la agentul economic.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- pentru laborator tehnologic: laboratoare de specialitate dotate cu materiale, ustensile şi aparatură specifice analizelor de laborator prevăzute în programă; standarde de calitate şi de metode de analiză- pentru instruire practică: ateliere şcoală sau secţii de fabricaţie dotate cu utilaje conform programei; literatură de specialitate (manuale, cărţi, reviste, instrucţiuni tehologice, cărţi tehnice ale utilajelor, etc.)
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Fabricarea crupelor, produselor expandate şi a fulgilor de cereale” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Fabricarea crupelor, produselor expandate şi a fulgilor de cereale” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
41
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Exersarea deprinderilor şi abilităţilor practice la deservirea utilajelor,
instalaţiilor/efectuarea lucrărilor de laborator Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Fabricarea crupelor, produselor expandate şi a fulgilor de cereale”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de selectare a materiilor prime pentru obţinerea crupelor după însuşiri senzoriale şi tehnologice;- activitate individuală de executare a operaţiilor de pregătire a cerealelor pentru obţinerea crupelor, cu respectarea normele de igienă şi de sănătate şi securitate în muncă; - activitate în grup de identificare a operaţiilor de decorticare şi a utilajelor specifice, favorizând lucrul în echipă; - activitate în grup de identificare a operaţiilor specifice fabricării produselor expandate, favorizând lucrul în echipă; - activitate de învăţare prin descoperire la identificarea operaţiilor specifice fabricării fulgilor de cereale şi a utilajelor specifice.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test;
42
Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1 David, D., ş.a. Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria alimentară
Ed. Ceres, Bucureşti, 1984
2 Ioancea, L., Petculescu, E.
Utilajul şi tehnologia meseriei Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1995
3 Moraru, C., Danciu, I., Georgescu, D.
Metode de analiză la cereale, făinuri şi produse derivate, vol I, II, III
Universitatea din Galaţi1975 / 1980 / 1983
4 Nichita, L. Manual pentru pregătire practică – industria alimentară
Ed. Oscar Print, 2004
5 Nicolaescu M, ş.a Exploatarea şi întreţinerea utilajelor din industria morăritului şi panificaţiei
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1973
6 Râpeanu R., Stamate E.
Utilajul şi tehnologia morăritului, manual pentru clasele IX, X
Ed. Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, R.A,1992
7***
Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea produselor de morărit şi panificaţie
Ministerul Muncii şi Protecţiei sociale, Departamentul protecţiei muncii, 1998
8***
Standard de pregătire profesională, Calificarea: Morar-silozar, nivelul 2,Varianta revizuită, 2008
9***
STAS-uri de analize pentru industria de morărit şi panificaţie
43