1
*Materiale informative preluate de pe site-urile gestionate de C.E. şi organismele afiliate
EDITORI: Paul MATEI
Claudiu CIUBOTARU
Ioana PRUTEANU
BILUNAR NUMĂRUL 14 / 2013
CUPRINS:
Inventatorii își vor putea proteja mai ușor și mai ieftin brevetele
Fondul de solidaritate al UE - mai rapid și mai simplu, pentru
sprijin după catastrofe
Căutăm "Reporter European" și "Blogger European".
2
Inventatorii își vor putea proteja mai ușor și mai ieftin
brevetele
Comisia Europeană a propus finalizarea cadrului juridic privind protecția
prin brevet la nivelul UE, prin actualizarea reglementărilor UE privind
competența judiciară și recunoașterea hotărârilor judecătorești (regulamentul
cunoscut sub denumirea „Bruxelles I”).
Modificările vor crea condițiile
necesare pentru intrarea în funcțiune,
odată ce va fi ratificată, a unei
instanțe specializate în brevete
europene - Curtea Unică în materie
de Brevete, ajutând întreprinderile și inventatorii să își protejeze brevetele.
Curtea va avea o jurisdicție specializată în litigii referitoare la brevete și
va permite evitarea cazurilor de litigii multiple aduse în fața unui număr de
până la 28 de instanțe naționale diferite. Acest lucru va determina reducerea
costurilor și luarea de decizii rapide cu privire la validitatea sau la încălcarea
drepturilor conferite de brevete, stimulând inovarea în Europa.
Inițiativa face parte dintr-un pachet de măsuri recent convenite, care
urmăresc să asigure protecția unitară prin
brevet în cadrul pieței unice.
„Prin modificarea reglementărilor
privind recunoașterea hotărârilor
judecătorești, se creează condițiile
3
necesare pentru ca noua Curte Unică în materie de Brevete să-și înceapă
activitatea. În cazul unui litigiu, societățile nu vor mai trebui să introducă
acțiuni în fața instanțelor din diferite țări”, a declarat vicepreședintele
Viviane Reding, comisar al UE pentru justiție. „Datorită eliminării
obstacolelor birocratice, a costurilor suplimentare și a incertitudinii juridice
determinate de existența a 28 de sisteme juridice diferite și adesea
contradictorii, piața unică va deveni mai atractivă. Acesta este un foarte bun
exemplu privind modul în care politicile de justiție pot stimula creșterea
economică.”
Comisarul pentru piața internă și servicii, Michel Barnier, a adăugat:
„Este esențial pentru competitivitatea
Europei ca inovatorii să beneficieze cât mai
rapid de avantajele multiple oferite de
îndelung așteptatul brevet unitar european.
Acordul politic din decembrie 2012 a
reprezentat un progres major, dar brevetul
unitar va deveni realitate după instituirea
Curții Unice în materie de Brevete. Este
necesar să realizăm acest obiectiv cât mai
curând cu putință, iar propunerea
reprezintă încă un pas important în această direcție.”
Cifrele vorbesc de la sine. În 2011, s-au acordat 224 000 de brevete în
Statele Unite și 172 000 în China, în timp ce în Europa s-au acordat doar
62 000 de brevete europene. Unul dintre motivele acestei diferențe este costul
prohibitiv și complexitatea procesului de obținere a protecției prin brevet la
4
nivelul întregii piețe unice a UE. În prezent, oricine dorește să obțină
protecție, la nivel european, pentru o invenție trebuie să obțină brevete
europene în toate cele 28 de state membre.
Titularul brevetului poate fi implicat în litigii multiple în diferite țări
pentru același caz. Dar acest lucru se va schimba în viitorul apropiat, datorită
acordului referitor la pachetul privind brevetul unitar.
Curtea Unică în materie de Brevete – instituită în baza unui acord semnat
la 19 februarie 2013 – va simplifica procedurile și va duce la decizii mai
rapide, având în vedere că va exista un singur caz în fața unei curți
specializate, în locul unor litigii paralele în fața instanțelor naționale. Curtea
va avea competența să pronunțe în numele tuturor statelor contractante
hotărâri privind validitatea și încălcarea drepturilor conferite de brevetele
europene și de brevetele unice, evitând astfel procedurile paralele și
soluționările divergente. 25 de state membre participă la acest cadru privind
brevetul unic, care este deschis tuturor statelor membre.
5
Acordul se bazează pe Regulamentul Bruxelles pentru a determina
jurisdicția internațională a Curții Unice în materie de Brevete.
Prin urmare, Comisia propune modificarea Regulamentului Bruxelles I, în
vederea clarificării modului de funcționare a normelor privind competența în
contextul Curții Unice în materie de Brevete, precum și a modului în care
normele din regulament trebuie să fie aplicate în relațiile dintre statele
membre, părțile la Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete și
statele membre care nu sunt părți la acest acord.
Următorii pași
Înainte de a
deveni act
normativ,
propunerea trebuie
să fie aprobată de
statele membre și
de Parlamentul
European.
De asemenea,
Comisia
încurajează statele membre să ratifice cât mai rapid Acordul privind Curtea
Unică în materie de Brevete și să finalizeze în mod corespunzător lucrările
pregătitoare necesare pentru ca aceasta să devină operațională, astfel încât
primele brevete unitare să poată fi acordate în cel mai scurt timp cu putință.
6
Context
În prezent, legislația UE prevede că litigiile legate de validitatea
brevetelor sau de o presupusă încălcare a drepturilor conferite de acestea
trebuie să fie aduse în fața instanțelor statului membru în care a fost
înregistrat brevetul. Alternativ, acestea pot fi introduse fie în fața instanțelor
statului membru unde își are domiciliul persoana chemată în judecată, fie în
fața
instanțelor statului membru unde s-a produs sau s-ar putea produce
încălcarea.
În multe acțiuni privind încălcarea drepturilor conferite de un brevet,
persoana chemată în judecată susține că brevetul nu este valabil. O astfel de
situație este de competența exclusivă a statului căruia i se atribuie brevetul. În
practică, acest lucru înseamnă că titularul brevetului ar trebui să participe la
litigii paralele, ceea ce implică costuri importante, complexitatea cazului și
posibile soluționări divergente în hotărârile judecătorești.
7
Încă din anii 1970 au existat eforturi în vederea creării unui brevet unic,
ale cărui efecte juridice să se extindă asupra tuturor țărilor europene, însă
acestea nu au avut succes. În aprilie 2011, Comisia a prezentat noi propuneri
pentru a crea un brevet european cu efect unitar (așa numitul „brevet unitar”)
în cadrul cooperării consolidate.
În decembrie 2012, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un
acord îndelung așteptat asupra pachetului privind brevetul unitar european,
care a deschis calea pentru semnarea Acordului internațional privind Curtea
Unică în materie de Brevete.
Pachetul privind brevetul unitar va permite obținerea protecției prin brevet
pentru cele 25 de state membre participante, pe baza unei cereri unice și fără
alte formalități administrative, cum ar fi validarea și cerințele legate de
traducere, în statele membre. Acest lucru va oferi inventatorilor și
întreprinderilor acces la piețele tuturor statelor membre care participă la
cooperarea consolidată și la Acordul privind Curtea Unică în materie de
Brevete, la un cost foarte redus și cu mult mai puține obstacole administrative
de depășit.
Acordul internațional privind Curtea Unică în materie de Brevete a fost
semnat la 19 februarie 2013. Curtea Unică în materie de Brevete va avea
8
competența de a soluționa litigii legate atât de viitoarele brevete unitare, cât
și de actualele brevete europene „clasice”. În prezent acordul trebuie să fie
ratificat de statele membre în cauză. Curtea Unică în materie de Brevete va fi
o curte unică specializată în brevete, cu divizii locale și regionale în întreaga
UE. În locul unor litigii paralele în fața instanțelor naționale, părțile vor putea
obține decizii rapide și de înaltă calitate pentru toate statele în care brevetul
este valabil.
Fondul de solidaritate al UE - mai rapid și mai simplu,
pentru sprijin după catastrofe
Comisarul european pentru politica
regională, Johannes Hahn, a prezentat
la sfârșitul lunii iulie 2013 o
propunere de reformă a Fondului de
solidaritate al UE. Planurile adoptate
de Uniunea Europeană vor permite
fondului să reacționeze mai repede și îl vor face mai ușor de utilizat,
instituind criterii mai clare privind beneficiarii.
De la crearea sa în 2002, Fondul de solidaritate a reacționat în cazul a 52
de catastrofe din întreaga Europă, inclusiv cutremure, incendii de pădure,
secete, furtuni și inundații. Cu peste 3,2 miliarde de euro, au fost sprijinite 23
de țări. Dacă propunerile acestea vor fi aprobate de Parlamentul European și
9
de statele membre ale UE, țările și regiunile afectate de catastrofe se vor
putea aștepta la îmbunătățiri semnificative ale modului în care funcționează
Fondul de solidaritate.
Comisarul Johannes Hahn a declarat: „Trebuie să reacționăm mai bine
pentru a ajuta țările să reconstruiască și să-și revină după catastrofe.
Propunerea Comisiei Europene este expresia clară a solidarității în ceea ce
privește ajutorul acordat regiunilor și țărilor din Europa atunci când acestea
au nevoie de ajutor. Schimbările pe care le-am decis vor face din Fondul de
solidaritate un instrument mai rapid, mai clar și mai ușor de utilizat. De
asemenea, propunerea va încuraja țările să-și intensifice în primul rând
eforturile de prevenire și gestionare a catastrofelor. Aș dori să îndemn acum
Parlamentul European și statele membre să aprobe aceste planuri și să
10
creeze neîntârziat un Fond de solidaritate care va funcționa mai eficient și
mai eficace.”
Noua propunere
legislativă simplifică
normele în vigoare, astfel
încât ajutoarele să poată fi
plătite mai rapid decât în
prezent. Totodată, pentru
prima oară, planurile
introduc posibilitatea efectuării unor plăți în avans. Se specifică mai clar cine
va fi eligibil și pentru ce anume, mai ales în cazul catastrofelor regionale. De
asemenea, reforma încurajează statele membre să acorde o importanță sporită
strategiilor de prevenire a catastrofelor și de gestionare a riscurilor.
Principiile fondului rămân neschimbate, la fel ca și modalitatea de finanțare a
acestuia, în afara bugetului UE.
Principalele reforme:
clarificarea sferei de
aplicare a Fondului de
solidaritate, prin limitarea
acesteia la catastrofele
naturale și prin includerea
secetei;
reguli mai clare privind eligibilitatea în cazul catastrofelor
regionale, prin introducerea unui prag unic pentru acordarea de
ajutoare, bazat pe daune – 1,5 % din produsul intern brut regional;
11
în premieră, posibilitatea efectuării unor plăți în avans: 10 % din
contribuția preconizată, cu o limită de 30 de milioane de euro;
procedură administrativă mai scurtă, prin contopirea într-un
singur acord a etapelor de aprobare și implementare;
introducerea unor măsuri de încurajare a aplicării unor strategii
de prevenire a riscurilor de catastrofe, prin cerințe de raportare și prin
eventuala condiționare a acordării ajutoarelor.
Căutăm "Reporter European" și "Blogger European"
Până pe 15 noiembrie 2013, jurnaliștii și bloggerii interesați de teme
europene au posibilitatea de a-și trimite materialele și de a se înscrie la
concursul "Reporter European" dar și la secțiunea special a acestuia dedicată
bloggerilor, intitulată "Blogger European".
12
Concursului este organizat de Reprezentanța Comisiei Europene și Biroul
de Informare al Parlamentului European în România.
Jurnaliștii și bloggerii sunt invitați să înscrie în competiție materiale având
ca subiect una dintre cele două teme ale concursului: Anul european al
cetățenilor și alegerile pentru Parlamentul European din 2014. Materialele
pot fi înscrise în cadrul celor trei secțiuni – presă audio, presă video și presă
scrisă / online.
Câștigătorilor premiilor I, de la fiecare secțiune, li se va oferi posibilitatea
de a efectua un stagiu de trei săptămâni la Bruxelles, pentru o experiență
profesională similară celei de corespondent de presă acreditat la instituțiile
europene.
Câștigătorilor premiilor II, de la fiecare secțiune, li se va oferi posibilitatea
de a efectua o vizită de cinci zile la Bruxelles, la instituțiile europene, pentru
întâlniri sau interviuri cu oficiali ai Comisiei Europene, membri ai
13
Parlamentului European, reprezentanți ai autorităților naționale sau colegi din
mass-media.
Câștigătorilor premiilor III, de la fiecare secțiune, li se va înmâna o tabletă
iPad.
Un juriu mixt, format din
specialişti mass-media, bloggeri
şi reprezentanţi ai instituţiilor
europene din România, va juriza
întregul concurs ”Reporter
European”, inclusiv componenta dedicată bloggerilor. Printre criteriile de
selecţie care vor sta la baza jurizării, se numără: relevanța materialului pentru
tema propusă, acurateţea informaţiei, originalitatea perspectivei din care e
tratat subiectul și capacitatea subiectului ales de a genera dezbatere publică.
Mai multe detalii despre condițiile de participare, termene limită și
modalitățile de înscriere a materialelor sunt disponibile pe paginile de internet
dedicate concursului ”Reporter European ”
http://ec.europa.eu/romania/focus/images/reporter_european_regulament_
2013.pdf , respectiv componentei ”Blogger European ”
http://ec.europa.eu/romania/focus/images/blogger-european-regulament-
2013.pdf
În 2012, Iașul a dat trei reporteri europeni:
- pe Lucian Bălănuță de la Radio România Iași, câștigătorul
secțiunii de presă audio, cu materialul despre reforma politicii agricole
comune, "Găsit tânăr fermier. Îl declar pregătit pentru reforma
Politicii Agricole Comune 2014-2020";
14
- pe Amalia Dascălu - în prezent la Digi 24, câștigătoarea
premiului II la secțiunea presă scrisă și online cu materialul despre
Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații,
"Medici cu o carieră de o jumătate de secol", publicat în cotidianul
Ziarul de Iași;
- pe Oana Andreea Marocico de la TVR Iași, câștigătoarea
premiului III al secțiunii presă video, cu materialul despre Anul
european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații, "Adopt
a Grandparent".
Concursul ”Reporter European” - ediția anului 2012 - s-a adresat
jurnaliștilor și bloggerilor care, pe parcursul anului trecut, au abordat una
dintre cele trei teme: impactul fondurilor europene în România, reforma
politicii agricole comune și Anul european al îmbătrânirii active și al
solidarității între generații.