Download - Curriculum an 1 - Industrie Alimentara
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
PROGRAM Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
Pentru clasa a IX-a
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
2004
Lista autorilor
Modulul I Materii prime şi materiale în industria alimentară
Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi
Ana Daniela CRISTEA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi
Luminiţa NICHITA Coordonator, inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi
Camelia VIERIU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi
Modulul II Procese şi utilaje în industria alimentară
Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi
Ana Daniela CRISTEA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi
Luminiţa NICHITA Coordonator, inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi
Camelia VIERIU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar “ELENA DOAMNA”, Galaţi
Modulul III Igiena în industria alimentară
Adriana COZA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti
Ioana VLAD Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti
Practică comasată
Mirela BOJOGA Inginer, profesor grad didactic debutant, Colegiu Tehnic de Industrie Alimentară “DUMITRU MOŢOC” Bucureşti
Monica TĂNASE Inginer, profesor grad didactic II, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară “ILIE MURGULESCU” Craiova
Claudia PREOTU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară “ILIE MURGULESCU” Craiova
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a IX-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Modulul I Materii prime şi materiale în industria alimentară
Total ore/an: 134din care: laborator tehnologic 102
Modulul II Procese şi utilaje în industria alimentară
Total ore/an: 256din care: instruire practică 192
Modulul III Igiena în industria alimentară
Total ore/an: 90din care: laborator tehnologic 90
Total ore/an: 15ore săpt. x 32 săptămâni = 480 ore
Curriculum de dezvoltare localăC.D.L. 2 ore săpt. x 32 săptamâni = 64 ore
Practică comasată 30 ore săpt. x 4 săptamâni = 120 ore
TOTAL 664 ore/an
3
Alcătuirea modulelor
Unitatea de competenţă Competenţa
M1-Materii prime şi
materiale în industria alimentară
M2-Procese şi utilaje în industria.
alimentară
M3-Igiena în industria.
alimentară
M4 –
C.D.L.
M5-
Practică
comasată
Verificare
1.Comunicare şi numeraţie
1.1 Citeşte şi utilizează documente simple
1.2 Participă la discuţii pe un subiect simplu
1.3 Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat
5.Igiena şi securitatea muncii
5.1 Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă
5.2 Aplică regulile de igienă individuală a muncii
5.3 Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor
5.4 Acordă primul ajutor în caz de accidente
6. Lucrul în echipă
6.1 Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate
6.2 Îşi asumă rolurie care îi revin în echipă
6.3 Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
4
Unitatea de competenţă Competenţa
M1-Materii prime şi
materiale în industria alimentară
M2-Procese şi utilaje în industria.
alimentară
M3-Igiena în industria.
alimentară
M4 –
C.D.L.
M5-
Practică
comasată
Verificare
7. Organizarea locului de muncă
7.1 Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
7.2 Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă
7.3 Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
10. Rezolvarea de probleme
10.1 Identifică probleme simple
10.2 Alcătueşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple
10.3 Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple
12. Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
12.1 Apreciază senzorial materiile prime utilizate în industria alimentară
12.2 Analizează fizico-chimic materiile prime utilizate în industria alimentară
12.3 Recepţionează cantitativ materiile prime şi auxiliare
12.4 Pregăteşte depozitele
12.5 Realizează depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
13. Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite
13.1 Efectuează transportul materialelor fluide
13.2 Efectuează trnsportul materialelor solide
13.3 Realizează transportul pneumatic
5
Unitatea de competenţă Competenţa
M1-Materii prime şi
materiale în industria alimentară
M2-Procese şi utilaje în industria.
alimentară
M3-Igiena în industria.
alimentară
M4 –
C.D.L.
M5-
Practică
comasată
Verificare
14. Măruntirea materiilor prime de origine animală şi vegetală
14.1 Defineşte operaţia de mărunţire
14.2 Execută mărunţirea materialelor cu duritate mare
14.3 Realizează mărunţirea materialelor cu duritate medie
14.4 Mărunţirea materialelor cu consistenţă mare
15. Separarea amestecurilor
15.1 Identifică metodele de separare a amestecurilor
15.2 Separă prin sortare materialele solide
15.3 Efectuează operaţii de separare a amestecurilor eterogene
16. Amestecarea materialelor
16.1 Realizează amestecarea materialelor solide
16.2 execută amestecarea materialelor păstoase
16.3 Realizează amestecarea în mediu lichid
17. Ambalarea în industria alimentară
17.1 Recunoaşte materialele folosite la ambalare
17.2 Realizează ambalarea
17.3 Igienizează ambalajele refolosibile
6
Modulul I: MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
I. Notă de prezentare
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei
agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-
panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi
produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-
glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a
şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări
de nivelul unu.
Modulele: Materii prime şi materiale în industria alimentară, Procse şi utilaje în
îndustria alimentară, Igiena în industria alimentară, C.D.L. şi practica comasată, care se
studiază în clasa a IX-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi
competenţe tehnice generale:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie; Igiena şi securitatea muncii; Lucrul în echipă; Organizarea locului de muncă; Rezolvarea de probleme;
Competenţe tehnice generale:
Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală Separarea amestecurilor Amestecarea materialelor Ambalarea în industria alimentară
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Materii prime şi materiale în industria alimentară, este integrat în pregătirea
de bază, clasa a-IX-a, pentru cele patru calificări din domeniul industrie alimentară.
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.
- competenţe de la abilităţile cheie se agregă cu competenţe de la unităţile tehnice
generale prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile
necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul Materii prime şi materiale în industria
alimentară :
Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul
1.Comunicare şi numeraţie
6. Lucrul în echipă
12.Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
1.3 Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat
6.3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
12.1 Apreciază senzorial materiile prime utilizate în industria alimentară
Surse adecvate privind caracteristicile materiilor prime utilizate în industria alimentară.
Text de prezentare pe un subiect dat.
Relaţii în cadrul grupului stabilite la analiza senzorială a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală.
Analiza senzorială a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală.
Pregătire generalăLucrător în morărit şi
panificaţieClasa aX-a
Pregătire generalăLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire generalăLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire generalăLucrător în industria
alimentară fermentativă
Clasa a X
Pregătire de bazăClasa a IX-a
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Materii prime şi materiale în industria alimentară
Abilităţi cheie
Numărul de ordine din standard
Abilităţi cheie
16
Comunicare şi numeraţie Lucrul în echipă
Unităţi de competenţă tehnice generale :
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice generale :
12
17
Depozitarea materiilor prime şi produselor finite
Ambalarea în industria alimentară
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
competenţă
Competenţe Conţinuturi
1.Comunicare şi numeraţie
6. Lucrul în echipă
12.Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
1.3 Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat
6.3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
12.1 Apreciază senzorial materiile prime utilizate în industria alimentară
Surse adecvate privind caracteristicile materiilor prime utilizate în industria alimentară.
Text de prezentare pe un subiect dat.
Relaţii în cadrul grupului stabilite la analiza senzorială a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală.
Analiza senzorială a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală.
9
6. Lucrul în echipă
12.Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
6.1. Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor desfăşurate.
6.2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă
12.2 Analizează fizico- chimic materiile prime utilizate în industria alimenta
Sarcini şi atribuţii în cadrul activităţilor echipei, pentru efectuarea analizelor fizico- chimice ale materiilor prime utilizate în industria alimentară
Atitudini şi acţiuni în asumarea rezultatelor de echipă obţinute la analiza fizico-chimică a materiilor prime
Analiza fizico-chimică a materiilor prime de origine vegetală, animală şi minerală:
17. Ambalarea în industria alimentară
17.1 Recunoaşte materialele folosite la ambalare
Ambalaje metalice, nemetalice şi
din materiale complexe, utilizate în industria alimentară.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi,
sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie
în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea
pentru integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară.
10
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă maximă
în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice generale şi cele
tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi
creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele
tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă
o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi
motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate
în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de
pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează
prin instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Materii prime şi materiale în industria alimentară sunt alocate un
număr de 134 ore, din care laborator tehnologic 102 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.
11
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
Teme Nr. de ore alocateTeorie Laborator tehnologic
1. Materii prime de origine vegetală 12 42
2. Materii prime de origine animală 8 30
3. Materii prime de origine minerală 6 12
4. Materiale folosite în industria alimentară la confecţionarea ambalajelor
6 18
TOTAL ORE 32 102
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.
Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I,
domeniul Industrie alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, mulaje, folii
transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe
individuale de documentare şi de lucru pentru activităţile de laborator.
Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de
a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor
tehnice generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează
activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind
fişe de observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de
evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
12
Exemple:
Tema: Materii prime de origine vegetală 1.Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false
1. A F Grîul, făina, porumbul, orzul, orezul şi secara sunt cereale.
2. A F Legumele şi fructele pot fi consumate numai după o prealabilă prelucrare.
3. A F Legumele reprezintă materia primă de bază pentru obţinerea conservelor.
R: 1-A; 2-F; 3-A.
1.2 De tip pereche
Faceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică legume şi literele din coloana B care indică părţile comestibile ale acestora
A-- metode de separare B-- aparate pentru separare1. mazăre 2. conopidă3. ceapă4. cartoful
a. tuberculib. rădăcinăc. inflorescenţăd. bulbie. fruct
R: 1-e; 2-c; 3-d; 4-a.
1.3 Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:Plantele oleaginoase constitue materia primă pentru fabricarea:a. zahărului;b. uleiului;c. ţigaretelor.
R: b
2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurtDenumiţi două fructe sâmburoase.R: vişine; prune.
2.2 De completare Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete
valoare de adevăr:Grâul reprezintă cereala destinată aproape în exclusivitate pentru obţinerea ……………..necesare obţinerii produselor de ………………….
R: făinii; panificaţie
13
2.3 Intrebări structurate
Se dă următoarea schemă incompletă care reprezinză structura strugurelui.seminţepieliţă
strugureciorchine
a. Denumiţi componentele 1 şi 2b. Explicaţi rolul pieliţei.c. Indicaţi două domenii de utilizare a ciorchinilorR: a. 1-boabe; 2-miez. b. de protejare a miezului. c. furajarea animalelor, drept combustibili
FIŞĂ DE EVALUARE
Tema: Materii prime de origine vegetalăLecţia: Analiza cerealelor-Determinarea greutăţii hectolitrice a cerealelor
Nr. crt
Etapele de lucru Punctaj propus
Punctaj obţinut
1. Echilibrează balanţa cu cilindrul inferior şi greutatea căzătoare
2. Montează cilindrul inferior şi intermediar pe capacul balanţei
3. Introduce boabele de cereale în cilindrul superior
4. Asamblează cilindrul superior
5. Deschide clapeta cilindrului superior
6, Scoate cuţitul
7. Introduce cuţitul pentru delimitarea exactă a volumului
8. Îndepărtează excesul de boabe
9. Cântăreşte cilindrul cu boabe fără cuţit
10 Repetă determinarea
11. Aşază balanţa în cutie
12. Calculează masa hectolitrică
13. Timp de lucru 10 min. pentru fiecare determinare
TOTAL
Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse ,date de propria lui personalitate ,de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele materiale de care dispune şcoala.
1 2
14
Modulul II: PROCESE ŞI UTILAJE ÎN ÎNDUSTRIA ALIMENTARĂ
I. Notă de prezentare
Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei
agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.
Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-
panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi
produse zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-
glucoză.
Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a
şi cu patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări
de nivelul unu.
Modulele Materii prime şi materiale în industria alimentară, Procese şi utilaje în
îndustria alimentară, Igiena în industria alimentară, C.D.L. şi practica comasată, care se
studiază în clasa a IX-a, sunt constituite prin agregarea următoarelor abilităţi cheie şi
competenţe tehnice generale:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie;
Igiena şi securitatea muncii;
Lucrul în echipă;
Organizarea locului de muncă;
Rezolvarea de probleme;
Competenţe tehnice generale:
Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite
Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală
Separarea amestecurilor
Amestecarea materialelor
Ambalarea în industria alimentară
15
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Modulul Procese şi utilaje în îndustria alimentară, este integrat în pregătirea de bază,
clasa a-IX-a, pentru cele patru calificări din domeniul industrie alimentară.
.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Procese şi utilaje în îndustria alimentară
Unităţi de competenţă tehnice generale :
Numărul de ordine din standard
Unităţi de competenţă tehnice generale
12
13
14
15
1617
Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor
finite
Mărunţirea materialelor de origine vegetală şi animală
Separarea amestecurilor
Amestecarea materialelor
Ambalarea în industria alimentară
Pregătire pentruLucrător în morărit şi
panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în industria
alimentară fermentativăClasa a x-a
Pregătire generalăClasa a IX-a
16
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
12. Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
12.3 Recepţionează cantitativ materiile prime şi auxiliare
Tipuri de cântare pentru recepţia cantitativă a materiilor prime şi auxiliare
Deservirea cântarelor
12.5 Realizează depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Alimentarea şi evacuarea materiilor prime şi a produselor finite din spaţiul de depozitare
Asigurarea microclimatului în depozite
13. Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite
13.1 Efectuează transportul materialelor fluide
Pompe pentru transportul materialelor fluide: clasificare, reprezentanţi, deservire
13.2 Efectuează transportul materialelor solide
Transportul materialelor solide. Mijloace de transport pentru
materiale solide: clasificare, reprezentanţi, deservire
13.3 Realizează transportul pneumatic
Principiul realizării transportului pneumatic
Clasificarea instalaţiilor pentru transport pneumatic
Ciclonul
14. Măruntirea materiilor prime de origine animală şi vegetală
14.1 Defineşte operaţia de mărunţire Definirea operaţiei de mărunţire
Metode şi procedee de mărunţire
14.2 Execută mărunţirea materialelor cu duritate mare
Utilaje pentru mărunţirea materialelor cu duritate mare
Caracterizarea produselor rezultate în urma mărunţirii
14.3 Realizează mărunţirea materialelor cu duritate medie
Valţul automat Caracterizarea produselor rezultate în
urma mărunţirii
14.4 Mărunţirea materialelor cu consistenţă mare
Utilaje pentru mărunţirea materialelor cu consistenţă mare
Caracterizarea produselor rezultate în urma mărunţirii
15. Separarea amestecurilor
15.1 Identifică metodele de separare a amestecurilor
Principii care stau la baza separării amestecurilor
Metode de separare a amestecurilor
17
15.2 Separă prin sortare materialele solide
Utilaje pentru separarea materialelor solide
Defecţiuni care pot apărea la utilajele pentru separarea materialelor solide
15.3 Efectuează operaţii de separare a amestecurilor eterogene
Caracterizarea operaţiilor de sedimentare, filtrare, centrifugare
Factoriicare influenţează operaţiile de separare a amestecurilor eterogene lichide şi gazoase
Aparate şi utilaje pentru separarea amestecurilor eterogene lichide şi gazoase
16. Amestecarea materialelor
16.1 Realizează amestecarea materialelor solide
Amestecătoare pentru amestecuri solide
Dozarea componentelor amestecurilor solide
Igienizarea amestecătoarelor
16.2 Execută amestecarea materialelor păstoase
Malaxoare Realizarea compoziţiilor păstoase Igienizarea malaxoarelor
16.3 Realizează amestecarea în mediu lichid
Metode de amestecare în mediu lichid
Tipuri de amestecătoare Igienizarea amestecătoarelor
17. Ambalarea în industria alimentară
17.2 Realizează ambalarea
Pregătirea ambalajelor Pregătirea produselor pentru
ambalare Ambalarea produselor Etichetarea şi inscripţionarea
produselor
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are
următoarea structură:
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi,
sau să se integreze pe piaţa muncii.
18
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor
cheie privind comunicarea, igiena şi securitatea muncii, lucrul în echipă, organizarea şi
pregătirea pentru integrare la locul de muncă şi rezolvarea de probleme.
În aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, demonstraţia,
au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice
generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,
competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din Standardul de
Pregătire Profesională.
Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe
lângă metode clasice şi metode alternative ca: observarea sistematică a elevilor,
investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care
capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,
îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate
în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de
pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale corespunzătoare
modulului Procese şi utilaje în industria alimentară se formează prin instruire teoretică şi
pregătire practică tehnologică.
Conţinuturile care corespund competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă în corelaţie cu numărul de ore din planul de
învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
19
Pentru modulul Procese şi utilaje în industria alimentară sunt alocate un număr de
256 ore, din care instruire practică tehnologică 192 ore.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
Teme
Număr de ore alocate
TeorieInstruire practică
tehnologică
Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite4 12
Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite
12 36
Măruntirea materiilor prime de origine animală şi vegetală
10 30
Separarea amestecurilor eterogene20 60
Amestecarea materialelor 12 36
Ambalarea în industria alimentară6 18
TOTAL64 192
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.
Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I,
domeniul Industrie alimentară.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, machete, folii
transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe
individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.
20
Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de
a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor
tehnice generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează
activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind
fişe de observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de
evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Exemple:
Tema: Separarea sistemelor eterogene
1.Itemi obiectivi
1.4 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false
1. A F Sistemele eterogene sunt formate dintr-o singură fază.
2. A F Sedimentarea are loc sub influenţa forţei gravitaţionale.
3. A F Filtrul cu saci este folosit pentru separarea sistemelor eterogene gaz-solid.
4. A F Laptele este un sistem eterogen solid-lichid.
R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.
1.5 De tip perecheFaceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică metode de separare şi literele din coloana B care indică aparate pentru separare
A-- metode de separare B-- aparate pentru separare5. sedimentarea 6. centrifugarea7. filtrarea
a. filtrul deschisb. camera de desprăfuirec. centrifuga filtrantăd. elevatorul
R: 1-b; 2-c; 3-a.
1.6 Cu alegere multiplăÎncercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Filtrele cu rame şi plăci lucrează:a. la presiunea atmosferică;b. sub presiune;c. sub depresiune.
R: b
2. Itemi semiobiectivi2.1 Cu răspuns scurtPrecizaţi categoria metodelor prin care pot fi separate sistemele eterogene.R: Metode mecanice2.4 De completare
21
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete valoare de adevăr:
Fazele unui sistem eterogen se numesc faza discontinuă sau..................., respectiv faza continuă sau mediu de ........................
R: dispersată; dispersie.2.5 Intrebări structurate
Imaginea alăturată reprezintă un vas florentin simplu
a. Denumiţi reperele 2 şi 3.b. Explicaţi poziţia de amplasare
a conductei de alimentare cu emulsie 4.
c. Indicaţi racordul prin care se evacuează faza cu densitate mare.
R: a. 1- racord evacuare fază cu densitate mică; b. conducta de alimentare cu emulsie se amplasează acolo unde se va stabili nivelul de separare dintre cele două lichide, pentru ca, atât faza cu densitate mare, cât şi faza cudensitate mică să parcurgă drumul minim în vederea separării; c. 1
FIŞĂ DE OBSERVARETema: Separerea prin centrifugareLecţia: Deservirea centrifugei filtrante
Operaţii/Faze Da Nu încă
Obser-vaţii
Alimentarea centrifugei Porneşte centrifuga la viteză mică Coboară jgheabul de alimentarecu amestec eterogeen L-S Deschide registrul de la transportorul de amestec Închide registrul Curăţă jgheabul Ridică jgheabul Închide capaceleCentrifugarea Aduce tamburul la turaţia maximăSpălarea Schimbă dispozitivul de evacuare pe jgheabul de filtrat diluat Deschide ventilul de apă Închide ventilul de apăOprirea şi descărcarea Trece centrifuga pe viteză inferioară Frâneaza centrifuga Introduce plugul şi taie stratul inferior de filtrat Deschide complet centrifuga
Fişa de observare poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică,
drept fişă de lucru, de evaluare sau autoevaluare.
1 2 3
4
5
22
Cadrul didactic va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, în funcţie de
propria-i personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, de resursele
materiale de care dispune şcoala.
Modulul III. IGIENA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
I. Notă introductivă
23
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea
potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi standardele
de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul standardelor europene.
Industria alimentară,ramură de importanţă strategică, cuprinde mai multe domenii ,
pentru care sunt necesare următoarele calificări pentru nivelul I:
lucrător în morărit –panificaţie
lucrător în industria fermentativă
lucrător în prelucrare carne peşte, lapte, conserve
lucrător în industria extractivă
Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa IXa,
realizată prin 3 ore /săptămână pregătire teoretică şi prin12 ore /săptămână instruire practică
şi de laborator , clasa a Xa definitivând cele 4 calificări de nivelul I prin acelaşi număr de ore
pe săptămână.
Conţinuturile vizează formarea unor abilităţi cheie,necesare formării profesionale:
Comunicare şi numeraţie
Igiena şi securitatea muncii
Lucrul în echipă
Organizarea locului de muncă
Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă
Rezolvarea de probleme
Modulul Igiena în industria alimentară se realizează în cadrul pregătirii de bază din
clasa a IXa, prin 90 de ore de laborator tehnologic şi este constituit prin agregarea
următoarelor unităţi de competenţă care vor fi evaluate:
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie
Unităţi de competenţă tehnice generale:
Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Ambalarea produselor
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL
INDUSTRIE ALIMENTARĂ
NIVELUL UNU
24
Error: Reference source not found
Modul de agregare a celor două unităţi de competenţă tehnice generale cu o unitate de
competenţă cheie, prin care s-a constituit modulul,poate fi exemplificat astfel:
Unitatea de competenţă
Competenţa Conţinutul
1.Comunicare şi numeraţie
12.Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
(prin agregare)
1.2 Participă la discuţii pe subiecte simple
12.2 Pregătirea depozitelor
Subiecte de teme familiare privind depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Note informative instrucţiuni şi fişe de documentare privind pregătirea soluţiilor şi igienizarea spaţiilor de depozitare
Sarcini de lucru privind asigurarea condiţiilor de microclimat prin controlul temperaturilor,aerisirea şi ventilarea depozitelor
Terminologie de specialitate referitoare la depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Depozite igienizate: îndepărtarea impurităţilor mecanice, organice, dezinfectarea cu soluţii specifice, care să asigure desfăşurarea proceselor tehnologice şi obţinerea unor produse alimentare de calitate (cu parametri conform normelor interne şi internaţionale)
II Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Abilităţi cheie:1. Comunicare şi numeraţie
Competenţa: 1.1 Citeşte şi utilizează documente simple
Pregătire pentruLucrător în morărit şi
panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în industria
alimentară fermentativăClasa a x-a
Pregătire generalăClasa a IX-a
25
1.2 Participă la discuţii pe subiecte simple
Unităţi de competenţă tehnice generale:
12. Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Competenţa: 12.2 Pregăteşte depozitele
17. Ambalarea produselor
Competenţa 17.3 Igienizează ambalajele refolosibile
III Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
1.Comunicare şi numeraţie
12.Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
(prin agregare)
1.2 Participă la discuţii pe subiecte simple
12.2 Pregătirea depozitelor
Subiecte de teme familiare privind depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Note informative instrucţiuni şi fişe de documentare privind pregătirea soluţiilor şi igienizarea spaţiilor de depozitare
Sarcini de lucru privind asigurarea condiţiilor de microclimat prin controlul temperaturilor,aerisirea şi ventilarea depozitelor
Terminologie de specialitate referitoare la depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Depozite igienizate: îndepărtarea impurităţilor mecanice, organice, dezinfectarea cu soluţii specifice, care să asigure desfăşurarea proceselor tehnologice şi obţinerea unor produse alimentare de calitate (cu parametri conform normelor interne şi internaţionale)
1.Comunicare şi numeraţie
1.1 Citeşte şi utilizează documente simple
Documente simple:normative,articole de specialitate,prospecte,pliante
Culegerea informaţiilor specifice igienei
Listarea normelor de igienă
26
Teme privind igienizarea construcţiilor ,echipamentelor,igiena individuală şi starea de sănătate a producătorului de alimente
Întocmirea şi citirea notelor informative privind igienizarea
Reguli de conversaţie civilizată,ascultare activă,limbaj nonverbal,atitudine deschisă,cooperantă faţă de interlocutor
17 Ambalarea produselor
17.3 Igienizează ambalajele refolosibile
Factorii de risc:bacterii, mucegaiuri, paraziţi ,substanţe toxice
Boli profesionale: ale căilor respiratorii,ale pielii,afecţiuni ale diferitelor organe de simţ,boli interne
Substanţe pentru igienizare : soluţii de spălare(sodă caustică, sodă calcinată, fosfat bisodic, acid gluconic, agenţi tensioactivi,etc.), soluţii de dezinfectare( clorul şi compuşii săi, săruri de amoniu, etc.)
Etape de igienizare : dozează apa, substanţele pentru igienizare, efectuează igienizarea manual sau mecanic
IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare:
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul I s-a realizat după un model nou, centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice generale, în baza Standardului de Pregătire Profesională, care are următoarea structură:
Unitatea de competenţă Nivelul Valoarea creditului Competenţe Criterii de performanţă Condiţii de aplicabilitate Probe de evaluare
Prin calificările nivelului I, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire-Industrie Alimentară-care să le permită să continue pregătirea în nivelul II, sau să se integreze pe piaţa muncii. Ţinând seama de aceste opţiuni, o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie de comunicare, lucrul în echipă, organizarea şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă, rezolvarea de probleme precum şi abilităţi de igienă şi securitate a muncii.
În aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a celor tehnice generale, cerute de nivelul I de calificare a lucrătorilor din industria alimentară.
27
Metodele şi procedeele didactice folosite vor avea în vedere centrarea activităţii didactice pe elev, adaptarea la fiecare unitate de conţinut, astfel încât să asigure formarea competenţei specifice acesteia, agregând competenţele cheie cu cele tehnice generale, stimulând gândirea logică, analitică, creativă a elevilor.( studiu de caz, joc de rol, descoperirea, problematizarea, brainstorming, etc.)
Evaluarea evidenţiază formarea competenţelor cheie şi a celor tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională, folosind metode cu caracter formativ: observarea sistematică, investigarea, proiectul, portofoliul, autoevaluarea, precum şi instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
V. Sugestii metodologice
În modulul ”Igiena în industria alimentară” competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin 90 de ore de laborator tehnologic efectuate de către profesorul de specialitate, conţinuturile corespunzătoare competenţelor fiind corelate cu numărul de credite acordate pe unităţi de competenţă şi cu numărul de ore din planul de învăţământ.
Tema Nr. ore alocate laborator tehnologic
1. Principiile igienei în industria alimentară 62. Igiena construcţiilor şi echipamentelor din industria alimentară
6
3. Igiena producătorului de alimente 64. Starea de sănătate a muncitorului 65. Inocuitatea produselor alimentare 126. Boli transmisibile prin alimente 127. Igiena apei 128. Igiena aerului 129. Operaţii de igienizare în industria alimentară( spălare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare)
18
TOTAL 90
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să le
folosească în funcţie de resursele materiale de care dispune şcoala, agenţii economici şi de
specificul zonei.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare-învăţare
Procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a
competenţelor tehnice generale cerute lucrătorilor din domeniul industriei alimentară, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
28
Exemplificăm prin lecţia „Igiena producătorului de alimentare” în care se urmăreşte
formarea deprinderilor de igienă personală şi a echipamentului de lucru, folosind
demonstrarea, exerciţiul, problematizarea, jocul de rol. Profesorul elaborează şi foloseşte fişe
individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.
Elevii vor executa o parte din operaţiile de igienizare personală, realizabile în laborator şi
atelierul şcoală. Pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, care vor efectua joc
de rol privind spălarea la începutul lucrului, în timpul lucrului, la terminarea lucrului.
Se vor face probe de însămânţare cu microorganisme de pe mâini curate/murdare, de pe
mesele de laborator, ustensilele folosite, în vederea aprecierii gradului de contaminare.
Probele se vor termostata şi analiza în şedinţa următoare de laborator.
Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a se documenta, a descoperi, a exersa în vederea
formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale specifice domeniului industriei
alimentare. Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele
semnalate. Se realizează evaluarea folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de
evaluare.
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie ,fişe de autoevaluare,teste de evaluare cu itemi(obiectivi,semiobiectivi,subiectivi)
Exemple:
TEMA:Igiena producătorului de alimente
1.Itemi obiectivi
1.7 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false A F Igiena personală asigură starea de curăţenie a întregului corpA F Spălarea la sfârşitul lucrului nu este obligatorieA F Muncitorii pot folosi parfumuri discreteA F Spălarea eficientă se face în jet puternic de apă rece
1.8 De tip pereche Stabiliţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane
mâinile murdare interzis( în zona de lucru) hainele de stradă obligatoriu
pieptănatul vestiare (speciale)
duşul (strict) personal
unghiile tăiate( scurt)
29
echipamentul de protecţie sursă de contaminare
1.9Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: Igiena producătorului de alimente constă în:
a. igiena construcţiilorb. igiena individualăc. igiena utilajelor
2 Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurt:
Mâinile murdare contaminează……………………..
2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Deprinderile igienice ,…………..pentru producătoriide alimente,asigură………..publică şi se referă atât la igiena ………….,cât şi la igiena……….de protecţie.
3.Itemi subiectivi
3.1 Rezolvare de problemă
Explicaţi de ce spălarea corporală(duşul) este obligatoriu la începutul,sfârşitul şi în timpul lucrului(când anume?)
3.2 Eseu structuratReguli de igienă personală. ( pentru mâini şi încălţăminte)
3.3 Eseu liber
Apreciaţi modul în care este influenţată inocuitatea alimentelor prin respectarea regulilor de igienă a producătorului de alimente.
Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi,cât şi de resursele materiale de care dispune şcoala.
Modulul V. PRACTICA COMASATĂ
I.Notă de prezentare
Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie, a competenţelor tehnice
30
generale şi a competenţelor tehnice specializate, întrucât se realizează la agentul
economic, în condiţii de producţie, familiarizând elevul cu viitorul loc de muncă
Orele din C.D.L prevăzute pentru practică comasată sunt în dezvoltare locală din punct
de vedere al organizării activităţilor practice şi al opţiunii pentru anumiţi agenţi economici.
Conţinutul activităţilor trebuie să ducă la formarea competenţelor prevăzute în standardul de
pregătire profesională.
Programa pentru instruire practică comasată este o programă cadru care se
adaptează de fiecare şcoală la condiţiile locale, dar ea va urmării aceleaşi competenţe din
standardul de pregătire profesională şi va avea aceeaşi structură modulară.
Programa pentru clasa a IX a va urmări formare unor abilităţi cheie şi a unor
competenţe tehnice generale pentru cele patru calificări de la nivelul I:
Lucrător în morărit şi panificaţie;
Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor
Lucrător în industria alimentară extractivă
Lucrător în industria alimentară fermentativă
Programa cadru pentru Practică comasată, asigură dezvoltarea competenţelor prin
umătoarele abilităţi:
Abilităţi cheie:
Igiena şi securitatea muncii
Organizarea locului de muncă
Programa cadru Practică comasată se realizează în funcţie de dotarea unităţii şi în
colaborare cu agenţii economici.
Lista unităţilor de competenţă care se urmăresc a se forma în cadrul practicii comasate
din clasa a IX a are următoarea structură :
Abilităţi cheie:
Comunicare şi numeraţie
Igienă şi securitatea muncii
Lucru în echipă
Organizarea locului de muncă
Rezolvarea de probleme
Competenţele tehnice generale:
Depozitarea materiilor prime şi a produselor finite
Transportul materiilor prime, semifabricatelor şi a produselor finite
Mărunţirea materiilor de origine vegetală şi animală
Separarea amestecurilor
31
Amestecarea materialelor
Ambalarea în industria alimentară
Abilităţile cheie precizate în standardul de pregătire profesională pentru nivelul 1,
repartizate pentru clasa a IX-a se formează si se aprofundează în fiecare modul, în mod
deosebit pe instruirea practică dar se evaluează numai în anumite parcursuri ale
curriculumului aşa cum se prezintă în tabelul numărul 1 cu alcătuirea modulelor.
Unităţile tehnice generale reprezintă suportul pe care se formează abilităţile cheie.
Competenţele şi conţinuturile unităţilor tehnice generale nu sunt detaliate în tabelul
de corelare la punctul III , pentru că parcurgerea şi evaluarea lor se realizează în modulele
prezente în curriculum din trunchiul comun.
Subliniem încă odată că: unităţile de competenţă cu abilităţile cheie – „organizarea
locului de muncă” şi „igienă şi securitatea muncii” - se tratează complet şi se evaluează
în cele 120 de ore de instruire practică comasată din clasa a IX a şi care se vor regăsi în
tabelul de la punctul III .Unităţile de competenţe „ Rezolvarea de probleme” se tratează
complet şi se evaluează în cadrul celor 2 ore/săptămână de C.D.L., incluse în planul de
învăţământ.
În orele de instruire practică comasată se asigură predominant formarea abilităţilor
cheie menţionate şi experienţă în muncă pe domeniul de pregătire de bază în industria
alimentară.
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE
ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU
Pregătire pentruLucrător în morărit şi
panificaţieClasa aX-a
Pregătire pentruLucrător în
prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,
conservelorClasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în
industria alimentară extractivă
Clasa a X-a
Pregătire pentruLucrător în industria
alimentară fermentativăClasa a x-a
Pregătire generalăClasa a IX-a
32
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruirea practică comasată
Abilităţi cheie:
Organizarea locului de muncă
Igiena şi securitatea muncii
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă
Competenţe Conţinuturi tematice
33
5. Igiena şi securitatea muncii
5.1 Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă
Factori de risc în domeniul industriei alimentare: -agenţi patogeni:bacterii,ciuperci,viruşi
prezenţi în sălile de fabricaţie şi în spaţiile de depozitare a produselor alimentare.
-substanţe toxice naturale ( ciuperci, solanina, etc.) sau reziduuri de pesticide
- factori de microclimat –temperaturi aerului(vara 20-22oC,iarna 18-20oC, umiditatea relativă a aerului(35-65%), viteza curenţilor de aer,iluminarea, praf/ fum/abur în sectorul productiv
-substanţe explozive -risc de inundare în sălile de fabricaţie din
industria alimentară -dăunători (şoareci,şobolani,gândaci, furnici,
muşte) Boli profesionale:
- viroze, boli ale căilor respiratorii, boli ale pielii, boli transmise de la dăunători, alergie la praf, afecţiuni ale organelor de simţ, boli interne: gastrită, ulcer, diabet Risc de practică:
risc de îmbolnăvire, risc de accidentare, risc de invaliditate
5.2 Aplică regulile de sănătate şi igienă individuală la locul de muncă
Reguli de igienă individuală la locul de muncă pentru domeniul industrie alimentară- igienă corporală, igiena vestimentaţiei,
igiena alimentaţiei. Materiale pentru întreţinerea igienei lalocul de muncă
- materiale igienico-sanitare, produse cosmetice, alimente de protecţie (apă,lapte) Consecinţele nerespectării regulilor de igienă
la locul de muncă:- Intoxicaţii, boli parazitare prin alimente,
dermatoze, toxiinfecţii alimentare prin alimente contaminate şi apă nepotabilă, boli infecto-contagioase:holera, dizenteria
5.3 Aplică normele de securitate la locul de muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor
Simboluri de avertizare : - semnale sonore, vizuale, avertismente scrise
când se lucrează sub tensiune, indicatoare pentru punctele de lucru periculoase, culori de securitate în spaţiile cu substanţe toxice, fişe de instructaj pentru persoanele care lucrează în punctele predispuse la accidente Echipamente de lucru şi protecţie pentru
lucrătorii din sectorul de producţie, vestimentaţie şi echipamente de protecţie corporală (cizme, salopete, bonete, mănuşi, şorţ)
34
5.4 Acordă primul ajutor în caz de accident
Manifestări în caz de accident: -stări de ameţeală, greaţă, hemoragii,
echimoze, stop cardio-respirator Materiale folosite: targă, feşe, atele,
dezinfectant, bandaje sterile, garou Măsuri întreprinse: imobilizare, poziţionarea
accidentatului, resuscitare cardio-respiratorie, dezinfectarea şi bandajarea plăgilor, hemostază, transportul la unitatea medicală apropiată
7. Organizarea locului de muncă
7.1 Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
Mijloace de muncă materii prime şi auxiliare folosite în industria
alimentară -de origine vegetală, de origine animală,
utilaje Echipamente şi utilaje
-utilaje, ustensile, suprafeţe de lucru, vase, aparate Instalaţii de transport, mărunţire, amestecare Curăţenia la locul de muncă în industria
alimentară- metode de lucru:manuale( măturat,
spălat,dezinfectat),- mecanice (aspirat, ventilat)- semiautomate tratamente termice- materiale de curăţenie specifice locului de
muncă: lavete, detergenţi, dezinfectanţi şi solvenţi. Succesiunea operaţiilor în efectuarea
curăţeniei la locul de muncă7.2 Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă
Principii ergonomice aplicate în operaţiiledin procesul de producţie din industria alimentară:
-microclimatul din spaţiile de fabricaţie şi depozitare, economia mişcărilor la depozitat şi transportat produse alimentare, poziţia de lucru regulamentară Măsuri de reducere a efortului prin
-poziţia corectă de lucru la mărunţit, separat, amestecat , ambalat materii prime, semifabricate şi produse finite, succesiunea mişcărilor, dozarea optimă a efortului. Menţinerea microclimatului optim prin ventilaţie, temperatură, iluminare, zgomot
- sisteme de ventilaţie folosite în sălile de fabricaţie şi în depozitele cu produse alimentare
- introducerea aerului condiţionat în sălile de fabricaţie şi depozitele de materii prime
- iluminatul dirijat în sălile de fabricaţie şi depozite
- măsuri de reglare a zgomotului în sălile de fabricaţie din industria alimentară
35
7.3 Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
Instrucţiuni de lucru: -fişe tehnologice de fabricaţie, regulamente –
program zilnic de lucru, schiţe de amplasare- explicaţii necesare desfăşurării activităţii în
industria alimentară Măsuri de verificare:
- compararea rezultatelor obţinute cu standardele în vigoare pentru fiecare produs alimentar, măsurarea gradului de realizare a operaţiilor Corecţii de erori:
- operaţii de dezinfecţii şi dezinsecţii în sălile de fabricaţie şi de depozitare a produselor alimentare care se pot repeta, operaţii de remediere a defectelor de fabricaţie la produsele alimentare, reglarea parametrilor de depozitare
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Proiectarea curriculumului şcolar pentru clasa aIX-a, nivelul unu s-a făcut după un
model nou centrat pe abilităţi cheie, necesare fundamentării bazei de deprinderi practice
pentru formarea lucrătorului de industrie alimentară.
La baza elaborării programei cadru a stat Standardul de Pregătire Profesională, care
are următoarea structură:
▪ Unitatea de competenţă;
▪ Nivelul;
▪ Valoarea creditului;
▪ Competenţe;
▪ Criterii de performanţă;
▪ Condiţii de aplicabilitate;
▪ Probe de evaluare
Prin acumularea cunoştinţelor din clasa a IX-a, elevii trebuie să dobândească
abilităţi şi cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue
pregătirea în clasa a X-a , iar la terminarea nivelului I să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie de lucru în echipă şi de pregătire pentru integrarea la locul de muncă . Pentru aplicarea
curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor
cheie cerute de nivelul de formare şi de calificarea lucrător în industria alimentară.
36
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode,în
care activitatea didactică este centrată pe elev, urmărindu-se adaptarea acestora în funcţie
tipurile de elevi şi stilul de învăţare predominant.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite,dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice
La elaborarea acestei programe s-a urmărit corelarea instrumentelor de evaluare
continuă cu criteriile de performanţă şi probele de evaluare.
Pentru fiecare unitate de conţinut, trebuie alese acele metode şi procedee didactice
care conduc la formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale cerute la clasa a
IX a – nivelul I de calificare.
Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative: observarea sistematică.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de
rol, metoda proiect, simularea au o eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează
gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor fiind în corelare cu
criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire
profesională. Se recomandă ca instrumente de evaluare: fişa de observaţie, proba practică.
Sugestii metodologice
Unităţile de abilităţi cheie: „ Igiena şi securitatea muncii” şi „ Organizarea locului
de muncă”, se parcurg şi se evaluează în totalitate, în cadrul celor 120 de ore de instruire
practică comasată la clasa a IX –a.
Pentru asigurarea condiţiilor optime de formare şi evaluare a celor două unităţi de
competenţă, este recomandat ca unitatea de învăţământ să contacteze şi să informeze agentul
economic unde urmează să efectueze clasa, practica comasată, privind condiţiile şi locul unde
se pot parcurge şi evalua cele două unităţi de competenţă.
Având în vedere că planul de învăţământ pentru disciplina de specialitate la clasa
a IX-a este structurat pe trei module de bază, din trunchiul comun :
Materii prime şi materiale în industria alimentară 134 ore/an:
Procese şi utilaje în industria alimentară 256 ore/an:
37
Igiena în industria alimentară 90 ore/an:
Se recomandă orientativ practica comasată pe următoarea structură :
2 săptămâni - materii prime şi materiale în industria alimentară
1 săptămână- procese şi utilaje în industria alimentară
1 săptămână -igiena în industria alimentară
Agenţii economici pot să asigure în condiţii optime parcurgerea celor patru săptămâni
de practică comasată, prin trecerea eşalonată a elevilor prin cele patru mari sectoare de
activitate. Evaluarea se poate face pe parcursul celor patru săptămâni pe durate de timp
diferite în funcţie de activităţile de instruire practică desfăşurate, de metodele şi instrumentele
de evaluare utilizate de comisia de evaluare.
Instruirea practică comasată la clasa a IX-a va fi coordonată de către maistrul instructor
din şcoală în colaborare cu reprezentantul întreprinderii desemnat de conducătorul unităţii
unde se desfăşoară practica comasată.
Redăm mai jos tematica orientativă realizată pe norme de timp pentru practica comasată –
clasa a IX-a nivelul I, pentru domeniul industrie alimentară:
Nr.crt. Tema Ore
1 Factori de risc specifici locurilor de muncă din industria alimentară :- factori de climat
- substanţe toxice- substanţe explozive Boli profesionale în industria alimentară :- boli ale căilor respiratorii- boli ale pielii - alergie la praf- afecţiuni ale deferitelor organe de simţ- boli interne Accidente de muncă în industria alimentară:- cu reducere temporară a capacităţii de muncă- cu reducere definitivă a capacităţii de muncă
15
38
- individuale-colective
2
Reguli de igienă individuală la locul de muncă pentru industria alimentară- igienă corporală, - igiena vestimentaţiei,- igiena alimentaţiei. Materiale de întreţinere a igienei:- materiale igienico-sanitare- produse cosmetice - alimente de protecţie (apă,lapte) Consecinţele nerespectării regulilor de igienă la locul de muncă- intoxicaţii- toxiinfecţii alimentare - dermatoze
20
3
Norme de protecţia muncii şi PSI specifice sectoarelor de fabricare a produselor alimentare -fişe de instructaj -efectuarea unor operaţii de rutină sub supraveghere -simboluri de avertizare a pericolelor- semnale sonore, vizuale- avertismente scrise - indicatoare - culori de securitate Echipamente de lucru şi de protecţie -individuale-dispozitive de protecţie specifice utilajelor şi instalaţiilor din industria alimentară
15
4
Îndeplinirea sarcinilor de lucru în deplină siguranţă a munciiManifestări în caz de accident:- stări de ameţeală- leşin, stop cardio-respirator- stări de greaţă, echimoze,hemoragii Materiale folosite: targă, atele, feşe, dezinfectant, bandaje sterile, garou Măsuri întreprinse: hemostază, resuscitare cardio-respiratorie, imobilizare, poziţionarea accidentatului, dezinfectarea şi bandajarea plăgilor, transportul accidentatului la cea mai apropiată unitate medicală.
10
5
Mijloace de muncăMaterii prime şi materiale folosite în industria alimentară Echipamente şi utilaje, SDV-uri, instalaţii Succesiunea fazelor de lucru în funcţie de operaţia executată Curăţenia la locul de muncă
30
6. Principii ergonomice în activităţile din sălile de fabricaţie şi spaţiile de depozitare
-microclimatul - economia mişcărilor - poziţia de lucru regulamentară
Măsuri de reducere a efortului prin poziţia de lucru şi dozare a
15
39
efortului.-poziţia corectă de lucru - succesiunea mişcărilor
-dozarea optimă a efortuluiMenţinerea microclimatului ventilaţie, temperatură, iluminare, zgomot
7.
Instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor :compararea rezultatelor obţinute cu standardele în vigoare , măsurarea gradului de realizare a operaţiilorVerificări prin : măsurări, comparări şi sondaje
Operaţiuni de corectare a erorilor : -operaţii de dezinfecţii şi dezinsecţii - operaţii de remediere a defectelor de fabricaţie
-reglarea parametrilor tehnologici
15
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, recomand la latitudinea maistrului
instructor să facă distribuirea orelor în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale
şcolii şi ale agentului economic.
Întregul demers didactic depus de maistrul instructor în procesul de predare-învăţare,
trebuie focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale prevăzute la
nivelul I de calificare pentru clasa a IX-a în domeniul industriei alimentare.
O importanţă deosebită o au metodele de predare-învăţare, mijloacele şi materialele
didactice, precum şi modul de lucru şi metodele de evaluare utilizate.
In activităţile de instruire practică comasată maistrul instructor are rolul să ghideze
activitatea practică, documentarea, punând accent deosebit pe dezvoltarea gândirii logice,
creativităţii, descoperirii şi imaginaţiei.
Problematizarea, studiul de caz, exerciţiul şi demonstraţia trebuie să domine în
activitatea de instruire practică comasată. Se recomandă activitatea individuală, activitatea în
grup, activitatea pe echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în
formarea abilităţilor cheie prezentate în standardul de pregătire profesională.
Fişele de lucru care pot fi utilizate de către elevi în transpunerea rezultatelor obţinute
în activităţile practice curente, îi ajută pe elevi să ajungă prin efort individual sau colectiv la
corelarea sau măsurarea şi evaluarea unor indicatori de calitate.
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza
prin referate, proiecte, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.
Exemplu : test de evaluare sub formă de itemi subiectivi – eseu liber.
Identificaţi şi descrieţi locurile periculoase, generatoare de accidente de muncă din
unitatea unde efectuaţi practica comasată. Elaboraţi un plan de măsuri de prevenirea
eventualelor accidente.
40
Se recomandă ca instrument de evaluare în practica comasată utilizarea fişei de
observaţii.
Redăm mai jos un exemplu de fişă de observaţie:
Instruire practică comasată
Unitatea de competenţă: 5. Igiena şi securitatea muncii
Numele şi prenumele elevului: ………………………………….
Data:
Locul de evaluare: …………………………..
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Competenţa 5.1: Aplică regulile de sănătate şi igiena individuală la locul de muncă
a) Identificarea materialelor igienico-sanitare a alimentelor de protecţie la locul de
muncă pentru o situaţie dată
Evaluatorul oferă produse şi materiale de întreţinere a igienei. Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr. crt
Adoptarea regulilor de igienă individuală la locul de muncă Evaluator Data
1 Alege trei produse care menţin igiena corporală individuală2 Selectează un produs folosit pentru menţinerea igienei
vestimentaţiei proprii3 Alege două produse care menţin igiena alimentaţiei
b) Folosirea materialelor de igienă individuală la locul de muncă
Nr.crt
Folosirea materialelor de igienă individuală la locul de muncă
Evaluator Data
1 Alege materialele de întreţinere a igienei
2 Enumeraţi trei reguli de bază pentru menţinerea igienei individuale şi a alimentaţiei
c) Evaluarea consecinţelor nerespectării regulilor de igienă individuală la locul de muncă
Nr.crt
Compararea abilităţilor dobândite cu cerinţele unei alte situaţii create
Evaluator Data
1 Alegeţi două materiale care să corespundă abilităţilor voastre 2 Enumeraţi 4 abilităţi care consideraţi că le puteţi aplica în
cazul problemei date ( intoxicaţii, toxiinfecţii alimentare)
Recomandări:
41
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Instruire practică comasatăUnitatea de competenţă: 5. Igiena şi securitatea munciiNumele şi prenumele elevului:……………………………….Data:Locul de evaluare:………………………….
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Competenţa 5.4: Acordă primul ajutor în caz de accident
Nr.crtCriteriul
de performanţăCondiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii
1
.
Recunoaşterea manifestărilor în caz de accident
Recunoaşte stările de ameţeală şi leşin
Fiecare
operaţie
trebuie
executată de
trei ori fără
ajutor
Recunoaşte stopul cardio-respiratorRecunoaşte stările de greaţă şi hemoragiile
2
.
Utilizarea materialelor din trusa de prim ajutor
Foloseşte materiale din trusa de prim ajutor
3
.
Aplicarea măsurilor de prim ajutor
Aplică măsurile de prim ajutor( imobilizare, poziţionarea accidentatului, resuscitare cardio-respiratorie, dezinfectarea şi bandajarea plăgilor )
Recomandări:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se va face în atelierul şcoală
sau la agentul economic, prin bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna
realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a
încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu s-a validat se fac recomandări de către evaluator
pentru îndeplinirea cerinţelor nevalidate, în cazul reevaluării.Se vor putea exersa şi alte
42
competenţe cheie, competenţe generale care au mai fost tratate la celelalte module din
pregătirea de bază.
43
DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂNIVELUL 1 CLASA a IX-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU PREGĂTIREA DE BAZĂ
Nr. săpt Modulul 1 Materii prime şi materiale în industria alimentară
Modulul 2 Procese şi utilaje în industria alimentară
Modulul 3 Igiena în industria alimentară
Modulul 4 – C.D.L. Practică Comasată
Teorie Instruire de laborator Teorie Instruire practică Instruire de laborator Instruire de laborator
SE
ME
ST
RU
L I
1.
Practica comasată va fi organizată la agentul economic şi în atelierul şcoală în funcţie de spaţiul disponibil pe toată durata anului şcolar(se preferă săptămânile
33,34,35,36,)
2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.
SE
ME
ST
RU
L I
I
15.
Practica comasată va fi organizată la agentul economic şi în atelierul şcoală în funcţie de spaţiul disponibil pe toată durata anului şcolar(se preferă săptămânile
33,34,35,36,)
16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.
44
35.36.
45
46