Dozarea si amestecarea rasinilor epoxidice
Cele mai multe probleme aparute in timpul lucrului cu rasinile epoxidice sunt
urmarea dozarii sau amestecarii gresite.
Pentru a asigura reusita proiectului trebuie acordata o atentie deosebita atat
cantaririi cat si amestecarii corecte a rasinii si intariorului.
Amestecarea rasinii cu intaritorul initiaza o reactie chimica pe parcursul careia
cele doua componente trec de la starea lichida la starea solida. Reactia chimica
este exoterma, deci amestecul va degaja caldura. Cu cat cantitatea de rasina este
mai mare cu atat cantitatea de caldura degajata va fi mai mare.
In functie de proiect pot fi alese diferite tipuri de rasini sau intaritori. Un
important criteriu al alegerii este POT LIFE. Acesta este timpul in care o
anumita cantitate (de obicei 100gr ) de amestec (rasina+intaritor) ramane in
stadiul de lichid la o anumita temperatura (de obicei 230C). Aceasta informatie
te ajuta aproximezi timpul pe care il ai la dispozitie pentru a pune in opera
amestecul si sa alegi dintre diferite combinatii de rasina si intaritor.
Componentele se cantaresc sau se dozeaza volumetric in proportiile
indicate de producator pe eticheta sau in documentatie. De regula se
cantareste fiecare componenta intrun recipient curat, preferabil de plastic
cu peretii si fundul drepte pentru a putea razui bine materialul cand se
amesteca. Nu se recomanda recipientii din sticla sau spuma.
Se amesteca rasina si intaritorul in recipient pana cand sunt omogenizate.
Se razuie marginea, fundul si coltul dintre ele in timp ce se amesteca.
Daca se lucreaza cu un mixer se va alege o viteza redusa pentru a nu
introduce aer in amestec. Se va insista si cu mixerul pe margine, fund si
coltul recipientului.
Amestecul se toarna in forma, pe suprafata de lucru sau in suportul pentru
rola, imediat ce s-a terminat de amestecat. Daca s-au folosit coloranti,
aditivi sau umpluturi se va verifica daca au fost bine amestecate inainte
de transferul compozitiei.
Daca din diverse motive (cantitate prea mare de amestec, timp mai lung de lucru
etc.) reactia exoterma devine incontrolabila, scoateti vasul afara sau intrun loc
bine ventilat, evitand inhalarea emisiilor. Acest amestec nu mai poate fi folosit.
O cantitate mai mare de amestec poate genera o reactie exotermica suficienta sa
topeasca un recipient din plastic.
Rezidurile de rasini epoxidice se pot elimina in siguranta doar daca sunt intarite.
Rezidurile de rasina si intaritor lichide si ambalajele contaminate se vor elimina
doar prin intermediul operatorilor autorizati in gestionarea produselor
periculoase.
Colorarea rasinilor epoxidice Internetul abunda de tot felul de idei pentru colorarea rasinilor epoxidice.
Iata cateva metode folosite si scurte consideratii
1. Pigmentii sub forma de pulbere
Se incorporeaza foarte greu si lasa mici aglomerari daca nu sunt
amestecati bine.
In general se recomanda amestecarea rasinii cu intaritorul inainte de a se colora.
In cazul acestor pigmenti este preferabil sa se adauge dupa din 3 motive:
Amestecarea doar cu bagheta nu este suficienta pentru dispersarea
acestora si veti avea in rasina aglomerari de particule mai mici sau mai
mari.
Folosirea amestecatoarelor mecanice la turatii mici un timp mai
indelungat poate fi de folos cu conditia sa nu fie intodus deja intaritorul
deoarece pot life-ul amestecului este destul de scurt(20-40minute).
Amestecarea cu viteze mari ajuta la dispersare dar intoduce aer in rasina.
Si in acest caz e bine ca intaritorul sa fie adaugat dupa amestecare si
dezaerare pentru a reduce defectele cauzate de bulele de aer incorporate.
In gama pigmentilor sub forma de pulbere se gasesc si pigmentii metalici sau cu
efecte metalice. In cazul acestora, micile aglomerari pot crea efecte deosebite
daca aplicatorul cunoaste cateva tehnici de lucru specifice.
Pigmentii fosforescenti se folosesc de asemenea ducand proiectele la un alt
nivel de creativitate.
2. Culorile acrilice sau tempera
Fiind pe baza de apa nu sunt compatibile cu rasina epoxidica, nu se
amesteca bine, nu au o transparenta buna si in procente mari dau un
aspect mat.
3. Colorantii lichizi pentru rasini epoxidice
Se incorporeaza foarte usor cu bagheta, se adauga in cantitati foarte mici
(max 6%), nu schimba luciul rasinii si asigura o transparenta neegalata de
alte metode. Totodata in gama se gasesc si coloranti opaci si este suficient
sa dozezi cantitatea pentru a obtine efectul dorit.
Colorantii lichizi speciali pentru rasini epoxidice sunt alegerea ideala deoarece
nu influenteaza calitatea rasinii. Se pot amesteca intre ei cu usurinta obtinandu-
se culori si tonuri noi si se poate regla opacitatea in functie de necesitati.
Timpul de intarire al rasinilor epoxidice
Rasinile epoxidice sunt polimeri care se transforma ireversibil dintr-un
material lichid in unul solid cu ajutorul unui intaritor prin intermediul unei
reactii chimice exoterme.
In general vocabularul tehnic pentru rasini este importat odata cu rasinile
asa ca in documentatiile tehnice vom gasi de obicei denumirile in
engleza, denumiri pe care le vom pastra pentru a nu crea confuzie.
Timpul necesar pentru a trece de la stadiul lichid la stadiul solid este
numit cure time.
Cure time – timpul de intarire- al rasinilor trece prin mai multe faze .
Viteza reactiei chimice, lungimea timpului de lucru si timpul total de
intarire al amestecului depinde de temperatura ambientala. Aceste
caracteristici pot fi influentate prin controlul temperaturii ambientale.
Working time – este timpul de dupa amestecarea componentelor in
care rasina ramane in stadiu lichid si poate fi prelucrata. Un indiciu
asupra timpului de lucru al rasinii este dat de Pot life .
Pot life - se refera la timpul in care o anumita cantitate de amestec isi
dubleaza sau tripleaza vascozitatea. Nu este neaparat o indicatie a
timpului de lucru ci mai mult un criteriu de comparare a unei combinatii
de rasina si intaritor cu alta . Pot life-ul depinde de tipul de intaritor
folosit. Evident ca un pot life de 20-30 minute iti indica un timp de lucru
mai scurt fata de un pot life de 40-60 minute. Anumiti intaritori folositi in
adezivi au pot life de cateva minute.
Cand amestecul a ajuns in stadiul de gel timpul de lucru s-a terminat.
Initial cure phase - Gel time - (intarirea initiala)-este timpul in care
amestecul a devenit foarte vascos si nu se mai poate prelucra. In
aceasta perioada nu este indicat sa intervii asupra amestecului pentru ca
legaturile chimice sufera modificari care influenteaza negativ proprietatile
finale ale rasinii. In aceasta perioada rasina se va intari in continuare
pana cand ajunge la stadiul de solid.
Final cure phase– (intarirea finala) – amestecul a devenit solid. Acest
stadiu se atinge in general dupa aproximativ 12 ore. Desi a devenit solid
amestecul continua sa se intareasca inca 1 sau 2 saptamani in functie
de intaritorul folosit. In general dupa o saptamana se considera ca rasina
a ajuns la peste 90% din duritatea finala.
Cum sa controlezi timpul de lucru si timpul de intarire
Timpul de intarire este influentat de mai multi factori. Pentru a putea prelungi
timpul de lucru este bine de stiut cum sa manipulezi acesti factori
Tipul intaritorului Cea mai simpla cale de a controla timpul de lucru este alegerea unui intaritor
care sa aiba un pot life mai mare. Specificatiile tehnice ale intaritorului contin
informatii cu privire la marimea pot life-ului.
Cantitatea de amestec folosita Reactia chimica dintre rasina si intaritor este exotermica, ceea ce inseamna ca
degaja o anumita cantitate de caldura. Cu cat cantitatea de amestec este mai
mare cu atat gantitatea de caldura este mai mare. Caldura emanata accelereaza
reactia chimica si timpul de lucru se scurteaza. Daca acest fenomen este scapat
de sub control amestecul poate ajunge la temperaturi care pot sa topeasca
recipientele din plastic.
Grosimea stratului Cantitatile mai mari degaja mai multa caldura dar daca sunt distribuite imediat
dupa amestecare pe suprafete mari si in straturi subtiri caldura generata se va
disipa usor. Pe de alta parte straturile mai groase se vor intari mai repede decat
cele subtiri. Este important ca temperatura sa nu treaca peste 40-50 grade ,
deoarece rasina incepe sa se ingalbeneasca.
Forma recipientului Pentru a putea disipa mai usor caldura generata de amestec este recomandat sa
se toarne intr-un recipient cu suprafata mare( in cazul vopsirii intr-o tava pentru
rola). Este important ca imediat dupa amestecare rasina sa fie aplicata sau
turnata pentru a beneficia de un timp de lucru mai lung.
Temperatura ambientala Temperatura poate fi folosita pentru a mari sau micsora timpul de lucru.
Cu cat temperatura ambientala este mai mica cu atat timpul de lucru este mai
lung. Si viceversa. Lucrul int-un atelier iarna la 18 grade sau mai putin iti
asigura un timp de lucru considerabil mai mare decat vara la o temperatura de 32
grade. Nu este recomandata aplicarea rasinilor epoxidice sub 15 grade sau peste
35 grade, deoarece timpul de intarire devine incontrolabil.
Temperatura indusa
Lampa cu propan sau generatorul electric de aer cald sunt folosite atat pentru a
fluidifica rasina si a ajuta bulele de aer sa iasa cat si pentru a scurta timpul de
intarire. Pe de alta parte un ventilator sau unechipament de racire se poate folosi
pentru a prelungi timpul de lucru. Aceste metode se pot folosi doar daca sunt
intelese bine efectele incalzirii si racirii asupra rasinilor epoxidice.
Utilizarea in siguranta a rasinilor epoxidice Utilizarea in domeniul artistic a rasinilor epoxidice aduce mari satisfactii creatorilor cu
conditia sa fie folosite in siguranta. Majoritatea problemelor cauzate sunt minore si prin
masuri de siguranta adecvate pot fi prevenite. Rasina epoxidica si intaritorul sunt compuse
din diverse substante chimice in proportii diferite si cu niveluri diferite de toxicitate. Exista
un nivel sigur de expunere care daca este depasit poate cauza problememde sanatate.
Sistemul imunitar si starea generala de sanatate poate influenta toleranta la anumite substante.
Substantele periculoase pot intra in corp prin contact cu pielea, prin inhalare sau prin
inghitire. Riscul de expunere la componentele rasiniilor epoxidice este mai mare cand acestea
sunt in stare lichida. Dupa intarire ingredientele devin un solid nepericulos.
Contactul cu pielea este calea cea mai comuna de expunere la rasina si intaritor. Intaritorul
este un produs moderat coroziv. Daca este lasat in contact cu pielea poate cauza iritarea
severa sau arsura chimica. Odata amestecat cu rasina intaritorul este mai putin coroziv
datorita dilutiei.
Mai putin de 10% din utilizatorii reactioneaza cand sunt supraexpusi la rasina sau intaritor.
Cea mai intalnita reactie este dermatita de contact sau iritarea pielii. Iritatia dispare dupa
incetarea lucrului cu rasina si intaritorul. Daca nu este tratata aceasta dermatita poate evolua
in eczema. Mai putin de 2% din persoanele expuse sunt susceptibile de a face dermatita
alergica. Persoanele cu pielea fina, cele care sunt alergice, cu imunitatea scazuta, cu febra sau
in stare de stres sunt susceptibile sa aiba reactii alergice.
Expunerea prin inhalare a vaporilor este mai putin probabila deoarece rasinile epoxidice se
evapora lent. Totusi exista riscul de inhalare daca se lucreaza in locuri slab ventilate sau cand
produsul este incalzit. Inhalarea unei cantitati ridicate de vapori poate irita tractul respirator si
poate cauza sensibilizare. Nu respirati praful rezultat din slefuirea produsului partial intarit.
Componentele raman reactive pana la intarirea definitiva si pot cauza iritatii si alergii.
Fumatorii si cei care au deja probleme pulmonare sunt mai sensibili la inhalarea substantelor.
Expunerea prin inghitire este foarte improbabila dar se poate intampla atunci cand rasina ,
intaritorul sau amestecul contamineaza alimentele sau obiectele ce vin in contact cu
mancarea.
Recomandari pentru reducerea expunerii la componentele epoxidice:
1. Folositi produsele cu cel mai mic nivel de risc pentru sanatate.
2. Folositi echipament de protectie. Recomandarea minima pentru lucrul cu produse
epoxidice sunt manusile, ochelarii, masca respiratorie si imbracamintea de protectie.
3. Folositi ventilatoare sau exhaustoare pentru a evacua vaporii si praful din atelier.
4. Folositi un dulap pentru depozitarea produselor.
5. Pastrati atelierul curat pentru a evita contaminarea accidentala.
6. Incetati lucrul cu produse epoxidice daca aveti o reactie alergica. Puteti relua
activitatea abia dupa ce simptomele dispar( de obicei dupa cateva zile).
Gazarea
In multe cazuri la turnarea rasinilor epoxidice, in tipul intaririi, apar o sumedenie de bule
(aparent de nicaieri). Acest fenomen care apare in special cand se toarna rasina peste
materiale poroase (lemn, beton, spuma poliuretanica sau polistiren, gips, textile, carton etc.)
se numeste gazare.
Gazarea este de fapt iesirea aerului din porii materialului in timp ce este inlocuit de rasina
care intra. In functie de dimensiunea porilor din material bulele vor fi mai mici sau mai mari.
Uneori bulele de aer sunt foarte mici aproape inobservabile alteori mai mari. Gazarea, in
afara de aspectul neplacut al bulelor in masa rasinii, provoaca si alte defectiuni de suprafata
cum ar fi: cratere, gauri, si basici. Aceste defecte pot sa apara si din alte cauze (amestecarea
la viteze mari, roluirea excesiva a rasinii, folosirea unor rulouri cu fir lung).
Pe langa porozitatea materialului gazarea este accentuata de urmatoarele conditii:
• Folosirea unor rasini cu vascozitate ridicata
• Cresterea temperaturii substratului in timpul intaririi
• Contaminarea substratului (umezeala, aciditate)
• Straturi groase de rasina cu reactivitate ridicata (pot-life scazut)
• Curenti de aer in zona de lucru
Cum sa previi gazarea
1. Folosirea unui grund inainte de turnarea efectiva. Cea mai simpla metoda este de a
folosi drept grund aceeasi rasina care urmeaza a fi turnata. Pentru a usura penetrarea
in material este indicat sa se dilueze putin cu alcool izopropilic. Dupa intarire –aprox
24 ore - se va slefui usor, se va desprafui si degresa soportul si se va putea turna
rasina.
2. Controlul temperaturii. Cand temperatura creste aerul si umiditatea din suport isi
maresc volumul si au tendinta de a iesi din porii materialului. Pentru preveni acest
lucru se va avea grija ca suportul sa aiba o temperatura egala sau mai mare decat
rasina si mediul ambiant. Se va evita turnarea in prima parte azilei cand temperatura
este in crestere. Este preferabil sa se aplice rasina in partea a doua a zilei cand
temperatura este in scadere.
3. Evitarea expunerii la soare. Expunerea directa la soare sau la orice sursa de caldura
poate declansa expansiunea aerului sau umezelii si crearea de bule sau canale dinspre
punctul de emisie spre exterior.
Bule si canale aprute pe masuta cu Basici aparute pe masa din
boabe de cafea expusa la soare lemn negrunduita
Cratere aparute pe suporturi contaminate cu ceara, uleiuri sau silicon
Pregatirea suprafetei inainte de aplicarea rasinii epoxidice
Pregatirea suprafetei este cea mai importanta parte in aplicarea rasinii epoxidice. Succesul
proiectului depinde nu doar de rasina ci si de felul in care rasina adera la suprafata.
Pentru o aplicare reusita, suprafata pe care se aplica rasina epoxidica trebuie sa fie curata,
uscata si aderenta. Pentru a obtine suprafata ideala se vor efectua urmatoarele operatii:
1. Curatarea
Se sterge suprafata de praf, apoi se degreseaza cu alcool izopropilic, acetona sau alt solvent
pentru a elimina subsantele antiaderente (uleiuri, ceruri, silicon, crema de maini, etc), daca
exista suspiciunea ca aceasta a fost contaminata.
2. Uscarea
Suprafata se usuca pentru a avea o aderenta buna. Se poate folosi un aparat cu aer cald sau o
lampa cu gaz. Se va evita aducerea in interior, in ambient cald, a obiectelor pastrate in zone
reci din cauza posibilitatii aparitiei condensului.
3. Smirghelirea
Inaintea aplicarii rasinii se va smirgheli suportul cu hartie abraziva de granulatie 80-120.
Dupa aceasta se desprafuieste prin aspirare sau stergere si se degreseaza din nou.
Bineinteles ca fiecare tip de suport va fi pregatit putin diferit in functie de materialul din care
este facut.
Plastic
Plasticul rigid( PVC, ABS ) – dupa curatre se trece usor cu lampa cu gaz peste suport fara sa
se topeasca. Pentru a nu avea surprize se poate verifica aderenta pe o bucata inaintea
efectuarii lucrarii.
Rasina epoxidica intarita
Curatare obisnuita
Daca rasina epoxidica este acoperita cu pete ceroase gri sau cristale albe (eflorescenta
aminica) se va curata cu apa calduta si sapun. Dupa spalare se va sterge suprafata cu
servetele uscate. Daca petele persista se vor smirgheli.
Rasina epoxidica partial intarita
In intervalul de 12-24 ore peste rasina epoxidica se poate turna un nou strat fara alta
pregatire.
Rasina poliesterica
Se decontamineaza de ceara sau silicon se slefuieste si se usuca.
Lemn dur(fag, stejar, nuc, salcam, cires)
Smirghelire si curatare
Lemn uleios (Tek, mahon etc.)
Se sterge cu acetona cu 15 minute inainte de aplicarea rasinii.
Lemn moale (brad, pin, molid, tei, larice)
Curatare obisnuita. Daca sunt arsuri de la taiere se smirghelesc.
Otel
Se decontamineaza , se smirgheleste pana la luciu.
Aluminiu
Se smirgheleste umed si se usuca.
Probleme ce pot sa apara in timpul lucrului cu rasina epoxidica
Problema Cauza Solutia
Rasina devine tulbure in timpul intaririi
Umezeala din condens sau conditii de umiditate ridicata reactioneaza cu intaritorul in timpul reactiei de intarire.
Se incalzeste rasina neintarita pentru a elimina umezeala absorbita de intaritor. Daca rasina s-a intarit nu se mai poate face nimic.
Aplicarea rapida si energica cu rola
1. Aplicati rasina in straturi subtiri 2. Incalziti rasina cu un heater electric sau cu torta cu propan (aveti grija sa nu supraincalziti pentru ca pot sa apara bule din suporturile porase)
Apar bule de aer in rasina turnata pe materiale poroase (lemn, polistiren, spuma poliuretanica , gips, caron, textile.)
Aerul din porii materialului iese si se ridica spre suprafata odata cu cresterea temperaturii
1. Acoperiti lemnul cu rasina dupa ce in prealabil l-ati incalzit. 2. Aplicati un strat subtire care sa permita aerului sa iasa usor si repede din lemn. Treceti usor cu rola sau cu pensula peste rasina ca sa spargeti bulele
Pe suprafata rasinii a aparut un strat albicios , ceros.
A aparut fenomenul de eflorescenta aminica. Este un rezultat al procesului de intarire. Uneori este mai vizibil in functie de conditii.
1. Se spala cu apa calduta si sapun. 2. Se vor evita spatiile de lucru unde sunt conditii de umezeala ridicata si temperaturi scazute.
Pe suprafata rasinii au aparut gauri (pinholes)
Bulele de aer din substrat se sparg la suprafata rasinii in perioada de gel si nu mai reusesc sa se inchida
1. Se aplica un strat de rasina cu rola de burete, dupa care se razuieste cu un spaclu de plastic sau din metal in unghi inchis pana se umplu gaurile. 2. Se aplica din nou un strat de rasina.
Rasina se scurge de pe suprafetele verticale
Rasina aplicata in strat gros 1.Folositi rola de burete si aplicati un strat subtire. 2. Incalziti putin rasina ca sa devina mai fluida si sa se reduca timpu de intarire.
Rasina se intareste prea incet
Temperatura de aplicare prea scazuta (sub 170C)
1. Aplicati la temperaturi mai ridicate. 2. Incalziti rasina si intaritorul pentru a paccelera intarirea 3. Folositi un intaritor cu reactivitate ridicata (pot life mai scurt)
Intaritorul a devenit mai rosu dupa un timp
Intaritorul a venit in contact cu umezeala sau ambalajul metalic a ruginit.
Culoarea rosie nu afecteaza rasina sau intarirea. Evitati sa-l folositi unde rasina trebuie sa fie clara.
Diferenta intre volum si greutate In multe documentatii sau filmulete de pe internet se gasesc explicatii despre amestecarea rasinilor
epoxidice. Multe dintre ele recomanda amestecarea volumetrica. Bineinteles ca este corecta proportia recomandata pentru sistemul respective de rasina si intaritor.
Sunt de asemenea cazuri in care proportia de amestec este indicata in grame.
Cele mai multe greseli apar in cazul in care se face echivalenta 1 la 1 dintre volum si greutate.
Erorile apar din cauza diferentei de greutate specifica sau densitate a fiecarei componente.
Exemplu Rasina cu indicatia de amestec 2 la 1
adica 2kg rasina la 1kg intaritor sau 1 kg rasina la 0,5 kg intaritor
Rasina : Densitatea relativă 20ºC = 1.109 gr/cm3
100ml rasina= 110.9 grame
Intaritor : Densitatea relativă 20 ºC = 1.016 gr/cm3
50ml intaritor = 50.8 grame
Daca folositi 200ml rasina si 100ml intaritor aveti de fapt 221,80grame rasina si 101,60 grame de intaritor.
Normal ar fi fost 200 grame rasina si 100 grame de intaritor
Aveti 20,20 gr de rasina in plus, adica putin mai mult de 10%.
Daca aveti o mica eroare si la dozare procentul poate fi mai mare.
Intotdeauna trebuie respectata recomandarea producatorului in ceea ce priveste proportia de amestec.
Laminarea blaturilor din lemn natur
1. Se slefuieste lemnul in lungul fibrei pana la finetea dorita.Se foloseste hartie de slefuit cu granulatie 80-120.Se desprafuieste si se degreseaza prin stergere cu un servetel (preferabil din țesatură nețesută),imbibat in alcool izopropilic 99,9%.
2. Se amorseaza lemnul cu un strat subtire de rasina epoxidica.Consum de rasina aprox. 300- 450 gr/mp. in functie de absorbtia lemnului.
3. Dupa 12-24 ore se va slefui usor blatul cu hartie abraziva granulatie 80-120.Se desprafuieste si se degreseaza cu alcool izopropilic.
4. Se va turna stratul final la grossimea de 1 mm. Consum 1 kg/mp. Atentie la planeitate.Rasina se va scurge in partea mai joasa.
5. Dupa 20 minute de la turnare se pulverizeaza alcool izopropilic peste suprafata rasiniipentru a ajuta bulele sa se sparga si rasina sa se intinda uniform. Pulverizarea se facela 1 m deasupra rasinii. Se poate folosi si lampa cu propan dar niciodata dupa ce atipulverizat alcool.
Recomandari:· Amestecati usor pentru a nu introduce aer in rasina. Raziuti marginile, fundul si
imbinarea pentru a nu ramane rasina neamestecata.· Pentru a distribui uniform rasina se va folosi un spaclu dintat . Se va trage rasina cu
spaclul dintr-o parte in alta si din spate in fata . Aceste miscari ajuta si la spargereabulelor de aer.
· Intindeti cu o pensula cand e cazul rasina care se scurge pe canturi.· Lipiti pe conturul blatului pe dedesubt o banda de hartie pentru a putea curata mai usor
picaturile de rasina care se vor scurge de pe blat. Faceti acest lucru si la grunduire si lalacuire.
· Dezlipiti banda dupa 2-3 ore.· Protejati pardoseala imprejurul blatului .· Folositi manusi de nitril cand lucrati cu rasina.· Folositi masca pentru protecitia cailor respiratorii mai ales cand slefuiti.· Nu turnati rasina (daca este posibil) in camera unde ati slefuit si desprafuit blatul.
Reactia exoterma
Reactia chimica ce are loc intre rasina epoxidica si itaritor genereaza caldura. Se mai numeste si reactie exoterma.
Caldura generata de reactia exoterma scapata de sub control poate provoca accidente. Unele rasini epoxidice se intaresc mai repede altele mai incet in functie de utilizarea preconizata. In general adezivii epoxidici bicomponenti au un intaritor cu o reactivitate ridicata ceea ce duce la o intarire mai rapida. Rasinile destinate a fi folosite in pardoseli sau acoperiri in straturi subtiri au intaritor cu o reactivitate medie iar la rasinile pentru turnare se folosesc intaritori cu reactivitate scazuta. Caldura generata de reactia exoterma poate produce spumarea rasinii, emanarea de fum sau vapori periculosi, poate inmuia sau chiar topi recipientele din plastic si poate aprinde materialele din jur.
Un element care ne poate da o idee despre reactivitatea amestecului este pot life. Acesta este timpul necesar unei cantitati de 100gr sa se intareasca in recipient. Cu cat pot life-ul este mai scurt cu atat rasina se va intari mai repede iar reactia exoterma va fi mai puternica.
Cei mai importanti factori care influenteaza reactia exoterma sunt : Temperatura, Volumul de rasina folosit, Grosimea stratului de rasina.
Temperatura ridicata (a rasinii sau a mediului ambient) duce la intarirea mai rapida, astfel ca se genereaza mai multa caldura in timp mai scurt.
Volume mari de rasina vor genera cantitati mari de caldura. Caldura se acumuleaza la suprafata rasinii turnata in straturi groase cauzand ingalbenirea, spumarea, ondularea si craparea rasinii.
Grosimea stratului de rasina influenteaza de asemenea reactia exoterma. Acelasi volum de rasina va genera mai putina caldura daca este intins in strat subtire pe o suprafata mare. Caldura generata de reactia se va disipa usor in atmosfera in cazul straturilor subtiri.
Metode de control a reactiei exoterme
1. Turnarea in mai multe straturi subtiri la interval de 12-24 ore. 2. Pastrarea rasinii si intaritorului la temperaturi mai scazute 15-170C inainte de
amestecare. 3. Temperatura atelierului si a matritei scazuta. 4. Folosirea unui sistem cu reactivitate scazuta.
Coloranti epoxidici DEVE
1. Diferenta de culoare in functie de grosimea stratului de rasina.
Stratul mai subtire de 3mm pare mai deschis la culoare decat cel de 10mm.
2. Unii coloranti au putere de acoperire mai mare
Alb, Negru, Rosu Oxid si Galben Oxid.
3. Colorantii se pot amesteca intre ei pentru a obtine alte nuante