ION DUhlilTir'lii'-.;iviAtl l Al\ A h,{A)( I M E5[ U
'i;i [:;li'ffilR{H Ami;ASffiVUL[j. i'
..... ...r..;:... a:.:,tri::rrrrr;jiaii::i.::.
Dti\{ CF,Lf,': IVIAi VECI-{N'{'IhAPUR.ipAt"lA l-s iruce Pulrul, '': ':.
. -o te t" ,.\l- .-:* .J---) . ') ", ,\'\"
CU PRINS
5 EPOCA PIETREI ,
5 'De la preistorie la geneza etnici ' . I:i
- t tEpo."ibronzului [.ca 2,000 : 1-,150 i' cr'):O nPacafierului:' "' ', 't ,l :
13:EpOCafOmani '.''.,' ' ,, ,||:. , ,,'15,Continuitateadaeo,*romand "',',.. .,,,'
2l- Continuitate la inceputulrevului mediu timpuriu
21 ,EVU,L"MEDIU I ',,,' 25 DeL"ia cavalerii'teutoniila marea inVazie mongold,, (
,Zg prim,ele men.tiuni documentare ale Bfa;ovului ," . ', ' t
43 Administralia'ora$ului ' ' "' ': : ,','"' 'l
'.1
52 Relaliile politice cu Jdrile Romdne ' ::;
"': ':
"" '::
67 Me;teguguri 9i comer!
' 72 Honterus;i Cores ::
80, Monumente medievale '
99, planut cetigti bragovuluui necolt-i111],,,,,,,,,,,ru. , , .., j. ::::
101Demografie;ieconomieihveaculXIX9iinceputul,'.veacului XX
v
I 01 . .E'POCA MODERINA113 Administra!ia
116 Ittori; vielii politice bragovene in epoca modernd
ffe Sturti caracterizare a perioadei abiolutiste
119Bra$ovulgiRevolu!ialuiTudor.VladimiresCu72L Bragovul gi Revolulia romAni de la 1B4B-1849
128 Ac.tiuni ;i iniliative bragoVen,e in perioadaneoabsolutisti [1849:1860J ,,,, ,
132 Bragovul gi Unirea Principatelor136 Ac.tiuni ;i iniliative,biagonene in perioada
liberalS {1,B60rii867l,r OiOta ae:ta sibiu (1863-1864) gilqgislafia,,5l''..,' ::r , ,: .,, '
143 Instaurarea paffiluiftalist,f186f 9iconsecin,tele.,sale asupra mi;cirii nafionale.Ac.tiun! gi iniligtiGhraiovene:,,, ,'., '
' 746 Bra;ovul gi Pro4unciamOntUl.de,la nlaj fa68151 Bragovul:;i Indeperidenla de Stat a RomAniei160 Migcarea memorandiSti Si,Bragovul
, 11 6 Z.', Iitoria :cultuiii: b-rag oven e in ep oca mo de rn d
,16?' 'CaSina,rOmAnI ,ir. ': '1: '', " ': ::"
',.,!i Z' Re-uni,unearfemeil,or romAne,,''777 Societdli de lecturS. Biblioteci1 82,,,Reuniunea. de gimhesqid,,li cantari 9i muzi ca l:
Bragov
18 Z' Soiietatearp.entru.fond, de ieitru romAn gi artadrarnatici]a.Bfa$oV..::.....:.:.::
197 Alte asocialii civice 9i de culturl198 inv5ldmAntul iomAnesc bragovean in epoca
modernd
207 invdtdmAntul german bragovean
277 invildmAntul;maghiirlbragoveah . .,,,.
21,5 Presa bra!'cveand,in epoca modernd220 Arhitectufa'Bra;ovului in epoca moderni229 Pictura,rbrasoveand in secolul XIX
235 BIBLIOGRAF|E.S.ELECflVA
lo
.=o_oo
roN DUMITRA9CU
DE LA PREISTORIE LAGENEZA ETNICA
EPOCA PIETREI
f nceputul paleoliticului [ccaI r.zoo.ooo i, cr.J corespunde
geologic desfi ;uririi ePocii
glacialiiloq epocd in care au avut loc
importante modificiri in structurageomorfologicd. Este perioada
in care s-a conturat DePresiunea
Bragovului prin model5rile tectonice
ale mungilor inconjuritori 9i prinretragerea lacului pliocen [LaculBArsan), conturAndu-se astfel
;i releaua hidrograficd actual5'
Tectonismul a dat nagtere nu numai
unei depresiuni caracterizati prinnetezimea ei, ci gi unei unitdli de
relief ca verigi de legdturi intre
provinciile istorice Transilvania,
Moldova, Jara RomAneascd ;iDobrogea. Pe acesttemei s-a
dezvoltatin mare misurd rolulimportant jucat de-a lungul istoriei
noasffe de Jara BArsei gi indeosebi
de Bragov,
Varialiile climatice produse inpaleolitic ;i mezolitic au determinatimporlante modificiri ale florei;ifaunei, Preponderenla pinului gi a
bradului din paleoliticul mijlociuera urmati in mezolitic, odatd cu
incilzirea climei, de rdspAndirea
;i a altor specii c-a stejarul gi
mesteacinul. Cercetdrile arheologice
au pus in eriCen'e existenla ursului,
DE LA PREIS;C; : -: ;:\EZA efNtCA I t
caprei, cerbului, zimbrului, vulpii, inacelea;i epoci istorice.
Cele mai vechi urme ale agezdrilor
umane in lara BArsei sunt atestate
de cercetirile arheologice dinpaleoliticul mijlociu, cultura
musteriane [c.c.a.60.000 - 30.000
i. CnJ. Descoperirile de la Pegtera
Gura - Cheii [RAgnovJ, Pegtera Valea
Coacizei gi Pe;tera Mare [satulPegtera, com. Moeciu) demonstreaziexistenla grupelor de vAnitorineanderthali eni. Aceste agezlriumane au continuitate in paleoliticulsuperioq, culturile aurignaciani gi
gravetiand [cca 25.000 - 10.000 i.Cr')
de cAnd dateazl.;i prima descoperire
antropologici a unui femur de
homo sapiens fossilis [Pe;tera, com.
Moeciu), purtetorii acestor culturi.in mezolitic fcultura tardenosianiJ
apar gi agezirile umane in aer liberaga cum demonstreazd descoperirile
din Valea Bridetului gi Cremenea
[com. Sita Buziului). Progresele
inregistrate de oamenii primitivi dinaceste ageziri aparlinAnd culturilorpaleolitice gi mezolitice din JaraBArsei erau atAt in diversificareaindeletnicirilor cdt gi in evoluliauneltelor din piatri precum gi a
armelor.
Neoliticul fcca 5.500 - 2.000 i. Cr.)
este atestat de un numir sporit de
agezdriumane in Jara BArsei la:
Bragov, Hdrman, (upea, Feldioara
6 | DE tA PREISTORIE LA GENEZA ETNICAI
loN DUMITRAsCUMARIANA MAXIMESCU
Bod. A;ada4, potrivit actualului
stadiu al cercetdrilor, cele maivechiurme materiale care atestd locuirea
municipiului Bra;ov sunt din neolitic.
Punerea in valoare a vestigiiloristorice vechi gi medii a urbei a
fost posibild datoritd contribulieideosebite aduse de Julius Teutsch,
Gustav Treiber, Alfred Prox gi
Hermann Schroller incepAnd cu
1900, continuatd gi in perioada
interbelici. Pentru perioada
urmitoare, incepAnd cu anii'50,este remarcabild in studierea istorieivechi a Bragovului activitateacercetitorilor Alexandrina D.
Alexandrescu, Mariana Marcu, Florea
Costea 9i Ion Pop.
Pentru neoliticul timpuriu [cca5.500 - 4.200i. Cr.) cercetdrile au
pus in evidenl5 a;ezirile umane dinValea Cetdlii incepdnd din culturaCrig [neoliticul timpuriuJ gi pAni incultura Cucuteni - Ariugd [3.500 -2.500 i. Cr.J. Din picate, construclia
cartierului de locuinle in zond nu
a permis conservarea vestigiilorla Muzeul fudelean de Istorie.Ocupali ile purtitorilor acestei
culturi erau in principal: cultivareaplantelo4 cre;terea animalelor,olSritul, torsul, lesutul - ocupaliidezvoltate de-a lungul culturilorneolitice.
fr**t*,",
roN DUTVilTRASCU
IMARIANA MAXIMESCU
Cultura ceramicii lineare, incadratlde unii specialigti in neoliticulmijlociu (4.200 - 3.500 i. Cr.), este
atestatd de descoperirea unui vas
fragmentar in punctul Lutdriespre Stejerig. Ultima perioadia neoliticului este reprezentatdpe teritoriul oragului Bragov de
splendida culturi Cucuteni. Agezdrile
neolitice ating cel mai inalt grad
de dezvoltare, aspect evidenliat de
progresele inregistrate in cultivareaplantelor [plugul), in ol5rit [cuptorulcu reverberafie), in perfeclionarea
uneitelor indeosebi prin apariliametalurgiei cuprului [topoarede cupru), in realizarea primelorfigurine zoomorfe gi antropomorfe.
in perioada de tranzilie la epoca
bronzului (2.500 - 2.000 i. Cr.) pe
fondul local al culturilor neoliticeapar elemente ale culturii materialea pdstorilor nomazi venili din stepele
nord - pontice [protoeuropoizi).Cercetirile intreprinse la inceputulsecolului )il( de citre f. Teutsch
la vest de poarta principald a
Bisericii Negre [str. P. Richter) au
scos Ia Iumini un mormAnt cu
ocru, caracteristic ritului funerar al
acestor triburi seminomade.
Cultura Colofeni, specifici acestei
perioade, este reprezentati de
materialul arheologic descoperitla Pietrele lui Solomon. Purtdtoriiculturii Glina III - Schneckenberg
intrerup evolulia acestei culturimarcAnd inceputul epocii bronzului.
EPOCA BRONZULUI(ccA 2.ooo - 1.150 i. cR.)
/[ ;ezdrile din epoca bronzului.{-La" pe teritoriul municipiuluiBragov sunt mai numeroase gi
ampiasate de regul5 pe inilgimi.Toponimia descoperirilor de aici a
dat numele unor culturi arheologicerecunoscute in plan gtiinlific
[Schneckenberg, Noua). in primaperioadi a bronzului s-a impuscultura Glina III - Schneckenberg
numiti astfel dupi atezareadescoperitd pe Dealul Melcilor
[Schneckenberg - germ.). A. Prox
a r ealizat prima mono grafie aacestei culturi, identificAnd a;eziriumane pe Dealul Melcilor gi pe
Dealul $prenghi. Inventarul bogatal acestor ageziri indici existenlaunor centre de prelucrare a
metalelor [$prenghi). Este cazultopoarelor - ciocane perforate dinbronz, dar gi a podoabelor [brildrispirale, inele din aur) descoperitein ,,vatra oragului" sau la $prenghi,dar aflate in custodia Muzeului de
Preistorie din Berlin. Ceramica a
iost lmpantitd in uzualS in formdde bo:can cu pasti neuniformi gi
ce.a-:"::: mai fin cu gura in formi;= : .:-. sau cu gAtul lung. Au fost
I
7
Spitald de aur;
descoperiti peDealul Sprenghi
t- 0,038 -
'
@ Figurina zoomorfd,descoperitd pe Dealul $Prenqhi
.,^-ii,lf,yKi,fiH:u | ftr*r*,"
fost ficute descoperiri aparlinAndculturii Tei pe Dealul $prenghiprecum gi in Valea Cetifii.
Fragmente ceramice specificeculturii Wietenberg au fost puse inevidenli pe un amplasament de Peactuala strade Calea Bucuresti si inValea Cet5lii.
Ultimei p5rli a epocii bronzului iieste specifici cultura Noua [sec.XIV - KII i. Cr.), care s-a rSsPinditdin centrul Transilvaniei Pdni laNistru. in 1903 f. Teutsch a publicat
descoperirea primelor mormintedatAnd din aceasti perioadi la Noua
- suburbia Bragovului, ceea ce a
impus aceasti culturd specialigtilor.
Principalele ocupalii ale acestei
populalii erau: pistoritul,agricultura, pescuitul, vAnitoarea,
oliritul gi prelucrarea uneltelor.
Ceramica specifici acestei culturi
@
rnFlO.O
descoperite figurine antropomorfegi zoomorfe. Pentru cultura Tei,
aparlinAnd bronzului mijlociu[cca 1.500 - 1.300 i. Cr.), primelemateriale p e baza descoperirilordin Bragov au fost publicate de |.Teutsch in L900, iarin L940 A. Proxa publicat o sintezi a descoperirilorculturii Tei din S-E Transilvaniei. Au
@ Ceramica Schneckenberg,descoperitS la Bragov
8 | DE LA PREISTORIE LA GENEZA ETNICAI
:ri:. I
Asrort,o ToNDUIyilTRASCULI)RAsovt L'' I ;'onicin H,riir-visc,,
D ] 'iv'^'|\'|/
constd in vasele in formi de sac,
cegti cu toarte sau butoni, strachina
semisfericd sau tronconicd.
Populalia din epoca bronzuluireprezinti noua sintezd. etno-
Iingvisticd tracicd pe fondul neolitic1ocal. Civilizalia locali a bronzuluirelevd organizarea comunitSlilorin obgti formate din oameni liberi,unite in triburi, eventual sclavaj
patriarhal.
EPOCA FIERULUI
prima epocd a fierului sau
t Hallstatt $azele A-D cca
1.150 - 400 i. Cr.) marcheaziindividualizarea ramurii nordice
a tracilor - daco-gefii.Inilial inTransilvania civilizalia tracicihallstattiand a avut un ritm lentde dezvoltare. Pentru Hallstattulmijlociu au fost realizate pulinedescoperiri de obiecte de fier inTransilvania. De aceea descopeririledin Hallstattul timpuriu de
pe teritoriul ora;ului Bra;ovatesti inci prezenla metalurgieibronzului. Asemenea descopeririarheologice s-au realizat pe Dealul
$prenghi, pe Dealul Melcilol la 3-4
km. nord de Bragov spre pArAul
Ghimbigel [consideratd de citreFl. Costea una din cele mai mariageziri hallstattiene), la Mdgurele
@ Pumnal akinakes de fier,
descoPerit la Bragov
gi in zona Cimitirului Central. O
agezar e hallstattiani importantdeste pe Dealul Pdticel unde a fostdescoperiti o fortificalie ovald
apdrati de doud ganluri in partea
exterioari. in aceasti a;ezare, ca
de altfel gi in celelalte menfionate,a fost descoperiti din abundenliceramici de formi bitronconici sau
strdchini, ceramici de reguld neagrd
sau bruni in exteriol rogiatici in::trior, decoratd cu caneluri si
!:: =:rinenfe. in Hallstattul tArzius = = =:. :ralizeazd folosirea fierului
: : -: ;; : STORIE LA GENEZA TTNICA ]
@ Ceramicd din Hallstattulmijlociu 5i inal, BraSov
in principal datoriti progreselor
comunit5lilor ffacice locale, cAt
9i a influenlei scitice [V. VasilevJ'
Urmele civilizaliei scitice in
municipiul Bragov nu sunt Prea
numeroase: un Pumnal akinakes
de fier [nelocalizat), iar pe Dealul
$prenghi un rest de craniu uman
allturi de vase bitronconice' Tot in
zona cartierului Bartolomeu s-au
descoperit vase ceramice de origine
tracici aparlinAnd Hallstattului
tArziu.
in a doua epocd a fierului sau La
Tine [incepAnd cu secolul IV i' Cr'J
civilizalia dacici din Jara BArsei
cunoa$te o perioadi de inflorire'
D ezvoltarea tuturor domeniilor
vielii materiale 9i spirituale trebuie
1o I o, lo pRElsroRlE LA GENEzA rrNtcAI
^^^-i?ilf,vKTfiH:u J ft**""pusi in leglturi in Primul rAnd
cu rolul comunitdlilor locale
dacice. Influenla celticd, singura
resimliti de altfel, se limiteazd
pentru teritoriul oragului Bragov la
descoperirea unor vestigii celtice in
$chei.
Un aspect important este acela al
identificdrii uniunii tribale dacice
care cuprindea;i comunitilile de
pe teritoriul urbei noastre. Punctul
de pornire Pentru acest demers ilreprezinti,,indreptarul geografic"
al matematicianului, astronomului,
geografului Ptolemaios din
Alexandria, lucrare scrisi la sfArgitt
secolului II d, Cr' 9i care explici 9i
comenteazd o harti a lumii antice
alcituiti pebazaunor izvoare mai
vechi. S-a stabilit ci informaliileoferite de geograful antic privind
cele 15 triburi geto-dace se referila situalia din vremea lui Octavian
Augustus [31i'Cr' - 14 d'Cr.J' Pe
baza interPretirii lui A' VulPe, H'
Zahariade gi Fl. Costea a hirlii lui
Ptolemaios Putem afirma ci dacii
aflali in zona oragului Bragov de
astSzi ficeau parte din marele tribal cotensilor -Descoperirea in 19 3 9
a cunoscutei inscriplii din castrul
roman de lAngi RAgnov care atesti
existenla Cumidavei [indicati 9i
de geograful Ptolemaios) a mai
adus un element in identificarea
tribului in care se incadrau dacii
Qinruvo,",
roN DUMTTRASCUIVARIANA NAAXIMESCU
Cin Jara BArsei. in lumina ultimelor,nterpretdri ale sensului termenului
-umidavensrs din inscripfia amintitdse poate atribui dacilor din JaraSArsei, implicit autohtonilor din:ona oragului nostru de astdzi,
:-umele etnic de cumidavensi.
- rterpretarea izvoarelor narative
':rtice referitoare la dacii din:poca La Tdne ne Pot ajuta si:econstituim 9i o posibili istorie. dacilor cumidavensi. Pentru sec'
-, i, Cr, Trogus Pompeius [,,lstorii:ilipice" rezumate de lustinus).e referd la regele Oroles care
.- conduce pe daci in luptele
.npotriva bastarnilor iar la scurt:mp aminte;te un posibil succeso{,
:egele Rubobostes [,,cregtereaputerii dacilor sub regeleSubobostes"J. Mai mulli autori:onsiderd ci ambii conducdtori au
s-;ipAnit spaliul intracarpatic; decijacii cumidavensi erau cupringi
.n formaliunea lor [M. Marcu, Fl.
JosteaJ. Aceste uniuni tribale au
:ost unificate la inceputul secoluluii i,Cr. de citre Burebista care ,,a:ltemeiat o mare stipAnire". Dupd
noartea lui Burebista, marelesdu regat s-a dezmembrat, Studii
rumismatice coroborate cu
nateriale arheologice gi interpretiriale unor izvoare narative antice
rndicd, dupi pirerea unor autori, cd
.n secolul I d. Cr. dacii cumidavensi
ficeau parte din regatul lui Dicomes
famintit de Plutarh in conflictuldintre Octavianus ;i Antonius).Agezdrile dacice din zona urbeinoastre cunosc o inflorire invremea lui Decebal. O atestd sPre
exemplu fortificalia 9i agezarea
dacicd de la Pietrele lui Solomon
care s-a dezvoltat in perioada de la
Burebista la Decebal.
Alituri de agriculturi ;i Pistorit,dacii cumidavensi au dezvoltatmetalurgia fierului [pluguri,armeJ, oliritul [generalizarea roliiolarului) gi comerlul [adoPtareamonedei).
Se admite de citre specialigti cd
ritul funerar specific geto-daciloreste incineralia, fapt pus in evidenldgi de descoperirile arheologice dinmunicipiul Bra;ov. Pentru sec. IV -III i. Cr. a fost descoperitd ceramica
dacicd in apropiere de satul Stupini,
in punctul numit Pe Canal. Una
din cele mai mari a;eziri civile
descoperite in zona oragului Bragov
este localizatd in Valea Cetelii. Au
fost scoase la iveali vestigii ale unorlocuinle rectangulare sau ovale cu
vetre, cAt;i ceramica, Tot o agezare
civili precum gi o necropold cu
morminte de incineralie [groPiin formi de sac cu oase umane
calcinateJ a fost descoperiti in
zonastrdzii Hirmanului. O irarevarietate de ceramici dacrci' l:::a:a
DE LA PREISTORIE LA GENEZA ET\ :: 11
cu mana sau la roati [fructiere,fragmente de chiup, oale, borcane)a fost scoasd la lumini incd din1901 in Bartolomeu. in aceeagi
zoni,pe Dealul $prenghi a existato a$ezare dacici, fapt indicat degropile de provizii, ceramici dacicigi mormintele de incinerare.
O categorie aparte de descoperiridin epoca La Tdne o reprezintidescoperirile monetare, eleilustrAnd deopotrivi progreselesociedlii dacice, cdt gi legdturilecomerciale cu grecii sau romanii. Ogtanli monetari gisitd intr-unamplasament intre Biserica Neagrigi Piala Sfatului, indicd existenlaunui atelier monetar dacic. Existiun tezaur monetar compus din13 monede dacice (descoperirenelocalizati) cele mai multeimitalii dupi monede macedonene
roN DUMTTRASCUMARIANA MAXIMESCU
[Filip II gi Alexandru cel Mare),tetradrahme din Thasos gi imitaliidupd tetradrahme. S-au flcut gi
descoperiri izolate de monede:imitalii de tetradrahme fFilipII, Filip III, Alexandru cel Mare)de diferite tipuri, monede dinDyrrhachium, aurei din wemeaimpiralilor Otho [ian.69 - aprilie.69d.Cr.J gi Titus [79-81 d.Cr).
Importanti este insi identificareala Bragov a unui tipar pentru denariromani din vremea lui Iulius Cezar.
Aldturi de ceramica de facturigreac5, aceste descoperiri monetareintiresc concluzia contactelornegustorilor greci, eventual romani,cu autohtonii acestor locuri.
Un punct important in ilustrareaperioadei dacice din istoriaBra;ovului il reprezinti fortificaliadacici de Ia Pietrele lui Solomon.
@,@ @,,w
w'www
@ Fig.l-2. lmitalii dacicedupd monedele luiFllip ll
Fig.3. Monede defacturd celtic;, imitaliedupi monedele luiFilip ll
Fig. 4. Tetradrah miemisd de oragulgrecesc Amphipolis
Fig.5-5.Tetradrahmi,imitalii dacice dupdmonedele thasiene
I
12 |
or n pRErsToRrE LA GENEzA erxrcA