Marius Andreescu . Andra Nicoleta Puran
Drept constitufionalTeoria generall gi institufii
constitufionaleEdi(ia 2
- revizuitl qi addugit5 -
Editura C.H. BeckBucureqti 2017
Cuprins
Cuvint-inainte.............. ......... XV
Abrevieri... ....... XVII
PARTEA I. Teoria generall .........................1
Capitolul I. Dreptul constitufional ca ramurl de drept.. ...................3Secliunea 1. Noliuni generale despre societate, stat, drept,moral5 qi politici.... ...........3
$ l. Societatea ................. ..................... 3
$2. Statul .........................4
$3. Dreptul.. .....................5Secliunea a 2-a. No{iunea de drept constitulional 6i noliunea de instituliipolitice ..........8
$1. Aparilia gi dezvoltarea dreptului constitulional ca ramurd juridicd...........8
$2. Noliunea de drept constitu{ional................... .........................9$3. No{iunea de institu{ii politice ...... I I
$4. Dreptul constit{ional in sistemul unitar al dreptului..... ......-..................12Secliunea a3-a. Caracterul structurant al dreptului constitulionalpentru sistemul unitar de drept............ .................... 13
Bibliografie ...................... 14
Capitolul II. Raporturile de drept constitufional. Subiecteleqi normele dreptului constitu{iona1................. ............. 15
Secliunea 1. Raporturile de drept constitulional ....... 15
$ l. Identificarea raporturilor de drept constitulional ................. 15
$2. Specificul raporhrrilor de drept constitu{ional ..................... 16
Seciiunea a 2-a. Subiectele rapofiurilor de drept constituiional.......................17l. Poporul ............. 18
2. Statul ................183. Organele statului (autorit5file publice)....... .................. 19
4. Partidele, formaliunile politice, alte organiza\ii............................... 19
5. CetSlenii ........... 19
6. Strainii Siapatrizii ................207. Uniteflle administrativ-teritoriale... ..........20
Secliunea a 3-a. Normele de drept constitutional.................. .......20
$ 1 . Criterii de identificare a normelor de drept constitulional ...................... 20
$2. Specificul normelor de drept constitulional .................. ......21
$3. Clasificarea normelor de drept constitu{ional................... .......................22Bibliografie ...................... 23
VM Drep t c onstitulional. Teoria generald S i ins titulii constitulionale
capitolul rrr. Izvoarele formale ale dreptului constitufional romin ..................24A. Constitu{ia qi legile de modificare a Constitu}iei................ .............24B. Legea ca aci.luridic al parlamentului.............. .............25C. Regulamentele Parlamentului......... .........26D. Ordonantele Guvernu1ui............... ...........26E. Tratatele internalionale.................. ..........26
Bibliografie ......................2g
Capitolul fV. Aparifia gi evolufia constitufiilor..................................... ...............29Sectiunea l. Cauze care at determinat aparilia constituliilor .......2gsecliunea a2-a. Teorii care fundamenteazd.no{iunea de constitu}ie ................ 3lSec{iunea a 3-a. Doctrina contractului social...... ......33
$1. Actualitatea temei....... .................33$2. Unele considerente privind filosofia gi doctrina contractului
social la Thomas Hobbes........ .........................352.1. Originea societdlii gi a statului ............:....... ..............352.2. Aspecte critice privind filozofia sociald a lui Hobbes...................39
93. John Locke - precursor al liberalismului gi constitutionalismuluicontemporan ............41
3.1. Experienta, unica sursd a cunogtintelor noastre.............................413 .2. Libertatea, legitimitatea consensului qi supremaJia dreptulu i ....... 4s3.3. Relatia omului cu statul qi individualismul democratic
contemporan ......................47$4. Omul, societatea qi statul in gAndirea filosoficd qi politicd
a lui Jean Jacques Rousseau.... ........................494.1. Repere biografice ..............4g4.2.Bazele gAndirii filosofice: fiin{a gi aparentd...... ........524.3.Libertatenaturaldqilibertatesociald......... ................57
$5. Promotori ai liberalismului qi doctrinei contractului socialin Romdnia. Istrate Micescu qi Ion I.C. Brdtianu...... .......... 59
5. 1 . Culturd qi personalitdti culturale in spaliul romAnesc.................... 595.2. Istrate Micescu pi contribu{ia acestuia la dezvoltarca
5.3. Constitutia din 1923 in contextul operei politice qi juridicea lui Ion I.C. Brdtianu .......64
Secliunea a 4-a. Constitulii gi constitu{ionalism............. .............. 69Sectiunea a 5-a. Semnificalii politice qi juridice ale no{iuniide constitutie.................. ..................... 7lBibliografie ...................... 75
Capitolul V. Defi ni(ia constitufiei. 1,1
Sectiunea l. Definitii formale........ .......77Sectiunea a2-a.Defini(ii materiale ......7gSecliunea a3-a. Analiza elementelor definitorii ale constitu{iei ................ ......79Bibliografie ...................... 80
Cuprins
Capitolul VI. Tipuri de constitufii..................Sec{iunea 1. Clasificarea constituliilor dupi forma 1or..... -*-- tl
$1. Constitulii cutumiare. -.---------**-tl$2. Constitulii scrise....... ------------*-to
Secliunea a 2-a. Clasiftcarea constituliilor dupl caracterele lor -----------._--*- f,3
l. Constit{ii flexibile....... --*-t32. Constitu{ii rigide......... _--t3
Bibliografie
Capitolul VII. Adoptarea, modificarea, suspendarea 9i abrogarcaconstitufiei.
Sectiunea 1. Procedee de adoptare a constitufiei .--... 86
$1. Iniliativa adoptdrii constituliei.. .-..---.-.--.------..-- 86
$2. Puterea constituanti ..................... 86
$3. Modurile de adoptare ..................87Secliunea a 2-a. Consideralii generale privind revizireaConstitutriei Rom6niei ......................... 88
Secliunea a 3-a. Revizuirea constituliei ca institulie juridicd .......89Sec{iunea a 4-a. Procedura de rcvizuire a Constitu}iei RomAniei.....................95Secliunea a 5-a. Analiza programelor gi propunerilor de
revizuire a constitu{iei .........................98Sec{iunea a 6-a. Suspendarea qi abrogarea constituliei.. ............. 106
Bibtiografie .................... 107
Capitolul VIII. Confinutul normativ al constitufiei............ ............109Secliunea 1. Identificarea gi clasificarea conlinutului normativ..................... 109
Sec{iunea a 2-a. Specificul normelor gi principiilor cuprinse in constitu{ie ... 112
Sectiunea a 3-a. Exigen{ele codificdrii aplicate conlinutului normatival constitu{iei................... .................. 1 14
Sec{iunea a 4-a. Propor'[ionalitatea ca principiu constitu]ional .......................123Bibliografie .................... 130
Capitolul IX. Principiul supremafiei constitufiei................ ............ 131
Secliunea 1. Consideralii privind conceptele de legalitate 9i legitimitate....... 131
Sec{iunea a 2-a. Principiul proporfionalitd{ii - criteriu de delimitarea puterii discrelionare de excesul de putere ..........132
Secliunea a 3-a. Definilia gi trdsiturile suprema{iei constitu}iei.....................737
$1. Conceptul de suprema{ie a constitu}iei................ .............. 137
$2. Fundamentarea gtiintifici a supremaliei constituliei ......... 138
$3. Semnificalii ale supremaliei constituliei ....... 139
Secliunea a4-a. Garun\ii ale supremaliei constituliei..................................... 140
Secfiunea a 5-a. Garantarea supremafiei Constituliei prin controluljudecdtoresc al actelorjuridice emise cu exces de putere
sau neconstitulionale...... ................... 141
$ l Scurte consideraiii privind delimitarea puterii discretionarede excesul de putere in activitatea autorit5{ilor statului ....147
$2. Competenla instanlelor judec[toreqti de a cenzttra actele juridiceneconstitulionale ............ ...........744
D(
n
af
t5
X Dreptconstitulional.Teoriagmerald;iinstituliiconstitulionale
$3. Competen{a instan}elor judecltoregti de a cenztraactele juridiceemise cu exces de putere.......... .....................747
Secfiunea a 6-a. Consecin{ele juridice ale suprema{iei constitu{iei................ 150
Sec{iunea a 7-a. Suprema}ia Constitu{iei gi aplicarea normelorconstitutionale de instantele judecdtore$ti................ .................151Bibliografie .................... 152
Capitolul X. Sisteme constitufionale contemporane.......... ............. 154
Secliunea 1. Noliunea qi clasificarea sistemelor constitutionale................. ....754Sec{iunea a 2-a. Sistemul constitulional al Regatului Unital Marii Britanii qi aI Irlandei de Nord....... ........... 155
Sectiunea a 3-a. Sistemul constitulional al S.U.A. ..................... 157
$1.Organizareasistemuluiconstitu1ionalamerican. ...............l57
$2. Orgarrizarea federali a S.U.A....... ................. 158
$3. Sistemul partidist al S.U.A. ....... 158
$4. Preqedintele S.U.A. ................... 160
Sec{iunea a 4-a. Sistemul constitu{ional al Franlei......................................... 161
$1. Preqedintele Republiclifuanceze ............'.....' 161
$2. Consiliul de Mini9tri... ............... 161
Secliunea a 5-a. Caracterizarea generalS a sistemului constitutionalal Rom6niei ...................162Bibliografie .................... 165
Capitolul XI. Evolu{ia constitu{ionall in Rominia .............. .......... 166Secliunea 1. Periodizarea dezvoltdrii constitutionale a statului rom4n........... 166
Sectiunea a2-a. Acte politice gi juridice cu caracter preconstitulional .......... 167
Secfiunea a 3-a. Statutul Dezvoltitor al Convenliei de la Paris......................769Secliunea a 4-a. Constitutia din 1866 ..................... 170
Secliunea a 5-a. Constitutia din 1923 ............ ..'......l7lSecliunea a 6-a. Constitutia din 1938............ ........-172Sectiunea a7-a. Acte constitulionale adoptate in perioada 1944-1948 ..........773Sec{iunea a 8-a. Constituliile romdne din 1948, 1952 qi 1965....."..... ........'-..775Sec{iunea a9-a. Acte constitulionale adoptate in perioada
22 decembrie 1989 - 8 decembrie 1997 ........',...... 176
Secliunea alO-a. Conlinutul normativ al Constitu{iei Romaniei din 1991 ....177Sectiunea a 17-a. Modificdri aduse conlinutului normativ al Constitu{ieiRom6niei ca urmare a Legii de revizuire din anul 2003 ............................... 178
Secliunea a 72-a. Consideralii generale privind monarhia constitu{ionaldgi republica in Romdnia ....................179
91. Consideralii generale privind forma de guvernimdnt .......179
$2. Monarhia constitu(ionald in Rom6nia .........,.182
$3. Republica in perioada postbelic6 (1947-1989) .................. 185
$4. Constitutia din 1991 gi forma de guvernimant...................................... 186
$5. Posibile solu{ii.......... .................187Bibliografie .................... 188
Cuprins
PARTEA a II-a. Drepturi, libertlfi qi indatoriri fundamentaleale cet5feni1or................ .... 191
Capitolul I. Drepturile, libertlfile qi indatoririle fundamentale -aspecte generale..... .............. 193
Secliunea 1. No{iune gi naturl juridica............. ...... 193
Secliunea a2-a. Sfera drepturilor omului qi cet5leanului ............................... 195
$1. Evolu{ia drepturilor gi liberta}ilor fundamentale................................... 195
$2. Corelalia dintre reglementirile inteme gi cele interna{ionale
privind drepturile fundamentale ale omului qi cetdleanului...........-..-... 197
$3. Clasificarea drepturilor qi libertdlilor fundamentale...................--......... 198
Capitolul II. Principiile constitufionale aplicabile drepturilor,libert5(ilor pi indatoririlor fundamentale........... -.....201
Secliunea 1. Principiile dreptului. Semnificafii filosofice 9i
constitu{iona1e.................. .................201
$1. Scurte consideralii despre principii in qtiinla qi filo2ofie......................201
$2. Aspecte de doctrind privind principiile dreptului..... .....'...203
$3. Dimensiunea filosofici qi constitu{ionald a principiilor dreptului......... 210
Sec{iunea a2-a.Universalitatea drepturilor, libertSlilor 9i indatoririlorfundamenta1e.................. ...................213
Secliunea a 3-a. Neretroactivitatea legii............ ..-.-214
Sec{iunea a 4-a.Egahtatea in drepturi a ceti{enilor ....................215
$1. Conlinutjuridic .....215
$2. Principiul egalitalii -rtncaz particular al propor{ionalitS}ii..................216
$3. ,,Echilibrul echitabil" - semnificalii constitutionale .............................218
$4. Interferen{a dintre principiile propor-fionalitd{ii 9i egalitd{ii injurisprudenla Cfiii Constitu{ionale............... ...................224
$5. Aqezarea justl a sarcinilor fiscale, un aspect particularal principiului egalitAfli .............228
$6. Examen de jurisprudenli a Curfii Constitu{ionale a RomAnieiprivind aqezarea justd a sarcinilor fiscale......... .................230
$7. Interferen{a dintre principiile proporfionditAtrii gi nondiscrimintuii ........231Secliunea a 5-a. Protec{ia cetS{enilor romdni in strdinitate ........236
Sectiunea a 6-a. Protec{ia generald a cetS{enilor striini Si apatti2i.................237Sec{iunea a7-a. Cetdleanul romdn nu poate fi extridat sau expulzat .............238
Secfiunea a 8-a. Corelalia dintre dreptul intern qi dreptul internalional .........239
Sec{iunea a 9-a. Documente juridice adoptate in cadrul Orgariza\ieiNaliunilorUniteprivindgarantareadrepturiloromului........ ....240
Secliunea a 10-a. Documente juridice adoptate in cadrulConsiliului Europei ...----245
Secliunea a Ll-a. Rolul judecltorului nalional in aplicarea
Conven{iei europene a drepturilor omului ............251Secliunea al2-a. Accesul liber lajusti{ie................. ..................254Secliunea a l3-a. RestrAngerea exercitiului unor drepturi................... ...........254
$1. Conlinutjuridic .....254
XI
X[ Drept constitulional. Teoria generald Fi institulii constitulionale
$2. Consideralii generale .................255
$3. Restrdngerea exerci(iului unor drepturi qi principiulpropo(ionalitSfii. Jurisprudenl6 constitulionali....... .........263
Secliunea a l4-a. Limite, restrAngeri gi derog5ri privind exercitareadrepturilor qi libertSlilor fundamentale .................. ...................264
Capitolul III. Inviolabilitnf ileSectiunea 1 . Dreptul la via{E, dreptul la integritate a ftzicd,dreptul la integritatea psihicil.... .......268
Sec{iunea a2-a.Libertatea individuald............... ...-269Sec{iunea a 3-a. Dreptul la ap[rare.. .......................272Secliunea a 4-a. Dreptul la libera circulatie..... .......272Sectiunea a 5-a. Dreptul la ocrotirea vie{ii intime, familiale gi private ..........273Sectiunea a 6-a. Dreptul persoanei de a dispune de ea inslqi. ....273Secliunea a 7-a. Inviolabilitatea domiciliului .........274
Capitolul fV. Drepturile gi libertifile social-economice qi culturale .................275Sectiunea 1. Dreptul la invdldtur6 .......275SecJiunea a 2-a. Accesul la culturi... ......................276Secliunea a 3-a. Dreptul la ocrotirea sdndtafii ........276Secliune a a 4-a. Dreptul la un mediu inconjurdtor sindtos........ .....................277Secliunea a 5-a. Dreptul la muncd qi protecfie sociald .....-.........277Secliunea a 6-a. Dreptul la grevf,..... .......................279Secliunea a 7-a. Dreptul la proprietate privatd .......280Sectiuneaa8-a.Libertateaeconomicd.''............Sectiunea a 9-a. Dreptul la mogtenire.................. ....................... 281Sec{iunea a 10-a. Dreptul la un nivel de trai decent ...................282SecJiunea a 11-a. Dreptul de a avea o familie...... .......................282Secliunea a 72-a. Dreptul copiilor gi tinerilor la protec{iegi asisten{5 socia15......... ....................282
Sectiunea a 13-a. Dreptul persoanelor cu handicap la proteclie sociald......... 283
Capitolul V. Drepturile exclusiv politice............... .............. 284Sectiunea l. Dreptul de vo1.......... .....-.284Secliunea a 2-a. Dreptul de a fi ales ............. ..........285Secliunea a 3-a. Dreptul de a alege gi dreptul de a fi alesin Parlamentul European.. .................286
Capitolul VI. Drepturile qi libertifile social-politice 288Sec{iunea 1. Libertatea conqtiin{ei. Implicafii filosofice gi constitulionale ....288
$1. ConsideraJii generale .................288
$2. Despre conqtiintS, lege qi libertate....... ..........289
$3. intelesuri juridice ale libertSfii de conqtiin]i .....................291
$4. Libertatea gAndirii, conqtiintei gi religiei in jurisprudenla europeand ......293Sectiunea a2-a.Libertatea de exprimare. Semnificalii qi implicatiifilosofice pi constitu{ionale ............. ......................296
$1. Continutjuridic .....296
268
Cuprins
$2. Reflec{ii privind fenomenalitatea social5 a omului .-..-.-...-297
$3. Refleclii privind semnificaliile constitutionale ale libertSliide exprimare .....-.--.301
$4. Unele aspecte de jurispruden!5 privind garantatea libertd{ii
de exprimare ..........302
Sec{iunea a 3-a. Dreptul la informa{ie ................. .....................-. 310
Secliunea a 4-a. Libertatea intrunirilor .............' ...-. 3l ISec{iunea a 5-a. Dreptul la asociere. .........-............. 311
SecJiunea a 6-a. Secretul corespondenlei.............. ...-...----...........312
Capitolul VII. Drepturile garan{ii -...........314
Secliunea 1. Dreptul de peti1ionare.................. .......314
Secliunea a 2-a. Dreptul persoanei vdtimate de citre o autoritate publici..... 314
Capitolul VIII. Aspecte din jurisprudenfa Curfii Constitu{ionale a
Rominiei privind protec{ia unor drepturi qi libertl{i fundamentale.............316Sec{iunea 1. Consideralii preliminarii ................. .....--................ 316
Sec{iunea a2-a. Accesul liber lajusti}ie..... ---.........377
Secliunea a 3-a. Libertatea individua15............... ...-324
Secliunea a4-a.Drept;.llaapfuate.. ........'.'.'...."....329Sectiunea a 5-a. Llbertatea de circula!ie..... ............ 333
Sec{iunea a 6-a. Dreptul lavia\Lintim[, familiald qi privatf,.......................--.336
Secliunea a 7-a. Secretul corespondenlei.............. .......--............. 339
Sec{iunea a 8-a. Libertatea de congtiinli ................ 340
Secliuneaag-a.Libertateadeexprimare.... .......'..'.....................342
Secliunea a l}-a. Dreptul la vot 9i dreptul de a fi ales.................................... 345
Sectiunea a l7-a.Libertatea intrunirilor.. .........-..--. 348
Secliunea a l2-a. Dreptul de asociere.. ................... 348
Sec{iunea a 73-a. Dreptul la grevi....... ........... " '. '. ' ' 35 1
Secliunea a l4-a. Dreptul de proprietate.................. ...................352
Capitolul IX. Aspecte din jurisprudenfa CEDO privind restrAngerea
unor drepturi qi libertifi fundamentale............... -....357
Secliunea l.Precizdriprealabile.... -....357
Secliunea a2-a.Drepfiil la via!i...... ..-...-................ 358
Secliunea a 3-a. Dreptul de a nu fi supus torturii 9i altor tratamente
sau pedepse inumane sau degradante........-......... .-.--...---.-.-......- 360
Sectiunea a 4-a. Dreptul la libertatea qi siguranla persoanei -..-.- 361
Sectiunea a 5-a. Dreptul la un proces echitabil-....- --.-..-.........-.... 361
Secliunea a 6-a. Dreptul la respectarea vielii prir-are gi familiale..-................ 363
Secliuneaa7-a.LibertateagAndirii,conStiinleiSireligiei-.--. -----367
Secliunea a 8-a. Libertateade exprimare.'.. --------..-- 370
Sectiunea a9-a.Llbertatea de asociere qi intrunire pa$nica----"----------------------. 37-i
Secliunea a l}-a. Dreptul la alegeri libere 9i corecte, olEranizale
la intervale de timp rczonab7le... ------- 377
Secliunea a l1-a. Dreptul la educalie --379
)fltr
Secliunea a 12-a. Libertatea de circulatie iE0
XIV Dreptconstitulional.Teoriagmerald;iinstituyiiconstitulionale
Secliunea a73-a. Dreptul de proprietate.................. ...................381Sec{iunea a1.4-a. Derogdrile... ............386
Capitolul X. indatoririle fundamentale........... ............388Bibliografie .................... 388
PARTEA A III-A. Institufia cetlfeniei ....393
Capitolul I. Cetlfenia ca institufie juridicl a dreptului constitufional.............395Sectiunea 1. Noliunea qi trlsiturile cet6leniei ........ 395Secliunea a 2-a. Natura juridicd a cet6leniei.. .........397Sec{iunea a 3-a. No}iunea de cetS}enie europeand ...................... 398Sec{iunea a 4-a. Dovada cetdleniei romAne ............ 398Sec{iunea a 5-a. Principii aplicabile cet6}eniei romdne .............. 399
CapitolulII.Dobindireacetifenieiromine...Sec{iunea 1. Dobdndirea cetS}eniei romAne prin nagtere ............401Sec{iunea a2-a. Cetd\enia copilului g6sit............ ....................... 401Sec{iuneaa3-a.RedobAndireacetd{enieiromAne ......................402Sectiunea a 4-a. Dob6ndirea cetSleniei romdne la cerere ...........403Sec{iunea a 5-a. Dobandirea cetS}eniei romdne prin adoplie. .....406Sec{iunea a 6-a. Cetdlenia de onoare .................. ....407Bibliografie .................... 407
Capitolul III. Pierderea cetifeniei romine............. ....409Sectiunea l. Retragerea ceti{eniei romAne .............409Secliunea a 2-a. Renunlareala cetdienia romdn6........ ................410Sec{iunea a 3-a. Pierderea cetS}eniei romdne prin adoplie .........412Bibliografie .4t2
Bibliografie generall 413
Capitolul IDreptul constitufional ca ramur[ de drept
Sec{iunea 1. No{iuni generale despre societate,
stat, drept, morall qi politicl
$1. Societatea
Omul este esenlialmente o fiin{a socialS, este produs al societilii 9i producdtor de
societate. |n cadrul social, omul intr[ intr-o multitudine de relalii sociale cu semenii s5i.
Unele din aceste relalii sociale devin raportori juridice dacd fac obiectul regle-
mentirii lor prin norme juridice.Din perspectiva juridicI, societatea este un sistem structural, implic[ o ordine, in
raport de care existS, se manifestS qi evolueazd qi al cirui con{inut poate fi juridic,
politic, moral, economic sau de altdnaitd.Ordinea socialS este o realitate ce are coordonate proprii, fIcAnd posibilI diferen{a
dintre societate caformd superioari de organizare existenliald uman6, iar pe de altd
parte, simpla colectivitate. Spre deosebire de orice formd de colectivitate umand
1t-amilia, grupurile sociale mai mult sau mai pu{in organizate), societatea se carac-
tei1zeaz1. printr-o ordine relativ stabili care este impusS, iar ca naturd este in primul
rind juridici. Se poate spune cd sistemul dreptului, ca ordine juridicS, este sistemul
srructurant al oricirei societd{i care asiguri coeziunea de sistem, stabilitatea,
individualitatea, dar gi posibilitatea evolufiei sale'
Pe de alti parte, societatea este realitatea dreptului, mediul care justifici 9i legiti-
meazA sistemul normativ. De aceea, nu concepem dreptul ca o realitate normativlabstract6, ci numai ca drept al unei anumite societ5li in raport de care se gi manifesti.
Norma juridici reglementeazdrelalii sociale care, in acest fel, devin relalii juridice.
Participantii la raporhrile juridice sunt subiecli de drept, iar continutul acestor
raporfuri sunt drepturile qi obligaliile consacrate sau recunoscute de legi. Prin urmare,
degi fiecare dintre sisteme, juridic qi social, are o relativd autonomie functionald qi
evolutivd unul fa!6 de celdlalt, re{inem aspectul esential conferit de corespondenla
biunivocf, dintre drept gi societate sau, altfel spus, mediul social: societatea implicd
ordinea jutidicf,, firir de care sistemul social nu at putea exista, gi condilioneazS', de
cele mai multe ori, determind specificul qi conlinutul sistemului judiciar, conferind
realitate dreptului. Pe de alt[ pafte, dreptul, cu toati autonomia sa sistemic[ qi
funcfional6, nu poate fi conceput decAt ca realitate social[, fiind in acelaqi timp
instrumentul prin care statul, unic creator al dreptului, conferb socialului ordinea
juridica pentru ca sistemul social sd poat6 exist4 funcliona 5i evolua.
Realiiatea dreptului, inleleasi ca realitate socialS, implic6 un raport de adecvare a
dreptului la mediul social, care exprimd gi o contradic(ie unilaterald, in sensul cb
o Ta.a generald
dreptul, sistemul norrnativ eristeni Ia un anumit moment istoric, poate contrazicemediul siu, adic5. socieatea. dar societatea nu poate contrazice dreptul ca ordine gi
structurd a sa, ci, mai mult ii determini conlinutul.In acest context poate fi inleleasa semnificalia unei constituJii ca aqezdm|nt
politic gi juridic al unei societali- adica principalul factor de configurare a ordiniisociale prin toate componentele ei: politic. economic, cultural, valoric qi, nu inultimul r6nd, prin definirea omului ca individ gi persoani, dar prin forma abstractdconferitd de subiect de drept in cadrul diversitalii raporturilor sociale, inclusiv celedintre individ qi stat, guvernanli gi gur,ernali.
$2. Statul
Exist5 rapofturi de intercondilionare intre societate, stat gi drept, in sensul c5"
societatea este mediul in care statul gi dreptul se manifestd, conferindu-i acesteiaorganizarca qi ordinea necesari pentru ca o simpld colectivitate sd devind o formd deorganizare socialS.
Prin urmare, societatea qi statul apar gi evolueazd impreuni, orice modalitateconcretd de organizare a unei societdli neput6nd fi decAt una statald. Expresia,,socie'tate^organizatd statal" exprimd corespondenla dintre stat qi societate.
In aceast5" acceptiune largd, statul concretizeazd societatea, conferindu-i o orga-nizare ca sumd a trei elemente: teritoriul, populalia gi suveranitatea sau puterea.Societatea organizatd, devine in acest fel stat (tard), care la rAndul sdu se individua-lizeazd, prin caracterele gi atributele consacrate de constitutia fiecdrei {dri.
Statul este, in esenla sa, exprimat institulional ca forma supremd de autoritatepoliticd care creeazd, ordinea social6. Altfel spus, statul este puterea de stat care lardndul ei este intotdeauna politicd, adicl orientatd qi exercitati spre realizarea unuiscop general, care intr-o societate democratic[ nu poate fi dec6t interesul public. inorice societate democratic5, statul este puterea orgarizatd a poporului. Puterea, caelement constitutiv, exprimi ea insdgi intreaga fiin!5 a statului, la fel cum gi celelaltedou5. elemente constitutive, teritoriul gi populalia, poartl in sine realitatea societiliiorganizati statal.
Referitor la rela\ia dintre stat qi putere qi rolul statului ca factor de organizaresocial6, statul poate fi conceput prin propria sa structurd gi ordine. Este ceea ce inliteratura de specialitate se considerd a fi accepliunea restr6nsl (uridicl) a statului.Din aceastd perspectivi statul apare ca formd organizatl" institu{ionalizatd a puteriipolitice, aceasta din urmd avAnd ca titular poporul intr-o societate democratic5.
Hans Kelsen, principalul autor al teoriei normativiste a dreptului, sublinia cdstatul poate fi considerat o ordine juridicd de constrdngere, o putere de comandl gi
are o voin{d proprie, distinctl de cea a indivizilor gi situatS deasupra lor. Astfel, se
explicd deosebirea in statut juridic dintre guvernan{i qi guvemali.Existi o relalie de interconditionare intre stat gi drept. Cele doud realitd{i de
suprastructuri sociale au apf,rut deodati gi din aceleaqi cauze. Statul creeazi dreptul,iar dreptul delimiteazd, configuralia gi limiteazl ac{iunile statului. Acest din urmdaspect legitimeazd principiul supremaliei dreptului in raport cu statul, specificconceptului de stat de drept care sti labaza constitulionalismului contemporan.
Dreptul constitulional ca ramurd de drept 5
Existd o situalie paradoxald, in sensul c6, degi statul este unicul creator aI
dreptului (nu pot exista norme juridice care sd nu fie, dupd caz, create, recunoscute
sau consacrate de stat), totugi sistemul de drept iqi impune autoritatea sa existengiali
statului creator, astfel incAt intr-o organizare Si func{ionare institulionali a statului,insSgi legitimitatea acestuia ca putere de comandd qi organizare sociald a puterii este
conferiti de drept, in mod deosebit de normele constitulionale, care in esen15
reglementeazd. raportwi sociale fundamentale privind instaurarea, exercitarea 5i
menlinerea puterii.Statul gi dreptul au un caracter istoric, materializat in tipurile de stat: sclavagist,
reudal, socialist qi capitalist. Structura gi funcliile statului au evoluat dar esenta sa a
rimas aceeaqi: o putere de comand6 gi un instrument de organizare asocietilii umane
prin intermediul dreptului.
$3. Dreptul
Norma juridicd reprezintd condifia absoluti pentru existenla unui raport juridic.Deci un raport social devine unul juridic, deoarece una sau mai multe norme juridiceii atribuie o asemenea semnificalie.
Totodata, norma juridicd este condilia imanent?i a dreptului qi elementul siuprimar. Aceasti relalie dintre norma juridicl qi drept implici in prealabil o dublS
delimitare:- delimitarea dintre regula de drept qi alte reguli sociale;
- delimitarea dintre regula de drept gi comportamentul de fapt.
Multitudinea relaliilor interumane demonstreazi tocmai evolulia qi gradul de
dezvoltare a societdlii in care acestea se manifestd. Diversitatea rela{iilor sociale
impune totuqi respectarea unor reguli de comportare de citre persoane, adoptarea
unei anumite conduite, respectarea anumitor norne.Norma juridicd poate fi definitd ca o reguld de conduitd, generald, obligatorie Si
impersonald, instituitd sau sanclionatd de stat, care este adusd la indeplinire fie de
bundvoie, fie la nevoie se apeleazd laforla coercitivd sau de constrdngere a statului.
Normele juridice sunt diverse prin conlinutul gi forma lor, ele fiind elemente ale
unui ansamblu organizat, care este sistemul dreptului. Normele juridice sunt ,,pdr!i"in raport cu sistemul de drept considerat ca ,,intreg", dar in acela;i timp constituie qi
.,subsisteme" in raport cu propria structurA (1. Deleanu, Drept constitulional $i
institutii politice, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 2001, p.52).Dreptul reprezintd totalitatea normelor juridice, noffne care, deqi reprezinti o
diversitate prin conlinutul qi forma lor, se constituie ca elemente ale unui ansamblu
organizat, care este sistemul dreptului.Normele juridice se grrtpeazd in institutii juridice qi ramuri de drept.
Institutiile juridice reprezintd totalitatea normelor juridice care, fiind grupate pe
criteriul unui obiect de activitate, ii asigur[ unitatea gi permanenla, de exemplu,
institulia juridici a proprietd{ii, institu{ia juridici a cisdtoriei etc.
Ramurile de drept reprezintd o grupare mai largd de norme juridice qi de instituliijuridice legate intre ele prin obiectul lor comun de reglementare gi, in subsidiar, prin
unitatea de metodi folositi in reglementarea relaliilor sociale respective.