Download - curs 3 Apa si electrolitii.ppt
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
1/54
APA ŞI ELECTROLIŢII
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
2/54
1. ApaReacţiile biochimice ale celulelor se desfăşoară în mediu
apos.
Apa reprezentând 55%-75% din reutatea corporală.!antitatea totală de apă din oranism este în funcţie de "ârstă
se# adipozitate
adulţi -bărbaţii $%- femei 5%
- nou-născut 75% -bătrâni scade pentru bărbaţi la 5&% şi la femei la '$%.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
3/54
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
4/54
Distribuţia apeiCompartiment intracelular 1!" din apa totalăCompartiment e#tracelular plasmă lichid interstiţial şi limfatic lichidele transcelulare sunt formate prin acti"itatea
secretorie sau de transport a celulelor (astfel de fluidese ăsesc în landele sali"are) pancreas) ficat şi căilebiliare) tiroidă) onade) spaţiile delimitate demembranele seroase) piele) *!R+
din ţesutul con,uncti" dens
Apa totală din oranism este în funcţie şi de ţesutule#ploatat ţesutul ner"os conţine apro#imati" &-5%)plămânul) cordul) rinichiul 75-/%) osul 0/%) iardintele /%.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
5/54
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
6/54
Propriet$ţi
Apa îndeplineşte o serie de condiţii necesare unei bunedesfăşurări a proceselor bioloice
- cel mai bun sol"ent a"ând o constantă dielectrică mare ceea ce fa"orizează
disociaţia electrică o căldură specifică mare şi deci putând înmaazina şi
transporta în "olume mici) mari cantităţi de eneriecalorică fără a-şi modifica prea mult temperatura
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
7/54
%alanţa &i'ric$
Aportul zilnic de apă depinde de obiceiurile sociale "ariind foarte mult.
-apa e#o(en$1 alimente1 in(estia 'e lic&i'e-apa metabolic$
!antitatea totală de apă rămâne constantă în condiţii normale la opersoană sănătoasă în pofida fluctuaţiilor aportului de apă pe &'h.
Pier'erile de apă "ariabile sunt reflectate în "olumul de urină produsă.1 2liminările hidrice renale reprezintă elementul relabil şi cel mai mobil
al pierderilor lichidiene.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
8/54
1 Pier'erile )ilnice-pe cale pulmonar$* 'in cau)a saturaţiei cu +apori 'e ap$ a
aerului e#pirat.-renal$-'iure)$ ,1*"-1* L!)i
-(astrointestinal$-materii /ecale ,100-"00 ml!)i
-cutanat$-perspiraţia insensibil$ ,00-00 ml!)i
1 2n st$ri patolo(ice- pierderi însemnate-stari însoţite de febră) cantitatea de apă eliminată prin acest proces
este mult mai mare
-"ărsături abundente- diaree
Această eliminare de apă este relată hormonal.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
9/54
3alanta hidrica
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
10/54
Relarea metabolismului hidric
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
11/54
3asopresin$ ,&ormonul anti'iuretic -AD4.1 !elule specializate din hipotalamus sesizează diferenţele dintre
osmolaritatea intracelulară şi cea e#tracelulară) relând secreţia de"asopresină din hipofiza posterioară.
1 !reşterea osmolarităţii determină secreţia de "asopresină) iarscăderea ei opreşte secreţia.
1 4asopresina determină reabsorbţia apei la ni"el renal.
1 ri"area de lichide are ca efect stimularea secreţiei de "asopresinăcare reduce cantitatea de urină până la /)' ml6min.) conser"ândastfel apa din corp.
1 rin consumul a & litri de apă în timp de o oră) cantitatea de urinăeliminată poate a,une la 5 ml6min.) deoarece secreţia de"asopresină este oprită.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
12/54
1 !ontrolul secreţiei de "asopresinăfactorii stimulatori
- cresterea osmolaritatii *2!-hipo"olemie se"era prin A88 si baroreceptorii "asculari-stres)durere)fumat-e#ercitiu fizic
-medicamente 9carbamazepina)clofibrat)analezicele)narcotice)"incristinaFactorii inhibitori
-descresterea *2!
-hiper"olemia-consumul de alcool)fenitoina
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
13/54
5en)aţia 'e sete 9 re(lea)$ in(estia 'e ap$ 9 centrul setei
1 &ipotalamus1 stimulat 'e6 osmolalit$ţii* ↓ +olemiei
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
14/54
:smolaritatea plasmatică
acti+itatea osmotic$ a unei soluţii1 Osmolaritatea concentraţia osmolar$ a 1L 'e soluţie
,mOsm!L1 Osmolaritatea concentraţia osmolar$ a 17( 'e ap$ ,mOsm!7(
'e ap$
1 osmolaritatea plasmatic$ "8-"9 mOsm!l
1 :n absenţa &iper(licemiilor ;i a)otemiilor peste 90< 'inosmolaritatea LEC este 'at$ 'e s$rurile 'e =a>
1 :n retenţie a)otat$ sau &iper(licemie6Osmolaritatea (mOsm/l) = 2 (Na+K) + +
Uree
6
Glucoză
18
Osmolaritatea (mOsm/l) = Na plasmatic x 2,1
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
15/54
1 8;:4:*2
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
16/54
Anomaliile ec&ilibrului &i'ro-electrolitic
1 @e cele mai multe ori) ele sunt consecinţa dezechilibrului întreaport si pierderi şi apar în numeroase afecţiuni.
1 Bn ma,oritatea cazurilor aceste tulburări interesează atât apa cât
şi sodiul.
1 2#istă însă şi situaţii când perturbarea interesează cupredominanţă unul din aceste două compartimente.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
17/54
Pier'erea :n e#ces a apei ,'es&i'rat$rile1 Această anomalie se poate instala în
secreţie sudorală e#cesi"ă "ărsături abundente pierderi de scaune fluide cu un conţinut sărac în sodiu (astro-
enteritele suarilor+ diureza e#aerată în caz de deficit de "asopresină (diabet insipid+
sau în caz de lipsă de răspuns a tubilor renali la stimulul hormonal(diabet insipid sau nefroen+
aport insuficient de apă sau ca urmare a unor afecţiuni buco-fariniene care limitează inestia de apă (naufraiaţi) persoanepierdute în deşert) stări comatoase+.
ierderile e#cesi"e de apă sunt însoţite) aproape constant de opierdere mai mare sau mai mică de electroliţi.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
18/54
=emne clinice de deshidratare
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
19/54
1 Raportul dintre cantitatea 'e ap$ ;i so'iu 'in lic&i'ul pier'utpermite clasificarea deshidratărilor astfel
a+ 'es&i'rat$ri &ipertone- apar când pierderea de apă este mai maredecât cea de sodiu
1 -interesează în primul rând sectorul e#tracelular 1 -stimulează secreţia de A@? şi aldosteron (compensator apareoliurie+
1 @eshidratarea stimulează senzaţia de sete care "a contribui lacorectarea deshidratării.1 Manifestările clinice sunt caracteristice deshidratării celulare senzaţie intensă de sete uneori febră
mucoase uscate hipotonia lobilor ocular 1 @acă pierderile de apă depăşesc 5-&5% din reutatea corporală
sunt ra"e şi preturbările adeseori ire"ersibile.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
20/54
b+ 'es&i'rat$ri &ipotone- când se pierde mai mult sodiu decât apăapar în
1 insuficienţa renală cronică în stadiul poliuric
1 Cnefrita care pierde sareD1 insuficienţa de la administrare îndelunată de diuretice
1 =căderea presiunii osmotice a lichidelor e#tracelulare prinhipo"olemie fa"orizează transferul apei din sectorul e#tracelular
în cel celular.
1
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
21/54
1 c+ 'es&i'rat$ri i)otone- când are loc o pierdere concomitentă)proporţională de apă şi sodiu.
1 =unt produse de- hemoraii acute- pierderi de lichide diesti"e- administrări de diuretice în cantitate mare1 ierderile de lichide izotone duc la instalarea hipo"olemiei care are
ca urmare scăderea debitului cardiac a flu#ului sanuin renal(care are ca efect compensator scăderea
filtrării lomerulare şi a diurezei+ tahicardie hipotensiune arterială senzaţie de sete.1 4ariaţiile de "olum e#tracelular sunt direct leate de "ariaţiile
conţinutului de sodiu în oranism.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
22/54
Retenţia :n e#ces a apei ,&iper&i'rat$rile
1 4iper&i'rat$rile sunt sindroame caracterizate prin retenţii apoase însoţite de un bilanţ sodic poziti".
1 2le pot fi e#tracelulare)celulare sau lobale.
4iper&i'rat$rile e#tracelulare. E'emele
1 E'emul reprezintă prezenţa în ţesuturile oranismului a unui e#ces delichid.1 oate să apară în compartimentul e#tracelular) dar poate să apară şi în
lichidul intracelular.1 Bn patoloia edemelor e#istă un număr mare de cauze.
1 Acestea pot fi clasi/icate în edem produs de e#tra"azarea e#aerată de lichid din capilare sau de
obstrucţia limfatică edem produs de retenţia de apă şi sare
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
23/54
1
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
24/54
4iper&i'rat$rile celulare
1 =unt de cele mai multe ori rezultatul reducerii eliminărilor hidrosalinedatorită fie alterării funcţiilor renale) fie datorită unor tulburăriendocrine care afectează funcţiile rinichiului.
4iper&i'rat$rile (lobale
1 Reprezintă formele cele mai ra"e de acumulări hidrosaline în toatesectoarele) asociate cu deficit de eliminare.1 Asemenea situaţii se întâlnesc- în hipersecreţii de A@? produse de di"erse afecţiuni- traumatisme) inter"enii chiruricale
- infecţii acute- administrare de barbiturice) morfină) anestezice- în leziuni renale) nefropatii cronice) insuficienţa renală acută cu
surplus de apă endoenă) in,ectare masi"ă de substanţe lucozate.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
25/54
Electroliţii
1 Electroliţii îndeplinesc multiple roluri în oranism) orice acti"itatebioloică necesită prezenţa unei concentraţii şi a unui anumitechilibru al acestora.
1 2lectroliţii din sâne se rupează în cationi şi anioni.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
26/54
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
27/54
Cationi
5o'iul principalul cation al lichidului e#tracelular în proporţie de 0/-0'5 m % din totalul de sodiu al oranismului F% se ăseşte în sectorul e#tracelular
&% în sectorul intracelular.
Aportul - ($-5 6zi+ se face în special sub formă de >a!l) prin apăpotabilă şi alimente
- absorbţia lui se face aproape complet în prima ,umătate a ileonului şi
este terminat în colonul distal.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
28/54
Pier'erile 'e =a> sunt şi ele "ariabile. ractic e#creţia urinară de >a este paralelă cu absorbţia. !ea mai mare parte din >a se elimină pe cale urinară- F5%
în timpul transpiraţiei se elimină /)5% prin materiile fecale ')5%.
2ste foarte important acest aspect din punct de "edere clinic) înspecial în practica pediatrică.
=ecreţia de >a este controlată de către doi hormoni aldosteronulşi peptidul natriuretic atrial.
Aldosteronul
creşte reabsorbţia >a în tubii renali) cu eliminarea ionilor G şi ?. stimulează în condiţii normale retenţia de >a în landele
sudoripare şi în celulele mucoase ale colonului. =ecreţia este stimulată de "olumul lichidului e#tracelular.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
29/54
1 ?iposodemia) hipo"olemia) şi reducerea consecuti"ă a presiuniide distensie la ni"elul unor receptori renali din aparatul
,u#talomerular localizat în pereţi arteriolelor aferente) determină
secreţia de renină.
1 Renina acţionează asupra aniotensinoenului) o lobulinăprodusă în ficat şi care eliberează aniotensina 8.
1 =ub acţiunea enzimei de con"ersie se transformă în aniotensină
88.1 Aceasta acţionează direct asupra zonei lomerulare a corte#uluisuprarenal şi determină secreţia de aldosteron.
1 2fectul este cel de creştere a retroresorbţiei de sodiu pe tot
traiectul tubilor renali şi de fa"orizare a eliminării ionilor de potasiuşi de hidroen.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
30/54
1 Peptidul natriuretic atrial este un hormon polipeptidic secretatpredominant de celulele miocardice ale atriului drept.
1 !reşte e#creţia de sodiu urinar datorită intensificării filtrăriilomerulare realizată prin rela#area celulelor mezaniale (cemăreşte suprafaţa filtrantă+ şi inhibării reabsorbţiei >a) prinblocarea canalelor de >a amiloid inhibabile (numite şi canale de>a epiteliale+ prezente în celulele principale din ductul colector.
1 Rolul fizioloic al acestui hormon nu este clar.
1 >ici o boală nu poate fi atribuită unei tulburări primare secreţiei depeptid natriuretic atrial.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
31/54
3ariaţiile cantitati+e ale natremiei
creşterea (hipernatremie+ scăderea (hiponatremie+ sodiului în sâne
1 4ipernatremiile se instalează când "aloarea concentraţieiplasmatice a sodiului depăşeşte 5/ m2H6l şi care duce lacreşterea simultană a osmolarităţii.
1 e fondul unui rinichi normal) aportul e#cesi" de sare producefoarte rar hipernatremie) deoarece rinichiul poate elimina cantităţiconsiderabile de sare.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
32/54
1 ?ipernatremiile se e#primă cel mai frec"ent prin pierderi de apă şi
nu acumulări de sodiu.
1 2ste "orba de hipernatremii prin concentrare.
1 Aceasta se instalează mai ales când pierderile de lichide
bioloice sunt e#tracelulare
cutanate 9 transpiraţii e#cesi"e pierderi diesti"e 9 diaree) "ărsături renale 9 diabet insipid) insuficienţă renală
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
33/54
1 !azurile ra"e de deshidratărihiperosmolare se manifestă clinicprin
1 sete chinuitoare1 facies deshidratat1 lobi oculari hipotoni) înfundaţi în
orbite1 mucoase uscate
1 dificultăţi de delutiţie1 bradicardie1 hipotensiune1 oliurie
1 in cazuri foarte ra"e suntprezente manifestări neuro-psihice
1 astenie1 somnolenţă1 aitaţie1 con"ulsii
@acă pierderile hidro-electrolitice depăşesc 65-6&5 din reutatea corporală seinstalează starea de comă si stop respirator.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
34/54
1 4iponatremiile ( seric I 0/ m2H6l+ se instalează după
aport de sodiu insuficient deshidratări lobale) datorită unei inestii de lichide poliuriile din diabetul zaharat insuficienţa renală cronică) în stadiul poliuric) în condiţiile în care
rinichiul nu mai are capacitatea de a reţine sodiul) Cnefrita carepierde sareD.
insuficienţa corticosuprarenală prin lipsa mineralocorticoizilor cândau loc pierderi urinare e#cesi"e de sodiu.
administrare îndelunată de diuretice
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
35/54
?ani/est$ri clinice6 sunt celeale unei 'es&i'rat$ri
e#tracelulare (ra+e c@n' 'e/icitulso'iceste intens* apar mani/est$rile ner+oase
sub /orm$ 'e 6
reaţă de apă slăbiciune
letarie somnolenţă
confuziedelir la o "aloare de
mai mică de &/ m2H6l
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
36/54
Potasiul@eoarece potasiul este un electrolit localizat predominant
intracelular) "ariaţiile potasiului plasmatic dau doar indicaţiiapro#imati"e asupra cantităţii totale de potasiu din oranism.
Apro#imati" F/% din potasiul oranismului se ăseşte în citoplasmacelulelor şi în special în musculatura striată) miocard) hematii ('/-'// m2H6l+.
Bn sectorul e#tracelular şi în plasmă) potasiul se ăseşte într-oconcentraţie medie de ')5 m2H6l.
are un rol important în
fenomenele de membrană în procesele de permeabilitate influenţează transmiterea influ#ului ner"os e#citabilitatea neuro-musculară
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
37/54
1 !reşteri sau scăderi ale potasiului plasmatic influenţează procesulcontractil de la ni"elul proteinelor musculare (actina şi miozina+)
fiind foarte important în special pentru contracţia miocardului.
Aportul alimentar de potasiu este de 0-5 1 ne"oile zilnice de potasiu sunt &-' .1 carenţele de potasiu prin lipsa de aport sunt foarte rar întâlnite
Elimin$rile 1 sunt echilibrate cu inestia1 se efectuează mai ales pe cale urinară de 75 m2H6zi
1 eliminările prin fecale nu depăşesc / m2H6zi. Bn consecinţă relarea metabolismului potasiului se e#ercită prin
intermediul rinichilor.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
38/54
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
39/54
Anomalii :n metabolismul potasiului
1 4ipopotasemiilescăderi sub 0)5 m2H6l ale potasiului sericcauzele hipopotasemiei includ ierderile astro-intestinale ierderi de potasiu pot fi datorate "ărsăturilor) diareilor sau unei
fistule chiruricale. ierderile renale- afecţiuni renale) -administrării prelunite de diuretice - producţii sporite de aldosteron.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
40/54
1 8ndusă medicamentos) diureticele precum tiazida şi corticosteroiziicresc eliminările de potasiu.
Alcaloza poate să cauzeze o schimbare a potasiului dintre lichidule#tracelular şi cel intracelular.
1 ierderile renale se produc datorită
reabsorbţii tubulare defectuoase acidoze diabetice administrări prelunite de diuretice hiperhidratării tulburări de repartiţie a potasiului între sectorul celular si
e#tracelular.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
41/54
1 semne EC6
9 un'e T ascuţite
9 comple#e BR5 l$r(ite ;i bi/a)ice 9 traseu normal
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
42/54
4iperpotasemiile
1 !reşteri peste 5)5 m2H6l ale potasiului.
Cau)ele hiperpotasemiilor includ
1 2n insu/icienţa renal$) rinichii nu pot secreta potasiul. ulburarea asociază şi "iteza de filtrare lomerular foarte redusă. Asocierea acidozei la insuficienţa renală creşte potasiul plasmatic.
1 De/icienţa 'e mineralocorticoi)i.
=e constată cel mai adesea în boala Addison sau la pacienţii care primescinhibitori de aldosteron.
*a aceşti pacienţi e#istă o creştere a potasiul total.
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
43/54
1 Aci'o)a
?iperJalemia rezultă dintr-o redistribuire de potasiu de laspaţiul intracelular la spaţiul e#tracelular.
1 Eliberarea 'e potasiu :n urma 'istru(erilor celulare. rabdomioliza traumatisme neoplazii în urma distruerilor celulare
D t i t t l i i i l t liţil
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
44/54
1 Determinarea statusului apei ;i electroliţilor
1 E+aluarea clinic$
=enzaţia de sete =tarea de hidratare a teumentelor şi mucoaselor 4!)A)puls
3ilanţul hidric
1 In+esti(aţii 'e laborator
dozarea >a şi G
concentaţia ?b şi ?t albuminemia uremia
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
45/54
licemia corpii cetonici
osmolaritatea plasmei "olumul urinar6diureza
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
46/54
Iono(rama san(uin$
CATIO=I 3= ,mE!L A=IO=I 3= ,mE!L
Na 1" Cl 10"
K HCO 3 "
Ca "* Fosfat 1
Mg 1
Sulfat 0*
Proteine 1
Acizi organici F
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
47/54
Keneralităţi echilibrul acido bazic
1 concentraţia ionilor 'e &i'ro(en ,4> :n 'i/erite compartimenteale or(anismului
1 repre)int$ lo(aritmul ne(ati+ la puterea a )ecea a concentraţiei4>
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
48/54
Keneralităţi
1 Continuu metabolismul celular pro'uce6
'io#i' 'e carbonaci)i +olatili sau GslabiH aci' carbonic eliminat pe cale
respiratorie sub /orm$ 'e 'io#i' 'e carbonaci)i non-+olatili sau GtariH eliminaţi pe cale renal$
1 Re(larea p4-lui 9 mecanisme umorale
1 sistemele tampon san(uine ;i intracelulare1 mecanisme cu acţiune rapi'$
9 mecanisme +iscerale1 pl$m@nii controlea)$ concentraţia san(uin$ a CO" ,;i a
4"COF1 rinic&ii - controlea)$ concentraţia san(uin$ a 4COF1 mecanisme mai lente* cu 'urat$ lun($ 'e acţiune
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
49/54
=istemele tampon
1 repre)int$ un amestec :ntre un aci' slab ;i ba)a saconJu(at$ sau :ntre o ba)$ slab$ ;i aci'ul s$u conJu(at
1 san(uine 9 sistemul bicarbonat! 9 aci' carbonic
9 sistemul /os/at 9 'i&i'rat!/os/at 9 mono&i'rat 9 proteinele plasmatice
1 intracelulare 9 &emo(lobina 9 sisteme tampon osoase
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
50/54
!lasificarea dezechilibreloracidobazice
1 mo'i/icarea primar$ a 4COF - /actorul metabolic'e)ec&ilibre metabolice6 9 aci'o)a metabolic$ ↓ primar$ a bicarbonatului 9 alcalo)a metabolic$ primar$ a bicarbonatului
1 mo'i/icarea primar$ a PaCO" /actorul respirator'e)ec&ilibre respiratorii6 9 aci'o)a respiratorie primar$ a PaCO" 9 alcalo)a respiratorie
↓
primar$ a PaCO"
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
51/54
2#plorarea A3.@eterminarea azelor sanuine
1 se recoltea)$ s@n(e arterial
@eterminarea azelor sanuine
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
52/54
@eterminarea azelor sanuine1. p4-ul
9 3= 8*F-8* :n s@n(ele arterial
9 +ariaţiile ma#ime ale p4-lui san(uin compatibile cu +iaţa *-8*
". PaO" 9 repre)int$ presiunea parţial$ a o#i(enului :n s@n(ele
arterial 9 3= 80-9 mm4(
F. PaCO" 9 repre)int$ presiunea parţial$ a 'io#i'ului 'e carbon :n
s@n(ele arterial
9 3= F-" mm4(. CO" total
9 repre)int$ concentraţia total$ 'e 'io#i' 'e carbon liber ;isub /orm$ 'e 4COF
9 CO" total pCO" > 4COF > 4"COF > CO" combinat
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
53/54
. %icarbonatul plasmatic 9 repre)int$ cea mai important$ /racţiune care contribuie la CO"
total
9 3= "F-" mE!l
. %icarbonatul stan'ar' 9 repre)int$ concentraţia 'e bicarbonat pre)ent$ :n s@n(e la o
temperatur$ 'e F8°C* ec&ilibrat la un PaCO" 'e 0 mm4(* s@n(ele
/iin' total o#i(enat 9 3= "1-" mE!l :n s@n(ele arterial
8. %a)ele tampon 9 repre)int$ suma tuturor anionilor tampon capabili s$ accepte
protoni ,bicarbonat* &emo(lobin$* proteine* /os/at pre)enţi :ntr-
un litru 'e s@n(e 9 3= 0-0 mE!l
. 5aturaţia O" :n s@n(ele arterial 9 3= 9-9<
-
8/16/2019 curs 3 Apa si electrolitii.ppt
54/54
9. %a)ele e#ces ,%E 9 repre)int$ concentraţia ba)elor 'in s@n(ele inte(ral :n ca)ul
titr$rii cu un aci' puternic la un p4 'e 8* ;i o PaCO" 'e 0
mm4( 9 3= 0 ± " mE!l
1 importanţ$ clinic$ /iin' utili)at$ :n calcularea necesarului 'elic&i'e 'in tratamentul 'e)ec&ilibrelor aci'oba)ice con/orm/ormulei6
=ecesarul 4COF ,mE!l 0*F×
reut. corp. ,7(×
%E10.Re)er+a alcalin$ ,s@n(e +enos
9 3= " - F0 mE!l 9 :;i pier'e +alabilitatea :n su/erinţele respiratorii ,e+aluea)$ nu
numai CO" pro+enit 'in bicarbonat 'ar ;i pe cel 'i)ol+at :nplasm$ 9 sca'e :n aci'o)e 9 cre;te :n alcalo)e